cod de bune practici în acvacultură

Rodica PLATON Cătălin PLATON

COD DE BUNE

PRACTICI ÎN

ACVACULTURĂ

(proiect)

Ianuarie 2012

Cod de bune practici în acvacultură

2

CUPRINS .................................................................................... Error! Bookmark not defined.

Capitolul 1. Obiectivele studiului, condiţiile, materialul şi metodologia cercetării ................... 3

1.1. Obiectivele studiului ...................................................................................................... 3

Capitolul 2. REZULTATE OBŢINUTE. Codul de bune practici în acvacultură ............................... 3

2.1. Responsabilitatea socială ................................................................................................ 4

2.1.1. Drepturi de proprietate şi respectarea legalităţii .......................................................... 4

2.1.2. Interacţiunea activităţii de acvacultură cu comunitatea locală ...................................... 4

2.1.3. Securitatea muncii şi relaţii de muncă .......................................................................... 5

2.2.Responsabilitate privind protecţia mediului ..................................................................... 5

2.2.1. Protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi ocrotirea naturii ........................................ 5

2.2.2 Managementul efluenţilor ............................................................................................ 6

2.2.3 Utilizarea eficientă şi sustenabilă a nutrienţilor .......................................................... 10

2.2.4.Controlul organismelor modificate genetic şi al evadărilor speciilor alohtone .............. 11

2.2.5. Depozitarea şi manipularea materialelor auxiliare ...................................................... 11

2.2.6. Managementul deşeurilor şi al apelor uzate ............................................................... 12

2.3. Responsabilitatea privind sănătatea şi bunăstarea animală ........................................... 13

2.3.1 Bunăstare animală ...................................................................................................... 13

2.4. Responsabilitatea privind siguranţa alimentară ............................................................. 13

2.4.1. Siguranţă alimentară ................................................................................................. 13

2.4.2. Recoltarea, condiţionarea şi transportul peştelui ....................................................... 15

Capitolul 3. Obţinerea certificării ......................................................................................... 16

3.1. Evaluarea ..................................................................................................................... 16

3.2. Cuantificarea managementului operaţional ............................................................... 18

Concluzii şi recomandări ...................................................................................................... 22

Bibliografie ......................................................................................................................... 23


3

CAPITOLUL 1. OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIŢIILE,

MATERIALUL ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

1.1. Obiectivele studiului

Obiectivul principal al acestei lucrări îl constituie elaborarea unui sistem de

certificare a activităţii de acvacultură din România, prin abordarea unitară a practicilor

specifice sectorului, bazat pe un “Cod de Bune Practici în Acvacultură” (CBPA), care să

diferenţieze din punct de vedere al valorilor (de mediu, sociale, sanitare-veterinare, de

siguranţă alimentară) produsele celor care aderă la acesta. Codul se poate aplica, fie

voluntar, fie poate constitui o bază legală minimală pentru desfăşurarea activităţii de

acvacultură în România.

„Codul de Bune Practici in Acvacultură” îşi propune:

- transferul către consumatori a întregului set de valori pe care îl conţine produsul

final;

- crearea unui cadru tehnologic şi administrativ care să racordeze activităţile

economice la valorile sociale;

- furnizarea încrederii în conformitate;

- scăderea presiunii exercitate de grupurile de interese;

- asigurarea competitivităţii;

- promovarea imaginii – prin utilizarea unei sigle.

Certificarea activităţii din fermele de acvacultură prin adoptarea unu i „Cod de

Bune Practici in Acvacultură” este aplicabilă tuturor celor care se au ca obiect de activitate

creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste

capacitatea naturală a mediului , a producţiei de organisme acvatice , acestea fiind

proprietatea unei persoane fizice sau juridice.

CAPITOLUL 2. PROIECT PENTRU UN COD DE BUNE PRACTICI ÎN

ACVACULTURĂ

Lucrarea de faţă propune elaborarea unui sistem de certificare bazat pe un cod de

bune practici în acvacultură, pe care fermierii, membri ai ANPP „ROMFISH” îl pot aplica

în mod voluntar.„Codul de bune practici” recomandă cele mai utile soluţii, practici, metode

şi măsuri care sunt posibil de aplicat de către fermier, astfel încât să obţină producţii viabile

economic, în deplin consens cu reglementările specifice din domeniu şi mai ales în

condiţiile asumării responsabilităţilor faţă de societate.

Recomandările sunt structurate în patru domenii de responsabilitate, fiecare

având un set de criterii obligatorii de auditare şi o serie de elemente de evaluare anuală. De

asemenea, prin acest Cod se pun la dispoziţia utilizatorilor elemente de analiză ş tiinţifică a

impactului activităţii asupra mediului şi asupra eficienţei economice.

Costurile generate de aplicarea acestui Cod sunt legate în general de costurile

obişnuite pe care le are orice activitate economică. Apariţia cheltuielilor suplimentare

generate de un număr mai mare de analize chimice sau de activitatea propiu-zisă de audit nu

vor genera un impact semnificativ asupra costului final pe unitatea de produs, în principal

datorită puterii mari de negociere a formelor asociative. Pe de altă parte condiţionalităţile


4

investiţionale generate de aplicarea acestui Cod pot fi realizate prin utilizarea resurselor

financiare publice, prin intermediul Fondului European pentru Sectorul Pescăresc.

Acest Cod va fi în permanenţa actualizat sau revizuit, în conformitate cu ce le mai

noi recomandări în domeniu.

2.1. Responsabilitatea socială

2.1.1. Drepturi de proprietate şi respectarea legalităţii

Ca orice activitate economică, şi activitatea de acvacultură trebuie să respecte

reglementările naţionale în vigoare şi să demonstreze dreptul legal privind deţinerea

terenului, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, dreptul de folosinţă a apei etc.

Astfel, deţinerea terenului şi a construcţiilor (inclusiv a celor hidrotehnice) se

demonstrează prin act de proprietate, prin contract de concesiune, închiriere, comodat,

asociere în participaţiune etc.

Dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă se stabileşte de către autorizaţia de

gospodărire a apelor; acest drept include şi evacuarea de ape uzate în receptorii naturali.

Respectarea acestui criteriu de către fermier presupune şi funcţionarea legală, cu

autorizaţii valabile şi numai în condiţiile stabilite, din punct de vedere sanitar -veterinar, al

protecţiei mediului şi de apărare împotriva incendiilor. De asemenea, activitatea de

acvacultură se poate practica numai de către fermele ce posedă o licenţă pentru această

activitate şi sunt înscrise în „Registrul unităţilor de acvacultură”.

2.1.2. Interacţiunea activităţii de acvacultură cu comunitatea locală

Fermele de acvacultură sunt localizate în majoritatea cazurilor în zone rurale.

Din acest motiv există o anume dependenţă istorică a comunităţii de resursele naturale.

Parte a acestei comunităţi relaţionează în mod direct sau indirect cu activitatea din fermă,

fie prin faptul că sunt salariaţi ai fermei, furnizori de servicii sau produse, fie că

beneficiază de o relaţie comercială în care fermierul furnizează produse activităţilor

economice locale (magazine specializate, restaurante, cantine etc.).

