Anul VII. Zălau, 1-15 Nov. 1930 Nr. 16—17

ŞCOALA NOASTRĂ REVISTĂ PEDAGOGI CĂ-CULTURALĂ-

organ oficial al revizoratului şcolar, al comitetului şcolar judeţean şi al asociaţiei învăţătorilor din judeţul Sălaj.

Director: Ioan Mango. • • • Redactor: L. Ghergariu.

Actualităţi.

Doi veterani. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Sălaj, in şe­

dinţa sa festivă ţinută la Zălau, in ziua de 15 Nov. 1930 a sărbătorit ieşirea la pensie alor doi dintre cei mai vrednici membrii ai ei, a Dlui Emil Poeola, fost revizor de control şi a Dlui Ioan George, dir. înv. în Bălan, ca reprezentant al înv. penzionati.

Sărbătorirea a fost dintre cele mai demne şi a fost o postumă recunoştinţă a dăscălimei din Sălaj fată de activitatea spinoasă a aposturilor şcoalei . Pentru că cei doi sărbătoriţi au închinat o întreagă activitate şi şi-au irosit aproape întreagă viata in a-postolatul mare şi frumos, de sămânători de lumină. Ei au fost „lumina lumii şi sarea pământului". Iar pământul în care au svârlit sămânţa a rodit, pentru că a fost bună sămânţa şi a fost bine îngrijit pământul.

Dl. Emil Pocola a fost în vremuri grele, în epo­ca de inchisitie a şcolii româneşti, un luptător pen­tru triumful învăţământului românesc, un apărător ap­rig al tagmei sale, iar în vremurile, când şcoala a ajuns vremi mai bune, E. Pocola a fost un îndrumă­tor harnic şi un sfătuitor binevoitor al colegilor săi mai mici. Iubit şi stimat de toii, el s'a străduit ne-

contenit pentru progresul pe toate terenele a tagmei sale.

Venerabilul Ioan Georgea, a fost un muncitor cu sârguinlă de albină în şcoala lui. Unul dintre ano­nimii cuprinşi sub numele de „soldatul necunoscut" el a pus cărămidă peste cărămidă intr'un sat şi a contribuit cu o fărâmitură măcar la clădirea marelui edificiu al neamului nostru.

Doi membrii harnici ai corpului didactic sălăjan au plecat pentru a se odihni după o muncă asiduă. Dăscăl imea din judeţ 'le-a adus cel mai mare oma­giu ; întreagă dragostea şi recunoştinţa ei. E cel mai mare dar pe care-1 poti da unui om.

Alături de întreaga tagmă, revista noastră le a-duce cele mai calde urări de bine şi un binemeritat prinos.

Emil Pocola. — Note biografice. —

Unul dintre cei mai harnici şi devotaţi luptători ai şcoalei confesionale de odineoară şi. unul dintre cei mai entuziasmaţi dascăli ai zilei noastre, dl. Emil Pocola, din prilejul trecerei Sale la penzie a fost sărbătorit şi decorat din partea Asociaţiei învăţăto­rilor din jud. Sălaj, cu medalia de recunoştinţă, în ziua de 18 Noemvrie 1930, în Zălau, în cadre săr­bătoreşti şi înălţătoare de suflete.

Simpatia colegilor şi prietinilor manifestată faţă de fostul lor preşedinte şi preşedinte de onoare, a fost evidentă, sinceră, a fost adevărată colegială. Prezenţa alor peste patrusute de învăţători şi un public ales şi numeros au dovedit înc'odată legătura nefăţărită ce există între sărbătorit şi dânşii. Căci aceasta manifes­taţie a fost recunoştinţa unei activităţi neprecupeţită

atât în societate cât şi în şcoală şi afară de şcoală, a învăţătorului Emil Pocola.

Dela fire blând şi tăcut, n'a căutat să se ridice la locul de cinste unde azi îl vedem pe Emil Pocola, prin demagogie, ci prin o muncă încordată, asiduă şi per severanţă fără pereche.

Ca tovarăş de muncă, nu şi-a impus niciodată voinţa, ci decâteori era cazul, a conzultat cu o neobi­cinuită bunăvoinţă pe colegi şi prieteni şi stabilind

EMIL POCOLA, F. REVIZOR ŞC. DE CONTROL,

odată calea pe care trebuia să meargă, a luat condeiul, sau şi-a ridicat cuvântul, dar n'a fost străin să-şi arate iubirea, interesul faţă de unele probleme, ori chiar colegi, şi prin fapte.

Gândul lui era ascuns, dorea o nouă viaţă, o ade­vărată viaţă culturală naţională a poporului românesc, şi avea ferma credinţă, că ridicarea tagmei învăţăto-reşti nu se poate face decât printr'o organizaţie

dăscălească la nivel. Şi nici când n'a încetat să lucreze în aceasta direcţiune.

însuşirile cari l'au ridicat la o treaptă mai înaltă, le-a adus cu sine în viaţă drept moştenire dela pă­rinţii Săi din Almaş — Bihor unde s'a născut la 1 Mai 1879, ca fiu al preotului Demetriu Mocan Pocola, de obârşie veche, eşită din creerii Munţilor Apuseni. Anii copilăriei i-a petrecut în Bocşia Română — Sălaj, în atmosfera curată a cuviinţei, evlaviei creştineşti, cari au fost totdeauna faptele trainice a'e vieţii familiare din casele preoţilor noştri.

Şcoala primară o face în Bocşia Română, iar gim­naziul inferior îl termină în Zâlau. De aici, să se pregătească pentru cariera de învăţător, trece la pre* parandia din Gherla, pe vremea păstoriei Episcopului Ioan Szabo, când se ştie cât de scăzut era la «gher-leni» interesul lor pentru orice manifestaţie de viaţă naţională.

In 1 Septemvrie 1898, a primit chemarea preo­tului T. Lengyel din Stremţ, oferindu-i postul de cantor-docinte la şcoala conf. gr. cat. din Sălişte. Ca învăţător, Emil Pocola a fost alături de Ioan Chira şi Gheorghe Şimonca, cei mai devotaţi apostoli ai şcoalei româneşti, pe cari i-a avut tractul protopopesc Băseşti pe atunci. Doi ani la aceasta şcoală, ia fost hărăzit norocul să se introducă în casa, în biblioteca lui Pop Gheorghe de Băseşti.

După eşire la penzie a înv. G. Andrei dela şcoala conf. din Bocşia Română, înv. Emil Pocola, candidatul poporului la postul de înv. din aceea comună a fost chemat şi confirmat în acest post cu ziua de 1 Sept. 1900. Aici, în comuna Bocşia Română, unde 24 ani. a stat nentrerupt, şi a desfăşurat b gata sa activitate. A păzit legea, spiritul lui Simion Bărnuţiu i-a fost po- ? văţuitor. Ca învăţător a fost cel mai sârguincios, co-- :

rect şi activ, împlinindu-şi totdeauna cu cinste da­toria.

Dar a avut rol conducător Emil Pocola mai întăi ca membru al „Reuniunei învăţătorilor Români Sălă'

jeni", apoi ca vicepreşedintele ei, iar în România în­tregită il vedem dela primul moment ca preşedinte in fruntea Asociaţiei Înv. din Jud. Sălaj, pe care a organizat'o în anul 1919

Du pace învăţătorul loan Jacta, Cozma, Vasile Ol­tean, Ioan Chiia, Gheorghe Şimonca, Nicolae Pop, Io-sif Cosmuţia etc. au plecat dintre noi, pentru a duce solie de jale şi umilinţă Aceluia în numele căruia au trăit, au lucrat şi au îndreptat viaţa noastră, marelui lor dascăl sufletesc — lui Gavril Trifu — urmaşul lui, Emil Pocola, e amicul cel mai apropiat de inima no­astră a învăţătorilor Sălăjeni, animatorul, conducăto­rul, care ne deschide orizonturi măreţe, forul, care ne luminează calea lumei cuviinţe, scutul care ne apără de toate relele, evanghelia care ne face iubitori de colegi şi de şcoala poporului ţăran, mângâierea sub. sarcinile sărăciei şi a tiraniei, liniştea că ne-am făcut datoria si mulţumirea care ne ridică sufletul in ceasul morţii Acele clipe, acele momente, acele idei vestite in şcoală, în întruniri dăscăleşti poporale, prin presă, prin broşuri, e comoara culturală a poporului şi a dăscălimei din jud. Sălaj.

Emil Pocola a dat un senz fecund tradiţei şi a liberat in noi puterile credinţei. Autorităţile au recu­noscut, cel puţin in parte, ce a săvârşit acest bărbat a şcoalei româneşti şi Prezidenţia Conziliului Dirigent român, cu scripta No. 4274 Sibiu, la 10 Oct. 1919, îi exprimă învăţătorului Emil Pocola recunoştinţa sa pen­tru munca sa culturală naţională, iar Min. Instr. din Bucureşti cu ordinul No. i4.911—1924 îl numeşte ca organ de control în învăţământul primar din Judeţul Sălaj.

Emil Pocola s'a identificat in aşa fel cu viaţa în­văţământului din Sălaj, încât n'a fost nici o greutate pentru dânsul să ştie în ce direcţie să apuce. A fost destul să stea numai o oră într'o clasă — şcoală — ca învăţătorul să se socotească răsplătit cu prisosinţă de toate nemulţumirile unei vieţi întregi.

Invăţătorimea din jud. Sălaj i-a asociat la admi-

raţia operei sale, recunoştinţa lor, alegându-1 de pre­şedinte de onoare al Asociaţiei înv. din jud. Sălaj La despărţire a zis: „Sunt liniştit in privinţa succeselor viitoare ale Asociaţiei, nu mă îngrijesc că cine va prezida in viitor pentrucă devenirile, ritmul sunt în­drumate aşa, încât Asociaţia (Solidaritatea) merge dela sine şi nu poate de acum înainte decât să se dezvolte şi să se întărească".

A fost necontenit învinuit pentrucă doreşte înăl­ţarea, emanciparea dăscălimei, dar niciodată devota­mentul său n'a slăbit. '

Deşi cu 1 Ianuarie 1930, Emil Pocola a fost scos la pensie, a rămas pentru noi cel mai sincer şi devo­tat prietin şi coleg.

Simion Oros.

Cuvânt de deschidere. 15. X I . 1930.

Onorată Adunare generală.

Doamne, Domnişoare şi Domni. Dacă facem o scurtă reprivire asupra trecutului înde­

părtat, cu numai 15—20 ani în urmă şi vom face comparaţie între activitatea învăţătorilor asociaţi atunci in Reuniunea înv. Români Sălăgeni şi între activitatea învăţătorilor memb­rii ai Asociaţiei înv. din jud. Sălaj, vom afla cu multă uşurin­ţă, două motive caracteristice : baza acţiunei din trecut şi a-celei de azi.

a.) In trecut învăţătorimea română Sălăjană a luptat, între marginile posibilităţii, pentru a se afirma mai întâiu ca învăţători şi apoi a-şi menţine prestigiul ca „români".

Căci, fără nici o supărare, trebue să o spunem că, era o virtute atunci să te afirmi ca român şi acei dascăli conş-tienţioşi, care o făceau aceasta, adeseori erau trataţi în con­secinţă, iar cei slabi la înger şi cari alergau după un „os de ros» se înregimentau în tabăra duşmanului, unde erau bine primiţi şi de unde apoi porneau, împreună cu ei, lupta împot­riva fraţilor lor de acelaş neam şi de acelaş sânge.

Dovadă ? In anul 1907, ni s'a ordonai învăţătorilor din acest judeţ de către Ministr. Instr. Ung. ca să ne lăpădăm de numele şi atributul de-„român». Dar noi, ,în adunarea ţinută în Şimleu, în ziua de 28 Iulie 1907, am respins cu indignare acest ordin, luând hotărârea categorică că, nu ne vom lăpăda nici odată de acest nume.

Şi s'au aflat în rândurile noastre Efialţi, cari au cute-, zat să desaproabe aceasta bărbătească hotărâre, ponegrindu-ne şi numindu-ne de trădători, şi vânzători de ţară. — (Ar­ticolul de care fac amintire a apărut în Gazeta Independentă ziar unguresc în Zălau, în numărul 33 anul 1907.) — Şi acei trădători de ţară, dintre cari suntem şi azi de faţă câţiva, am continuat mai departe la datorie, aşa erau atunci vremu­rile.

b.) Azi, învăţătorii Sălăgeni, grupaţi în Asociaţia lor, ca toate categoriile de funcţionari, au în programul lor de acti­vitate, între altele şi menţinerea prestigiului lor: eluptarea dreptului de existentă, asigurarea pâinei de mâine.

Şi acţiunea aceasta este bazată şi poate cea mai baza­tă, căci până când la alte tagme de funcţionari se mai poate vorbi de „venituri laterale«, un învăţător tînăr nu are nici măcar minimul de existenţă pe care îl primeşte cu mari întâr­zieri, fiind şi atunci expus la capriciul acelora care ar fi ob­ligaţi să achite la timp.

Urmarea acestor neregularităţi este apoi mizeria, care printre rândurile învăţătorimei ocupă teren tot mai vast şi încetul cu încetul distruge elanul, iniţiativa şi sufletul blajin al dascălului, care cu atâta idealism a părăsit băncile şcoalei şi cu atâta speranţă a aşteptat viitorul acel necunoscut.

Ofensiva culturală nu se poate duce la izbândă cu os­taşi flămânzi, desnădăjduiţi şi ţinuţi în scălvie.

Tot atunci activitatea extraşcolară a învăţătorului este şi trece peste maximul posibil, el trebuie să alerge lunar din comună în comună ca să facă cerc cultural, apoi centru cul­tural, şezători culturale, coruri poporale, cooperative, bănci săteşti s. a , în ce vreme alte categorii de funcţionari stau în dumineci şi sărbători la vatra lor, în mijlocul familiei, ui­tând poate pentru acelea câteva momente de valurile grele ale vieţii.

Legea învăţământului primar devine tot mai elastică şi

la fel şi altele, din cari se aplică doar părţile care se reîe-resc la datorinţi şi obligaţii, căci drepturile noastre sunt de mâna a doua şi vai de acela, care îşi reclamă drepturile, a-rată neglijenţe, ori abuzuri dacă se îac de către cei mai mari

Cu toate că azi Asociaţiile tuturor gradelor de învăţă­mânt reacţioriează, văzând nepăsarea absolută a guvernan­ţilor, cer respectarea şi.aplicarea legilor, mulţi dintre memb­rii corpului didactic rămân nepăsători, nu vreau să înţeleagă, că numai solidaritatea, aceasta unire sufletească în toate ac­ţiunile profesionale ca şi cele culturale, poate să ducă la iz­bândă.

Acei colegi, căci sunt — care nu se ştiu solidariza cu acţiunea acelora, cari cu demnitate conduc destinele dască­lilor şi nu le stau întra'jutor, dovedesc în modul cel mai eclatant, că sunt lipsiţi de interes, cu alte cuvinte arată că dispun de -o bună dosă de laşitate. — Sunt fericiţi însă când se împărtăşesc şi ei din favorurile obţinute în urma strădui-rilor celor inimoşi şi curajioşi.

După zece ani de stăpânire, în România întregită am ajuns în cea mai acută criză materială ca să nu amintesc şi de criza morală. —

Bugetul statului reclamă jertfe insemnate şi printre a-cestea jertfe trebuie să amintim cu mult regret desfiinţarea multelor şcoli secundare, medii şi şcoli normale, suprimarea de posturi de învăţători s. a. m. Deci economii bugetare pe conta şi în detrimentul culturii naţionale.

