Școala Vieții

Elemente de autoanaliză

și autocunoaștere

Cine sunt eu?

Personalitatea ta cuprinde trăsături și însușiri care se manifestă într-un mod unic, propriu și specific. De asemenea, cuprinde toate reprezentările, ideile și credințele despre propria persoană. Acestea formează imaginea de sine care poate să reflecte într-o măsură mai mică sau mai mare adevărul, în funcție de capacitatea de autocunoaștere pe care o ai. Reflectarea subiectivă a propriei persoane ia forma Eului.

Așadar, Eul tău este format din:

✓ imaginea de sine, aspirațiile pe care le ai, activitățile pe care le faci, sentimentele/emoțiile pe care le ai, interesele, capacitățile și aptitudinile tale, calitățile și defectele.

✓ identitatea pe care o ai, rolurile și statutul tău, înfățișarea și condiția fizică.

Stările eului

O stare a Eului este un set de comportamente, gânduri si sentimente înrudite. Este modul în care ne manifestăm o parte a personalităţii noastre într-un anumit moment. Ființa umană manifestă trei tipuri de stări ale Eului.

În starea de PĂRINTE a Eului meu simt, gândesc, acționez, vorbesc și reacționez la fel ca unul dintre părinții mei pe vremea când eram copil. Chiar și atunci când nu îmi manifest concret această stare a Eului, ea îmi influențează comportamentul, ca influență parentală îndeplinind funcțiile unei conștiințe.

Sunt un Părinte Critic atunci când mă comport într-un mod în care îi copiez pe părinţii mei atunci când îmi spuneau ce să fac, mă controlau și mă criticau. Această stare este pozitivă sau ok atunci când dau altora indicații parentale destinate să-i protejeze sau să le menţină starea de bine dar este negativă sau non-ok atunci când comportamentele mele implică o desconsiderare a altor persoane.

Sunt un Părinte Grijuliu atunci când mă comport într-un mod în care îi copiez pe părinţii mei atunci când aveau grijă de mine, se ocupau de mine și mă alintau. Această stare este pozitivă sau ok atunci când preocuparea mea față de ceilalți este autentică și din această poziție ofer sprijin și ajutor, dar nu este ok atunci când “ajutorul” dat este de pe o poziţie “mai presus de ceilalţi”, care desconsideră cealaltă persoană și resursele ei cu

În adâncul tău, știi că ai răspunsul, știi cine ești și știi ceea ce vrei. (Lao Tzu)

ajutorul cărora se poate ajuta singură. “Mama-cloșcă” este un exemplu clasic de com-portament de Părinte Grijuliu Negativ.

În starea de ADULT a Eului meu, mă comport, gândesc si simt ca reacţie a ceea ce se petrece în jurul meu aici și acum, utilizând toate resursele aflate la dispoziţia mea ca persoană matură. Un adult este echilibrat din punct de vedere emoțional, ia decizii bazându-se pe rațiune, este orientat spre găsirea de soluții și rezolvarea de probleme mai degrabă decât pe felul în care se simte atunci când se confruntă cu problemele, așadar este focusat pe rațiune și nu pe stări emoționale. În starea de Adult suntem calmi, hotărâți, și luăm decizii cu usurință deoarece ne cunoaștem pe noi înșine, nevoile, dorințele, prioritățile și ceea ce ne motivează.

În starea de COPIL a Eului meu mă pot reîntoarce la moduri de comportament, gân-dire si simţire pe care le foloseam în copilărie. Dacă reiau ca și adult anumite moduri productive de comportament asupra cărora am hotărât în copilărie că sunt în conformitate cu ceea ce asteptau părinţii mei, mă aflu în starea de Copil Adaptat Pozitiv dar sunt un Copil Adaptat Negativ atunci când reiau tipare de comportament din copilărie care nu mai corespund situaţiei mele actuale de adult. Ca și copil, poate am învăţat că un mod eficient de a atrage atenţia mamei și a tatălui este să stau bosumflat. Acum, ca și adult, poate mai stau uneori bosumflat în speranţa de a obţine ce doresc. Când fac asta, înseamnă că ignor opţiunea matură de a cere în mod direct pur si simplu ce doresc.