În general, fermele piscicole sunt amplasate pe terenuri proprietate privată (a

persoanei sau a statului), lucru care poate genera anumite piedici pentru unii locuitori ai

zonei (restricţionarea pescuitului, a vânătorii, a activităţilor recreative, a acti vităţilor

agricole etc.). Din aceste motive, femierul trebuie să aibă o atitudine cooperantă cu factorii

decizionali locali (administraţie publică, poliţie etc.).Aceeaşi atitudine se recomandă a se

aborda şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare, sau custozii ariilor naturale pr otejate,

care se suprapun teritorial peste ferma piscicolă.

Important este şi aspectul referitor la folosinţa resursei de apă, care trebuie să se

facă fără a prejudicia sau restricţiona în nici un fel celelalte folosinţe (irigaţii, locuri de

adăpare pentru şeptel, sursă de apă potabilă etc), cu respectarea prevederilor legale prin

care satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei este prioritară, în raport cu alte interese.

Construcţiile aferente fermei trebuie să se încadreze în peisajul arhitectural al z onei.

Fermierul trebuie să se preocupe permanent ca activitatea pe care o desfăşoară,

să nu genereze nici un fel de disconfort locuitorilor din zonă (mirosuri neplăcute, zgomot).

De exemplu, aplicarea fertilizanţilor organici va ţine cont de zilele de să rbătoare, de

direcţia vântului, traseul de transport va evita zonele locuite, utilajele vor fi reglate astfel

încât să se încadreze în limitele de zgomot maxim admise.

Pentru verificarea acestui criteriu, evaluatorul/auditorul va verifica starea tehnică

a echipamentelor utilizate, aspectul construcţiilor, digurilor şi drumurilor de acces şi va

intervieva o serie de locuitori sau autorităţi din comunitate.


5

2.1.3. Securitatea muncii şi relaţii de muncă

Pericolele asociate cu munca într-o fermă piscicolă sunt adesea amplificate de

nivelul redus al pregătirii personalului şi de sezonalitatea anumitor activităţi.

Condiţiile minime pe care o fermă de acvacultură trebuie să le respecte, din

această perspectivă, pentru a fi certificată, ţin de respectarea cadrulu i legal privind

angajarea şi salarizarea personalului, asigurarea unui mediu de lucru sigur, asigurarea

condiţiilor de locuit (în perioadele de campanii de pescuit). Acestea se referă la:

- asigurarea la fiecare loc de muncă a instructajului privind securitatea muncii;

- asigurarea echipamentului de lucru sau de protecţie de calitate;

- instruirea corespunzătore în vederea manipulării unor substanţe chimice (de exemplu

azotatul de amoniu);

- existenţa unui plan de acţiune pentru asigurarea asistenţei medicale în c az de de

accidente;

- amplasarea corectă a echipamentelor electrice (pompe, aeratoare);

- echipamentele şi utilajele trebuie să aibă toate dispozitivele de protecţie cu care au

fost prevazute constructiv, în bună stare;

- asigurarea condiţiilor de igienă, ventilaţie şi iluminat a spaţiilor de lucru şi a zonelor

de locuit;

- asigurarea mijloacelor şi metodelor de dezinfecţie dacă situaţia o impune;

- asigurarea unui sistem de instruire continuă a personalului;

- în situaţia în care li se asigură angajaţilor posibilitatea de a lua masa, acest lucru

trebuie făcut într-o manieră responsabilă, în condiţii de igienă şi siguranţă

alimentară, cu asigurarea spaţiilor de păstrare, preparare a hranei precum şi de

eliminare a reziduurilor.

În timpul inspecţiei în teren, evaluatorul trebuie să intervieveze aleator o parte dintre

angajaţi pentru a verifica respectarea legislaţiei privind angajarea, retribuirea şi siguranţa

muncii precum şi a altor condiţii de muncă.

2.2.Responsabilitate privind protecţia mediului

2.2.1. Protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi ocrotirea naturii

Fermele de acvacultură constituie un catalizator al biodiversităţii şi al existenţei

zonelor umede. Rolul acestora este complex şi constă în: asigurarea microclimatului în

zonă, a rezervei de apă pentru perioadele secetoase, atenuarea viiturilor, asigurea hranei

pentru unele specii de păsari sau a altor animale, locuri de recreere şi agrement, locuri

propice pentru diverse activităţi educative (Zaharia C., 2006),

Pentru punerea în evidenţă a acestor valori ale patrimoniului natural, multe din

zonele unde sunt amplasate fermele piscicole au fost desemnate ca Sit -uri „Natura 2000”.

În vederea obţinerii certificării , fermierul trebuie să aibă în vedere o serie de

măsuri pentru protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii , care în

funcţie de faza generatoare de impact asupra ecosistemelor se pot clasifica astfel:

Pentru producţie (reproducere/populare, creştere, pescuit):

- monitorizarea ecosistemului acvatic prin analize biologice sezoniere;

- monitorizarea evoluţiei biomasei planctonice;

- stabilirea formulei de populare şi a adaosului de nutrienţi în funcţie de acestea;


6

- respectarea planurilor de management, în cazul în care ferma se află într-o arie

protejată;

- protejarea păsărilor ihtiofage, a locurilor de cuibărit şi de hrănire;

- întreţinerea albiei şi a malurilor corpurilor de apă din componenţa fermei;

- eliminarea vegetaţiei arbustiere , înainte de ridicarea nivelului apei;

- monitorizarea calităţii apelor şi a sedimentelor;

- evaluarea nivelului trofic al apelor în funcţie de valorile parametrilor fosfor (Ptotal)

şi azot (Ntotal), transparenţă;

- stabilirea indicelui trofic planctonic ca măsură a eutrofizării;

- monitorizarea vegetaţiei acvatice: densitate, biomasă, componenţă şi îndepărtarea

vegetatiei în exces;

- respectarea densităţii optime a materialului piscicol , astfel încât să nu fie afectată

calitatea apei;

- utilizarea metodelor neletale pentru îndepărtarea dăunătorilor şi prădătorilor.

Pentru inundare:

- rezervarea în albia cursului de apă, aval de captări, a debitelor de servitute şi de

garanţie ecologică;

- urmărirea, în perioada de viitură, a volumelor de apă, starea construcţiilor şi a

instalaţiilor hidrotehnice;

- exploatarea corespunzătoare, în caz de viitură sau avertizare meteo-hidrologică.

Pentru golire:

- asigurarea nivelului apelor freatice în zonele situate în aval de captările de apă;

- monitorizarea evacuărilor (debite maxime admise, calitatea apelor, asigurarea

scurgerilor şi preluării de către emisar);

- reţinerea plutitorilor din apa evacuată;

- controlul calităţii apei înainte de golire şi diluţia cu apă de alimentare în funcţie de

caz;

- anunţarea celor interesaţi de planificarea golirii;

- stabilirea debitului evacuat, în funcţie de debitul emisarului, în vederea încadrării în

normativul de calitate;

- măsuri de reducere a procentului de golire în anii secetoşi.

2.2.2 Managementul efluenţilor

Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element

indispensabil pentru viaţa acvatică, factor determinant în menţine rea echilibrului ecologic.

Calitatea apei piscicole constituie factor de interes , atât pentru fermier cât şi

pentru protecţia mediului. Din acest motiv, monitorizarea efluenţilor proveniţi dintr -o fermă

de acvacultură constituie o preocupare esenţială a certificării.

