CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIUNII DE CONSILIER SCOLAR

 

Ca orice profesiune, si cea de consilier dispune de un cod deontologic, adica de un  ansamblu de norme care stabilesc cadrul moral de exercitare a

profesiunii de consilier. Aceste exigente capata forma unor reguli de conduita profesionala.

Codul deontologic cuprinde (cf. M. Zlate, 2000, pp. 64-65) : 818j97i

        constrangeri de conduita morala;

        prescriptii referitoare la pastrarea secretului profesional;

        indicatii cu privire la respectul fata de celalalt;

         recomandari vizand cresterea gradului de calificare profesionala;

        norme referitoare la autonomia tehnica si independenta profesionala etc.

Acestea au menirea sa-i asigure pe consilieri, psihoterapeuti ca procedeaza corect din punct de vedere profesional si ca respecta, in orice situatie,

interesul, demnitatea si unicitatea clientilor.

Iata cateva principii de natura etica promovate de AIOSP si recomandate membrilor si practicienilor din domeniul consilierii si orientarii scolare si

profesionale:

        Consilierul va actiona intotdeauna in interesul clientilor, in deplina confidentialiatate, asumandu-si consecintele activitatii sale

profesionale.

        Respectul pentru client si dreptul lui la autodirijare, autonomie in procesul de alegere si luare a deciziei.

Consilierul va respecta deciziile asumate de clienti in ceea ce priveste traseul de formare profesionala si viitorul carierei lor. Consilierul nu va adopta o

atitudine de superioritate si nu va incerca sa preia controlul, ci va asigura un echilibru intre stimulare si reflectare.

        Consilierul va furniza servicii clientilor fara a face nici o discriminare datorita genului, varstei, etniei, credintelor religioase,

handicapului etc.

        Consilierul va fi sensibil la solicitarile clientilor si va coopera cu alti specialisti, daca situatia sau rezolvarea unor probleme o cer.

Informatiile oferite persoanei consiliate trebuie sa fie corecte si actuale.

        Consilierul va informa clientul despre criteriile, metodele si tehnicile utilizate, eventualele limite ale acestora, prevederile de natura

legala, restrictiile existente si rezultatele asteptate.

De asemenea, consilierul va informa clientul si asupra experientei sale profesionale, serviciile oferite, drepturile si responsabilitatile clientului.

        Consilierul va utiliza in scop stiintific sau de cercetare anumite date confidentiale despre clientii lor, doar cu acordul explicit al

acestora;

        Consilierul nu va incerca in nici o situatie sa influenteze, sa manipuleze sau sa impiedice alegerile clientilor sai; consilierul este neutru

si independent, el are in vedere numai interesele clientului.

        Consilierul se va informa si perfectiona continuu in domeniul sau de activitate, pentru a oferi clientilor servicii de calitate, fiabile,

pertinente, profesioniste.

Asociatia Consilierilor Scolari si a Consilierilor din SUA (ASCA si ACA) au stabilit, de asemenea, in mod oficial, standarde etice de exercitare a

profesiei de consilier (cf. M. Jigau, 2001, pp. 341-342).

De la inceput, este precizat scopul activitatii consilierului : a asista cresterea si dezvoltarea fiecarui individ, pornind de la cateva  teze de baza care sustin

ca fiecare persoana are dreptul:

        la respect si demnitate ca fiinta umana;

        la autonomie si autodezvoltare;

        la libera alegere a carierei sale;

        la respectarea vietii sale private;

Se considera ca practicile etice sunt cele care aduc beneficii clientului; practicile considerate ca nefiind etice sunt acelea care aduc beneficii consilierului,

terapeutului fara a aduce beneficii clientului.

Exemple:

        practici care implica sexul: raporturi sexuale cu clientul ; actiuni cu caracter erotic etc.;

        practici legate de aspecte economice: afaceri cu clientul, imprumutul de bani de la client; acceptarea de bani pentru a face o

recomandare clientului;

        practici ce privesc confidentialitatea: dezvaluirea neintentionata sau intentionata a unor informatii confidentiale, fara acordul

clientului; discutii cu terti despre un client, folosind numele acestuia;

        practici ce vizeaza competenta si atitudinile, comportamentul consilierului: participarea la relatia terapeutica sub influenta alcoolului;

utilizarea de droguri in cadrul terapiei; diagnostic imprecis; atacarea fizica a unui client ca parte a terapiei; neaderarea la un cod etic

profesional recunoscut oficial ; nerespectarea contractului incheiat cu clientul etc.