Sunt în starea de Copil Liber Pozitiv atunci când realizez comportamente din copilărie care nu ţin cont de reguli sau limite impuse de părinți. Poate că aceștia m-au învățat în copilărie că nu este ok să fiu furios și să mai și arăt asta, dar când îmi exprim emoțiile într-un mod sigur și nedăunător, sunt în starea de Copil Liber Pozitiv. Atunci când îmi satisfac impulsurile mele necenzurate de Copil iar consecințele sociale ale faptelor mele sunt, probabil, mult mai neplăcute decât abținerea de la acele fapte sunt în starea de Copil Liber Negativ. De exemplu, pot conduce cu viteza mare o mașină pe o stradă aglo-merată, punând în pericol atât viaţa mea, cât si a celorlalţi.

Oamenii care exclud Copilul vor îndepărta toate amintirile păstrate din propria co-pilărie iar ceilalţi îi vor privi de obicei ca fiind “reci”, “fără inimă”, “numai cu creier”. Cei care exclud Adultul îsi blochează capacitatea de matur, de a testa realitatea. Ei aud în mintea lor doar dialogul dintre Părinte si Copil. Deoarece nu îsi folosesc capacităţile specifice Adultului interior, de testare a realităţii, gândurile si acţiunile le pot deveni ciudate. Persoanele care exclud Părintele vor opera fără reguli de-a gata despre lume. Ei îsi fac propriile reguli în funcţie de situaţie.

Dacă sunt excluse două din cele trei stări ale Eului, cea rămasă este numită constantă sau care exclude.

Persoana cu constanta Părinte: tratează lumea numai prin “ochelarii” setului de reguli din Părinte. Dacă e întrebată: “Cum te simţi?”, răspunde “În asemenea vremuri de criză trebuie să fii cu picioarele pe pământ.”

Persoana cu constanta Adult: nu poate participa la nici o distracţie. El funcţionează asemenea unui computer: adună date, le analizează, le organizează etc.

Persoană cu constanta Copil: se comportă, simte si gândește ca și cum ar fi încă în copilărie. Când se

confruntă cu o problemă escaladează sentimentele, nu testează realitatea si nici nu folosește regulile Parentale. Persoana este percepută de ceilalţi ca “imatură” sau “isterică”.

Personalitatea ta se exprimă și prin atitudinile pe care le ai atât față de tine cât și față de ceilalți. Atitudinea față de tine influențează stima de sine, afirmarea de sine, autocontrolul, independența, încrederea în forțele proprii, inițiativa și perseverența. Atitu-dinea este un filtru mintal prin care te percepi atât pe tine cât și lumea. Pentru ca acest filtru mintal să fie curat și strălucitor, atitudinea ta trebuie să fie una pozitivă prin care să transpară puterea personală.

Persoana cu o atitudine pozitivă…

gândește “POT”

se focusează pe soluții

caută aspectele pozitive și îi admiră pe ceilalți

își vede calitățile și potențialul și caută să le valorifice

Persoana cu o atitudine negativă…

gândește “NU POT”

se focusează pe probleme

caută defectele și îi critică pe ceilalți

vede obstacole și limitări în loc de oportunități

Puterea personală implică să fii conștient de sine: să te cunoști pe tine însuți, adică să înțelegi cum funcționezi și cum reacționezi. Înseamnă să-ți cunoști atât punctele slabe cât și punctele forte și, astfel, să poți îmbunătăți anumite aspecte la tine. Deseori se întâmplă să ne evaluăm greșit capacitățile ceea ce duce la ratarea anumitor oportunități deoarece credem că nu suntem capabili să facem anumite lucruri. Este important așadar să ne cunoaștem atât calitățile cât și defectele și să fim sinceri referitor la ele atât față de noi cât și față de ceilalți.

✤ Numește trei puncte forte pe care le ai. Cum le folosești în viața ta? Dacă nu le folosești, de ce nu?

✤ Ce îți place la tine? Ce ai vrea să schimbi la tine?

✤ Este posibil de-a lungul vieții tale ca uneori oamenii să-și fi făcut o impresie greșită despre tine. Cum ai contribuit tu la asta?

✤ Care au fost cele mai mari provocări ale vieții tale? Cum le-ai depășit?

✤ Cu ce te mândrești cel mai mult în viață?

✤ Dacă ar fi să spui un singur lucru despre tine, care ar fi acela?

✤ Cine ești acum? Cine ai vrea să devii?