Noi, oamenii şcoalei, nu putem trece înainte ca să nu observăm şi să nu spunem, că suprimarea şcoalelor, de orice grad ar fi, înseamă o gravă decadenţă culturală şi între ast­fel de împrejurări nu numai că avem dreptul, dar suntem chi­ar datori să ne ridicăm cuvântul şi să cerem sus şi tare şcoli şi mai multă cultură ! ! !

Svonul că se va reduce numărul funcţionarilor (azi re­alitate) a neliniştit şi pe membrii corpului didactic primar din Sălaj şi nu inzadar, pentrucă la noi s'au proiectat unele suprimări, adecă pensionări, a mai multor învăţători cu ani de serviciu sub 30 adecă şi sub 25.

Nu cunoaştem motivele acestor suprimări proiectate, ori dacă vreţi pensionari forţate, indiferent de numărul lor, dar putem afirma că, nici întrun caz nu s'au gbservat dispoziţii-

le legii şi ale regulamentului.— Drepturile noastre sunt stipu­late în lege şi deci cerem cu insistenţă ca cei in drept să se conformeze legii, căci orice măsură luată de ori şi cine fără observarea legii, formează abuz, ilegalitate. — Ori este ace­asta o manevră de intimidare ? Ori care ar îi motivul, învă-ţătorimea Sălăjană conştie de chemarea sa şi bazată pe în­ţelepciunea proverbului „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul«, în faţa acestei, regretabile realităţi trebuie să reacţioneze şi să strige ca din gura şarpelui : Domnilor, observaţi legea, căci vrem legalitate !! !

Dar bântuie mizeria şi în administraţia şcoalelor. Comi­tetele şcolare nu au la dispoziţie sumele elocate şi aprobate în buget, diriginţii şcoalelor acoper cele mai necesare din propriul lor.— Sunt şcoli, cari până in prezent nu au luat ni­ci un ban pentru anul crt. din casieria comunei. Dl. notar nu plăteşte, căci nu vrea să plătească. - Pentru şcoală nu are bani, doar şcoala este asemenea unei «cenuşotcă« care e bine să fie aşa cum este : nebăgată în seamă. Se scapă din vedere că tocmai şcoala este instituţia fundamentală a ţării care ar trebui să fie cea mai protejată atât de cărturari, cât şi de masa dela ţara.—

Auzim vecnic refrenul: să muncim şi să economisim. Şi care dintre noi nu munceşte ? ? Să economisim? Dar mai întâiu să ni se dea măcar mi­

nimul pentru susţinerea şi buna ingrijire a localurilor şcola­re. — De ajutor să nu pomenim, căci şi acela, care ni-se dă cu o mână, se ia cu două, pentru lucruri inutile şi fără de nici un rost.

O altă chestiune de care se ocupă învăţătorimea din întreaga ţară este : politica în şcoală. S'a cerut de atâtea ori, la toate congresele noastre profesionale ca să fie abandona­tă politica din şcoală, căci de loc nu foloseşte, învăţământul nu progresează, în multe cazuri se observă chiar regres. — Numirile să se facă în orice post în baza activităţii respec­tivilor, activitate desfăşurată pe teren didactic social şi nu acel electoral.

Onorată Adunare Generală!

Am atins aceste puţine chestiuni actuale nu ca să pro­voc nemulţumirea membrilor Secţiei şi nu pentru ca să agit

spiritele, ci pentru ca discutând asupra lor în cursul şedin­ţelor, să găsim o cale mijlocie, stabilind soluţiuni ca, pedeo-parte să ne mângăem că am făcut tot cât s'a putut pentru noi şi şcoala noastră, iar pe de alta parte ca cei mai mari, cunoscând realitatea să ie măsuri de îndreptare.

Acociaţia noastră este casa noastră, unde ne întrunim ca să discutăm asupra părerilor greşite ale duşmanilor şcoalei pri­mare, arătând documentat care este rostul adevărat al şcoa­lei şi al învăţătorului. — Părerile greşite nu le putem com­bate în mod individual, căci e greu, trebue să le combatem in mod colectiv.

Iată deci care este rostul adunărilor şi al congreselor noastre.

In consecinţă ele sunt necesare pentru clarificarea dife­ritelor chestiuni şi probleme cari privesc şcoala şi pe învă-torul ei.

Insă, nu e deajuns ca problemele şi chestiunile şcolare şi învăţătoreşti să le discutăm numai între noi, trebue să le dăm o publicitate cât mai largă, de aceea e necesară o propa­gandă, care să ne asigure succesul dorit. — Spre acest scop e nevoie de o bună presă profesională, prin care discuţiile şi hotărârile noastre să fie aduse la cunoştinţa celor în drept şi a tuturora, ca să revină asupra părerilor eronate în chestiuni şcolare.

Când lumea ne va înţelege rostul adevărat şi ne va da spriginul de care avem lipsă Ia clădirea edificiului culturei naţionale, Ia creşterea şi instruirea generaţiilor ce ne vor urma, am ajuns la cel mai mare progres la care vreodată ne-am cugetat.

Şi atunci cuvintele rostite mai zilele trecute de M. S-Regele Carol II. la serbările dela Cluj, că «Vreau să fiu Voi­vodul culturii naţionale,» vor fi coroana muncii noastre des-voltate şi conştienţioase.

Noi dorim ca aşa să fie. Vă salut cu cea mai caldă dragoste dăscălească pe toţi

cei de faţă, căci aţi dat ascultare invitării noastre şi declar şedinţa deschisă.

Preşedinte: Simion Oros.

Discurs festiv rostit cu ocaziunea decorării dlui Emil Pocala, cu medalia de recunoştinţă a Asoc. înv. din jud. Sălaj.

— 15 Novembrie 1930. —

Onorat auditor,

Epocele îşi au oamenii lor, cari prin deosebîtul dar dat de Dumnezeu, se ridică din rândul semenilor ajungându-şi apogeul, admiraţi de o lume întreagă, pentru faptele, înţelep­ciunea, cu care au servit obştea, făcând bine tuturora.

Oameni bine apreciaţi găsim la oricare tagmă de intelec­tuali, tot aşa şi în rândurile muncitoreşti, deci şi în rândul dascălilor, oameni — personalităţi -— cari prin isteţimea, cu­minţenia, caracterul şi întreg eul lor se ridică mult peste mulţime.

Un asemenea om al şcoalei, un dascăl devotat are şi Asociaţia noastră, şi acest bărbat este Emil Pocola.

Ziua de azi este deci zi de sărbătoare pentru membrii Asociaţiei înv. şi sărbătorim în asistenţa tuturor acelora, cari sunt de faţă aici, cari aţi venit ca prin prezenţa voastră să ridicaţi fastul acestei sărbători, al acestui act de recunoştinţă a unei munci desvoltate a învăţătorului Emil Pocola.

După săvârşirea celui dintâi păcat, Dumnezeu alungă din raiu pe Adam şi Eva, cari sub povoara blăstămului Dumne-zeesc, caută să-şi câştige pâinea de toate zilele cu sudoarea feţei lor.

Ca urmaşi ai celor dintâi părinţi ai noştrii ne preocupă aceleaşi gânduri de a trăi: a ne forma existenţa, dar cu gân­dul totdeauna la cer, aşteptând darul celui de sus, fără de care nu suntem nici atât cât este un atom de praf.

Muncim fiecare la rândul nostru, căci munca este aceea prin care ne deosebim de alte vieţuitoare.

Dar munca unuia se deosebeşte de a celuialalt. Aceasta împrejurare face ca cel mai slab să recunoască deosebirea care apare între produsul său şi al celui mai tare, al celui

mai iscusit. Şi recunoaşterea acestei deosebiri de muncă dă. naştere sentimentului de a şti aprecia munca mai perfectă, mai productivă a semenului său, care aprecieză duce la re­cunoştinţă, la distingere.

Intre noi, Emil Pocola, este acela, care s'a distins între colegii săi prin deosebitele sale calităţi,' care l'au ridicat la treaptă mai înaltă spre cinstea noastră şi a societăţii.

Puţini dintre învăţătorii Sălăgeni au fost aleşi de împre­jurările vremii ca să trăiască în preajma vreunei familii ca familia Maniu din Bădăcin şi a bărbaţilor de importanţa lui Gheorghe Pop de Băseşfi, Gavril Trifu ş. a. şi a învăţătorului din Băşeşti loan Chira, cărora le-a câştigat încrederea şi s'a bucurat de sprijinul lor.

Atrăgând Emil Pocola încă în primii ani ai săi în învă­ţământ asupra sa luarea aminte a acestor bărbaţi, n'a pregetat a se înscrie printre ucenicii cei mai credincioşi ai lor, printre vrednicii tovarăşi de muncă culturală naţională a poporului romanesc în Sălaj.

Credinţa profundă, înflăcărată iubire de neam, şcoala poporală română, entuziaste porniri spre progres, probitate în toate purtările sale, tărie nestrămutată a convingerilor sale întru învăţarea şi ridicarea membrilor corpului didactic prin-tr'o organizaţie dăscălească la nivel şi dorinţa pe care o ex­primă din toată inima s a : «Să ne iubim», şi «Viaţa învăţăto­rului român să fie un adevărat apostolat, precum este viaţa preotului, căci şi învăţătorul ca şi preotul este chemat să înfrăţească pe oameni». Aceste sunt însuşirile de căpetenie ale învăţătorului Emil Pocola, care 31 ani de muncă a închi­nat ridicării şcoalei, învăţătorilor şi poporului românesc,

Lupta vieţii o începe în comuna Stremţ în anul 1898, iar în 1900 Sept. 1 este chemat şi confirmat în postul de învăţător din comuna Bocşa Română. A păzit legea. Spiritul marelui Bărnuţiu i-a fost povăţuitor. Ca învăţător a fost cel mai sâr-guincios, corect şi activ, împlinindu-şi totdeauna cu cinste datoria

Ca membru al R. I. R. S. apoi ca vicepreşedintele ei şi în România întregită, în fruntea Asoc. înv. din jud. Sălaj s'a dovedit de omul — dascăl drapel, titlu ce i-se poate da fără să se supere chiar invidia, sintetizând prin iubirea fră­ţească, prin inteligenţa, cuvântul său, scrisul său, mişcarea

curentelor pedagogice şi de idei culturale naţionale şi fră­mântarea revindecărilor dăscălimei române.

Emil Pocola a dat un sens fecund tradiţiei şi a liberat în noi puterile credinţei. Autorităţile au recunoscut ce a să­vârşit acest bărbat al şcoalei româneşti şi Conziliul Dirigent la 10 Octomvrie 1919 îi exprimă învăţătorului Emil Pocola recunoştinţa sa pentru munca sa culturală — naţională, iar Min. Intr. Publ., în anul 1924 îl cheamă în controlul învăţă­mântului primar din jud. Sălaj.

Invăţătorimea din jud. Sălaj, în semn de recunoştinţă ai operei sale îl alege de preş. de onoare a Acoc. înv. din acest judeţ.

Deşi ne-am depărţit, trecând Emil Pocola la penzie cu data de 1 Ian. 1930, totuşi simţim că-1 purtăm în suflet şi că fără ştirea şi fără voia lui, el continuă a fi povăţuitorul, inspiratorul nostru în momentele grele, părtaş al bucuriilor noastre cele mai alese şi mai curate.

hibite prietene, Şi acum dă-mi voie ca, în numele Asociaţiei înv. din jud.

Sălaj, să pun pe pieptul tău medalia de recunoştinţă a învă-ţătorimei Sălăgene, semnul aprecierii, al dragostei noastre neţărmurite şi nefăţărite şi a stimei cu care am fost, suntem şi vom îi totdeauna faţă de persoana ta.

Iar tu să primeşti aceasta medalie cu aceea dragoste pe care ai manifestat'o faţă de noi, colegii tăi, tineri şi bătrâni în tot timpul carierei tale de învăţător şi revizor şcolar.

Să trăeşti Ia mulţi ani! Preşedinte:

Simion Oros.

Preocupări.

Radiofonia la sate şi în şcoli. I.

Nimeni nu poate contesta faptul că ne găsim în plin progres a! ştiinţei şi nu m'aş mira deloc, dacă aceia cari sunt deprinşi a privi rezultatele ei prin su­perficiala prismă a snobismului ar chiar conchide că ea se găseşte in pl in'apogeu. Insă o asemene inche-ere ar trebui primită cu toată rezerva căci dacă şti­inţa a rezolvat multe probleme ce odinioară păreau utopice, nu mai puţine a semenea probleme îşi aş­teaptă deslegarea într'un viitor mai mult sau mai pu­ţin apropiat.

Electricitatea, — supranumită zâna modernismu­lui — îşi compensează cu multă generozitate, lunga-i fază în care şi-a păstrat intr'un secret desăvârşit pu-terile-i miraculoase. Nu ne vom mira deci, dacă azi în secolul electricităţi cele mai ingenioase descoperiri şi invenţii se succed in mod vertiginos. Odi­nioară, când nu s'a cunoscut electricitatea, ar fi tre­buit multe scoale pentru ca să se poată realiza prog­rese cari să echivaleze în valoare, cu ace lea ce s a u realizat acum după cunoaşterea ei numai în câteva decenii. Să luăm ca exemplu numai o ramură a electricităţii: undele hertziene sau electro-magnetice. Aplicările practice ce decurg din acestea unde sunt extrem de variate şi'n special importante.

Terapeutica modernă, tinde să utilizeze efectele fiziologice ale undelor ultra-scurte. Telemecánica es­te o ştiinţă nouă a cărei existentă se datoreşte exclu-

siv undelor electro-magnetice, mulţumită cărora pu­tem acciona dela distante considerabile (s'au făcut experinje reuşite pe 12000 Km.) diferite dispozitive mechanice. Astfel s e pot pune în funcţie aeroplane fără pilot, automobile şi tractoare fără şofeur, vapoare, submarine, faruri, sirene, etc. fără nici un personal de serviciu.

Dar delicata copilă a electricităţii — unda hert-ziană — nu s'a mărginit aci. Ea vine şi realizează visul utopist, pe care omenirea-1 nutrea din cele mai vechi timpuri. Ne dă posibilitatea de a comunica la distante enorme, adecă ne dă radioviziunea, (a nu se confunda cu televiziunea, unde comunicările se fac prin fir.) radiotelegrafia şi radiofonia.

Acum că este vorba de radiofonie 'şi fiindcă ea formează subiectul nostru, să ne oprim asupra ei că­utând a sublinia cauzele cari au determinat popula­ritatea ei în alte tări şi cauzele pentru cari se observă acelaş lucru şi la noi.