Consilierul trebuie sa fie un adevarat model pentru clientii sai. El trebuie sa fie preocupat in permanenta de a raspunde la intrebari precum:

        Ce ma face sa cred ca am dreptul sa-l consiliez pe celalalt ?

        Ce pot sa ofer clientului ?

        Fac in propria mea viata ceea ce-i incurajez pe clientii mei sa faca ? etc.

Consilierul trebuie sa fie propriul sau client in continua formare !!!

Codul etic al psihologilor şcolari

Psihologii (consilierii) şcolari sunt persoane specializate în intervenţia psihologică pentru probleme specifice domeniului şcolar. Consilierul şcolar acordă asistenţă persoanelor în procesul de creştere şi dezvoltare, utilizând competenţele şi abilităţile proprii în beneficiul celui consiliat.

Codul etic al psihologilor şcolari cuprinde principiile etice care stabilesc şi menţin standardele legate de colaborare, integritate şi profesionalism în activitatea de consiliere şcolară şi clarifică responsabilităţile profesioniştilor în acest domeniu.

Astfel, codul etic:

reprezintă un ghid de practică etică pentru toţi psihologii şcolari, indiferent de nivelul pregătirii, populaţia deservită sau statutul de membru al unei asociaţii profesionale;

oferă repere de autoevaluare şi interevaluare cu privire la responsabilităţile consilierilor şcolari faţă de clienţi, părinţi, colegi şi alţi specialişti, şcoală şi comunitate, cât şi faţă de ei înşişi şi faţă de profesia de consilier;

informează persoanele şi instituţiile care beneficiază de serviciile psihologilor şcolari în legătură cu practicile de consiliere şi comportamentul profesional adecvat.

Principiile care stau la baza codului etic al psihologilor şcolari

fiecare persoană are dreptul la respect şi demnitate ca fiinţă umană şi la servicii de consiliere care respectă unicitatea persoanei, convingerile, credinţele şi valorile sale, fără discriminări de vârstă, etnie, sex, rasă, religie, orientare sexuală, statut marital sau statut socio-economic.

fiecare persoană are dreptul la auto-determinare şi auto-dezvoltare. fiecare persoană are dreptul de a alege precum şi responsabilitatea pentru scopurile

atinse. fiecare persoană are dreptul la intimitate şi ca urmare este îndreptăţită să se aştepte ca

relaţia consilier-consiliat să fie în concordanţă cu toate legile, politicile şi standardele etice referitoare la confidenţialitate.

Responsabilităţile psihologilor şcolari ce derivă din principiile descrise mai sus

A. Responsabilităţi faţă de elevi.A1. GeneralePsihologul şcolar: are ca primă responsabilitate clientul - persoana consiliată, pe care îl va trata cu

respect, ca individ unic. este preocupat de nevoile educaţionale, de carieră, emoţionale şi comportamentale ale

clientului, pe care îl încurajează să-şi dezvolte la maxim potenţialul Evită să încurajeze în mod conştient acceptarea de către client a unor valori, planuri,

decizii, convingeri şi stiluri de viaţă ce aparţin sau reprezintă opţiuni ale consilierului.

A2. Referitor la confidenţialitatePsihologul şcolar: informează clientul cu privire la obiectivele, scopurile, principiile şi metodele

specifice tipului de consiliere de care va beneficia, înainte sau în timpul construirii relaţiei de consiliere. Sensul şi limitele confidenţialităţii sunt clar comunicate şi definite celui consiliat printr-o clauză de confidenţialitate.

Păstrează confidenţialitatea informaţiilor în afară de cazul în care comunicarea lor unei terţe persoane este necesară pentru a preveni un pericol clar şi iminent, îndreptat asupra clientului sau asupra altor persoane, sau atunci când reglementările legale o cer. Psihologii se vor sfătui cu alţi profesionişti atunci când nu este clară excepţia de la clauza confidenţialităţii.

cere instanţei să nu-i fie impusă dezvăluirea informaţiilor confidenţiale atunci când aceste informaţii făcute publice fără acordul persoanei consiliate pot afecta poziţia acesteia.

protejează confidenţialitatea dosarului persoanei consiliate şi oferă doar informaţiile impuse de reglementările şi politicile şcolii. Datele aflate în computer vor beneficia de acelaşi tratament ca şi cele în format clasic.