✤ Cum ești tu, cel adevărat?

Definește-ți singur identitatea și granițele, altfel te vor defini ceilalți și vor stabili ei standardele pe care să le urmezi și așteptările pe care să le împlinești.

Puterea personală implică să-ți cunoști valorile și să acționezi în acord cu ele. Valorile desemnează ceea ce este important și prețuit în viață și ghidează judecățile exprimându-se într-un anumit sens în atitudini. Valorile personale exprimă standarde profunde care influențează modul în care acționăm și scopul pentru care acționăm. Pentru a fi conștienți de noi înșine, trebuie să ne cunoaștem valorile, să le examinăm și să acceptăm că acestea pot să fie diferite de ale altora.

Puterea personală implică cunoașterea și dezvoltarea abilităților. Abilitățile noastre sunt principalele resurse care ne ajută să ne atingem scopurile. Acestea se dezvoltă prin experiență, exercițiu și educație. Prin intermediul ablităților reușim să ne transpunem valorile în acțiuni.

✤ Ce abilități neobișnuite ai?

✤ Ce abilități ai dori să dobândești? Cum poți face asta?

✤ Pentru ce te complimentează lumea cel mai des?

✤ Ce te pricepi să faci bine? Dar cel mai bine?

✤ Gândește-te la o persoană pe care o admiri. Ce admiri la ea? Cum poți să-ți dezvolți la tine calitățile pe care le admiri la ea?

Puterea personală implică stabilirea unui traseu personal în viață în acord cu cele mai autentice dorințe. Stabilirea de obiective este un proces care presupune transpunerea dorințelor în realitate prin intermediul planurilor de acțiune și ne ajută să ne stabilim un drum în viață pe care dorim să mergem în acord cu valorile noastre.

✤ În ce domenii ale vieții mele mă simt mulțumit și fericit?

✤ Ce aspecte ale vieții mele aș dori să îmbunătățesc?

✤ Cu ce plan al vieții mele doresc să încep? Pentru acest plan întreabă-te :

✤ Ce am și vreau să am?

✤ Ce am și nu vreau să am?

✤ Ce nu am și vreau să am?

✤ Ce nu am și nici nu vreau să am?

✤ Ce îmi doresc cu adevărat?

✤ În ce măsură ceea ce fac în acest moment mă apropie de ceea ce-mi doresc cu adevărat?

✤ Ce altceva pot face pentru a mă apropia de ceea ce îmi doresc cu adevărat?

✤ Ce îmi doresc să îmbunătățesc?

✤ De ce este acest lucru important pentru mine?

✤ Ce mai exact îmi doresc să obțin?

✤ Cum voi ști că am obținut ce mi-am propus?

Puterea personală implică o stare de bine interioară. Această stare de bine se referă la ceea ce oamenii gândesc și la ceea ce ei simt față de viețile lor. Care sunt factorii implicați în starea de bine interioară?

Acceptarea de sine: atitudine pozitivă față de sine, mulțumirea și acceptarea față de aspecte ale eului, calități sau defecte, percepție pozitivă față de viața trăită.

Relații pozitive cu ceilalți: relații satisfăcătoare, de încredere cu alții, bazate pe em-patie, afecțiune, intimitate.

Autonomie: autodeterminare, independență, abilitatea de a rezista la presiunea de conformare.

Controlul mediului: abilitatea de a controla o serie de activități externe, de a utiliza resurse și oportunități disponibile, abilitatea de a negocia pentru a crea convergența dintre mediu și nevoile personale.

Scop în viață: direcția personală, sensul existențial, gândirea scopurilor de viață.

Creșterea personală: sentimentul dezvoltării continue, al expansiunii personale, des-chiderea la noi experiențe, abilitatea de a integra autocunoașterea cu eficacitatea per-sonală.

✤ Cât de fericit și mulțumit te simți? Ce te determină să te simți așa?

✤ Ce ar trebui să se întâmple pentru ca tu să te simți în cea mai mare parte a timpului așa?

✤ Ce poți face tu pentru asta?

✤ Care este dispoziția ta obișnuită?

✤ Cum te privești pe tine însuți?

✤ Cum privești experiențele prin care ai trecut? Ce ai învățat din ele?

✤ Cât de des te întorci în trecut? Cât de mult trăiești în prezent?