În analiza acestui criteriu se vor lua în calcul un set de parametri fizico -chimici

monitorizaţi adecvaţi (Tredoux G. şi al., 2004), pe o perioadă de patru ani.

Datorită faptului că doar o parte dintre nutrienţii utilizaţi intr -o fermă de

acvacultură se transformă în spor de creştere, trebuie asigurată monitorizarea periodică a

parametrilor descrişi mai jos în vederea gestionării corecte a efluenţilor care părăsesc

sistemul de cultură.

Efluenţii fermelor piscicole, mai ales în perioadele de goli re şi/sau recoltare pot

conţine concentraţii de azot total (Nt), fosfor solubil (Ps), solide totale în suspensie (Ss),

subtanţe organice (CBO5) mai mari decât receptorul (Amirkolaie A.K., 2008). Aceste

substanţe pot contribui la creşterea gradului de de eutrofizare al receptorului.


7

Efluenţii cu o concentraţie ridicată a consumului biochimic de oxigen sau a solidelor totale

în suspensie (Ss) pot afecta negativ viaţa acvatică din receptor (Alobaidy A.H.M. şi al.,

2010).

Acest criteriu este utilizat pentru evidenţierea eficienţei managementului apelor

evacuate. De asemenea, acest criteriu se utilizează pentru a determina dacă efluenţii din

acvacultură nu au o calitate inferioară , comparativ cu efluenţii altor surse punctuale.

În vederea verificării acestui criteriu, evaluatorul va colecta probe de apă.

Colectarea probelor se va realiza conform standardelor în vigoare , în ceea ce priveşte locul,

perioada din zi, precum şi numărul de probe pe staţie de recoltare. Iniţial, pentru obţinerea

valorii medii lunare, pentru fiecare parametru măsurat lunar sunt necesare cel puţin 10

valori/lună, iar pentru obţinerea valorii medii trimestriale , pentru parametrii măsuraţi

trimestrial, sunt necesare 9 valori/trimestru, în decursul unui interval de 12 luni.

Valorile medii obţinute pentru fiecare parametru analizat se înregistrează

(Tabelul 2.1) notându-se cu C (conform) sau N (neconform).

.

Tabelul 2. 1

Fişă de monitorizare a efluentului

(prelucrare după Best Aquaculture Practices)

Parametrul CBO5 Nt Pt Ss

Frecvenţa trimestrial lunar lunar trimestrial

Luni

calendaristice

Valoare C/N Valoare C/N Valoare C/N Valoare C/N

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

În primul an, se admit patru valori neconforme pentru ambii parametri lunari şi

două pentru ambii parametri trimestriali. În al doilea an, se admit două valori neconforme

pentru ambii parametri lunari şi una pentru ambii parametri trimestriali. În al treilea an, se

admit două valori neconforme pentru toţi parametri, iar în al patrulea an o singură valoare

neconformă. După patru ani de masurători se acceptă un singur caz de neconformare în 24

luni. În cazul apariţiei unei valori neconforme, fermierul are termen de remediere o

perioadă de 90 zile.

După primul an de evaluare se înregistrează o serie de valori şi se calculează

anumiţi indicatori (Simões F.d.S. şi al., 2008) şi parametri (McFarlanel R.C., 1984) care

reflectă eficienţa activităţii (Tabelul 2.2).


8

Tabelul 2. 2

Fişa de monitorizare a activităţii

Nr.

crt.

Anul

Parametrul

Simbol UM 0 1 2 3

1 Suprafaţa bazinelor S [ha]

2 Volum de apă anual Va [mc]

3 Cantitate de furaje anuală F [kg]

4 Plancton total anual Pt [kg]

5 Cantitate de îngraşăminte

chimice

ICh [kg]

6 Cantitate de îngraşăminte

organice

ICo [kg]

7 Cantitate de peşte populat CPP [kg]

8 Cantitate de peşte recoltat CPR [kg]

9 Consum de energie anual CEn [kw]

10 Coeficient de conversie al

hranei

FCR [kg/kg]

11 Concentraţia medie anuală

a azotului total

Nt [g/mc]x10-3


a fosforului solubil

Pt [g/mc]x10-3


a CBO5

CBO5 [g/mc]x10-3


de solide în suspensie

Ss [g/mc]x10-3

15 Încărcarea efluentului în

azot total Nt*

EFNt [kg]


fosfor solubil Ps*

EFPs [kg]


CBO5*

EFCBO5 [kg]


Ss*

EFSs [kg]

19 Indice energetic* IE [kw/kg]

20 Indice utilizare apă* IUA [m3/kg]

21 Indice specific de încarcare

în Nt*

ISINt [kg/kg]


9


în Ps*

ISIPs [kg/kg]


în CBO5*

ISICBO5 [kg/kg]


în Ss*

ISISs [kg/kg]

25 Producţie medie* Pm [kg/ha]

*formule de calcul

Formulele de calcul pentru indicatorii marcaţi în tabel (Boyd C.E. şi al., 1994):

Încărcarea efluentului în azot total, EF (Nt) ,se calculează după formula:

EF(Nt)=Va x Nt, [kg]

unde,

Va= volumul anual de apă utilizat, în[m3]

Nt= concentraţia medie anuală a azotului total , în [g/m3]x10

-3

Încărcarea efluentului în fosfor solubil , EF (Ps) ,se calculează după formula:

EF(Ps)=Va x Ps, [kg]

unde,

Va= volumul anual de apă utilizat, în [m3]

Ps= concentraţia medie anuală a fosforului solubil, în [g/m3]x10

-3

Încărcarea efluentului în CBO5, EF (CBO5) ,se calculează după formula:

EF(CBO5)=Va x CBO5 , [kg]

unde,

Va= volumul anual de apa utilizat, în [m3]

CBO5= concentraţia medie anuala a CBO5, în [g/m3]x10

-3

Încărcarea efluentului în solide totale în suspensie , EF (Ss) ,se calculează după formula:

EF(Ss)=Va x Ss, [kg]

unde,


Ss= concentraţia medie anuala a solidelor totale în suspensie, în [g/m3]x10

-3

Indicele energetic, IE, se calculează după formula:

IE=CEn/CPR, [kW/kg]

unde,

CEn= consumul total de energie electrică, în [kW]

CPR= cantitatea de peşte recoltată, în [kg]

Indicele de utilizare a apei, IUA, se calculează după formula:

IUA= Va/CPR, [m3/kg]

unde,



Indice specific de încarcare în Nt, ISI (Nt ) , se calculează după formula:

ISI(Nt)=IUA x Nt [kg/kg] unde,

IUA= indicele de utilizare a apei, în [m3/kg]

Nt= concentraţia medie anuală a azotului total, în [g/m3]x10

-3

Indice specific de încarcare în Ps, ISI(Ps) , se calculează după formula:

ISI(Ps)=IUA x Ps [kg/kg] unde,

IUA= indicele de utilizare a apei, în [m3/kg ]

Ps= concentraţia medie anuală a fosforului solubil, în [g/m3]x10

-3


10

Indice specific de încarcare în CBO5, ISI(CBO5), se calculează după formula:

ISI(CBO5)=IUA x CBO5 [kg/kg] unde,


CBO5= concentraţia medie anuala a CBO5, în [g/m3]x10

-3

Indice specific de încarcare în Ss, ISI (Ss) se calculează după formula:

ISI(Ss)=IUA x Ss [kg/kg] unde,


Ss= concentraţia medie anuala a solidelor totale în suspensie, în [g/m3]x10

-3

Producţie medie Pm se calculează după formula:

Pm= CPR/S [kg/ha] unde,


S=suprafaţa bazinulu, în [ha]

Una dintre soluţiile de reducere a încărcării în poluanţi este creşterea volumului

de apă utilizat. Din acest motiv valoarea indicelui de utilizare a apei confirmă sau nu dacă

respectarea criteriilor de calitate a apei s-a realizat prin creşterea volumului de apă

tranzitat.