în cazul consilierii de grup, consilierul stabileşte norme de confidenţialitate cât mai clare şi accentuează importanţa lor, dar comunică foarte clar faptul că în consilierea de grup confidenţialitatea nu poate fi garantată.

A3. Privind planul de consilierePsihologul şcolar: cooperează cu persoana consiliată pentru crearea unui plan individualizat de

consiliere cât mai integrativ şi eficient. Acest plan va fi revizuit în mod regulat pentru a asigura viabilitatea şi eficienţa sa, respectând libertatea de alegere a persoanei consiliate.

A4. Referitor la relaţiile dualePsihologul şcolar: evită relaţiile duale cu persoana consiliată care ar putea să afecteze obiectivitatea sa

şi să reducă eficienţa consilierii (aici se includ: consilierea membrilor familiei, a prietenilor apropiaţi sau a asociaţilor, colaboratorilor). Dacă relaţia duală este inevitabilă, consilierul este responsabil de eliminarea sau reducerea riscului de apariţie a unor consecinţe negative. Astfel de măsuri includ: consimţământul informat, consultarea, supervizarea şi documentarea.

A5. Privind direcţionarea către alţi specialiştiPsihologul şcolar: direcţionează un client către un alt specialist, atunci când acest lucru este necesar şi

când această resursă poate fi utilizată. Direcţionarea necesită cunoaşterea resurselor disponibile (alţi specialişti, instituţii) şi elaborarea unor planuri adecvate de tranziţie ce asigură reducerea la minim a discontinuităţii în oferirea serviciilor către persoana consiliată. Persoana consiliată îşi păstrează dreptul de a întrerupe relaţia de consiliere în orice moment.

A6. Vizând activităţile de grup. Psihologul şcolar: evaluează şi selectează persoanele care ar putea beneficia de pe urma activităţilor de

grup, ţinând cont atât de scopurile grupului cât şi de nevoile şi obiectivele fiecărui membru al grupului în parte. El încearcă să ia măsurile necesare pentru a preveni şi proteja membrii grupului de posibile daune fizice sau psihice ce pot rezulta în interacţiunea din cadrul grupului.

A7. Referitor la dosarele elevilorPsihologul şcolar:

întocmeşte şi securizează dosarele elevilor în conformitate cu legile, regulamentele şi procedurile instituţionale precum şi cu principiile etice desprinse din codul etic al profesiei de psiholog.

A8. Privind evaluarea, diagnosticul şi interpretarea datelorPsihologul şcolar: selectează, administrează şi interpretează rezultatele obţinute în urma evaluării, în

conformitate cu standardele profesionale. El este conştient de faptul că testarea computerizată necesită pregătire specifică în administrare, cotare şi interpretare, care poate să difere de cea tradiţională.

oferă explicaţii despre natura, scopul şi rezultatele evaluării, într-un limbaj inteligibil persoanelor consiliate.

nu utilizează rezultatele evaluărilor şi în alte scopuri decât cele pentru care au fost concepute şi ia măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea lor greşită de către alte persoane.

este precaut în utilizarea instrumentelor de evaluare şi în interpretarea performanţelor persoanelor care nu fac parte din grupul pentru care s-a realizat standardizarea instrumentului.

B. Responsabilităţi faţă de părinţi

B1. Privind drepturile şi responsabilităţile părinţilorPsihologul şcolar: respectă drepturile şi responsabilităţile inerente ale părinţilor faţă de copii şi încearcă

să stabiliească, dacă este oportună, o relaţie colaborativă cu părinţii, pentru a facilita dezvoltarea maximală a potenţialului persoanei consiliate.

ţine cont de diversitatea socială şi culturală a familiilor şi este conştient de faptul că toţi părinţii au anumite drepturi şi responsabilităţi faţă de starea de bine a copiilor lor, în virtutea rolului lor şi în acord cu legea.

B2. Referitor la confidenţialitatea în relaţia cu părinţiiPsihologul şcolar: informează părinţii despre rolul consilierului, punând accent pe confidenţialitatea din

cadrul relaţiei de consiliere. oferă părinţilor informaţii relevante obţinute în cadrul relaţiei de consiliere, conştienţi

de impactul asupra lor şi în acord cu reponsabilităţile etice faţă de persoana consiliată.