✤ Dacă ai putea să schimbi un singur lucru în viața ta, care ar fi acela?

✤ În legătură cu ce aspecte te stresezi? Ce poți face pentru a nu-ți mai induce singur stări negative?

✤ Numește o schimbare pe care ai vrea să o faci pentru a avea parte de mai multă liniște și pace.

✤ Care este reacția ta în fața situațiilor negative? Cât de mult le permiți să te afecteze?

✤ Cât de entuziasmat ești față de ceea ce faci de obicei?

✤ Există persoane pe care nu ai reușit să le ierți sau momente peste care nu ai putut trece?

✤ Cu ce fel de oameni te înconjori?

✤ Cât de mult te plângi sau îi învinovățești pe alții?

✤ Cât de recunoscător ești pentru tot ceea ce ai și ce ești?

Puterea personală implică dezvoltarea încrederii în sine și se realizează prin asumarea de acțiuni din ce în ce mai provocatoare și, așadar, prin depășirea permanentă a limitelor.

✤ Cum ar fi diferită viața ta dacă ai avea încredere în tine în totalitate?

✤ Cum ai fi tu diferit dacă ai avea încredere în tine în totalitate?

✤ Privește-te prin ochii unei persoane care te iubește și te respectă cu adevărat. Ce iubește și ce respectă la tine?

✤ Care sunt realizările tale de până acum? Cum crezi că le-ai obținut?

✤ Ce părere ai despre tine? Ce părere crezi că au alții despre tine? Cum te simți când te gândești la asta?

✤ Ce spune despre tine felul în care îți trăiești viața?

Valori personale

“Credințele tale devin gândurile tale, gândurile tale devin cuvintele tale, cuvintele tale devin acțiunile tale, acțiunile tale devin obiceiurile tale, obiceiurile tale devin valorile tale și valorile tale devin destinul tău.” (Mahatma Ghandi)

Valorile au un rol foarte important în starea emoțională pe care o avem. Ne simțim autentici atunci când suntem sinceri în privința valorilor noastre, atât față de noi cât și față de ceilalți, apatici atunci când nu le acordăm nicio importanță, vinovați și rușinați atunci

când le încălcăm și pierduți atunci când nu ni le cunoaștem și nu acționăm în acord cu ele. În acest caz, funcționăm mai mult pe pilot automat, devenim dezinteresați, ne lipsește vitalitatea, energia și motivația. Facem alegeri la întâmplare pentru că nu știm ce este cu adevărat important pentru noi și devenim deziluzionați și deprimați atunci când desco-perim că alegerile noastre nu ne împlinesc. Ne simțim lipsiți de scop și nu știm încotro să ne îndreptăm, ce drum să alegem.

Valorile ne motivează în drumul împlinirii și evoluției personale. Ele reprezintă cele mai profunde dorințe ale noastre și reflectă modul în care alegem să relaționăm cu lumea, ce înseamnă pentru noi binele și răul; ne influențează comportamentul și obiectivele. Tocmai de aceea este important ca obiectivele noastre să fie centrate pe valorile pe care le avem.

Tu știi ce este cu adevărat important pentru tine? Nu pentru altcineva, pentru socie-tate sau pentru lume. Sau crezi că anumite lucruri sunt importante doar pentru că alții cred că sunt importante? Pentru că se așteaptă ca tu să crezi că sunt importante?

Ce activități faci cu plăcere și te fac să te simți împlinit și mulțumit? Te-ai întrebat de ce aceste activități te fac să te simți bine? Pentru că ele sunt în concordanță cu valorile tale.

“Nu este greu să iei decizii atunci când îți cunoști valorile” (Roy Disney)

Poate că până acum nu te-ai gândit prea mult care sunt acestea. Este important ca tu să știi ce contează cel mai mult pentru tine pentru a putea fi sincer atât cu tine cât și cu ceilalți și pentru a lua decizii și a-ți stabili obiective.

Atunci când îți cunoști valorile îți este mult mai ușor să iei decizii și să faci alegeri în ceea ce privește slujba ta, banii și în oricare alt aspect al vieții tale. Când te simți neîmplinit cu slujba sau cu viața pe care o ai acest lucru poate însemna că ceea ce faci nu este în concordanță cu valorile tale. De exemplu, muncești într-o companie 10 ore pe zi când valoarea ta fundamentală este libertatea.