În consecinţă, verificarea încărcarii cu nutrienţi, poluanţi, substanţe organice

precum şi determinarea indicelui de utilizare a apei pot fi instrumente utile fermierului care

poate lua măsuri de reducere a acestor încărcări sau indici, altele decât cele de creştere a

debitului de apă tranzitat. Acestea se referă în principal la următorele aspecte:

- utilizarea unor formule de populare adecvate;

- utilizarea unor densităţi de populare rezonabile;

- utilizarea unor raţii furajere optimizate pentru a asigura consumul în totalitate şi

conversia acestora la indici cât mai apropiaţi de capacităţile fiziologice ale speciei;

- utilizarea unor echipamente care să crească concentraţia oxigenului dizolvat în apă;

- utilizarea substanţelor care să reducă acidifierea solului.

Pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă se pot lua următoarele măsuri

(Sindilariu P. D., 2009):

- recoltarea fără golirea bazinului;

- amenajarea unui bazin de decantare înainte de evacuarea apei din fermă;

- amplasarea în zona de evacuare a unor filtre sau planuri înclinate cu rol de creştere a

suprafeţei de aerare a efluentului;

- utilizarea apei evacuate pentru irigarea culturilor agricole.

2.2.3 Utilizarea eficientă şi sustenabilă a nutrienţilor

Fermele de acvacultură utilizează furaje bogate în proteină. Una dintre cele mai

utilizate surse de proteină o constituie făina de peşte care, deşi este o resursă regenerabilă,

în ultima perioadă se confruntă cu restricţionarea severă a sursei de producţie şi anume

peştele oceanic şi marin mărunt, fără valoare economică.

Astfel, important pentru certificarea unei ferme piscicole este urmărirea

eficienţei utilizării furajelor bazate pe făină de peşte sau înlocuirea acestei surse cu proteină

vegetală (floarea soarelui, soia, mazăre) sau chiar făină şi ulei din subprodusele rezultate

din prelucrarea peştelui.

Nu în ultimul rând, hrana pentru animalele exploatate prin acvacultură trebuie să

satisfacă nevoile nutriţionale ale acestora şi să respecte cerinţa sanitară stabilită de

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai


11

2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor

forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, care prevede să nu se folosească ca hrană

pentru o anumită specie de animale alimente provenind de la aceeaşi specie.

Urmărirea coeficienţilor de conversie a hranei are efecte şi asupra calităţii apei

prin diminuarea cantităţii de furaj neconsumat şi a cantit ăţii de produşi de excreţie (Oprea

L. şi al., 2000).

Majoritatea fermelor piscicole din România utilizează drept sursă de hrană pentru

peşti furajele pe bază de cereale (grâu, porumb, orz, şrot de floarea soarelui sau soia, orez)

în amestecuri măcinate şi umezite. Pentru furajarea puietului se u tilizează în special furaje

granulate sau extrudate pe bază de făină de mazăre, făină de peşte sau soia.

Pentru această etapa este necesară calcularea coeficientului de conversie hranei

(FCR) după formula:

FCR=(F+Pt)/CPR,

unde,

F = cantitatea de furaj anuală, în kg

Pt= cantitatea medie de plancton anuală, în kg

CPR= cantitatea de peşte recoltată, în kg

2.2.4.Controlul organismelor modificate genetic şi al evadărilor speciilor

alohtone

Acest criteriu stabileşte modalitatea de gestionare a acestor tipuri de organisme.

Legislaţia de specialitate defineşte organismele modificate genetic ca fiind organisme vii

al căror material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, altfel decât prin

încrucişare şi/sau recombinare naturală, iar speci ile alohtone ca speciile

introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare

directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr -o anumită regiune, cu

o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes,

care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native,

putând chiar să le înlocuiască.

Restricţiile privind organismele modificate genetic se referă la interzicerea

utilizării lor în ariile naturale protejate, respectiv în fermele care sunt incluse în aceste

areale.

Evadarea speciilor alohtone poate duce la hibridarea cu rase/liniile locale şi la

afectarea bazei genetice din avalul fermelor şi la apariţia unor noi concurenţi la hrană.

Speciile, rasele şi liniile alohtone care nu au condiţii de reproducere naturală în regiunea

climatică în care este amplasată fema nu constituie o problemă în caz de evadare (Volpe

J.P. şi al., 2010).

Organismele care au suferit inversiune sexuală şi descendenţa acestora, precum

şi organismele create prin hibridare sau poliploidie nu sunt modificate genetic. Deşi în

unele ţări ale lumii scoicarul şi sângerul au fost clasificate ca specii alohtone dăunătoare,

prezenţa speciilor din complexul asiatic în mediul natural nu a fost încă dovedită ca

dăunătoare în România.

În fermele certificate în care există specii alohtone sau modificate genetic,

trebuie luate măsuri pentru evitarea evadărilor precum şi pentru asigurarea trasabilităţii

stocurilor. Evitarea evadărilor se face prin montarea sitelor atât la alimentare cât şi la

evacuare, cu dimensiunea ochiului suficient de mică pentru a putea reţine larvele şi puietul.

Se pot folosi şi filtre cu pietriş şi nisip.

2.2.5. Depozitarea şi manipularea materialelor auxiliare


12

Într-o fermă piscicolă se folosesc cantităţi considerabile de carburanţi, uleiuri,

îngrăşăminte, fitosanitare, furaje, detergenţi, dezinfectanţi etc.

Pericolele generate de prezenţa acestor substanţe trebuie luate în calcul pentru

evitarea accidentelor majore, afectarea sănătăţii şi securităţii angajaţilor şi poluarea

mediului înconjurător (Axinte S., 2003).

Măsurile stabilite pentru îndeplinirea cerinţelor acestui criteriu se referă la:

- semnalizarea cu inscripţii de avertizare a uşilor de acces în zonele de depozitare ;

- accesul restricţionat (uşi închise, ferestre asigurate cu gratii);

- impermeabilizarea suprafeţelor de depozitare prin betonare, tratare cu răşini

epoxidice etc.;

- depozitarea în condiţii optime de climatizare şi ventilaţie;

- dotarea depozitului cu sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor ;

- dotarea cu sisteme antiefracţie şi asigurarea permanentă a pazei ;

- manipularea produselor numai de către persoane instruite ;

- efectuarea transportului numai cu mijloace de transport autorizate pentru transport

mărfuri periculoase cu respectarea prevederilor Regulamentului privind transportul

international feroviar al marfurilor periculoase (RID) şi a prevederilor Acordului

European referitor la transportul rutier internaţional al măr furilor periculoase

(ADR) ;

- manipularea produselor periculoase numai ambalate şi etichetate corespunzator cu

inscriptii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire ;

- predarea ambalajelor goale la agenţi economici autorizaţi în vederea incinerării în

incineratoare autorizate.