C. Responsabilităţi faţă de colegi şi alţi specialişti din domeniu

C1. Vizând relaţiile profesionalePsihologul şcolar: stabileşte şi menţine relaţii profesionale cu colegii, profesorii şi administraţia, pentru

a facilita oferirea de servicii optime de consiliere.

manifestă respect şi corectitudine profesională faţă de colegi. Competenţele, opiniile şi cercetările vor fi prezentate colegilor astfel încât să reflecte imaginea unui specialist competent.

identifică şi utilizează eficient organizaţii şi servicii relaţionate spre care poate fi direcţionată persoana consiliată.

C2. Referitor la împărtăşirea informaţiilor cu alţi specialiştiPsihologul şcolar: promovează cunoaşterea şi respectarea principiilor privitoare la confidenţialitate, la

consultarea cu alţi specialişti şi la distincţia dintre informaţia publică şi privată. oferă personalului specializat informaţii acurate şi obiective, necesare pentru

evaluarea, consilierea şi asistarea optimă a persoanei consiliate.

dacă persoana consiliată beneficiază de serviciile unui alt consilier sau specialist în sănătate mentală, consilierul, cu consimţământul persoanei consiliate, va informa specialistul şi vor stabili un acord pentru a evita inducerea unor stări de confuzie şi conflict la persoana consiliată.

D. Responsabilităţi faţă de şcoală şi comunitate

D1. Responsabilităţi faţă de şcoalăPsihologul şcolar: susţine programul educaţional şi încearcă să-l protejeze de orice situaţie care

impietează asupra intereselor persoanelor consiliate. informează oficialităţile despre posibile condiţii care pot interfera cu misiunea şcolii

şi care pot afecta personalul şi bunurile materiale ale şcolii, respectând însă principiul confidenţialităţii în procesul de consiliere.

promovează rolul şi funcţia psihologului şcolar în asistarea nevoilor persoanelor consiliate. Consilierul informează oficialităţile despre situaţii sau condiţii care limitează eficienţa sa în oferirea de programe şi servicii.

participă la: (1) crearea programelor curriculare şi a contextelor educaţionale care corespund particularităţilor şcolii şi comunităţii; (2) elaborarea programelor şi strategiilor educaţionale care vin în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale persoanelor consiliate; (3) dezvoltarea unei proceduri de evaluare sistematică a programelor, serviciilor şi specialiştilor implicaţi în consilierea şcolară. Consilierul utilizează rezultatele evaluării pentru dezvoltarea de programe şi servicii de consiliere.

D.2. Responsabilităţi faţă de comunitatePsihologul şcolar: colaborează cu organizaţii, instituţii, agenţii şi persoane din comunitate şi din cadrul

şcolii, în interesul persoanelor consiliate şi nu în interes propriu.

E. Responsabilităţi faţă de sine

E1. Referitor la competenţa profesionalăPsihologul şcolar: activează în limitele competenţei sale profesionale şi îşi asumă responsabilitatea

pentru consecinţele propriilor acţiuni. îşi monitorizează activitatea şi eficienţa acesteia. se preocupă să-şi menţină activitatea la nivelul standardelor de competenţă

profesională. Dezvoltarea personală şi profesională a consilierului se desfăşoară pe toată durata carierei sale.

E2. Vizând abilităţile multiculturalePsihologul şcolar: înţelege diversitatea mediilor culturale din care provin persoanele pe care le asistă şi

este atent la modul în care propria sa identitate etnică sau culturală influenţează valorile şi convingerile sale despre procesul de consiliere.

F. Responsabilităţi faţă de profesieF1. Referitor la profesionalismPsihologul şcolar: acceptă politica asociaţiei profesionale referitoare la cazurile de violare a codului etic. prin munca sa promovează principiile etice şi profesia de psiholog. respectă principiile cercetării psihologice şi pedagogice în realizarea propriilor

cercetări. Când comunică rezultatele studiilor, psihologul asigură anonimatul asupra identităţii subiecţilor.

aderă la principiile etice ale profesiei şi la alte politici referitoare la activitatea de consiliere. Psihologii şcolari sunt responsabili de cunoaşterea şi aplicarea standardelor etice reprezentate în documentele oficiale elaborate de asociaţia profesională.

delimitează clar între afirmaţiile şi acţiunile realizate ca persoană privată şi cele realizate în calitate de reprezentant al profesiei de psiholog şcolar.

nu se foloseşte de poziţia sa pentru a câştiga clienţi pentru activitatea privată, nu caută şi nu primeşte favoruri sexuale şi servicii sau avantaje materiale nejustificate.