Valorile se schimbă cu timpul și devin mai puternice pe măsură ce te cunoști din ce în ce mai bine. Ceea ce este important pentru tine într-o anumită perioadă a vieții tale poate să nu fie la fel de important într-o altă perioadă.

În continuare îți propun un exercițiu de conștientizare și prioritizare a propriilor valori.

1. Fă o listă cu valorile în care tu crezi. Valorile sunt definite de obicei printr-un singur cuvânt care exprimă ceva important din viața ta. Notează orice îți trece prin cap. De

exemplu: câinele meu, florile, prietenii, ordinea, filmele, etc. Apoi întreabă-te ce îți oferă toate aceste lucruri. De exemplu, prietenii îți pot oferi distracție, acceptare sau iubire. Ajungând la răspunsuri de genul acesta descoperi care sunt valorile tale de bază. Dacă nu ești sigur care sunt aceste valori, inspiră-te din lista de mai jos concepută drept exemplu. Parcurge toată lista și notează cele mai importante șase valori ale tale. Poți face chiar două liste. Una cu valorile tale profesionale și una cu valorile tale personale deși, în general, acestea se întrepătrund.

2. La fiecare valoare și scrie în dreptul ei ce înseamnă pentru tine și de ce contează. Așadar, dacă ai ales ca și valoare “armonia” scrie ce înseamnă aceasta pentru tine și de ce este importantă.

3. Următorul pas este să aranjezi valorile pe care le-ai notat în ordinea importanței acestora. De exemplu, dacă în lista ta se regăsesc următoarele valori: frumusețe, libertate, conectare, bani, sănătate, independență, ia o altă foaie de hârtie și scrie pe aceasta prima valoare din lista ta inițială- frumusețe, notând-o cu 1. Acum, începe să compari această valoare cu toate celelalte din listă. Dacă descoperi că o altă valoare din lista ta inițială, de exemplu “libertate” este mai importantă decât “frumusețe”, șterge “frumusețe” de pe cea de-a doua listă și înlocuiește-o cu “libertate”. Parcurge toată lista până jos. Dacă nu întâlnești un alt cuvânt mai important decât cel de la numărul 1 înseamnă că aceasta este valoarea ta cea mai importantă. Acum taie din lista inițială cuvântul respectiv. Apoi scrie la numărul 2 următorul cuvânt din lista inițială și procedează la fel ca și până acum comparându-l cu toate celelalte valori din prima listă. Procedează la fel cu toate celelalte cuvinte până parcurgi toată lista.

4. Întreabă-te cât de mult îți conduci viața în funcție de aceste valori, atât pe plan personal cât și pe plan profesional. De exemplu, dacă ai ca și valoare libertatea acordă-i o notă de la 1 la 10 în funcție de măsura în care această valoare stă la baza activităților și felului tău de a trăi.