Radiofonia permiţând comunicaţia Ia distantă şi adresându-se în acelaş timp la un număr de audi­tor ce nu poate fi limitat, — chiar întregul glob — es­te cel mai eficace, cel mai perfect şi mai admirabil mijloc de propagandă culturală, Câ{i dintre noi am avut fericita ocazie să ascultăm admirabilele lec­ţii ale iluştrilor noştrii profesori? Câji dintre noi am fost la Iaşi sau Bucureşti, ca să ascultăm pe Dl. I. Simionescu sau N. Iorga ? Dar iată că radiofonia in­tervine şi azi cel mai umil fiu de ţăran, poate as­culta dascăli de talia dlui Ap. D. Culea. Microafonele societăţilor de difuziune, prin indiscreţia lor se vâră in toate institutiunile de cultură şi prin intermediul puternicelor posturi de difuziune, imprăştie in toate părţile văzduhului, cele mai inăltătoare manifestaţii

c u r t u r a l e - a r t i s t i c e . D e l a c o n f e r i n ţ e l e şi lecţ i i le c e l e m a m o d e s t e p e n t r u c o p i i şi s ă t e n i , p â n ă la lecţi i s a v a n t p e n t r u o a m e n i m a t u r i ş i - i n t e l e c t u a l i , t o a t e p l u t e s c az1

în e ter , a t â t d e a s u p r a c o c i o a b e l o r s ă r ă c ă c i o a s e a l e tă r ă n i l o r c â t şi d e a s u p r a c e l o r m a i s o m p t u o a s e v i l e .

R a d i o f o n i a a d u c e in c a s e l e n o a s t r e d o i n a şi m u z i c a n a ţ i o n a l ă , în a c ă r o r e x p r e s i i e s t e a d â n c i m p r m a t tot c e a c e e s t e spec i f i c r o m â n e s c : o p e r e şi o p e ­re te , c o n c e r t e v a g n e r i e n e şi s imfon i i l e lui B e e l h o v e n t o a t e v i n s ă n e î n c â n t e u r e c h e a d i n d e p ă r t ă r i f a n t a s ­t ice. Ştiri d e p r e s ă n e p u n în c u r e n t c u u l t i m e l e e v e n i m e n t e d i n i n t r e a g a l u m e ia r in c a z u r i d e p u t e r n i c p r e c i p i t a t i u n i a t m o s f e r i c e ştiri te m e t e o r o l o g i c e n p r e v i n s fa tur i in i ţ i a t ive , t o a t e ni le s u g e r e a z ă r a d i o f o n i a .

I a t ă d e c e e a a d e v e n i t a t â t d e p o p u l a r ă în a l te Jări. I a t ă d e c e v o m u r m a şi n o i l a r â n d u l n o s t r u e x e m p l u l d a t d e ţă r i le i n a i n t a t e .

D a r m e r i t u l ce l m a r e e s t e c ă in c i u d a t u tu ro paci f i ş t i lor fo rma l i , e a e s t e s i n g u r a c a r e d e s c h i d e o r i ce g r a n i ţ e şi t r e c e p e s t e {ări şi c o n t i n e n t e a d r e s â n d u - s e tu tu ro r o a m e n i l o r — i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i t a t e — c u a c e ­iaş i d r a g o s t e . R a d i o f o n i a e s t e s i n g u r a c a r e , în r ă s ­p â n d i r e a cu l tu re i , n u c u n o a ş t e s t ă v i l a r e l e c e Ie p u n u r a şi d u ş m ă n i a . Şi e s t e î n ă l ţ ă t o r s ă a u z i c u m p o s ­tur i le d e d i f u z i u n e in a f a r ă d e o r i c e i n f luen t e po l i t i ce şi f r ă m â n t ă r i z i l n i c e d i n ă u n t r u l şi d i n a f a r ă ţăr i lor lor, l a n s e a z ă a p e l u r i c o m u n e , d e ş i ţă r i le d in c a r i fa< p a r t e s e d u ş m ă n e s c în fond .

C o n s i d e r â n d t o a t e a c e s t e a ' , e s t e foa r t e l og i că c o n c h i d e r e a în s e n z u l c ă o r a d i o f o n i z a r e a s a t e l o r şi impl ic i t a ş c o a l e l o r s e i m p u n e . D a r s ' a r p u t e a o-b i e c t a c ă c e l e d e m a i s u s n u jus t i f i că p e d e a ' n t r e gu l r a d i o f o n i z a r e a s a t e l o r r o m â n e ş t i a c ă r o r Iocu

itori sunt în majoritate analfabeţi şi prin urmare au alte necesităţi mai acute, iar radiofonia, care este un mijloc modern de culturalizare, este incompati­bilă cu starea actuală a lor.

Iată care e adevărul: Eu găsesc că tocmai in­compatibilitatea considerată şi sprijinită pe analfa­betismul tărănimei este un puternic argument în favo­area radiofoniei sau mai bine zis a radiofbnizării satelor.

Să m ă explic: Pentru aceasta voi considera ce-titul ca un a şase lea simt, (in realitate este un com­plex de mai multe simţuri) al omului care-1 practică.

(Accentuez ultimele trei expresii). Acest al şase ­lea simt, — cititul — dă posibilitatea omului să per­ceapă fapte şi lucruri cari nu cad în raza de acţiune a celor cinci simţuri; măreşte gradul de concepţie al omului, atât despre timp cât şi despre spaţiu, fă­când astfel posibilă perceperea faptelor întâmplate cu secoli in urmă şi a lucrurilor depărtate ca spaţiu. In schimb analfabetul nu percepe decât acea ce vi­ne in directă atingere cu cele cinci simţuri ale sale. Cum acestea cinci simţuri nu sunt ajutate de al şa­selea, cunoştinţele acestor oameni sunt extrem de reduse şi mărginite căci nu ştie numai ceace pipăe, vede, aude, etc. restul lumei rămâne inexistent sau în cel mai bun caz, este un haos formidabil. Nu voi urmări mai departe neajunsurile ce decurg din lipsa cetitului sau cum i-am spus, al şase le simt. Mă voi mulţumi a spune numai că sătenii noştrii, în mare majoritate sunt analfabeţi şi că chiar aceia cari ştiu ceti, nu citesc. Se impune deci găsirea unui mijloc de substituire a cetitului. Poate veti ghici... l-am şi găsit: este radiofonizarea satelor.

Radiofonia inlocueşte acest simt — cetitul — cu

mult succes căci pecând ţăranul ştie ceti, nu citeşte: nimic acela care are ocazia să asculte un.aparat de recepţie nu se dă îndărăt dela nici o audiţie.

Iată cum prin radiofonizarea satelor vom face din analfabeţi, nişte oameni cari vor ceti ascultând.

Sper că am reuşit să spulber — măcar în mică măsură — greşita idee generală că radiofonia este in-compotabilă cu ţărănimea şi'n special cu marea masa a neştiutorilor de carte.

Nădăjduesc deasemenea că scepticii ce-au mai rămas, vor sfârşi prin a ceda, admiţând că radiofo­nia trebue să-şi recruteze cititorii ei auditiv, (va uurma)

Iuliu Achim.

Procurarea manualelor şcolare, e necesară să se facă de subsectii.

Se ştie că editorii de cărţi didactice acordă vân­zătorilor o remiză de cel puţin 25% din preţul fix al manualelor. Librarii dela cari ne procurăm apoi noi cărţile, ne socotesc cel mult 10%—15% rabat. Sunt locuri unde rabatul ni se dă, dar, în paguba şcolarilor! Spre un exemplu, d. Vegh, proprietarul librăriei «Po-rolissum» din Jibău, măreşte, simplaminte, preţul fie­căruia manual, cu 2—3—4 lei! Curată hoţie! Ce cred despre dl. învăţător, copiii — când văd preţul pe cărţi şi suma dată, mai mare cu 20 - 30 lei, asta nu-i pasă domnului Vegh. Nu numai atât. Librarul are o carte alta-i l ipseşte şi trebue sa o comanzi Dumnezeu ştie de unde. Cum criza e mare şi dl. librar neîngăduitor, ai riscul să ţi rămână copiii fără cărţi, sau să semnezi cambii. Dar nu e destul nici atât. Te şicanează me­reu, şi-ţi povesteşte cum cutare şi cutare dascăl a

fugit cu cele 15000 ale lui şi a rămas de pagubă. In câte librării din Sălaj am intrat, n'a fost una, unde să nu mi-se spună că a păgubit enorm, din cauză că a fu­git cutare, n'a voit să preia dela postă, coletul, altul, în fine, peste tot, ni se face o reclamă foarte puţin măgu­litoare învăţătorilor, cu procurarea cărţilor.

Propun şi rog pe colegi să-şi dea părerea asupra chestiunii, ca manualele şcolare să fie comandate direct dela'editori, prin subsecţiile noastre, cu termen de achi­tare până măcar la 1 Dec.

In 5 Sept, să înainteze subsecţiei, ficare învăţător, o listă despre cărţile ce-i trebuesc. Preşedinţii subsec-ţiilor să se pună în legătură cu editorii respectivi şi să facă comenzile. De aici am avea următoarele a-vantagii:

1. Fiecare elev ar fi prevăzut cu cărţi, dela începutul anului şcolar.

2. Părinţii ar avea un răgaz de 2—3 luni ca să potă plăti cărţile.

3. Nu s'ar mai face specule ca cele amintite dela librăria «Porolissum» şi de aci, nimeni n'ar putea în­vinui pe învăţător că a încasat mai mult decât e preţul.

4. Rabatul s'ar putea mări şi chiar ar putea forma un mic venit subsecţiei sau o răsplată celor ce s'ar îngriji de comenzi — din ceeace rămâne librarilor azi.

5. Mai mult ca orice: nu li s'ar da prilejul dlor librari să se plângă tuturor clienţilor, că învăţătorii cu­tări au fugit cu banii, au fost improcesuaţi, sau cine ştie ce lucruri de blama pentru tagma noastră!

Lăsând toate la o parte; suntem îndreptăţiţi să vorbim despre cooperaţie, când nu ne putem înţelege să ne procurăm manualele de lipsă, în comun?

V. I. Manciov.

1 Chestiuni didactice.

Viaţa şcolară la Viena. Era să scriu întâi titlul «Reforma şcolară în Vie­

na". Dar de cuvântul «reformă» sunt sătul până "peste i cap. In definitiv, ceeace importă în domeniul acesta" nu e atât organizarea exterioară legală, articolele şi \ paragrafele unui text de lege. De acestea, Doamne, ~, avem şi noi un potop, şi nu de calitate rea. Şi sunt:, sigur că nu ne vom opri aici. Vor mai veni şi alte reforme şcolare, foarte sigur, câte una cu fiecare mi­nistru. E întrebarea, însă, dacă va veni altceva, mult, mai important: o viaţă şcolară, nouă? Aceasta încă-j zăboveşte mult la noi. Iar aici, în Viena şi în Austria j s'a născut aproape odată cu reforma, dacă nu cumva ea trăia mai dinainte, şi ea a născut şi reforma. Ce* eace e foarte sigur, căci altfel nu se poate explica vertiginoasa viteză cu care s'a trecut dela teorie la practică.

De impresiile vii, pe cari am început să le culeg % referitor la aceasta din urmă, vreau să întreţin azi j pe cititorii «Universului». Voi pomeni pe scurt şi des ,\ pre organizarea legală a sistemului austriac şcolar, I dar atât cât e necesar pentru a introduce pe cititori ~< în atmosfera spiritului pedagogic reformist austriac. *

Meritul cel mare în crearea noului sistem şcolar ţ austriac. îi revine pedagogului Otto Glockel, fost mi--'| nistru al instrucţiei şi actualmente preşedinte al con- | siliului şcolar al oraşului Viena. «J

Organizarea, pe care a dat-o Glockel învăfămân- \ tului primar — de el mă voi ocupa întâi — e urmă­toarea :

Şcoala primară durează 8 ani dela 6 - 1 4 ani în-pliniţi, şi e obligatorie pentru toată această durată.

Ea e divizată în doua trepte sau cicluri: 1. Şcoala primară propriu zisă, cu 4 clase (Allge-

gemeine Volkschule oder Grundschule : 2. Şcoala primară superioară (zisă Hauptschule),

tot cu 4 clase. In această treaptă superioară frequen-tează toţi absolvenţii treptei de bază, şi are de scop să dea o mai mare desvoltare elementelor de cultură generală din ciclul întâi, pregătind copiii pentru int­rarea în viaţa practică sau în scoale speciale profe­sionale. In acelaş timp ea dă acces copiilor capabili, să urmeze cursurile unei şcoli medii, adică unui liceu.

O astfel de şcoală cu două cicluri am vizitat în intervalul de la 4 până la 6 Noembrie. Permisiunea mi-a fost acordată cu foarte mare amabilitate şi cu­lantă de ministrul instrucţiei dr. Czermack, şi de pri­marul oraşului, dr. Seitz, fiecare pentru domeniul şco­lar ce administrează.' (Despre îndoita administraţie a şcoalelor austriace, voi vorbi cu altă ocazie). In trea­căt pomenesc de excelenta impresie ce am avut la ministerul instrucţiei. Nu ştiu să fi văzut mai mult de 3—4 persoane în audienţe prin diferite birouri şi asta de câte ori am fost acolo. Miniştrii şi ceilalţi funcţionari superiori au deci timp să lucreze, fără să fie turburaţi de năvala celor ce au cereri de făcut.

Şcoala vizitată întâi, e Volks und Hauptschule fur Knaben und Madchen în Albertgasse 23.

Directorul, dr. Werfer, mă primeşte cu multă ama­bilitate şi mă conduce prin diferite clase. In toate câte 23—24 de şcolari. Clase mici, cu aer de intimi­tate, unde cercul copiilor se simte şi geometriceşte foarte aproape de învăţător. Cât priveşte apropierea practică, ea e pur şi simplu cuceritoare. Multă prie­tenie între copii şi învăţător, fără a degenera în vul­gară familiaritate, copiii vioi, veseli , răspunzând cu multă spontanitate la întrebări, punând ei înşişi la to­ate ocaziile, ce se ivesc, întrebări, şi iscând conversaţii interesante cu învăţătorul. Disciplina se menţine prin interesul ce provoacă felul învăţământului. Tot învă­ţământul se reazemă pe principiul caidinal, alcunoaş-

terei patriei. Toate lecţiile, din orice domeniu, por­nesc dela intuiţii ale vieţii locale, adâncesc aceste in­tuiţii, şi se sfârşesc cu aplicaţiuni privitoare tot la vi­aţa patriei. Patria e deci centrul din care diverg şi spre care converg toate lecţiunile.

Principiul metodic cardinal e acela al propriei activităţi a copiilor, principiul şcoalei active sau al şcoalei muncii (Arbaitschule). Astfel clasa 1, o bună parte din materialul didactic e lucrat chiar de copii. Fiecare copil are cutia lui cu litere de tipar, făcute de el, din carton, pe măsură ce le învaţă, şi cu care face fel de fel de exerciţii de compunere de cuvinte şi propoziţiuni, după cum e de înaintat în învăţământ.

Multă atenţie se dă desenului în culori, desen ca­re ilustrează scene din naraţiuni povestite sau din lecţiuni intuitive. De asemeni se pune greutate mare pe lucrări manuale, potrivite cu etatea: tăeturi de fi­guri din hârtie colorată, lucrări în plastilină, cartonaj, etc. Nu pot intra aici în detalii, bine în ţe l e s ,— aces­tea rămân a fi expuse în reviste de specialitate. Aci urmăresc numai, a da cititorilor câteva unde din at­mosfera psihică a vieţii şcolare din Viena. Şi atmos­fera e pedagogiceşte înviorătoare.

Nu puţin contribue la viaţa intensă a şcoalei şi admirabilele manuale editate de aşa numita Deutscher Verlag fur Jugend un Volk. Abecedarul copiilor v â ­nezi e pur şi simplu splendid. Şi tot aşa şi abeceda­rul copiilor din şcolile rurale, care prezintă variantele dictate de cercul variat al intuiţiilor acestor copii, în comparaţie cu al copiilor din oraş. Această editură — o creaţie tot a lui O. Glockel şi a colaboratorilor săi,— tipăreşte în condiţii technice superioare toate manualele copiilor de scoală, osebit de biblioteci de lectură particulară, cu cărţi potrivite pentru fiecare clasă.