F2. Contribuţii la profesiePsihologul şcolar: participă activ în cadrul asociaţiilor profesionale locale sau naţionale care

promovează dezvoltarea procesului de consiliere şcolară. contribuie la dezvoltarea profesiei prin diseminarea expertizei dobândite şi

împărtăşirea ideilor şi abilităţilor dezvoltate.

Responsabilităţile Comisiei de EticăComisia de Etică din cadrul asociaţie profesionale este responsabilă pentru educarea şi consultarea membrilor asociaţiei privind standardele etice. Astfel, Comisia de Etică:

revizuieşte periodic şi recomandă modificări ale codului etic; primeşte şi prelucrează întrebările venite din partea membrilor asociaţiei pentru

clarificarea modalităţilor de aplicare a acestor standarde; se ocupă de rezolvarea cazurilor de violare a standardelor etice.

http://www.umfcv.ro/files/s/e/Sectiunea%20A%20-%20Relatiile%20cu%20persoanele%20consiliate.pdf

SOCIATIA CONSILIERILOR ROMANIC O D   E T I C

 PREAMBUL Asociatia Consilierilor Romani (ACROM), prin Consiliul pentru probleme de etica, garanteaza ca membrii afiliati indeplinesc standardele de buna practica stabilite de ACROM. Membrii pot face parte din asociatii profesionale diferite, dar trebuie sa respecte intotdeauna standardele de buna practica ale asociatiei atunci cand isi asuma rolul de consilieri.Codul etic al ACROM ofera standarde etice minimale cu privire la comportamentul profesional al consilierilor [1]; codul raspunde astfel nevoii de siguranta a solicitantilor serviciilor de consiliere pe de o parte si a publicului, iar pe de alta parte, ofera standarde clare consiliului in cazul acuzatiilor privind incalcarea unor prevederi de buna practica. SECTIUNEA A: GENERALITATI 