Pentru situaţii accidentale se vor lua măsurile prevăzute în fişele cu date de

securitate ale fiecărui produs :

- pentru scurgeri reduse se va interveni cu material absorbant ca de exemplu: nisip,

diatomit, pământ, silicagel, kiselgur etc. ;

- pentru scurgeri importante se va interveni mecanic (prin absorbţie) şi se va colecta

lichidul în recipiente închise ;

- produsele solide se vor colectate în containere închise ;

- eliminarea prin operatori autorizaţi a materialelor utilizate la decontaminare.

2.2.6. Managementul deşeurilor şi al apelor uzate

Conformarea cu acest criteriu are în vedere un management responsabil în ceea

ce priveşte deşeurile generate de o fermă de acvacultură.

Categoriile de deşeuri posibil a fi generate dintr-o astfel de activitate precum şi codificarea

lor conform Catalogului European al Deseurilor este redată în tabelul 2.3.

Tabelul 2. 3

Categorii de deşeuri generate de o fermă de acvacultură

Nr.crt. Denumire deşeu Cod deşeu

1. deşeuri municipale amestecate (menajere) 20 03 01

2. deşeuri de ţesuturi animale (mortalităţi) 02 01 02

3. anvelope scoase din uz 16 01 03

4. vehicule scoase din uz 16 01 04*

5. filtre de ulei 16 01 07*

6. metale feroase 16 01 17

7. metale neferoase 16 01 18


13

8. materiale plastice 16 01 19

9. baterii cu conţinut de mercur 16 06 03*

10. ambalaje amestecate 15 01 06

11. ambalaje contaminate cu substanţe periculoase 15 01 10*

12. uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere 13 02 06*

*deşeuri periculoase

Pentru valorificarea, respectiv eliminarea din mediu a acestor deşeuri sunt

necesare contracte cu operatori economici autorizaţi precum şi documente comerciale

(facturi, chitanţe, avize de expediţie) care dovedesc că aceste contracte sunt operaţionale.

Apele uzate fecaloid-menajere provenite de la sediul administrativ, spaţii de

locuit sau cantină sunt dirijate printr-o reţea interioară de canalizare către una din

instalaţiile de evacuare acceptate: fosă septică cu injectare în subteran, microstaţie de

epurare sau bazin vidanjabil.

2.3. Responsabilitatea privind sănătatea şi bunăstarea animală

2.3.1 Bunăstare animală

Pentru îndeplinirea acestui criteriu fermierii trebuie să demonstreze că tehnologia

aplicată ţine cont de asigurarea bunăstării efectivelor piscicole. Bunăstarea efectivelor

piscicole vizează limitarea factorilor stresanţi care pot conduce la scăderea consumului de

furaje sau la scăderea imunităţii (Bogatu D. şi al., 2008).

Aspectele relevante pentru acest criteriu se referă la :

- menţinerea calităţii apei ca mediu de viaţă al peştilor;

- asigurarea furajării ritmice şi cu furaje adecvate speciei şi vârstei, precum şi de bună

calitate;

- recoltarea se va face prin evitarea menţinerii , pe durate mari de timp, a unor cantităţi

mari de peşte în ape puţin adânci, în gropi sau în canale de pescuit;

- aplicarea de tratamente veterinare numai după indicaţii de specialitate;

- îndepărtarea zilnică din bazine a peştilor morţi;

- verificarea, de două ori pe zi, a bazinelor de creştere, în vederea constatării

eventualelor modificări în calitatea apei sau în comportamentul peştilor;

- orice creştere a densităţii de populare va fi însoţită de o aerare suplimentară.

2.4. Responsabilitatea privind siguranţa alimentară

2.4.1. Siguranţă alimentară

Certificarea pe acest criteriu presupune utilizarea substanţelor medicamentoase

doar după o diagnosticare precisă şi numai în conformitate cu prescripţiile şi în condiţiile

specificate pe etichetă.

Nu se admite utilizarea aditivilor furajeri interzişi de directivele europene

(tetracicline, peniciline şi cefalosporine, aminoglucozide, macrolide, sulfamide şi

trimethoprim, nitrofurani, produse pe baza de arseniu sau derivaţi, hormoni şi antihormoni,

antibiotice). Fermierii trebuie să aplice un program de management sanitar – veterinar şi

proceduri de lucru în cazul semnalării unei boli infecţioase, a unor paraziţi sau dăunatori.

Este necesar ca în fişa fiecărui bazin să se consemneze incidenţa bolilor precum

şi tratamentul administrat. De asemenea, trebuie înregistrate în evidenţele fermei

declaraţiile de la furnizorii de furaje şi de material de populare că nu au utilizat substanţe

interzise (Tabelul 2.4).


14

Tabelul 2. 4

Fişa bazinului

FIŞA BAZINULUI

SC_______________srl

Ferma Piscicolă ________________

Denumirea Bazinului Suprafaţa

Data populării Data recoltării

Provenienţa

Furnizor:

Transfer

Bazinul:

Transfer

Bazinul :

Livrare

Beneficiar:

Vârsta

greutate

medie

Vârsta

greutate medie

Specia Cantitate Specia Cantitate

Tip furaj

Furnizor

Substanţe chimice utilizate

Proteină % Făină de peşte% Denumire

Motiv Doza Perioada

Şrot floarea soarelui

Soia

Grâu

Porumb

Ovăz

Altele

Medicamente introduse şi

doza Perioada de administrare

Cauza

administrării

Data începerii furajării Data terminării

Lucrări mecanizate :

Îngrăşăminte organice aplicate solului:

Data inundării:

OBSERVAŢII


15

În timpul evaluarii, expertul trebuie să aibă acces la toate înregistrările fermei.

De asemenea, fermierii trebuie să facă o evaluare al potenţialilor contaminanţi care ar putea

ajunge din zonele învecinate, care sunt de regulă terenuri agricole pe care se aplică

fertilizanţi chimici şi/sau produse de protecţia plantelor.

2.4.2. Recoltarea, condiţionarea şi transportul peştelui

Operaţiunea de recoltare este una din fazele tehnologice care poate genera stres

asupra peştelui cu repercusiuni asupra calităţii cărnii (Metaxa Isabelle, 2003).

Măsurile care trebuie avute în vedere se referă la:

- diminuarea stresului prin evitarea aglomerării peştelui în zona de pescuit;

- utilizarea unor unelte de pescuit atent selecţionate;

- utilizarea unor metode de pescuit puţin traumatizante;

- desfăsurarea operaţiunilor de pescuit şi eventual de condiţionare în mod igienic;

- utilizarea unor echipamente de pescuit, sortare şi transport care să asigure

manipularea eficientă şi rapidă a peştelui viu şi posibilitatea de a fi uşor curăţ ate şi

dezinfectate.