Şcoala e înzestrată şi cu atelier de lucru manual cu sală specială de desen, cu sală de gimnastică ins­talată după principiile cele mai noui de educaţie fizi­că,

p

O bună parte din materialul didactic e lucrat chi­ar de elevi. Aplicaţiile învăţământului sunt totdeauna practice. Spre pildă: în clasa III, am văzut, ca aplica­ţie a lecţiilor de geografie, întreaga clasă făcută în miniatură din carton, (a 10-a parte),— ca aplicaţie a principiului scării de proporiţe. Peste tot aplicaţiuni re­ale, de lucruri, nu verbale, teoretice.

In sfârşit, un alt principiu didactic fericit realizat e acela că, în şcoala primară ciclul întâi, învăţământul nu e divizat pe specialităţi, ci prezentat ca învăţă­mânt general. Se trece în mod organic dela un do­meniu la altul, fără bruscă separaţie de materii. Spre ex. : în legătură cu o povestire se face şi intuiţie, şi aritmetică, şi scris, şi citit, şi lucru manual, şi muzică şi gimnastică. Altădată, punctul de plecare e casa, şi în legătură cu ea se fac şi celalalte materii Catego­riile didactice principale, pe cari le cuprinde învăţă­mântul general, sunt următoarele:

1. Percepţia generală a lumii înconjurătoare: în­văţământ intuitiv şi privitor la mica patrie, care e fa­milie, strada, şcoala, oraşul.

2. Concepţia verbală a lumii înconjurătoare: citi­tul, scrisul, limba maternă.

3. Concepţia numerică şi geometrică a lumii în­conjurătoare : aritmetică, geometrie practică.

4. Concepţia estetică a lumii: desen, lucru manu­al, muzică.

5. Concepţia motrice a lumii înconjurătoare: joc, gimnastică.

Iată câteva impresii, transcrise cu totul fugitiv, suficiente însă, cred, ca să justifice titlul acestei mici cronice pedagogice : Viaţa şcolară in Austria,

Vor mai urma şi alte relatări pe cari le cred in­teresante pentru noi, nu că aş fi unul ce preconizea­ză imitaţia fidelă a străinilor, sau care s'ar extazia în faţa a ceeace e străin până la obnubilarea conştinţei, calităţilor autohtone, ci numai întru cât cred că rea­lizările intense ale altora, ar putea să fie un bun sti­mulent pentru a realiza şi noi viaţa noastră şcolară.

«Universul» I. Msipeanu,

Contribuţie pedagogică. Mulţi discută şi cu tot dreptul, asupra metodeloiv|

ce urmează să folosească pentru un cât mai mare a - | vantaj în ajungerea scopului, formal şi material a în-*| văţământului. Nu-i vorbă, de un bun metod, atârnă în; | parte burra reuşită, dar cea ce hotăreşte cu adevărat J succesul definitiv este ca educatorul să nu uite c ă î n | educarea şi instruirea şcolarilor are a face cu fiinţe | ce deja au germeni personalitatea lor proprie. De a- ; ceasta personalitate învăţătorul va trebui să ţina sea- ; ma, întrucât împrejurările îl ajută — zic împrejurările Î pentrucă se deosebesc din loc în loc — să caute a \ cunoaşte acestea personalităţi în desvoltare, să-le des- * volte întrucât e posibil. Pentrucă precum unei plante, \ chiar de aceiaşi specie fiind, îi trebue pentru desvoltare } mai multă sau mai puţine umiditate, atârnând aceasta • de puterea de absorbţie a pământului unde se găseşte, aşa este şi cu personalitatea — individualitatea — omului. Aceasta nu înseamnă că germenii pornirilor rele ascedentale vor fi alimentaţi din contră vom căuta a-i înăbuşi; ba dacă e posibil chiar a-i nimici. Precum „bun grădinar taie diferite părţi dintr'o plantă — floa­re — în vederea desvoltării sale armonice cu ansam­blul unde se găseşte aşa facem şi noi. Aceasta nu în­seamnă că-1 vom creşte—educa şi instrui—pe copil uni­lateral, ci numai vom ţinea seama de orientarea care i-a hărăzit-o însăşi nat. Vom ajunge astfel ca fiecare să fie o mică parte din întregul organism uman, urmând ca astfel societatea întreagă să fie maşinăria umană complectă.

Dacă vom întâlni în calea noastră o individuali' tate mai pipernicită, pentru a o readuce la normal vom îndrepta toată puterea noastră asupra ei şi astfel

sub multiplicitatea razelor de' desvoltare îndreptate cu „bunăvoinţă, veţi vedea acel eu înmugurind, ajun­gând la normal; pentrucă sunt foarte rari, ba nici nu cred că există, fiinţe care să nu fie capabile de des-voltarea minimă a necesităţii pentru existenţă normală. Cei rămaşi sunt cei neglijaţi. Precum chimistul nu des­curajează că la primul aliaj n'a putut obţine efectul dorit, tot astfel şi noi dacă cu o încercare n'am isbu-tit, vom încerca cu alt metod, căci precum aceiaşi boală nu are acelaş leac la toţi indivizii, tot astfel nici bo­lilor pshicului nu-le corăspund aceiaşi medicină, chiar în aceiaşi boală, dela individ la individ. Cercetând pe fiecare cu grije vom afla la ce la destinat natura; îi vom evidenţia şi lui aceasta predestinaţie — căci cu toţi avem şi numai urmând-o putem da maximul efortului de care natura noastră este aptă.

Ca acestea lucruri să se poată face înv. riu-şi poate privi menirea ca o meserie, muncind numai pen­tru a-şi înşela conştiinţa cu aceia că a terminat programa. Căci satisfacerea programei nu este altceva, în cel mai bun caz, decât ajungerea scopului material, care trebuie să fie subordonat cu totul celui formal, căci: «Mai bine un cap bine făcut, decât un cap bine umplut».

Numai atunci ne putem numi educatori când creş­tem copilul cu metodă, căci educaţia este creşterea copilului cu ştiinţă şi metodă. Iar metoda metodelor constă în aceea ca întotdeauna să fim atenţi asupra efec­telor ce producem cu metoda ce .folosim, căci metoda trebue şi ea variată după propunător şi elev. Să se ţină seama de faptul că legile educaţiei, pedagogia în apli­care, trebuie să varieze dela un caz la altul,

Jibou, Ia 15 Septemvrie 1930. Oşian Valeriu.

Sălajul.

Monografia şcoalei primare Buciumi. Comuna Buciumi, este o fruntaşe comună românească

aşezată in partea de sud-est a Judeţului Sălaj la poalele Me-seşului. Locuitorii sunt plugari şi crescători de vite, oameni muncitori, cinstiţi şi mândri de naţionalitatea lor.

Această comună după cum se vede din monografia ju­deţului scrisă de Dr. Petri Mor, la anul 1474 se numea Warmezov. La 1603 Warmezeo iar la 1902 Vârmezo. Numele românesc este Buciumi, A făcut parte din judeţul Dobâca pla­sa Unguraş. Numele de Vârmezo 1-a primit de către Unguri după ruinele unei vechi cetăţi ce a existat in hofarăle ei, ca­ri însă au dispărut de pe la anul 1670. Biserica veche a fost făcută din zidurile cetăţii la anul 1865, biserica se transformă ţn şcoală confesională gr. cal. cu două sale de învăţământ.

Unirea cu biserica catolică s'a făcut la anul 1824 după cum se vede din Şematismul acelui an dela Blaj. Biserica actuală datează din anul 1865. In anul 1923 a fost renovata şi pictată. Alături de ea e biserica ref. destul de mare şi fru­moasă după puţinii Unguri ce sunt în comună

In comună se găsesc următoarele oficii: parohia gr. cat. ref. şi mozaică, circ. sanitară, notariatul cercual, oficiul P. T. T., filiala Băncii «Silvania», postul de jandarmi şi şcoala primară.

Şcoala.

Data înfiinţări şcoalei nu se cunoaşte. Se ştie însă că aproape toţi bătrânii din aceasta comună au învăţat carte, unii dela preoţi, alţii unii dela ceilalţi. Cel mai bătrân om din sat anume Ştirbu Miron de 90 ani îmi spunea că el a învăţat carte la Dişu o casă particulară în sat acum 78 ani având ca învăţător pe Nicolae Suru. Apoi urmează învăţători pentru pu­ţin timp doi fraţi anume Indrei şi Ştefan alui Dănilă, dar fă­ră nici o însămnătate. După aceştia şcoala primeşte un învă­ţător foarte bun cu numele Cergovanu care făcea progrese

minunate, mai ales în studiul religiei şi a alfabetului cirilic. Dupâ trei ani de funcţionare pleacă şi în locul lui urmează Prunduş loan om foarte isteţ din fire în urma cărui fapt ajun­ge solgăbirău (pretor). In urma lui Prunduş ajunge învăţător în Buciumi Tapu loan care funcţionează mai mult timp. Apoi se fac două sale de învăţământ, în două localuri separate intr' una propunea Laţi Popii iar în cealaltă Ionu Vutcaru­lui, cari de multe ori ajungeau la păruială ne-putându-se îm­părţi pe plata după răvaş. După aceştia urmează propunători cei doi preoţi : Maxim şi Negreanu cari se ocupau mai mult cu studiul religiei şi cântări bisericeşti. In urma lor ajung în­văţători Maxim loan şi Demie loan cari funcţionează peste 20 ani. Delà ei ne-au rămas primele registre în cari sunt trecute numele elevilor. Archiva însă şcoala confesională nu are fiind­că toate actele oficiale le rezolva preotul. învăţătorul loan Maxim era om cu pregătire delà Blaj ; făcea progrese frumoa­se aşa că omenii mai în vrâstă aproape toţj ştiau carte Era şi om cu stare materială bună aşa că era deasupra mizeriilor în care se zbătea pe atunci corpul didactic. Pentru progrese­le frumoase obţinute în şcoală, la anul 1895 a fost prmeiat de Gheorghe Pop de Băseşti cu o vacă cu viţel drept-recompen­să. Demie loan era fără pregătire, însă muncea din greu ca să se achite de datoria ce iro impunea meseria de educator. Delà acesta încă au rămas frumoase urme.

In timpul funcţionării celor doi ani se înfiinţează şcoală de stat la anul 1886, care fiind mai bine îngrigită "şi predomi­nând pe acele timpuri curentul maghiar, răpeşte şcoalei con­fesionale româneşti pe-elevii mai bogaţi: Delà 1886 deci în Buciumi funcţionează două scoale cu trei puteri didactice. Deşi fiii intelectualilor spre ex. Aurel Maxim actual egumen la Mă­năstirea Bixad cu fratele său Iuliu fost preot în Buciumi acum trecut Ia cele veşnice, G. Trenca preot în Lupoia, Al. Bejan inv. Răstolţ, Dr. loan Dobocan etc. frecventau şcoala de stat, totuşi majoritatea sătenilor îşi dă şi pe mai departe copiii la**şcoala confesională. Intre intelectualii absolvenţi ai şcoalei confesionale din Buciumi amintim pe Dl Căpitan Liviu Fărcaş şi notar loan Opriş.

Aceasta şcoală în secolul XX a făcut progrese frumoase. Având puteri de muncă viguroase şi cinstite merge cu paşi repezi spre perfecţionare. înv. Vlaicu deşi avea multe scăderi

totuşi în privinţa instrucţiei merge înainte, mai ales că ce­lelalte puteri didactice erau la culmea chemării lor. Aşa averii pe D-na Elena Dr. Bozac actuală prof. în Beiuş, care ajuta şi cu bani pe elevii mai săraci pentru a-şi desăvârşi munca. Dş. Elena Gozman asemeni a lăsat urme frumoase. Pe la anul 1906 este numit la aceasta şcoală Mihail Ogreanu. Om foarte muncitor şi cu tragere de inimă faţă de şcoală, A făcut cor în comună, a predat cu tineretul mai multe piese de teatru etc. aşa, că generaţia mijlocie de azi cu drag îl aminteşte-Elevi erau prea mulţi aşa că era foart greu pentru două pu­teri didactice la şcoala confesională să facă instrucţia. Dl. Nicefor Ossian a urmat întocmai pe antecesorul său Ogreanu.

Murind inv. T. Vlaicu la câtva timp este numit la ace­astă şcoală Dl. Dumitru Ilea actual dir. şcolar in Jibou, iar ceva mai târziu a fost numit DIDumitru Mărgineanu, azi Şef revizor şcolar al Jud, Sălaj. Aceştia prin o muncă continuă şi dezinteresată au pus baze solide învăţământului românesc din Buciumi.

In 1913 se înfiinţează postul al doilea la şcoala de stat in care trece Dl. Dumitru Mărgineanu iar in locul său la şco­ala confesională este numit tânărul şi harnicul învăţător Te­odor Lascu. In acest an îşi atinge apogeul şcoala din Buciumi, având patru puteri didactice bine pregătite, mun­citoare şi constienţioase. La şcoala de stat propun Dnii. Iani lanoş şi D. Mărgineanu iar la ceea confesională Dnii D. Ilea şi T. Lascu. Cateheţi erau trei: Dl. Cornel Oţiel la gr. cat." Kustoş Iuliu la ref. şi Lichtenstein Francisc la mozaici. Elevi' erau de prisos la toate şcoalele Şi acum la şcoala de stat se îmbulzesc elevii mai bogaţi şi in special evreii cari din şapte opt comune toţi frecventau şcoala de stat din Buciumi Lucrurile mergeau foarte bine dar abia ţine un an şi totul se schimbă prin izbucnirea războiului mondial. Atunci totul se schimbă şi cele patru puteri didactice pleacă sub drapel In acest timp 1914—1918 şcoala este condusă de Vaier Vla-icu cea confesională, iar cea de stat 1914—1915 Dş- Victoria Orian acum in Şimleul-Silvaniei. In 1915 Dl. D. Mărgineanu revine din armată şi îşi reia activitatea. Tot in acest timp funcţionează in postul II la şcoala de stat Dna E. Schmidt Karaszi care aplica întocmai dispoziţiile legii lui Apponyi-Fiind des întreruperi in corpul didactic progrese prea mari

nu se pot face. La şcoala confesională se făcea şi mai puţi­nă ispravă şi elevii cari au frecventat-o in timpul războiului majoritatea au rămas aproape analfabeţi. La şcoala de stat au absolvat in timpul războiului elevi destul de buni, aşa putem aminti pe Ştefan Cucu şi Simion Nossa teologi abs. subsemnatul etc.'sub conducerea inv D. Mărgineanu.

După terminarea războiului lucrurile se schimbă. Şcoala ungurească de stat se desfiinţează şi in locul ei ia fiinţă şcoala primară naţională românească. Dnii Mărgineanu şi Ilea îşi reincep vechea muncă lucrând cu spor pentru rege­nerarea învăţământului românesc. La sfârşitul anului 1919 Dl. D. Mărgineanu e numit subrevizor in Zălau. După plecarea dânsului, in 1920 şcoala are trei puteri didactice: D. Ilea, Marcu Binder şi Veturia Bejan. In toţi anii dela unire până astăzi şcoala a fost destul de impopulată având 160-200 elevi ordinari, plus şcoala de repetiţie.