1.         Consilierii isi orienteaza activitatea in functie de cele mai bune practici profesionale in domeniu. Acestia se vor angaja intr-un efort continuu de imbunatatire a practicilor si serviciilor profesionale oferite precum si a cercetarii in domeniu. In scopul dezvoltarii profesionale si a imbunatatirii capacitatii de a furniza servicii de consiliere de calitate, ei au obligatia de a participa la forme de educatie continua.    2.         Consilierii trebuie sa-si asume responsabilitatea fata de clienti si fata de institutiile in cadrul carora profeseaza. Consilierii trebuie sa sprijine institutiile in cadrul carora activeaza in a oferi servicii profesionale competente si in acord cu prevederile prezentului cod. Angajarea in cadrul unei institutii presupune din partea consilierilor acceptarea politicilor generale si a principiilor acelei institutii. De aceea, activitatile lor profesionale trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele institutiei. Daca angajatorii si consilierii nu sunt de acord si nu pot cadea de acord cu privire la compatibilitatea dintre practicile institutiei in cadrul careia activeaza si principiile etice de furnizare a serviciilor de consiliere, membrii ACROM trebuie sa actioneze pentru a schimba practicile ne-etice din interiorul institutiei. Daca situatia nu poate fi schimbata, consilierii trebuie sa aiba in vedere incetarea contractului de angajare.3.        In exercitarea profesiunii si in afara acesteia, consilierii trebuie sa aiba un comportament etic. Atunci cand exista motive sa creada ca alti colegi de profesie nu au un comportament etic in conformitate cu prevederile prezentului cod, consilierii au obligatia sa intervina utilizand procedurile stabilite de asociatie pentru astfel de situatii.4.        Consilierii nu trebuie sa accepte remuneratie in plus pentru consultatii sau consiliere cu persoane care sunt indreptatite sa primesca aceste servicii in cadrul insitutiei in care consilierii activeaza. Consilierii nu au voie sa orienteze clientii catre cabinetele particulare proprii, fara consimtamantul mutual al institutiei angajatoare si al clientilor.5.         In stabilirea pretului pentru serviciile oferite, consilierii trebuie sa tina seama de posibilitatea clientilor de a plati. In situatia in care clientii nu au posibilitatea sa plateasca tariful stabilit, consilierii au obligatia sa faciliteze accesul clientilor la servicii comparabile, la un pret pe care il pot plati.6.         Consilierii trebuie sa ofere doar acele servicii profesionale pentru care detin certificari sau alte forme care atesta finalizarea unui program de formare in domeniu. Ei nu au voie sa faca evaluari formale, sa puna diagnostice sau sa prescrie tratamente fara pregatire si/sau supervizare prealabile. Membrii ACROM au obligatia sa corecteze orice prezentare gresita din partea altor persoane a certificarilor pe care le detin si au obligatia sa se asigure ca specializarile lor, precum si serviciile profesionale pe care le ofera sunt comunicate in mod clar si corect tuturor partilor interesate - public, clienti, colegi si organizatii profesionale. Ei vor face publice ultima scoala absolvita, tipul si nivelul de certificare, adresa, numarul de telefon, orele de program, tipul si descrierea serviciilor oferite, precum si alte informatii relevante, avand grija ca acestea sa nu contina elemente false, incorecte sau care sa induca in eroare. 7.         Consilierii trebuie sa se asigure ca orice informatie oferita ACROM altor organizatii profesionale sau institutii private sau guvernamentale este exacta si intemeiata.8.         Consilierii nu au voie sa se angajeze in activitati personale, sociale, organizationale, financiare sau politice care ar putea conduce la folosirea gresita sau la intelegerea gresita a influentei lor.9.        Consilierii nu trebuie sa accepte sau sa utilizeze comentarii care nu sunt bine venite, gesturi sau atingeri fizice care pot fi considerate ambigue sau ca avand conotatie sexuala in relatia de consiliere. Pentru a promova increderea publica in profesia de consilier, consilierii trebuie sa evite acele comportamente care incalca standardele etice si legale acceptate.10.          Consilierii au obligatia sa respecte drepturile clientilor stabilite prin lege, si sa nu practice discriminari de nici un fel (legate de varsta, orientarea sexuala, politica, sex, apartenenta etnica, dizabilitati etc).11.          Consilierii membri ACROM care furnizeaza produse sau servicii prin intermediul lectiilor in sala de clasa, al conferintelor, al demonstratiilor, articolelor, programelor radio-tv sau al altor tipuri de media trebuie sa adere la principiile prezentului Cod.12.    Consilierii care nu respecta Codul Etic sau care, din motive care tin de conditia lor fizica si/sau mentala, nu pot sa mentina o relatie profesionala cu clientii sau cu publicul, au obligatia sa se retraga din domniul de practica al consilierii.13.          Consilierii membri ACROM sunt la dispozitia asociatiei pentru evaluarea comportamentelor profesionale, la orice moment pe care asociatia il decide.

 SECTIUNEA B: RELATIA DE CONSILIERE 

1.        Consilierii au obligatia sa respecte integritatea si sa promoveze bunastarea clientilor, indiferent daca acestia sunt consiliati in mod individual, in familie sau in grup.2.        Consilierii trebuie sa adopte masuri rezonabile de precautie pentru a-si proteja clientii de posibile traume fizice si/sau psihice care pot sa apara in consilierea de grup.3.        Consilierii nu trebuie sa-si ofere in mod direct serviciile de consiliere clientilor care primesc servicii similare de la un alt consilier. Consilierii trebuie sa se raporteze cu precautie si sensibilitate la situatia clientilor in astfel de cazuri. Consilierii care sunt solicitati de persoane aflate deja intr-o relatie profesionala cu un alt consilier trebuie sa solicite permisiunea clientilor pentru a-i informa pe ceilalti specialisti de situatia creata.Consilierii trebuie sa se straduiasca sa stabileasca relatii profesionale pozitive si de colaborare care sunt in interesul clientilor; in acest scop, trebuie sa analizeze orice problema care apare cu clientii si cu ceilalti specialisti implicati in relatie, pentru a minimiza riscul confuziei si al conflictelor de orice fel. Consilierii trebuie sa-si incurajeze clientii sa-i informeze pe ceilalti consilieri de noua relatie profesionala.4.        Consilierii trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru a se putea consulta cu alti specialisti atunci cand situatia clientilor o cere si trebuie sa informeze clientii cu privire la aceasta responsabilitate profesionala. Consilierii trebuie sa evite sa-i plaseze pe specialistii consultati in situatii in care exista sau ar putea exista un conflict de interese.5.         Consilierii au obligatia sa intreprinda actiuni rezonabile de informare a victimelor potentiale si/sau a autoritatilor responsabile cand starea clientilor indica un pericol clar si iminent pentru ei sau pentru ceilalti. Dupa o analiza atenta a situatiei clientilor, consilierii trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru comportamentul acestora; totusi, scopul lor este acela de a-si aduce clientii in situatia de a