Transportul materialului piscicol în funcţie de destinaţia produsului de

acvacultură (în stare vie sau în stare proaspătă), se poate realiza în mediu umed sau în apă .

Transportul materialului piscicol în stare vie, în mediu umed, se poate practica

numai pe distanţe scurte, de regulă în cadrul aceleiaşi ferme în timpul fazelor procesului

tehnologic şi constă în folosirea unor tărgi confecţionate din pânză de prelată udată cu apă,

uneori prevăzute cu capac din acelaşi material.

Transportul materialului piscicol viu se realizează în apă cu caracteristici fizico -

chimice adecvate (oxigen dizolvat, Ph, temperatură, alcalinitate, TSS etc.), utilizând

cisterne sau hidrobioane.

Măsurile pentru această operaţiune constau în :

- stabilirea cantităţii de peşte ce urmează a fi transportată;

- menţinerea peştilor în stare de post , în vederea eliberării tractusului digestiv;

- deparazitarea externă a peştilor;

- aclimatizarea progresivă la temperatura apei de transport;

- reducerea duratei de transport;

- nefurajarea peştilor pe durata transportului;

- menţinerea caracteristicilor adecvate ale apei de transport prin agitarea continuă şi

uşoară a apei, reîmprospătarea sau reducerea temperaturii apei prin aport de gheaţ ă;

- aclimatizarea progresivă a peştilor la destinaţ ie;

- igienizarea şi dezinfecţia echipamentului de transport.

Pentru comercializarea sortimentului „peşte proaspăt”, acesta se supune

operaţiunilor de refrigerare şi condiţionare.

Refrigerarea peştelui este operaţiunea tehnologică prin care se reduce brusc

temperatura in centrul geometric al peştelui pâna la 0ºC ÷ 4ºC. Refrigerarea se realizează

prin imersarea peştelui viu într-o cuvă în care se află un amestec refrigerant compus din apă

– gheaţă – clorură de sodiu. Ulterior refrigerării se realizează condiţionarea, care presupune

ambalarea peştelui cu fulgi de gheaţă, în lăzi din PVC sau PE pe structura alternanţei strat

de gheaţă – strat de peşte – strat de gheaţă, prin care se asigură menţinerea proprietăţilor

fizico-chimice şi microbiologice ale cărnii pentru o perioadă limitată de timp (de regulă 72

– 120 ore) după încetarea funcţiilor vitale.


16

CAPITOLUL 3. OBŢINEREA CERTIFICĂRII

3.1. Evaluarea

Elementul de bază pentru cert ificarea unei ferme de acvacultură în

vederea stabilirii conformării cu cerinţele “Codului de Bune Practici în

Acvacultură” îl constituie “Fişa de Evaluare”. Acest document conţine un set de

întrebări care vizează elementele esenţiale ale activităţi lor din fermă şi ale

corelaţi ilor acestora cu responsabităţile asumate pr in “Codul de Bune Practici în

Acvacultură” . Solicitantul trebuie să pună la dispoziţ ia auditorului toate

documentele solicitate de către acesta în vederea completării “Fişei” . Auditorul va

realiza şi intervievarea autorităţi lor locale, a locuitori lor din z onă, precum şi a

salariaţilor firmei pentru obţinerea unei evaluări complete şi imparţiale a modului

de respectare a cerinţelor Codului şi pentru completarea în cunoştinţă de cauză a

Fişei de evaluare. Singurele întrebări la care se acce ptă un răspuns nega t iv sunt

8,10 şi 16 cu condiţia ca răspunsurile la întrebarea 9 , respectiv 11 şi 17 să fie

pozitiv. În cazul în care la orice altă întrebare răspunsul este negativ auditorul va

respinge solicitarea de certificare, motivându -şi rezoluţia. În cazul în care

răspunsurile sunt afirmative auditorul va accepta în iniţierea procedurii de

certificare provizorie a fermei , prin declanşarea procedurii de monitorizare a

efluentului în vederea completării “Fişei de monitorizare a efluentului” (Tabel ul

2.1) pentru evaluarea iniţială, iar la finele primului an de evaluare calculând

punctajul iniţ ial conform “Fişei de punctaj” şi cu condiţia obţinerii punctajului

minim obligatoriu (Capitolul 3.2.).

În cazul respingerii certificării, administratorul firmei care a solicitat

auditarea va putea oricând, după remedierea deficienţelor semnalate să solicite

redeschiderea procedurii de audit.

Tabelul 3. 1

FIŞA DE EVALUARE


Denumirea unităţii:

Adresa:

CIF: Nr. Reg. Com

NU DA

1. Există contract privind confirmarea unui drept de exploatare sau

proprietate asupra amenajării piscicole?

1.1Contract de închiriere/comodat/asociere în participaţiune/

concesiune/vânzare-cumpărare nr _____ din data de __/__/____

valabil până la data de __/__/___

2. Există documente legale privind autorizarea activităţii si

construcţiilor?

2.1Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. _____ din data de

__/__/____ valabilă pănă la data de __/__/_____


17

2.2 Autorizaţie de mediu nr. _____ din data de __/__/____ valabilă

până la data de __/__/_____

2.3 Autorizaţie sanitară-veterinară nr. _____ din data de __/__/____

valabilă până la data de __/__/_____

2.4 Licenţa de acvacultură nr. _____ din data de __/__/____ valabilă

până la data de __/__/_____

2.5 Autorizaţie de construcţie nr. _____ din data de __/__/____

valabilă până la data de __/__/_____

3. Există situaţii de disconfort generat de activitate, locuitorilor din

zonă?

4 Sunt respectate prevederile legislaţiei muncii ?

5 Sunt respectate prevederile legale în ceea ce priveşte salarizarea

muncii?

6 Sunt respectate normele privind securitatea muncii?

7 Se respectă măsurile pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi

ocrotirea naturii?

8 Speciile folosite pentru populări sunt autohtone?

dacă răspunsul la întrebarea anterioară este NU, se aplică 9

9 Sunt montate site la alimentare şi evacuare?

10 Ferma este amplasată în afara ariei protejate?


11 Sunt respectate restricţiile privind OMG?

Există o monitorizare regulată a parametrilor fizico-chimici ai

efluentului?

12 Parametrii fizico-chimici ai efluentului respectă valorile legale

pentru categoria de folosinţă a receptorului?

13 Există documente privind originea, calitatea şi compoziţia furajelor

sau ingredientelor?

14 Există un management responsabil în ceea ce priveşte utilizarea

substanţelor chimice (combustibil, uleiuri, îngrăşăminte, fitosanitare,

dezinfectanţi)?

15 Există un management corespunzător al apelor uzate fecaloid menajere,

pentru a evita contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane?

16 S-a renunţat la administrarea medicamentelor de uz veterinar?


17 Sunt acestea administrate în baza diagnosticului stabilit de specialist şi

în concordanţă cu prescripţia acestuia şi a indicaţiilor producătorului, cu

respectarea legislaţiei europene?

18 Se respectă prevederile sanitare-veterinare la livrarea peştelui din

fermă?