Archiva şcoalei este in ordine exemplară dela anul 1886 şi până azi. Toate actele sunt pachetate şi legate in dosare tari. Conturile de gestiune şi bugetele vechi se găsesc to­ate. Actele şi registrele din 1919 incoace sunt foarte bine păstrate putându-se urmări cu atenţiune toată viaţa şcolară. Dela unire şi până azi au funcţionat la această şcoală urmă­ritorii : D. Mărgineanu, D. Ilea, Marcu Binder, Veuria Bejan Gavril Brumă, Gheorghe Pop I. Ioan Ştirbu. Constantin Brus-tureanu, Livia Dobocan, Reghina Bejan, Alexandru Şuta, Ghe­orghe Pop II. Măria Oros şi Măria Maxim. Desele schimbări obvenite in corpul didactic au adus cu sine slăbirea învăţă­mântului care insă reîncepe şi continuă pe căile progresului.

Azi şcoala funcţionează tot cu trei puteri didactice, to­ate elemente tinere şi dornice de muncă. Şcoala are două sale a Confesiunei gr cat. şi una a statului. Pe lângă şcoa­lă funcţionează din 1927 Centrul Cultural Buciumi având 420 cărţi donate de Casa Şcoalelor. Şcoala are atelier de tâmplă-rie pentru predarea lucrului manual la cursul primar superior.

Din anul şcolar 1926-27 cursul primar superior are şi societate de lectură, care a adus roade frumoase şi progre­sive din an in an.

Dintre absolvenţii scoalei de după războiu amintim pe Dra. Mărioara Maxim, doi studenţi teologi, Dra Sabina Oţiel

studentă la conzervator, şi mai mulţi elevi la licee şi şcoli normale.

Începând cu anul şcolar 1926-27 in fiecare an am avut mai mulţi absolvenţi de şapte clase primare.

Actualmente servesc ca învăţători următorii: loan Ştirbu p. I. Măria Maxim p, II, şi Măria Oros p. III. Elevi inscrişi 189 (clasa I .-7.) la cursul de adulţi 84. Instrucţia merge din ce in ce mai bine. Ceeace impiedecă rezultatul dorit este lip­sa de aparate şi material didatic- Sperăm că in viitorul ap­ropiat se vor şterge şi aceste lacune.

Buciumi, la 30 Octombrie 1930. loan Ştirbu.

Cel care in moment când ţara sa e in pericol, mai poate avea alt gând decât salvarea ei, nu e vrednic să trăiască î n t ' un stat l iber.

K L I N G E B

Fă, ceea-ce poţi, şi lasă celelalte celui ce le poate face. La fiecare lucrare în t reagă se cere un om în t reg .

_ _ _ _ _ F U R t J C K E R T .

O minciună este ca u n gogoloş de z ă p a d ă ; cu cât e dusă mai depar t e cu atât se face mai mare .

LTJTHER.

Cel ce spune o minc iună nu ştie ce mare sarcină îşi im­pune ; pen t ru a păs t ra această minciună, va fi nevoi t să inven­teze încă alte două-zeci. POPE

Pagin i de l i tera tură 547

Pagini de literatură

Iubire...D

De ce-ai crescut iubire în sufletu-mi răsleţ Tu flacără de aur pe altare fără preţ? De ce-ai crescut — ofrandă de flori ce nu se stâng Că n'am cununi să-ţi dărui, nici lacrime să plâng împresurat de slava şi farmecul tău sfânt N'am doruri să-ţi ajungă — nici versuri să te cânt. Doar străluciri ascunse din visurile mele Cu 'nfiorări de taină te ning încet şi grele. De ce ai crescut iubire în sufletu-mi răsleţ Tu flacără de aur — pe altare fără preţ ? Din nimbul tău o rază când vreau ca să desprind Tristeţi nedesluşite vin blând şi mă cuprind, Mă turbură lumina şi vraja ta senină Că'n sufletu-mi — iubire — n'a fost nici când lumină, Ci numai destrămarea tăcutelor dureri Şi-a aninat pustiul în trâmbe de poveri. De ce ai crescut, iubire, în sufletu-mi răsleţ Tu flacără de aur — pe altare fără preţ ? Să simt cum pâlpăirea-ţi şi alba-i scânteiere In valuri lărgi de patimi se stinge acum şi piere Cum înfloritu-ţi zâmbet — lumină şi splendoare — De atâta gol şi sbucium se mistue şi moare Cum tot mai viu şi aprig durerile mă frâng Că n'am cununi să-ţi dărui — nici lacrime să plâng. De ce-ai crescut iubire — în sufletu-mi răsleţ Tu — flacără de aur — pe altare fără preţ?

1) Din volumul „Poemele iubirii mele" ce va apare în curând în editura librăriei I. Călinescu, Buzău,

548 Scola Naoastră

Cad stele. Cad stele în prăpăstii mari de cer Si se topesc în unduiri albastre... Şi par că-s gândurile noastre Când înfloresc şi 'n noapte iarăşi pier...

Nori îşi desfac splendoarea în corole De-asupra frământatelor abise... Şi par că sunt ghirlănzi de vise In suflet atârnând aureole...

Pe mlaştini sbiciuite de furtuni Scânteie nuferii senini în salbe ; Şi par că-s dorurile noastre albe Când peste adânc de patimi pun cununi...

Şi 'nvăluite în amurg — pe maluri Se sbuciumă'n vânt sălcii plângătoare; Şi par'că-s nădejdile noastre în floare Podoaba când şi-o scutura în valuri

Comori. Eu ştiu că'n mine ca într-o mare Port perle şi mărgăritare ; Că 'n fundul apelor sbătute Posed comori necunoscute...

...Şi aştept... aştept ca valurile mari Să-şi stâmpere odat vâltorile Să pot să-mi preţuesc şi eu comorile.

Oh. Popovlciu.

Revista revistelor

— Spicuiri. Note. — Cultura Poporului (An. I. No. 1. Cetatea Albă. 1 Sept.

1930). Dl T. Iacobescu, în «Cuvântul înainte» arată pe scurt, dar lămurit, motivul şi scopul pentru care aceasta revistă şi-a luat fiinţă, care este, să înfrăţască pe toţi slujbaşii satelor, spre o muncă cu folos şi a cuceri încrederea, stima şi iubirea plugarilor. Dl C. P. în articolul său : «O nouă politică şcolară» analizează atitudinea ministrului Costăchescu privitoare la suprimarea atâtor şcoli secundare, între cari multe şcoli nor­male şi ajunge la concluzia că prin pasul hotărât al ministru­lui şcoalolor, de şi va suferi mândria puţin zdruncinată a di­verşilor mandarini politici, mai târziu efectul salutar al desfiinţării şcoalelor se va resimţi de întreaga populaţie a ţării. In articolul «Un mare învăţător» este descrisă viaţa şi activitatea învăţă­torului din Amsterdam, Ion Ligthart (1859—1916) şi pusă ca pildă vie celor cari luptă modest şi trudnic în mijlocul popo­rului. Intre alte aticole remarcăm acela închinat memoriei lui Ion Creangă „om al şcoalei", scris de Dl Mircea Ispir.

Şcoala Vremii (An I. No. 1. Arad Oct. 1930). Din articolul prin «Programul nostru» subliniem şi noi: «Educatorul, care se mărgineşte numai la cunoştinţele pe cari le avea cănd şi-a început cariera, niciodată nu va fi un bun educator». Dacă educatorul vrea să stăpânească toate tainele pedagogiei, care mereu evoluează, trebue să cerceteze şi să studieze fără în­cetare, căci reputaţia învăţătorului va fi aceea, pe care va şti s'o creeze şi s'o cultive el însuşi. Dl Iulian Lucuţa face apel către învăţători pentru Solidaritate, ca o cerinţă primor­dială a oricărei organizaţii. Dl Teodor Mariş prof. de pedagogie scrie frumosul articol: «Contribuţîuni la pedagogia românească» Munca timpului — spune oratorul — ne impune, ca prin con-tribuţiunile noastre să ne facem o pedagogie românească în locul celei internaţionale şi cosmopolite, adecă pedagogia noas­tră să poarte în sine caracterul special, al fiinţei poporului

nostru, să nască din el, din nevoile lui, pentru el, pentru as­piraţiile lui. DI. loan Cădariu arată psihologia şi importanta ei în educaţie. Nimeni nu poate fi bun educator dacă nu este şi bun psiholog. Iar adevărata educaţie este aceea care se conformează individualităţii elevului. Deci profesiunea de e-ducator nu poate fi privită ca un mijloc de câştig, ci ca un apostolat. La «diverse» aflăm articoli, cari interesează lumea dăscălească.

Viaţa şcoalei (Cernăuţi. An. VIII. 5. X. 1930. No. 13.) In aticolul «Criza morală» dl. Gtiej constatată că, acesta se da-toreşte unei decadenţe de moravuri, ce se manifestă din zi în zi mai puternic. Ţara geme sub povoara strivitoare a crizei. Deşi se încarcă suprimări în bugetul ţării, marii zilei îşi du­blează plimbările prin centrele Europei. Se fac reduceri de scoale şi învăţători, când analfabetismul arată un număr atât de ridicat de analfabeţi. In alt articol se publică dezideratele congresului învăţătorilor.

Simion Oros.

P r u d e n ţ a consistă in t r 'o min te luminată , in t r 'o s tatornică înţelepciune, in ar ta de a te conduce d u p ă reflecţiuni juste .

D E S C A R T E S .

Aflaţi şi n u ui taţ i că fericiţi n u pute ţ i fi de cât pr in cum­pătare , că putern ic i nu pute ţ i fi decâ t pr in muncă ş i , cu ra j , iar i luştrii , in mod durabi l , numa i pr in v i r t u t e .

M I R A B E A U .

Kote şi observăr i 551

liote ş i Observări.

Cooperaţia la noi. Suntem convinţi cu toţii despre importanţa şi folosul practic

a tot soiul de cooperative. S'a scris mult despre ele in ziare şi re­viste, şi s'a vorbit şi mai mult în adunări şi cu alte ocaziuni. S'ar crede, că după atâta vorbă, noi stăm destul de bine in ceace priv. cooperaţia. In realitate insă am rămas numai la vorbe şi n'am înfăptuit nimic din ce s'a scris şi vorbit. Dacă controlăm nu­mărul lor, abia găsim câteva cooperative româneşti într'un ju­deţ. De multe ori şi acele sunt rău şi cu nepricepere conduse, dacă nu chiar cu reacredinţă. Rezultatul este. că unele vege­tează, iar altele se desfiinţează compromiţând ideia coopera­ţiei, cauzând pagube materiale considerabile acelora, cari s'au ştiut însufleţi pentru ele şi descurajând pe aceia, cari inten­ţionau să se grupeze in jurul unei cooperative.

Cum vedem greşala zace in împrejurarea, că după vorbă n'a urmat înfăptuirea ideii, iar unde s'a putut face ceva, n'a fost bu­nă conducerea. Dar greşala cea mai mare este acea, că in trecut s'a crezut, că şi fără educarea sătenilor in aceasta di­recţiune, — educaţie care lipseşte poporului nostru,—se va pu­tea face ceva pentru realizarea ideii cooperatiste. Ori edu­carea sătenilor cade in competinţa şi sarcina şcoalei. Ea tre-bue să pregătească şi aici terenul. Să începem cu copiii, ca ceeace n'au înţeles şi înfăptuit părinţii lor să o facă ei la tirrpul său.

In aceasta ordine de idei să ne întrebăm, ce a creiat şcoala pe acest teren ? Câte societăţi de cruţare, ajutorare, procurare de manuale şi rechizite şcolare etc. avem înfiinţa­te cu elevii delà şcoalele primare din judeţ? Vom găsi pu­ţine, de tot puţine. Eu cu excepţiunea unei societăţi de aju­torare din ]ibou nu mai cunosc alta. Va să zică in aceasta direcţiune şcoala delà noi nu multe rezultate a putut înre­gistra până acum-

Este incontestabil, că aceasta situaţie trebue îndreptată in viitor. Alţii de mult ne-au întrecut. Mai recent învăţătorii mi­noritari din Secuime, au început o activitate vie prin şcoală

in aceasta direcţiune. Invăţătorimea noastră nu se poate lă­sa mai pe jos.*)

Pe lângă asta interesele vitale a ţării şi neamului mai Sunt încă atâtea alte motive şi împrejurări bine cunoscute de toţi, cari ne silesc ca in ţara noastră, noi să mergem in fruntea, tuturor mişcărilor de progres şi să servim ca pildă altora Aceasta trebue să o ştim cu toţii şi pururea să o avem îna­intea ochilor. Dar până când ne vom urni din loc, să hu despreţuim exemplele, ce ne dau «alţii.

I. Mango.

*) Câţi înv. sunt în mişcarea cooperativă ? Ca mem­bri la diversele bănci populare din ţară sunt in total un nu­măr de 11 mii de învăţători. Exact: 11.047. In ţară sunt cu totul peste 40 mii de învăţători. Deci a patra parte din dăs­călime lucrează şi pentru ridicarea economică a ţărănimii. Noi socotim că e puţin. Dacă nu toţi, dar cel puţin jumătate trebue să lucreze in cooperaţie. Şi numărul acelora care lip­seşte sunt, aşa credem, mai ales învăţători din Ardeal. Aci sunt sa­te frumoase, oameni muncitori, scoale bune, dascăli harnici şi cu toate acestea ei nu s'au gândit să întemeieze şi bănci să­teşti, cari să-i poată ajuta in criza economică de astăzi. în­văţătorii trebuie să fie cu atât mai vârtos cooperatori de frun-et întrucât din puţinii cărturari, câţi sunt la sate, ei, împre­ună cu preotul, au putinţa să întemeieze aceste pavăze eco­nomice, cari sunt, pe lângă şcoală şi biserică, cele mai de seamă instituţii săteşti.

• (Cluj, No. 42 -1930 ) , „Ţara Noastră"

G, d o i n ă ! o, sfânt cântec, d rag inimii m e l e ! O, tainic şi nesfârşi t farmec al vieţii mele ! Când te aud, îmi u i t de mine, al meu suflet bolnav se scufundă in valuri le armoniei tale Dum-nezeeşti şi iese înveseli t şi înt ineri t .

T K O C H I N .

Diverse.

Numiri în comisiile de judecată ale corpului didactic

Potrivit legei de descentralizare administrativa, pe lângă fiecare directorat va funcţiona o comisiune de judecată a membrilor corpului didactic secundar şi primar.

Ministrul de instrucţiune a numit pe următorii membri ai comisiilor din intreaga ţară, ordinari şi supleanţi.

1. Regiunea Timişoara. Membri ordinari: prof. Stoia Nico-lae, Suciu Vasile şi învăţătorii Lupaş Petru şi Catona Ambro­zie. Supleanţi: prof. Mihulin N., Fodor \, şi învăţătorii Iosif Neagrâu şi Pavel Bosici.

2 . Regiunea Cluj. Membri ordinari: prof. Mihail Şerban, Nicolae Bogdan şi învăţătorii Gavril Bochiş şi Virgil Pop. Membrii supleanţi: prof. Ion Bunea, Emil Domide şi învăţă­torii Ion Pescaru şi Aurel Barbu.

3. Regiunea Craiova. Membri ordinari: prof. C. Fortu-nescu, Gh. Poşulescu şi învăţătorii Haralamb Biţă şi'Ilie Bă-descu. Membri supleanţi: prof. V. Vârcol, Ilie Constantinescu şi învăţătorii Ilie Isculescu şi Virgil Popescu.