fi responsabili de propriile acte cat se poate de repede. Daca acest lucru nu este posibil, consilierii au obligatia sa recomande clientilor un alt specialist cu o pregatire adecvata.6.         Consilierii trebuie sa pastreze inregistrari ale sedintelor de consiliere, inclusiv note ale interviurilor, date ale instrumentelor de evaluare, corespondenta, inregistrari audio sau video, fisiere cu date stocate in format electronic si alte documente care pot fi considerate informatii profesionale utilizate in procesul de consiliere. Inregistrarile trebuie sa contina date factuale precise. Suportul inregistrarilor fizice ale sedintelor de consiliere este proprietatea consilierilor si/sau a angajatorilor acestora. Informatiile continute de inregistrari apartin clientilor; de aceea, consilierii nu trebuie sa le puna la dispozitia altor persoane, fara consimtamantul clientilor sau fara hotarare judecatoreasca. Consilierii au obligatia sa pastreze confidentialitatea inregistrarilor pe durata pastrarii lor si trebuie sa se asigure ca angajatii manipuleaza suporturile care contin inregistrarile in mod adecvat. Consilierii trebuie sa pastreze inregistrarile sedintelor de consiliere pentru cel putin cinci ani dupa ultima sedinta, inclusiv in situatia in care clientul a decedat.   Ei au obligatia sa puna la dispozitia clientilor, la cerere, toate inregistrarile sedintelor de consiliere.7.        Consilierii trebuie sa se asigure ca informatiile stocate in format electronic se afla in siguranta, prin utilizarea unor metode adecvate de securizare; informatiile colectate trebuie limitate la strictul necesar pentru serviciile furnizate, iar accesul la aceste informatii trebuie limitat doar la acele persoane implicate in furnizarea serviciilor. Consilierii trebuie sa se asigure ca informatiile stocate electronic sunt distruse atunci cand acestea nu mai sunt utile in furnizarea serviciilor, sau nu mai sunt cerute ca parte a inregistrarilor sedintelor cu clientii. Atunci cand informatiile provenite din relatia cu un client sunt utilizate in activitati de training sau in cercetare, acestea trebuie codificate astfel incat identitatea clientilor sa fie protejata in intregime.8.        La debutul procesului de consiliere si pe parcursul acestuia, consilierii trebuie sa-si informeze clientii cu privire la scopurile, tehnicile, procedurile, constrangerile, riscurile potentiale si beneficiile serviciilor oferite. Ei au obligatia sa indice in mod clar clientilor limitarile care pot afecta relatia de consiliere, precum si orice alte informatii pertinente. Consilierii au obligatia sa isi informeze clientii si sa se asigure ca acestia inteleg implicatiile a utilizarii instrumentelor de evaluare si a rapoartelor, a metodelor de interventie, a masurilor de precautie care trebuie luate pe parcursul interventiei, a costurilor si a modalitatilor de plata.9.        Consilierii care au relatii administrative, de supervizare si/sau de evaluare cu persoane care cauta servicii de consiliere nu trebuie sa accepte sa ofere servicii de consiliere acestora, ci trebuie sa-i orienteze catre alti consilieri. Exceptiile trebuie acceptate doar atunci cand situatiile respectivelor persoane necesita interventie imediata, iar alte variante nu sunt disponibile. Consilierii trebuie sa evite relatiile duale care ar putea sa le afecteze obiectivitatea si judecata profesionala sau trebuie sa le evite prin trimiterea persoanelor respective la un alt specialist. 10.          Atunci cind consilierii constata ca se afla in incapacitatea de a oferi asistenta profesionala au obligatia de a nu initia procesul de consiliere sau, daca acesta se deruleaza, sa-l incheie imediat. In amandoua situatiile, consilierii trebuie sa sugereze clientilor alternative pertinente. Consilierii au obligatia sa se informeze despre posibilitatea de a trimite un client la alte instante, astfel incat, atunci cind este cazul, acest lucru sa poata fi realizat. In situatia in care clientii refuza instantele sugerate, consilierii nu mai sunt obligati sa continue relatia de consiliere.11.          