19 Exista implementat un sistem de trasabilitate?


18

3.2. Cuantificarea managementului operaţional

În cazul în care în urma completarii “Fişei de evaluare”, auditorul a consemnat

răspunsuri afirmative la toate elementele chestionarului, după completarea “Fişei de

monitorizare a efluentului” (Tabelul 4.1), în vederea stabilirii numărului de neconformităţi

iniţiale, în primul an de evaluare, acesta va completa “Fişa de punctaj”. Punctajul acordat

de auditor poate varia între zero (minim) şi trei puncte (maxim) , justificarea acordării

acestuia regăsindu-se în scurta descriere aferentă fiecărei întrebări. La punctul 33 se vor

acorda 0 puncte dacă nu se respectă numărul de neconformităţi admise aferent anului de

audit, un punct pentru respectarea numărului de neconformităţi în primul an de audit, două

puncte pentru respectarea numărului de neconformităţi aferent anului de audit, începând cu

al doilea an de audit şi trei puncte pentru zero valori neconforme.

Tabelul 3. 2

FIŞA DE PUNCTAJ


Punctaj

1. Managementul resursei de apă este aplicat astfel încât să

se evite restricţionarea altor folosinţe?

_______________________________________________

_______________________________________________

2 Există întâlniri periodice cu membrii comunităţii locale?

Scurtă descriere:

_______________________________________________

_______________________________________________

3 În cazul în care se asigură cazarea salariaţilor sunt

îndeplinite condiţiile de sănătate publică?

Scurtă descriere (suprafaţa amenajată, suprafaţă/locatar,

grupuri sanitare, spaţii pentru servirea şi/sau prepararea

hranei, curăţenie, etc)

_______________________________________________

_______________________________________________

4 Există spaţii sanitare amenajate şi funcţionale pentru

angajaţi?

Scurtă descriere

_______________________________________________

_______________________________________________

5 Există condiţii pentru servirea hranei pentru angajaţi?

Scurtă descriere

_______________________________________________

_______________________________________________

6 Există echipament pentru prim-ajutor uşor accesibil?

Scurtă descriere

_______________________________________________

_______________________________________________


19

7 Există instructaje periodice privind siguranţa muncii,

inclusiv privind primul ajutor în caz de accident?

Scurtă descriere

_______________________________________________

_______________________________________________

8 Se acordă angajaţilor echipament de protecţie?

Descrierea echipamentelor utilizate

_______________________________________________

_______________________________________________

9 Se utilizează metode neletale de control al prădatorilor?

_______________________________________________

_______________________________________________

10 Există sisteme de protecţie a receptorului pentru evitarea

eroziunii în cazul evacuărilor din fermă?

_______________________________________________

_______________________________________________

11 Se utilizează metode de pescuit care nu necesită golirea

completă sau scăderea nivelului în cursul anului?

_______________________________________________

_______________________________________________

12 Depozitarea carburanţilor, uleiurilor, îngrăşămintelor şi a

altor substanţe chimice se face în locuri cu destinaţie

proprie?

_______________________________________________

_______________________________________________

13 Există marcaje specifice pentru zonele de depozitare a

materialelor periculoase?

_______________________________________________

_______________________________________________

14 Depozitarea deşeurilor menajere se face corespunzător?

_______________________________________________

_______________________________________________

15 Există un set de măsuri aplicat pentru combaterea

dăunatorilor (rozătoare) şi a insectelor pe platforma

administrativă?

_______________________________________________

_______________________________________________

16 Există o procedură privind inspectarea regulată a

bazinelor de creştere?

_______________________________________________


20

_______________________________________________

17 Există plan de măsuri privind combaterea epizooti ilor ?

_______________________________________________

_______________________________________________

18 Peştele bolnav sau inapt pentu comercializare este ucis în

condiţii corespunzătoare şi urmează un traseu legal?

_______________________________________________

_______________________________________________

19 Există o procedură pentru evitarea transferului de boli şi

paraziţi odată cu transferul materialului de populare din

alte ferme?

_______________________________________________

_______________________________________________

20 Există o procedură pentru monitorizarea calităţii apei în

interiorul fermei?

_______________________________________________

_______________________________________________

21 Există un plan de măsuri pentru evitarea hipoxiilor sau

înfloririlor algale?

_______________________________________________

_______________________________________________

22 Cantitatea de furaje administrată respectă necesarul

fiziologic al peştilor?

_______________________________________________

______________________________________________

23 Există cel puţin o evaluare a contaminării cu pesticide,

PCB-uri, metale grele?

_______________________________________________

_______________________________________________

24 Recoltarea producţiei şi transportul tehnologic se fac în

condiţiile reducerii stresului?

_______________________________________________

_______________________________________________

25 Condiţionarea peştelui livrat se face cu respectarea

condiţiilor legale?

_______________________________________________

_______________________________________________

26 Echipamentele utilizate pentru transportul peştelui sunt

curate?

_______________________________________________


21

_______________________________________________

28 Durata transportului peştelui viu este în strânsă legatură

cu dotările tehnice ale autovehiculului specializat?

_______________________________________________

29 Există înregistrari ale mortalitaţilor în timpul

transportului?

_______________________________________________

30 Sunt utilizate, la transportul peştelui viu, doar anestezice

aprobate?

_______________________________________________

31 Există un plan de instruire şi perfecţionare a

personalului?

_______________________________________________

_______________________________________________

32 Există colaborare cu unităţile de învăţământ din zonă?

_______________________________________________

_______________________________________________

33 Conformarea privind calitatea apei pentru parametri

studiaţi:

_______________________________________________

_______________________________________________

TOTAL PUNCTAJ EVALUARE (TPE)

Condiţiile de certificare sunt prezentate în Tabelul 3.3.

Tabelul 3. 3

Condiţii de certificare

An evaluare TPE< 60 pct 61

pct<TPE<70pct

71

pct<TPE<80pct

TPE> 81 pct

0 RESPINS ADMIS ADMIS ADMIS

1 RESPINS ADMIS* ADMIS** ADMIS

2 RESPINS RESPINS ADMIS** ADMIS

3 RESPINS RESPINS RESPINS ADMIS

*- se considera admis daca TPE >= 66

** - se considera admis daca TPE este cu 5 pct. mai mare decat în anul anterior


22

În urma vizitei de evaluare din data de ___/____/_______ efectuate la

SC__________________, la ferma piscicolă _______________________, am efectuat

stabilirea punctajului unităţii de acvacultură în raport cu condiţiile necesare obţinerii

certificării prin aplicarea Codului de Bune Practici în Acvacultură.

Semnătura auditorului, Data,

__________________________ ___________________

Evaluarea s-a efectuat în prezenţa mea _____________________ administrator al SC

______________, am înţeles rezultatul evaluării şi sunt de acord cu rezultatul acesteia. S-a

achitat contravaloarea auditării cu chitanţa/OP/CEC nr.____din data de _________.

Semnătura Administratorului Fermei, Data,

_______________________________ ___________________

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

La elaborarea acestui sistem de certificare bazat pe un „Cod de Bune Practici în

Acvacultură” s-au avut în vedere dezvoltările europene şi internaţionale privitoare la

asigurarea unei conduite responsabile în activităţile economice , analizate în contextul

impactului acestora asupra mediului, al impactului social, al siguranţiei alimentare şi al

bunăstării efectivelor piscicole.

Aceste condiţionalităţi au fost investigate din perspectiva sistemelor tehnologice

extensive şi semi-intensive practicate în fermele supuse studiului şi care reprezintă modelul

specific al acvaculturii din România din punct de vedere al tipului de amenajare piscicolă.