4. Regiunea Iaşi. Membri ordinari: prof. I. Prassa, T. Bă-dărău şi învăţătorii C. N- Constantinescu şi Gh. N. Cioca. Membri supleanţi prof, Ion V. Luca, N. Popescu şi învăţătorii I. D, Drăgan şi Ştefan Ciobanu.

5. Regiunea Cernăuţi. Membri ordinari: prof. C . Lochin, Paul Sireteanu şi învăţătorii Atanasie Bochian şi Ion Horo-dinschi. Membri supleanţi: prof. Teodor Bălan, C. N. Iancu şi învăţătorii C. Hadâncă şi Sp. Mercheş.

5. Regiunea Chişinău. Membri ordinari: prof. I- I. Maco-vei, M. Scodihor şi învăţătorii Andrei Albu, Ion Leon. Mem­brii supleanţi: prof. V. Maho, V. Boldar şi învăţătorii Ilarion Calstru şi M- Popovici.

7. Regiunea Bucureşti. Membri ordinari : prof, V. Şuteu,

C. Dimitrescu şi învăţătorii Iordan Tacu şi Anghel Ivanovici. Membrii supleanţi: prof. C. Damianovici, Pană Popescu şi învăţătorii C. Manoilescu şi Stan Popescu.

„Curentul'1

Clopotul păcii. Clopotul dela Rovereto. In 2 Noemvrie, ziua morţilor, între

admirabile predici, requiemuri şi rugăciuni cari au cutrierat văzduhul dela cele mai multe staţiuni de emisiune radiofonică, s'a auzit, deosebit de duios, un glas de clopot prelung şi tân­guitor. Era clopotul cel mare ridicat la Rovereto, în munţii Italiei, pe locuri blestemate, unde atâtea vieţi de oameni s'au stins în măcelul cel mare. Fii ai tuturor neamurilor încăerate în ură, îşi dorm somnul de veci împreună prin văgăunile ace­lor munţi. Deasupra lor veghiază clopotul cel mare, turnat din aramă de tunuri dela toate naţiunile cari au luat parte la război, chiemând în fiecare seară, in pustietăjiile munţilor, la rugăciune şi pace. De ziua Morţilor, dangătul lui a fost trimis prin unde electrice să facă încunjurul lumii, ducând deodată cu marea jale, şi gândurile păcii creştineşti. Avem şi noi morţi, pe cari i-a plâns în 2 Noemvrie clopotul dela Rovereto.

„Unirea''

O Prin educaţia femeilor t r ebue începută educaţ ia bărbaţilor.

S. B. SAy .

Mama d u p ă ce a da t propr ie i sale făptur i viaţa fisică, t re­bue să-i dea şi viaţa morală, sădind in ea pr imele seminţe ale educaţ iunei morale, religioase şi intelectuale.

M A N T E G A Z Z A .

O minciună, cu ori câtă ar tă s'ar învălui , to tdeauna se des­coperă şi se desminte . H E R B E E T S P E N C E R .

Administraţia şcolară.

Nr. 8 2 6 0 - 1 9 3 0 .

Activitatea cercurilor culturale. Publicăm in cele ce urmează Programa cercurilor

culturale invitând şi cu acest prilej la muncă serioasă pentru culturalizarea poporului şi perfecţionarea pro­fesională pe toţi membrii corpului primar din acest judeţ. Şedinţele cercurilor culturale trebuie ridic, pe un pedestal inalt de unde vor radiarazele binefăcătoare pen-ru satisfacerea necesităţilor sufleteşti atât a publicului auditor cât şi a învăţătorilor. Armonizarea sistematică a muncii dăscăleşti dintr'un cerc cultural este una dintre cele mai puternice arme in ofenziva culturală întreprinsă de şcoală împotriva celei mai crâncene boli sociale, a analfabetismului.

Iată deci pentru ce fac cel mai călduros apel ^căt­re toţi membri corpului didactic primar să prefacă şe ­dinţele cercurilor culturale in tot atâtea momente de incurajare şi primenire sufletească in viaţa trudită a satelor şi să intărească tradiţiile, datinile şi mai vâr­tos credinţa poporului nostru şi sentimentele nobile : religioase şi morale.

Domnii preşedinţi ai cercurilor culturale vor înain­ta procesele verbale ale şedinţelor in termen de 3 zile dlor preşedinţi de circumscripţie cari le vor centrali­za şi însoţite de un raport lunar despre activitatea cercurilor culturale din intreagă circumscripţia le vor inainta Revizoratului şcolar până la 8 a lunei viitoare.

P R O G R A M A . Cercurilor culturale din jud. Sălaj pe anul şcolar 1930—31.

L

Circumscripţia Bocşa. Preşedinte: Ioan Gozman.

Şedinţele s e ţin in Dumineca II.-a din fiecare lună.

/. Cercul cultural „Minai Viteazul" COŞEIU. P r e ş e d i n t e : D u m i t r u Gozariu, înv. in Coşeiu, Sec re t a r : F ranc i sc Bânya i .

a) Coşeiu, Octombrie Conf. did. Mijloacele pract ice de a desvolta gus tu l de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Franc i sc Bânyai . Recenzie Petrescu : Şcoala activă de- Gh. Gâlgău, Conf. pop . Temelia unui neam este familia (creştină şi românească, e-ducaţ ia ei) de Franc i sc Bânya i , suplent Gh. Gâlgău.

b) Mocirla, Novembrie . Conf. did. Pr imele săp tămâni de şcoală in cl. I-a pr imară de Dumi t ru Cozaru. Recenzie I. Nisi-peanu, E lemente de Psihologie pedagogică de Gh. Gâlgău. Conf. pop. Hărnic ia in muncă, in t rebuin ţa rea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de Ştefan Berecz suplent Ioan El te to .

c) Guruslău, Decembr ie Conf. did. In tu i ţ ia şi st. Natura le in şcoala pr imară de Ştefan Vass . Recenzie , Ioan L igh tha r t . D e vorbă cu copii (vezi biblioteca pen t ru toţi Nr . 955) de Şfefan Berecz. L e c ţ i e : Din şt. na tura le conform progr . analit . cl. I I I . Conf. pop. Datorii le cetăţeanului faţă de comună şi ţa ră de Du­mitru Gozaru, suplent Franc i sc Bânyai .

d) Dioşod, I anuar ie . Conf. did. Exper i en ţe şi descr iere de experienţe , cu cele mai s imple mijloace pen t ru predarea cunoştin­ţelor fizico-naturale in şcoala p r imară de Ştefan Berecz . Recen­zie, Ioan Petrovici , Valoarea omului (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 1.193) de Ioan El te to . Lecţ ie : Din şt. fizico-nat la cl. I V con­form programei anal, Conf. pop . Datorii le cetăţeanului faţă de comună şi ţară (in 1. maghiară) de Ioan El te to , suplent Ştefan Berecz.

e) Şamşud, Februa r i e . Conf. did. Exerciţ i i de compunere in şcoala pr imară de Franc i sc Bânyai . Recenzi i , Vladimir Ghidio-nescu, Ig iena şcolarului de I r ina El te to . Lec ţ i e ; Compunere la

cl. IV . conf. p rogr . anal. Oonf. pop . Hărn ic ia in muncă în t rebui­n ţarea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t ra rea câşt iguluj de Ştefan Berecz, sup len t Ioan El te to .

f) Mocirla, Mart ie . Conf v did. Desemnul in şcoala pr imară de Ştefan Vass . Recenz ie , J i i les Paiot , t r ad . de I . G. Mar inescu Călăuza învăţă torului de D u m i t r u Gozaru. L e c ţ i e : Desemn la cl. I I I . Conf. progr . anal. Conf. pop. Datori i le ce tă ţanului faţă de comună şi ţară de Ioan El te to spulent Ştefan Berecz.

g) Şamşud, Apri l ie . Conf. did. î n v ă ţ ă m â n t u l moral religios in şcoala p r imară d e . Gh . Gâlgău Recenzie , S. Mehedinţ i , Altă creş tere de Ştefan Berecz . Conf. pop. Temelia unu i neam este familia (creştină şi românească, educaţ ia ei) de Eranc isc Bânyai , suplent Gh . Gâlgău.

h) Dioşod, Mai. Conf. did. Problema orientări i profesionale de I r ina El te to . Recenzie , Spi r idon Popescu , Munca pen t ru ri­dicarea poporului de Ioan El te to . Conf. pop . Hărnic ia in muncă, În t rebuin ţarea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t rarea câştigului de Ştefan Berecz , suplent Ioan El te to .

2. Cercul cultural „Decebal" CHILIOARA. P reşed in te : Alex­andru Ciucur inv. in Chilioara. S e c r e t a r : Gh. Ciobotar.

a) Chilioara, Octombrie . Conf. did. Mijloacele pract ice de a desvolta gus tu l de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Ecater ina D u d a ş . Recenzie , Tom. Ti t t . Şt i inţa A m u z a n t ă (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 410) de A. Ciucur . Conf. pop . Temelia unu i neam esta familia de Ioan Ardelean, suplent Alex. Ciucur.

b) Cioara, Novembrie Conf. did. P r ime le săptămâni de şco­ală in cl. I-a p r imară de Leont ina Ciucur . Recenzie , Ioan Petro-viciu, Valoarea omului (vezi bibi . pen t ru toţi Nr . 1.198) de Gh. Ciobotar. Conf. pop. Hărn ic ia in muncă, în t rebuin ţarea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de A. Ciucur, suplent I . Ardelean.

c) Bocşiţa, Decembr ie . Conf did. In tu i ţ ia şi şt. na tura le in şcoală p r imară de A. Ciucur. Recenzie , S Mehedinţ i , Altă creş­tere de Gh. Ciobotaru. Lecţ ie : D in şt. na tura le la cl. I I I . conf. progr . analit . Conf. pop . înda tor i r i le cetă ţeanului faţă de comu­nă şi ţa ră de Gh, Ciobotaru, suplent I . Ardelean .

d) Dobrin, I anuar ie Conf. did. Expe r i en ţ e şi descrieri de exper ienţe cu cele mai s imple mijloace pen t ru p redarea cunoştin­ţelor fizico-nat. in şcoala p r imară de Leont ina Ciucur. Recenzie-

J a n Ligh thar t . De vorbă cu copiii (vezi bibi, pen t ru toţi Nr. 955) de Ecater ina D u d a ş Lecţ ie : din şt. nat . ci. I I I . conf. progr . analit . Conf. pop . Temelie unu i neam este familia de I . Ardele­an, suplent A Ciucur .

e) Ghilioara, Feb rua r i e . Conf. did. Exerci ţ i i de compunere de Alex. Ciucur . Rocenz : e , Spir idon Popescu, munca pen t ru ri­dicarea poporului de I . Ardelean . Lecţ ie : Compunere la ci. I V . conf. p rogr . anal. Conf. pop . Datori i le cetă ţanului faţă de comu­nă şi ţa ră de Gh. Ciobotar supl ient de I . Ardelean.

f) Cioara, Mart ie . Conf, did. Desemnu l in şcoala p r imară de Leont ina Ciucur . Recenzie , R e n é Descartes-. Studi i a supra me­todei de a in t rebu in ţa bine ra ţ iunea şi de a căuta adevărul in ş t i inţa (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 574) de Ecaterina^ D u d a ş . Lec­ţ i e : d in desemn la ci I I I . conf. progr . analit Conf. pop. Temelia unu i neam este familia de I . Ardelean , suplent A lexandru Ciucur .

g) Bocşiţa, Apri l ie . Conf. did, î n v ă ţ ă m â n t u l moral rel igios de Ioan Ardelean. Recenzie I . Nis ipeanu, E l e m e n t e de Psiholo­gie pedagogică de Gth. Ciobotaru. Conf. pop. Hărnic ia in muncă în t rebu in ţa rea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t rarea câşt igului d e A. Ciucur, sup len t I. Ardelean.

h) Dobrin, Mai. Conf. did. Probleme orientări i profesionale de Ioan Ardelean . Recenzie , C Rădulescu Motru , Şt i inţa şi E-nergia (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 241) de Gh. Ciobotaru, Conf. pop . Hărn ic ia in muncă , în t rebu in ţa rea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de A. Ciucur, suplent I, Ar­delean.

3. Cercul cultural „Simion Bărnuţiu» BOCŞA. P r e ş e d i n t e : Pe t ru Ardelean inv. in Bocşa. Secretar ; Eugen ia Barboloviciu.

a) Chieşd, Octombrie. Conf. did. Mijloace prac t ice de a des­volta gus tu l de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Constan­t in F lores . Recenzie , Pe t rescu , Şcoala activă de Eugen ia Barbo­loviciu. Conf. pop . Temelia unu i neam este familia (creştină şi românească şi educarea ei) de Pe t ru Ardelean, suplent Andre iu Ignea.

b) Sighetul-Silvaniei, Novembr ie . Conf did. Pr imele săptă­mâni in şcoală de Adalber t Buzdogâny . Recenzie I . Nis ipeanu Elemente de Psihologie pedagogică de Ludovica P o p . Conf. pop. Hărn ic ia in muncă , in t rebu in ţa rea raţ ională a t impulu i şi cumin­ţenia in păs t ra rea câşt igului de Andre iu Ignea, suplent P e t r u Ardelean .

c) Câmpia, Decembrie. Conf. did. Intuiţia şi şt. naturale in şcoala primară de Ana Buzdogány. Recenzie, Vladimir Chidiones-cu, Igiena şcolarului de Alimpia Moldovan. Lecţie : Din st. na­turale cl. III conf. progr. anal. Conf. pop. Datoriile cetăţeanu­lui faţă de comună şi ţară de Alimpia Moldovan, suplent A. Bu­zdogány,

d) Bocşa, Ianuarie. Conf. did. Experienţă şi descrieri de Experienţe cu celea mai simple mijloace pentru predarea cunoş­tinţelor fizo-naturale in şcoala primară de Francisc Danciu. Re­cenzie, Jan Ligthart, De vorbă cu copiii (bibi. pentru toţi vezi Nr, 955.) Ludovica Pop. Lecţ ie : Din şt. naturale cl. IV. conf. progr. anal. Conf. pop, Hărnicia in muncă întrebuinţarea raţio­nală a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului de Andre-iu ígnea, suplent P. Ardelean.

e) Moiad, Februarie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Andreiu ígnea. Recenzie, loan Petroviciu, Valoarea omului (vezi bibi. pentru toţi Nr. 1.198) de Constantin Floreş. Lec ţ i e : Din compunere cl. IV. conf. progr. anal Conf. pop. Temelia unui neam este familia (creştină şi românească, educarea ei) de Petru Ardelean, suplent Andreiu ígnea,

f) Sârmăşag, Martie. Conf. did. Desemnul in şcoala prima­ră de Eliza Codeus. Recenzie, Tom Titt. Ştiinţa amuzantă (vezi bibi. pentru toţi Nr. 410) de Ludovica Pop. Lecţ ie : Desemn la cl. III. conf. progr. anal. Conf. pop. Datoriile cetăţeanului faţă de comună şi ţară (in 1, maghiară) de Francisc Danciu, suplent A. Buzdogány.

g) Sighetul Silvaniei, Aprilie. Conf, did. învăţământul mo­ral religios de Petru Ardelean. Recenzie, S. Mehedinţi, Alte creş­tere de Eugenia Barboloviciu. Conf. pop. Datoriile cetăţeanului faţă de comună şi ţară de Al Moldovan, suplent A. Buzdogány.

h) Chieşd, Maiu, Conf. did. Probleme Orientări profesiona­le de Const. Floreş. Recenzie, Rene Descartes, Studii asupra metodei de a întrebuinţa bine raţiunea şi de a căuta adevărul, in ştiinţa (vezi bibi. pentru toţi Nr. 574) de Adalbert Bozdogány. Conf. pop. Datoriile cetăţeanului faţă de comună şi ţară de A ~ limpia Moldovan, suplent A, Buzdogány.