Inainte de a initia o relatie de consiliere pe termen scurt sau de durata, consilierii care utilizeaza mijloace electronice in derularea acestei relatii la distanta au obligatia sa prezinte clientilor posibilele zone de risc la care pot fi expusi. Consilierii care comunica cu clientii prin internet trebuie sa respecte Codul de practica a consilierii prin internet al NBCC [2].12.          Consilierii trebuie sa detina licenta/certificare de a practica consilierea prin mijloace electronice (sau cel putin un document care atesta pregatirea in domeniu, acolo unde nu exista o altfel de varianta), inainte de a initia o astfel de relatie.13.          Atunci cand sunt utilizate sisteme electronice ca o componenta a serviciilor de consiliere, consilierii trebuie sa se asigure ca aplicatiile pe computer sunt adecvate nevoilor clientilor si ca sunt nediscriminatorii. Ei au obligatia sa se asigure ca site-urile recomandate clientilor ofera informatii curente, corecte si relevante. De asemenea, consilierii trebuie sa se asigure ca nu exista probleme intelectuale, emotionale sau fizice care l-ar putea impiedica pe client sa utilizeze in mod adecvat computerul.14.          Consilierii care dezvolta o aplicatie detsinata sprijinirii procesului de consiliere trebuie sa se asigure ca aceasta este utila si adecvata folosirii de catre genul de persoane vizate. Ei au obligatia sa puna la dispozitia clientilor sau altor persoanelor interesate un manual pentru utilizarea aplicatiei. Manualul trebuie sa ofere informatii despre rezultatele intentionate, sugestii pentru utilizarea software-rului, descrierea unor aplicatii care pot fi utilizate in mod inadecvat, sugestii despre cum si cand pot fi utile alte forme de consiliere. In final, manualul trebuie sa includa referiri la competentele celui care a dezvoltat software-ul, descrierea procesului de elaborare, validarea informatiilor continute de software si procedurile de operare.15.          In acord cu cu obligatiile legale si etice ale consilierilor, relatia de consiliere precum si informatiile rezultate trebuie sa ramana confidentiale. In cazul consilierii de grup, consilierii trebuie sa defineasca in mod clar confidentialitatea si parametrii care trebuie respectati la intrarea in grup, sa explice importanta confidentialitatii, sa discute despre dificultatile legate de confidentialitatea consilierii de grup. Ei trebuie sa comunice in mod clar membrilor grupului ca in cazul consilierii de grup confidentialitatea nu poate fi garantata. In acelasi timp, consilierii trebuie sa le explice membrilor grupului ca este responsabil de pastrarea confidentialitatii informatiilor care se vehiculeaza in cadrul consilierii de grup.16.          Consilierii trebuie sa selecteze participantii la consilierea de grup pentru a se asigura ca sunt compatibili cu obiectivele grupului. Ei au obligatia sa monitorizeze starea/situatia fiecarui participant de-a lungul activitatilor grupului.17.          Consilierii care activeaza in calitate de consultanti trebuie sa aiba certitudinea ca ei, sau organizatia pe care o reprezinta, au competentele si resursele necesare pentru a oferi tipul de ajutor adecvat si ca dispun de instante superioare carora se poat adresa daca situatia o impune (supervizare).18.          In cadrul relatiei de consiliere, consilierii trebuie sa incurajeze si sa cultive dezvoltarea abilitatilor de autocontrol ale clientilor. Ei au obligatia sa se mentina in parametrii acestui rol si sa nu devina decidenti in numele clientilor sau sa creeze o viitoare dependenta a acestora de consilier sau de procesul de consiliere.19.          In relatia de consiliere, Consilierii trebuie sa respecte clientii si intimitatea acestora. Consilierii nu trebuie sa se angajeze in activitati care sa le satisfaca nevoile personale si profesionale, pe cheltuiala clientilor. 20.          Consilierii nu trebuie sa initieze relatii sexuale cu clientii. Ei au obligatia sa nu initieze relatii sexuale cu fosti clienti, cel putin doi ani de la finalizarea relatiei de consiliere.21.          In cadrul relatiei de consiliere, Consilierii au obligatia sa protejeze drepturile individului si demnitatea personala a clientilor; in acest scop, nu trebuie sa  utilizeze stereotipuri discriminatorii legate de varsta, dizabilitate, etnie, gen, rasa, religie sau orientare sexuala.