Lista valorilor personale

1. acceptare

2. aventură

3. altruism

4. ambiție

5. apreciere

6. autenticitate

7. autoritate

8. autonomie

9. apartenență

10. alegere

11. angajament

12. acțiune

13. armonie

14. ajutor

15. acuratețe

16. ascultare

17. avansare

18. atingerea potențialului

19. bani

20. bunătate

21. bucurie

22. blândețe

23. câștig

24. calm

25. călătorii

26. colaborare

27. comunitate

28. compasiune

29. competiție

30. conectare

31. contribuție

32. creativitate

33. corectitudine

34. cooperare

35. credință

36. curaj

37. creativitate

38. curiozitate

39. cunoaștere

40. determinare

41. dezvoltare personală

42. distracție

43. dreptate

44. dragoste

45. echilibru

46. egalitate

47. entuziasm

48. educație

49. evoluție

50. exprimare de sine

51. excelență

52. familie

53. faimă

54. focalizare

55. flexibilitate

56. frumusețe

57. generozitate

58. imaginație

59. independență

60. influență

61. intuiție

62. inovare

63. intimitate

64. iubire

65. interes

66. iertare

67. idealism

68. inteligență

69. înțelepciune

70. încredere

71. învățare

72. integritate

73. împlinire

74. leadership

75. libertate

76. loialitate

77. munca în echipă

78. natura

79. onestitate

80. optimism

81. ordine

82. pasiune

83. pace

84. parteneriat

85. prietenie

86. productivitate

87. putere

88. provocare

89. recompense financiare

90. răbdare

91. recunoaștere

92. respect

93. resurse

Răspunde la întrebările de mai jos

Atunci când răspunzi la fiecare din aceste întrebări, investighează în continuare răs-punsul până descoperi valoarea ce se ascunde în spate. De exemplu, dacă la întrebarea “Ce înseamnă pentru tine să ai o viață împlinită”? răspunzi “Să am o familie, doi căței, o casă și o mașină”, întreabă-te ce îți oferă ție familia. Siguranță? Intimitate? Acceptare? Statut? Investighează până ajungi la valorile de bază. De asemnea dacă răspunzi că a avea o viață împlinită înseamnă a ține concerte și a călători prin lume, întreabă-te ce îți oferă ție aceste lucruri. Poate faimă, poate bani sau popularitate.

✤ Dacă ar fi să stabilești trei reguli pe care să le urmeze toată lumea, care ar fi acelea?

✤ Amintește-ți de săptămâna trecută. A fost ceva ce ai făcut pentru că pur și simplu așa ai simțit chiar dacă aceasta ți-a răpit din timpul personal sau a interferat cu alte activități prestabilite? Poate că ai ajutat pe cineva chiar dacă erai obosit sau grăbit. Ce valori reflectă aceste acțiuni?

✤ Gândește-te la anumite momente în care te-ai supărat sau enervat. Din ce cauză s-a întâmplat asta? Ce valori nu ai respectat sau nu ți-au fost respectate?

✤ Gândește-te la anumite momente când ai fost fericit. Ce valori ai respectat sau ți-au fost respectate?

94. realizare

95. responsabilitate

96. rezultate

97. risc

98. rutină

99. recunoștință

100. stimă de sine

101. simplitate

102. spontaneitate

103. sănătate

104. sinceritate

105. siguranță

106. singurătate

107. spiritualitate

108. statut

109. succes

110. speranță

111. tărie

112. tact

113. toleranță

114. tradiție

115. umor

116. ușurință

117. unitate

118. vitalitate

119. varietate

“Găsește oameni care au aceleași valori ca și tine și veți cuceri lumea împreună”. (John Ratzenberger)

✤ În ce crezi și ce ai fi capabil să susții în fața întregii lumi?

✤ Pentru ce anume ți-ai risca reputația?

✤ Ce înseamnă pentru tine să ai o viață împlinită?

✤ Dacă ar fi să iei cu tine trei lucruri pentru a face față unei situații dificile sau periculoase, care ar fi acelea?

✤ Care este animalul tău preferat? De ce? Ce este așa de special la el? Investighează până descoperi valorile.

✤ Ce îți place cel mai mult să faci? De ce? Ce este așa de special la acele activități?

✤ Pe cine admiri? Ce mai exact admiri la acea persoană?

Atunci când răspunzi la aceste întrebări ți se clarifică mai bine ce este cu adevărat important pentru tine.

Privind în urmă prin ochii celui care și-a trăit viața, ce spun experiențele și povestea ta personală despre tine? Ce valori stau la baza acestora?

Ajuns la sfârșitul vieții, cum vrei să privești înapoi? Cu satisfacție că ți-ai folosit talentele tale unice construindu-ți o viață în acord cu ceea ce este important pentru tine, sau cu regret că nu ți-ai putut exprima sinele și valorile în destinul pe care ți l-ai ales?

Pozițiile și planul de viață la adulți

Destinul fiecăruia dintre noi este stabilit de ceea ce se petrece în mintea noastră când ne confruntăm cu evenimentele din exterior. Fiecare persoană își conturează singură planul vieții și concepe în copilărie o poveste a propriei vieţi. Această poveste are un început, o parte de mijloc si un sfârșit. Alcătuim intriga de bază în primii ani din copilărie, înainte chiar de a putea rosti câteva cuvinte. Mai târziu, pe parcursul copilăriei, adăugăm

detalii la poveste. La vârsta de șapte ani, ea a fost deja în cea mai mare parte scrisă. Poate o mai revizuim puţin în adolescenţă. Când ajungem adulţi, de obicei nu mai suntem constienţi de povestea de viaţă pe care am scris-o pentru noi înșine. Totuși, există posibilitatea să trăim în conformitate cu ea. Fără a fî conștienţi de acest lucru, ne orga-nizăm viaţa de așa natură încât ne îndreptăm spre scena finală pe care ne-am stabilit-o încă din prima copilărie. Această poveste de viaţă de care nu suntem constienţi se nu-meste scenariu de viaţă. Există mai multe tipuri de scenarii de viață:

Scenariul câstigător: un “câstigător” (învingător) este persoana “care își realizează obiectivele propuse” în mod confortabil, plăcut, usor. “Succesul” depinde de obiectivele stabilite pentru el însuși.