5. Cercul cultural „Mihaiu Eminescu" ZĂLAU. Preşedinte loan Gozman. Secretar : Măria Barboloviciu.

a) Panic, Octombrie Conf. did. Mijloace practice de a des:

volta gus tu l de cetit la elevi . Biblioteci şcolare de E lena Czibu-la. Recenzie , Mauri ţ iu Block. Mamele celebre (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 123) de Măria Barboloviciu. Conf. pop . Hărnic ia in mun­că in t rebuin ţa rea raţ ională a t impulu i şi cuminţenia in păs t rarea câşt igului de Iu l iu Şinca, suplent I . Vescan.

b) Borla, Novembrie . Conf. d id . Pr imele săp tămâni de şco­ala in cl. I-a p r imară de Ioan Vescan. Recenzie, Ioan L ig tha r t . D e vorbă cu copiii (vezi bibi. pen t ru toţi Nr. 955) de Măria Bar­boloviciu. Conf. pop. Datori i le ce tă ţeanului faţă de comună, şi ţa­ră (1. maghiară) de Elena Kajtor.

c) Hereclean, Decembr ie . Conf. did. In tu i ţ i a şi Şt . Natura le in şcoala p r imară de Ioan Mureşan . Recenzie , Ioan Pet rovic iu , Valoarea Omului (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 1.198) ele I Vescan L e c ţ i e : Din st. na tura le cl. I I I . conf. pop . Hărnic ia in muncă , în t rebuin ţa rea raţ ională a t impului şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de Iul iu Şinca suplent I . Vescan

d) Zălau, Ianuar ie . Conf. did. I m p o r t a n ţ a grădmi i lor de co­pii de L. Maior, Recenzie , R e n e Descar tes , Studi i asupra meto­dei de a in t rebuin ţa bine ra ţ iunea şi de a căuta adevărul in şti­inţe (vezi bibi, pen t ru toţi Nr . 574) de Iul iu Şinca. Conf. pop . Temelia unui neam este familia de Ioan Ardelean suplent Teodor Creţu.

e) Badon, Feb rua r i e . Conf. did. Expe r i en ţ ă şi descrier i de exper ienţe cu cele mei simple mijloace pen t ru p redarea cunoş­tinţelor fiziee-nat. in şcola p r imară de Teodor Creţu . Recenzie , Vladimir Chidionescu, Ig iena şcolarului Carolina Aciu. Lecţ ie .' Din şt i inţe na tura le cl. IV. conf. progr. anal. Conf. pop. Dator i -riie ce tă ţeanului faţă de comună şi ţa ră de T. Creţiu, suplent Ioan Ardelean .

f) Crişeni, Mart ie. Conf, did. Exerci ţ i i de compunere in şco­ala p r imară de Florica Sabaduş Recenzie , S. Mehedinţ i , Altă creştere de Tra ian Vitez L e c ţ i e : Din compunere cl. IV . conf. progr . anal. Hărnic ia in munca in t rebuin ţa rea raţ ională a t impu­lui şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de Iul iu Şinca, suplent I . Mureşan .

g) Aghireş, Apri l ie . Conf. did. Desemnul in şcoala p r imară de Vasile Ioan Ardelean . Recenzie , C. Rădulescu Motru . Şt i inţă şi energie (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 94) de Ioan Mureşan . Lec­ţie : Din desemn cl. I V .

h. Fetind ia, Maiu. Conf, did. î n v ă ţ ă m â n t u l moral si religios

de P e t r u Marian Recenzie , E, Baron de Feuch te r s l eben , Higi­ena Sufletului (vezi bibi pen t ru toţi Nr. 764) de Leont ina Maior Cof. pop, Datori i le cetăţeanului faţă de comună şi ţa ră de Teo­dor Creţiu, sup len t loan Ardelean . •

5. Cercul cultural „Porolisum" ORTELEC. P r e ş e d i n t e : luliu Cărpinean. Sec re t a r : Eugen ia Peren i .

a) Mirşid, Octombrie. Conf. did. Mijloacele pract ice de a desvolta gus tu l de citit la elevi. Bibliotecile şcolare, de E lena Ardelean. Recenzie, l oan Petrovic iu , Valoarea orriului de Mihai Terheş (vezi bibi. pent ru toţi Nr . 1.198) Conf. pop. Temelia u-nu i neam este familia (creşt inţă şi românească, educarea ei) de 1 uliu Cărpineanu. suplent loan Sabou.

b) Moigrad, Novembrie . Conf. did. Pr imele săp tămâni de şcoală in cl. I-a p r imară de lu l iu Cărp ineanu . Recenzie , loan Lig thar t , de vorbă cu copiii de Eugen ia Pe ren i (vezi bibi. pen t ­ru toţi Nr ţ)55) Conf. pop . Hărn ic ia in muncă , în t rebuin ţa rea raţ ionala a t impulu i şi cuminţenia in păs t ra rea câştigului de Cos-ma Lazar , sup len t Mihai Te rheş .

c) Gârceiu, Decembr ie . Conf. d id . In tu i ţ i a şi şt. Na tura le in şcoala pr imară de loan Sabou. Recenzie , Mauriciu Block, Ma­mele celebre de Elena Ardelean (vezi bibi. pen t ru toţi) Lecţ ie : Din st. na tu ra le cl. I I I . conf. progr. anal. Conf. pop. Datorii le ce tă ţeanului faţă de comună şi ţară de l oan Costea suplent Cos-ma Lazar .

d) Brebi, I anuar ie . Conf. did. Expe r i en ţ e şi descrieri de ex­per ien ţe cu cele mai simple mijloace pen t ru p redarea cunoşt inţe­lor f izico-naturale in şcoala p r imară de Cosma Lazar . Recenzie , Spir idon Popescu, Munca pen t ru r idicarea / poporului de l oan Sabou. Lecţ ie : Din şt. fizico-nat. cl. I V conf. p rogr . anal. Conf pop. Temel ia unu i neam este famia (creşt ină si românească edu­care ei) de lu l iu Cărpinean, suplent l o a n Sabou.

e) Ortelec, F e b rua r i e . Conf. did Exerci ţ i i de compunere in şcoala p r imară de l o a n Costea, Recenzie , R e n e Descar tes , Studi i a sup ra metodei de a în t rebu in ţa b ine ra ţ iunea şi de a căuta ade­văru l in ş t i inţe (vezi bibi. pen t ru toţi Nr . 574) de Eugen ia Pe ­reni. Lecţ ie : Compunere la cl. IV. Cof. pop . Hărnic ia in mun­că, în t rebu in ţa rea raţ ională a t impulu i şi cuninţenia păs t ra rea câşt igului de Cosma, Lazar , suplent Mihai Terheş .

f) Mirşid, Mart ie. Conf, did. Desemnul in şcoala pr imară de E. Ardelean. Recenzie , J i i les Paiot Călăuza învăţă torulu i de Mi-

hai Terheş L e c ţ i e : Din desemn cu cl. I I I . conf. progr . anal. Conf. pop . Hărnic ia in muncă, în t rebuin ţa rea raţională a t impu­lui şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de Cosma Lazar , supleni Mibai Terheş . •

g) Moigrad, Apri l ie . Conf. did. î nvă ţ ămân tu l moral religios in şcoala p r imară de Iu l iu Cărpineanu. Recenzie , I . Nisipeanu. E lemente de Psihologie şi pedagogice de Ioan Sabou. Conf. pop. Temelia unu i neam este familia de Iuliu Cărp ineanu, suplent Ioan Sabou.

h) Gârceiu, Mai. Conf. did. Problema orientări i profesionale de Ioan Costea Recenzie , S. Mehedinţ i , Altă creştere de Cosma Lazar . Conf. pop. Temeli i le unu "neam este familia de Iul iu Căr­p ineanu.

I I .

Circumscripţia Buciumi. Preşedinte: Alexandru Cosutiu.

Şedinţele se tin in Dumineca II.-a din fiecare lună. a) Greaca, Octombrie . Conf. did. Pr imi le săptămâni de şco­

ala la cl. I-a pr imară , de Flor ica Ciocian. Cul tura naţionalităţi i , de Vasile Onac. L e c ţ i e : Exerci ţ i i in tui t ive cl. I . conf. progr . a-nal. conf. pop . Temelia unu i neam este familia, de Ioan Cosma. Hărnic ia in muncă , in t rebu in ţa rea raţ ională a t impulu i cuminţe­nie in păs t ra rea câşt igului de Ioan Moş.

b) Jac, Novembrie . Conf. did. In tu i ţ ia şi şt nat . in şcoala • primară, de Ioan Moş. Pregăt i rea profosională a învăţă torulu i de Ioan Cosma. L e c ţ i e : Din şt. na tura le cl. I I I . conf. progr , anal. Conf. pop. şi conf. ca mai sus .

c) Romita, Decembr ie . Conf. did Mijloace de a desvolta gus tu l de citit la elevi. Ioan Bota. Impor t an ţ a clasecismului pe-dagogis in formarea educatori lor, de Nicolae Naghi . Lecţ ie : O bucată de cetire la cl. IV. Conf. pop. Temelia unu i neam este familia de Ioan Cosma suplent de Ioan Moş.

d) Gălpăia, Ianuarie . Conf. did. Exper ien ţe şi descrier i de experienţe , cu cele mai simple mijloace, pen t ru predarea cunoş­t inţelor fizico-naturale; in şcoala p r imară de Flor ica Ciocian. Ţă­ranul in l i tera tura noastră , de Ioan Bota. Lecţie : Magnet ismul Conf. pop. şi confer, ca mai sus .

d) Brusturi, Februarie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară, de Nicolaie Caba. însuşii ile esenţiale ale po­porului Român, după literatura lui, de Vasile Onao. Lecţie : Com­punere o descriere. Conf. pop. şi conf. ca mai jsus.

f) Bălan, Martie. Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Ana Sălăgean Valoarea omului (vezi bibi pentru toţi Nr. 1.198) de Ioan Bota. Lecţie : Desemn după natură. Conf. pop. şi conf.. ca mai sus.

g) Chendrea, Aprilie. Conf. did. învăţământul moral in şco­ala primară de Nicolaie Caba. Educaţia simţurilor de Măria David. Lecţ ie : Patimile Mântuitorului. Conf. pop. şi conf. ca mai sus.

h) Racâş, Maiu- Conf. did. Problema orientării profesionale de Ioan Bota Caracteristicile esenţiale ale şcoalei primare mo­derne de Ioan Moş. Lecţ ie: Carol I. Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

2. Cercul cultural „Împăratul Trăian" BUCIUMI. Preşedin­te : Ioan Ştirbu. Secretar: Ioan Maxim.

a) Bodia. Novembrie. Conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de citit la elevi, de Livia Haţegan. Cultura naţi-nalităţi de Alex. Bejan. Lecţ ie : O bucată de cetire la cl. IV. Conf. pop, Temelia unui neam este familia, de Petru Tulbure, Hărnicia in muncă Întrebuinţarea raţională a timpului şi cumin­ţenie in păstrarea câştigului de Ioan Ştirbu.

b) Agrij, Decembrie. Conf. did. Intuita şi şt. nat in şcoala primară de Ioan Maxim. Pregătirea profesională a inv. de Elvira Nossa. L e c ţ i e : Lâna şi părul animalelor, Conf. pop. şi confer ca mai sus.

c) Buciumi, Ianuarie. Conf. did. Experienţe şi descrieri de experienţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoştin­ţelor fizico-naturale in şcoala primară de Petru Tulbure. Ţăranul in literatura noastră, de Dumitru Ţop. Lecţie : Magnetismul. Conf. pop. si confer, ca mai sus.

d) Bogdana, Februarie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Livia Haţega-n- însuşirile esenţiale ale po­porului român, după literatura lui de Ioan Maxim. Lec ţ i e : Com­punerea o descriere. Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

e) Sângeorzul de. Meseş, Martie. Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Măria Oros. Romanul Istoric de Ioan Ştirbu. Lecţ ie : Desemn după natură- Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

f) Răstolţ, Aprilie. Conf. did. învăţământul moral in şcoala

pr imară de Dumi t ru Top . Educa ţ i a s imţuri lor de Măria Maxim. Lecţ ie : Pat imile Mântui toru lu i . -Conf. pop . şi confer, ca mai sus.

g) Răsfoitul Deşert, Maiu. Conf did. Problema aricntării profesionale de Augus t a Nossa. Caracterist ici le esenţiale ale şco-alei p r imare moderne de Elv i ra Nossa L e c ţ i e : Regele Carol I . Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

3. Cercul Cultural „Spiru Haret,, TREZNEA. P r e ş e d i n t e : Alexandri i Coşuţiu. Sec re t a r : Ioan Labo .

a) Bozna, Novembr ie Conf. did. In tu i ţ ia şi şt. nat . in şco ala p r imară de Ioan Câmpean . P regă t i r ea profesională a inv. de Nedelcu Negoiţă. Lecţ ie : Lâna şi păru l animalelor. E x p . teoretic. Conf. pop. Temelia unui neam este familia ele Ioan Vlaicu. Hăr­nicia in muncă, În t rebuin ţarea raţională a t impului şi cuminţenia in păs t ra rea câşt igului de Alexandru Coşuţ iu.

b) Păuşa, Decembr ie . Conf. did. Mijloacele de a desvolta gus tu l de citit la elevi de Augus t in Romi tan . Impor t an ţ a clasi-cizmului pedagogic , in formarea educatori lor de Ecater ina Pere­ni . L e c ţ i e : 0 bucată de cetire la c l . ' I V Conf. pop . şi confer, ca mai sus.

c) Unguraş, Ianuar ie . Conf. did. Exper i en ţe de descrier i de exper ienţe , cu cele mai s imple mijloace pen t ru predarea cunoş­tinţelor fizico- na tura le , in şcoala p r imară de Ioan Câmpean. Ţă­ranul in l i te ra tura noastră de Vasile Pereş . L e c ţ i e : Magnet ismul . Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

d) Vaşcapauâ, Februar ie . Conf did. Exerci ţ i i de compunere in şcoala pr imară de Nedelcu Negoiţă. însuş i r i le esenţiale ale poporului Român, , d u p ă l i tera tura lui de Ioan Labo. L e c ţ i e : Compunere . Conf. po. si confer, ca mai sus.

f) Chichişa, Mart ie Conf. did. Problema orientării profesio­nale de Florica Mârieş. Al te creşteri de Mehedinţ i de Ioan Labo . Lec ţ i e : Pa temi le Mântui torului . Conf. pop . şi confer, ca mai sus.

g) Ciutnărna, Apri l ie . Conf. did. î n v ă ţ ă m â n t u l moral in şco­ala p r imară de Eca te r ina Pereni . Educa ţ ia s imţuri lor de Vasile Pereş . L e c ţ i e : Pat imile Mântui torului . E x p . teoretic. Conf. pop . şi confer, ca mai sus.

h) Stâna, Maiu. Conf. did Prob lema orientări i profesionale Florica Mărieş. Caracterist icile esenţiale ale şcoalei p r imare mo­derne de I. Labo. L e c ţ i e : Regele Carol I. Conf. pop . ş[ confer, ca mai sus.

i) Treznea. Iun ie . Conf. did. Recenzii , Al ta creş tere de Mehedinţ i ţ inu tă de Ioan Labo. Pedagogia experementa tă de Va­sile Pereş. Lecţ ie : Pat r ia şi simbolul ei. Drapelu l . Conf. pop . şi confer, ca mai sus.