În prezent, în sectorul pescăresc din România (acvacultură, pescuit comercial în

ape interioare, pescuit marin), nu s-a elaborat şi nu se aplică nici un sistem de certificare,

ceea ce face ca elaborarea acestui Cod să constituie un element de noutate.

Conceput în baza unui ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice, tehnice şi legislative,

„Codul de bune practici” poate fi pus la dispoziţia fermierilor pisc icoli în vederea

implementării în practică. Însuşite de fermieri şi apoi implementate corect , regulile

„Codului de bune practici în acvacultură” oferă garanţia nu numai a unor producţii

profitabile, ci şi conformitate, avantaj concurenţial şi recunoaşterea performanţelor

tehnologice ale unei unităţi de acvacultură.

OBSERVAŢII:__________________________________________________________

______________________________________________________________________

______ _______________________________________________________________


23

Bibliografie 1. Alobaidy A.H.M.J., Abid H.S., Maulood B.K., 2010. Application of Water Quality

Index for Assessment of Dokan Lake Ecosystem, Kurdistan Region, Iraq . Journal of Water

Resource and Protection, vol. 2., nr.9, pg. 792-798.

2. Amirkolaie A.K., 2008. Environmental impact of Nutrient Discharged by Aquaculure

Waste Water on the Haraz River. Journal of Fisheries and Aquatic Sciences, vol. 3, nr.5,

pg. 275-279.

3. Axinte S., 2003. Ecologie şi protecţia mediului. Editura Ecozone,Iaşi.

4. Bogatu D. şi Munteanu G., 2008. Tratat de ihtiopatologie. Editura Excelsior Art,

Timişoara.

5. Boyd C.E. şi Yoo K.H., 1994. Hydrology and Water Supply for Pond Aquaculture .

Chapman and Hall, New York .

6. Costache M. şi al., 2004. Biotehnologii de creştere a crapului de cultură . Editura

Bibliotheca, Târgovişte.

7. Diouf J., Agriculture, food security and water: Towards a blue revolution,

http://www.oecdobserver.org/news/fullstory.php/aid/942/Agriculture,_food_security_and_w

ater:_Towards_a_blue_revolution.html, [accesat la 18.04.2011].

8. Gaud W.S., The Green Revolution: Accomplishments and Apprehensions,

http://www.agbioworld.org/biotech-info/topics/borlaug/borlaug-green.html, [accesat la

11.02.2011].

9. Horvath L., 2005. Peştele şi crescătoriile de peşte. Editura MAST, Bucureşti.

10. Matei D. şi al., 1990. Piscicultura Moldovei. Editura S.C.P.P. Podu Iloaiei, pg.47-99,

Iaşi.

11. McFarlanel R.C., 1984. Lawn and Garden Watering Regulations: Conservation

Through a Water Use Index. Revue Canadienne des Ressources en Eau, vol. 9, nr.3, pg. 69-

73.

12. Metaxa Isabelle, 2003. Asigurarea şi controlul calităţii in acvacultură . Editura Pax

Aura Mundi, Galaţi.

13. Oprea L., 2000. Nutriţia şi alimentaţia peştilor . Editura Tehnică, Bucureşti.

14. Palfreman A., 1999. Fish Business Management. Editura Fishing News Books,

Blackwell Science Ltd., Oxford.

15. Păsărin B. şi Stan T., 2003. Acvacultură - îndrumător practic. Editura Karro, Iaşi .

16. Răzlog G.P. şi al., 2000. Managementul afacerilor pescăreşti. Editura Mongabit,

Galaţi.

17. Simões F.d.S., Moreira A.B., Bisinoti M.C., Gimenez S.M.N., Yabe M.J.S., 2008.

Water quality index as a simple indicator of aquaculture effects on aquatic bodies .

Ecological Indicators, vol. 8, nr.5, pg. 476-484.

18. Sindilariu P.D., Reiter R., Wedekind H., 2009. Impact of trout aquaculture on water

quality and farm effluent treatment options. Aquatic Living Resources, Cambridge, vol. 22,

nr.1, pg. 93-103.

19. Tredoux G., Cavé L., Engelbrecht P., 2004. Groundwater pollution:Are we monitoring

appropriate parameters? Water South Africa, Water Institute of South Africa (WISA), Cape

Town, pg. 114-119.

20. Volpe J.P., Beck M., Ethier V., Gee J., Wilson A., Global Aquaculture Performance

Index, http://www.seaaroundus.org/sponsor/gapi.aspx, [accesat la 04.03.2011].

21. White K., O'Neill B., Tzankova Z. At Crossroads: Will Aquaculture Fulfill the

Promise of the Blue Revolution, http://www.mindfully.org/Water/2004/Aquaculture-Blue-

RevolutionJan04.htm, [accesat la 01.02.2011].

22. Zaharia C., 2006. Protecţia juridică a mediului. Editura Ecozone, Iaşi. 2006.

http://www.oecdobserver.org/news/fullstory.php/aid/942/Agriculture,_food_security_and_water:_Towards_a_blue_revolution.html

http://www.oecdobserver.org/news/fullstory.php/aid/942/Agriculture,_food_security_and_water:_Towards_a_blue_revolution.html

http://www.agbioworld.org/biotech-info/topics/borlaug/borlaug-green.html

http://www.seaaroundus.org/sponsor/gapi.aspx

http://www.mindfully.org/Water/2004/Aquaculture-Blue-RevolutionJan04.htm

http://www.mindfully.org/Water/2004/Aquaculture-Blue-RevolutionJan04.htm


24

23. *** - Aquaculture Certification, BAP (Best Aquaculture Practices)

http://www.aquaculturecertification.org/index.php?option=com_content&task=view&id=12

&Itemid=14, [accesat la 21.01.2011].

24. *** - Certification Projects, NACA, http://www.enaca.org/modules/

certificationprojects/index.php?content_id=1, [accesat la 03.12.2010].

25. *** - Fishery and Aquaculture Statistics 2008 , FAO,

http://www.fao.org/fishery/publications/yearbooks/en, [accesat la 21.01.2011].

26. *** - Report of the Technical Consultation on the Technical Guidelines on

Aquaculture Certification , FAO, http://www.fao.org/docrep/meeting/018/ak810e.pdf,

[accesat la 21.01.2011].

27. *** - The Fourth WTO Ministerial Conference , WTO,

http://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm, [accesat la

04.03.2011].

28. *** - The promise of a blue revolution , The Economist,

http://www.economist.com/node/1974103?story_id=1974103, [accesat la 28.01.2011].

http://www.aquaculturecertification.org/index.php?option=com_content&task=view&id=12&Itemid=14

http://www.aquaculturecertification.org/index.php?option=com_content&task=view&id=12&Itemid=14

http://www.enaca.org/modules/%20certificationprojects/index.php?content_id=1

http://www.enaca.org/modules/%20certificationprojects/index.php?content_id=1

http://www.fao.org/fishery/publications/yearbooks/en

http://www.fao.org/docrep/meeting/018/ak810e.pdf

http://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm

http://www.economist.com/node/1974103?story_id=1974103

cod de bune practici în acvacultură

Documents