Scenariul perdant: cineva se poate considera un “învins” dacă nu îşi atinge obiectivele propuse sau dacă le atinge după un mare efort, lipsă de confort etc.

Scenarii non-câștigătoare sau banale: sunt cel mai des întâlnite. Persoana “merge pe calea de mijloc”, nici nu câștigă mare lucru, dar nici nu pierde ceva semnificativ. Nu își asumă riscuri.

Fiecare om are anumite convingeri despre sine însuși și despre oamenii din jurul său. Pe baza acestor convingeri adoptă o anumită poziție de viață. Aceste poziții de viață reprezintă atitudinile pe care o persoană le adoptă faţă de valoarea esenţială pe care o

percepe în sine si în alţii. Acest lucru înseamnă mai mult decât a avea pur si simplu o opinie despre comportamentul personal si cel al altor

oameni. Fiecare dintre noi ajunge la maturitate după ce şi-a scris un scenariu bazat pe una din cele patru poziţii de viaţă. Dar nu rămânem în poziţia respectivă tot timpul. Ne deplasăm dintr-o poziţie în alta, clipă de clipă.

“Eu sunt OK, tu ești OK” este poziţia sănătoasă, mă descurc cu viaţa si rezolvarea problemelor. Acţionez pentru a obţine rezultatele câstigătoare pe care le doresc. Aceasta e unica poziţie bazată pe realitate.

Cel care alege poziția “Eu nu sunt OK, tu eşti OK” e mai probabil să scrie o poveste de viaţă banală sau perdantă. El va construi un scenariu care se potriveşte cu poziţia sa de bază, în jurul ideii de a fi victimizat şi a pierde în faţa altora. Din punct de vedere psihologic, este poziția “depresivă”, iar din punct de vedere politic și social, o autoînjosire transmisă copiilor. În plan ocupațional, îi determină pe oameni să prefere să trăiască cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și să savureze acest lucru în mod răzbunător, asta fiind slaba satisfacție de a-l face pe celălalt să plătească cât mai mult cu putință pentru eticheta lui de OK. Aceștia sunt suicidarii melancolici, ratații care se autointitulează amatori de riscuri, oamenii care se descotoresc de ei înșiși, nu de alții. Este poziția celor care spun mereu “O, dacă...” și “Ar fi trebuit să...”.

“Eu sunt OK, tu nu ești OK” poate sta la baza unui scenariu care la prima vedere pare a fi câstigător. Aceasta este poziția “datului la o parte”, este poziția “arogantă”, iar cei care o adoptă vor căuta mereu defectele altora și vor considera că este de datoria lor să-i ajute pe “ceilalți ne-OK” în privința acelor lucruri cu care nu vor să fie ajutați ei înșiși. Aceștia vor avea convingerea că ei trebuie să fie cu o treaptă mai sus, iar pe alţii să-i pună cu una mai jos. S-ar putea să reușească asta pentru o vreme, realizându-si dorinţele, dar numai după o luptă permanentă. Alteori, oamenii din jurul lor se vor sătura să tot fie cu o treaptă mai prejos si-i vor respinge. Atunci ei vor trece de la aparent "învingători" la grav perdanți. In principal este poziția mediocrilor.

Poziţia “Eu nu sunt OK, tu nu ești OK” este cea mai probabilă ca punct de plecare pentru un scenariu perdant. Cel care adoptă această poziție și-a însușit convingerea că viaţa e inutilă și plină de disperare. Se percepe pe sine ca fiind mereu mai prejos, de neiubit. Crede că nimeni nu-1 va ajuta, pentru că nici ceilalţi nu sunt OK. Astfel, își va scrie scenariul în jurul unor scene în care respinge si este respins. Este poziția inutilității.

Copyright © 2014 Ursula Sandner & Mirela Botezatu