III.

Circumscripţia Cărei. Preşedinte: loan Cleja.

Şedinţele s e \in in Dumineca 111-a din fiecare lună. 1. Cercul cultural „Vasile Lucaciu" MOFTINUL MIC. Pre­

şedinte : Augustin Pop inv. in Moftinul Mic. Secretar: Vero-nica Petrovai Bălănescu.

a) «Hănicia in muncă, întrebuinţarea raţională a timpu­lui şi cuminţenia in păstrarea câştigului» conferenţiar loan Purdel.

b) «Temelia unui neam este familia (creştinţă şi româ­nească, educaţia)« conferenţiar Augustin Pop.

c) «Datoria cetăţanului faţă de comună şi ţară-« confe­renţiar Alexandru Sabău.

a) Moftinul Mic, Novembrie. Conf. did. Biblioteca şcolară ca mijloc - puternic de a desvolta gustul de cetit la elevi, de A. Sabău. Lecţie: O poveste liberă Ia ci. I1I-IV. ca imbold pentru cercetarea bibliotecii şcolare. Recenzie. Din problemele pedagogice moderne de «Q. Antonescu, făcută de Leontin Taşcadi. Conferinţă po. şi confer, una din cele mai sus.

b) Ghilvaciu, Decemvrie. Conf. did. Instrucţia ca bază a predării tuturor obiectelor de învăţământ in şcoala primară, de Adalbert Gabriel. Lecţie: Din exerciţiile intuitive la cl. II. conf. progr. anal. Recenzie, şcoala activă. Gr. Tăbăcariu fă-făcută de Măria Nichita Conf. pop. ca mai sus.

c) Ferma Doba, Ianuarie. Conf. did. «Predarea practică a cunoştinţelor de St. fjz.-nat. in şcoala primar» de Ştefan liager. Lecţie : Din st. fizico-naturală la cj. III-a Recenzie: Purgatorul-român de Cornel Moldovan, făcută de Eliza Vă-leanu. Conf. po. şi confer, ca mai sus.

d) Moftinul Mare, Februarie. Experienţe şi descrieri exp. cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoştinţelor fi-zico-naturale in şcoala primară de «Victor Văleanu. Lecţie: experenţe din şt. fizico-naturale la cl. III. Recenzie: «Leonard şi Gertruda de Pestalozzi, făcută de Terezia Şoaitoş. Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

e) Sâmiclâuş, Martie. Conf. did. «Exerciţii de compunere in şcoala primară» de G. Pop'. Lecţie: Scrisoare de rugăminte din compunere la cl. V-a Recenzia operei: Didactică Magna

de Comenius, făcută de Florica P. Pleşu, conf. pop. ca mai sus.

f) Istrău, Aprilie. Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Elena Fejeş. Lecţie: Un obiect după natură din desemn la cl. IV. Recenzia operei: KIdei noui despre copii» de Alfred Binet, făcută de Ioan Suhani. Conf. pop. şi confer, ca mai sus,

g) Ghenciu, Mai. Conf. did. «Cum s'ar putea preda, cu mai mare rezultat dexterităţile in şcoala primară» de Ioan Pur-del. Lecţie : Din caligrafie la cl. IV-a conf. progr. anal. Re­cenzie : «Psihologia copilului de Claparede, făcută de Corne­lia Grama. conf. pop. şi confer, ca mai sus

h) Domăneşti, Iunie. Conf. did. «Problema orientării pro­fesionale la absolvirea şcoalei primare de Gr. Terheş. Lecţie: cu copii de grădină din povestiri morale conf. progr. anal. Recenzie : «Cartea misionarului» de G. Mugur Voiculescu, fă­cută de Veronica Petrovai Conf. pop. ca mai sus,

2. Cercul cultural „Todor Vladimirescu" SANISLĂU. Preşe­dinte : Vasile Văleanu, inv. din Sinislău. Secretar: Elena Filep.

Conferinţe populare ca la 1. A. B. C. Conferinţari: Ad. A. llie Cheregi. ad. B. Ioan Turdeanu, ad. C. Traian Silaghi.

a) Ciunteşti, Novembrie. Conf. did. «Cum grădina de co­pii face trecere dela grădină la şcoala primară» de Irina Si­laghi, Curtean. Lecţii cu copiii din grădina din jocuri de or­dine, conf. progr. anal. Recenzie: Din problemele pedagogice moderne de G. Antonescu, făcută de Ioan Aciu. Conf. pop. şi confer. Una din cele trei designat -.

b) Curtuiaşeni, Decembrie. Conf. did. Intuiţia ca bază a predării tuturor obiectelor de învăţământ in şcoala primară de Gh. Pungă. Lecţie : din exerciţii intuitive la cl. 11-a Recen­zie : «Şcoala activă de Gr. Tăbăcariu făcută de Gh. Pop. conf. pop. ca mai sus

c) Resighea, Ianuarie. Conf. did. Cum sar putea preda, cu mai mare rezultat, dexterităţile in şcoala primară, de Casia Moldovan. Lecţie: Din caligrafie conf. progr. anal. Re­cenzie : «Cartea misionarului» de Mugur-Voiculescu fucută de Melania Tăşădan. conf. pop. ca mai sus.

d) Scărişoara Noauă, Februarie. Conf. did. Biblioteca şcO-

Iară ca mijloc puternic de a desvolta gustul de cetit la elevi de Traian Silaghi. Lecţie : O poveste liberă la cl. I^V-a ca imbold pentru cercetarea bibliotecii şcolare. Recenzie: Leo-nard şi Qertruda de Pestalozzi, făcută de Marg. Turdeanu. Conf. pop. ca mai sus.

e) Marna, Martie Conf. did. Predarea practică a cunoş-ţintelor de şt. fiz.-nat. in şcoala primară, de Elena Filep. Lecţie: din şt. nat. la cl, Ill-a. Recenzie : Didactică magna de Comenius, făcută de Ioan Turdeanu. conf. pop. ca mai sus.

f) Coroi, Aprilie Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Vasile Văleanu. Lecţie: Un obiect după natură din desemn la cl. IV.-a. Recenzia operei «Idei noui despre copii» făcută de Nicolae Sfura, qonf. pop. ca mai sus.

g) Sanislău, Mai. Conf. did. Problema orientării profesi­onale la absolvirea şcoalei primare; de V. Sabinescu. Lecţie•: din caligrafie la cl. IV-a,. Conf. progr. anal. Recenzie: «Psi­hologia copilului» de Claparede trad. Duiculescu, făcută de Gheorghe Pop. Conf pop. ca mai sus.

3. Cercul cultural „Alexandru Vlâhuţâ" CĂREI. Preşedinte; Grigore Rusu. Secretar: Gheorghe Iancu inv. in Cărei.

Conf. populare: Ca la I. A. B. C. Conferenţiari: ad. A. Ioan Clejea, ad. B. L. Grama, ad. C. Gh. Iancu.

a) Urmaşii lui Dr. Vasila Lucaciu, Novembrie. Conf. did. Intuiţia ca bază a predării tuturor obiectelor de invăţământ in şcoala primară, de M. Prunar. Lecţie: exerciţii intuitive Ia cl. II. conf, progr. anal. Recenzie: «Şcoala activă» de Gr. Tă^ băcaru, făcută de lulia Clejea. Conf. pop. Una din celebrei designate.

b) Urmaşi lui Iancu, Decembrie.. Conf. did. Biblioteca şco­lară ca mijloc puternic de a desvolta-gustul de cetit la elevi, de T.. Dăscălescu. Lecţie: O poveste liberă la cl. I-IV.-a ca imbold pentru cercetarea bibliotecei şcolare. Recenzie: «Şco­ala şi societatea* de Durcheim, făcută de Gh, Iancu Conf. pop. ca mai sus.

c) Clara, Ianuarie Conf, did. Predarea practică a cunoş­tinţelor de şt. fiz.-nat. in şcoala primară, de Elisabeta Gyor-ffy. Lecţie: din şt. nat. Ia cl. IlI-a conf. progr. anal. Recen-

zie: «Purgatorul» roman de C. Moldovan, făcută de Ioan Stan. C*onî. pop. ca mai sus.

d) Căpleni, Februarie. Conf. did. Cum sar putea preda, cu mai mare rezultat, dexterităţile in şcoala primară? de Lu-iza Grama. Leţie : Un obiect din natură din desemn la cl. IV-a. Recenzia: «Idei noi despre copii de A. Binet, făcută de B. Mezei. Conf. pop. ca mai sus.

e) Tiream, Martie. Conf. did. Cum grădina de copii face trecere de la familie la şcoala primară, de Furdui Eugenia. Lecţie: cu copii gradinei de copii rom. d'n povestiri morale. Conf. progr. anal. Recenzia: «Psihologia copilului» de Clapa-rede, făcută de E. Circa. Conf. pop. ca mai sus.

f) Urziceni, Aprilie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Ioan Silaghi. Lecţie : Petiţia din compune­re la clasele V-VII-a Recenzia: «Oameni aleşi» de Simiones-cu. făcută de Gh. Alexă. Conf. did. a Il-a: primele săptămâni in şcoală in cl. I-a primară de E. Gozaru.

g) Urziceni — Pădure, Maiu. Conf. did, Cum s'ar putea realiza şcoala activă in liber de Andrei Lukovits. Lecţie: In liber din exerciţii intuitive : descrierea unei flori, cu cl. a II-a Recenzi : «Cartea misonarului» de Mugur-Voiculescu, făcută de E. Osian Conf. pop. ca mai sus.

h) Foeni, Iunie. Conf. did. Cum şi prin ce mijloace poa­te conducătoarea a familiariza limba română copiilor minori­tari de A. Simonca. Lecţie: cu copiii gradinei de copii ger­mană, din exerciţii de observare şi vorbire, conf. progr. anal. Conf. did a Il-a Importanţa gradinei de copii germană in a-ceste ţinuturi şvăbeşti de îolanea Wizler, făcută in 1. ger­mană. Recenzie: «Şcoala si copilul, de Dewey, făcută de Silvia Rusu.

IV.

Circumscripţia Crasna. Preşedinte; Nicolae Căprariu.

Ş e d i n ţ a s e tine in Dumineca Hl-a din fiecare lună. /.. Cercul cultural „Vasile Alexandri" CPASNA. Preşedinte:

Victor Cordiş. Secretar: Nicolae Marcuş. a) Recea, Noemvrie Conf. did. Mijloace practice de a des-

volta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Petru

Pantea. Lecţie : Naşterea poporului român cl. III. Cdnf. pop. Hărnicia in muncă, întrebuinţarea raţională a timpului şi co-minţenia şi păstrarea câştigului de Irina Sima suplent Roza-lia Chereji. Datoria Cetăţeanului faţă de comună şi ţară de Florica Costea suplen Ioan Boloni.

b) Vârşolţ, Decemvrie conf. did. Invăţământui moral re­ligios în şcoala primară. îndrumări practice pentru îndrumarea elevilor cu aplicarea principiilor morale de Gavril Moigrăde-anu. Pedagogia lui Herbert Şpencer de Elena Cadar Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Căţăluşu, Ianuarie Conf. did. Primele săptămâni din şcoală cl. I. primară. deTrăian Hendea. Insămnătatea cerce­tării inteligenţia copilului de Gavril Moigrădeanu Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Câţâlul, Februarie Conf. did. Intiuţia şi Şt. Naturale in şcoala primară de Nicolae Mărcuş. Din şt. nat. un animal conf. progr. anal. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Rati, Martie Conf. did. Exerciţii de compunere in şco­ala primară de Ig. Benedek. Lecţie: compunere Conf. progr. anal. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus. ^

f) Huseni, Aprile Cont. did. Desemnul in şcoala primară de Elena Covaciu. Lecţie: Desemn conf. progr. anal. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

2, Cercul cultural „Ioan A. Cuza" Horoat-Petenia. Preşedin­te : Nicolae Căprariu înv. cir. în Horoat-Petenia. Secretar: Augustin Pop.

a) Pria, Noemvrie conf. did Mijloacele practice de a des-volta gustul de cetit la elevi. Biblioteci şcolare de Măria Cul-cear. Lecţie : Năvălirea. Barbarilor cl. IV. Conf. pop. Ca mai sus conferenţiarii Gabriela Feldrihan suplent Ludovic Şaierly. Grigore Brăia suplent. Emilia Nagy.

b) Boian-Plescă, Decemvrie Conf. did. Intuiţia şi şt. nat. in şcoala primară de Vasile Ilieş. Lecţie : „Magnetul" Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Cizer, Ian. Conf. did. Problema orientării profesionale de V. Maksay. Primele săptămâni de şcoală in cl. I-a primară de Grigore Braia. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Stârciu, Februarie Conf. did. Experienţă şi descrieri de experienţă cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoş-

ţintelor fizico-naturale in şcoala primură. de Augustin Pop. Lecţie : Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Horoat-Petenia, Martie Conf. did. Exerciţii de compu nere in şcoala primară, de Ludovic Şaierly. Lecţie: „Contrac­tul cu cl VH-a Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

f) Hurez-Poniţa, Aprilie Conf. did. Desemnul in şcoal primară, de M. Culcear. Lecţie : Desemnarea alor 3 obiecte Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

g) Şeredeiit, Mai Conf. did. Primele săptămâni de şcoli i cl. I-a primară, de Vasile Pop. Spicuri din psihologia espe rimentală de Vasile Ilieş Conf. pop şi conferenţiarii ca mai sus.

h) Peceiu, Iunie Conf. did. învăţământul moral religios i şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea elevi­lor cu aplicarea principiilor morale, de Vasile Pop Conf pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

3. Cercul Cultural .,Andrei Mureşan" Bănişor. Preşedinte: N. Petculescu înv. în Marin. Secretară : Leontina Bran.

a) Ban, Noemvrie Conf. did. mijloacele practice a des-volta gustul de cetit de Leontina Bran. Lecţie: Strămoşii noş­tri. Conf. pop. conferenţierii ca mai sus : a) N. Petculescu. b) Iuliu Achiu suplent. Nicolae Pop.

b) Sârbi, Decemvrie Conf. did. învăţământul moral reli gios în şcoala primară. Îndrumări practice pentru deprinderea elevilor cu aplicarea principiilor morale, de Florica Boroş Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Tusa, Ianuarie Conf. did. Primele săptămâni de şcoală in cl. I-a, de Elena Ciocean. Pedagogia lui Herbert Şpencer de Vaier Vanca. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Mal, Februarie Conf. did. Exerciţii de compunere in scoală primară, de Nicolae Pop. Lecţie : Conf. progr. anal şi Conf. pop şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Bănişor, Martie Conf. did Intuiţia şi Şt. naturale in şcoala primară, de Vaier Vanca. Lecţie : Conform programei Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

f) Săg, Aprilie Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Florica Boroş. Lecţie : Desemnul alor 2 obiecte. Conf. pop-şi conferenţiarii ca mai sus.

g) Marin, Mai Conf. did. Experienţă şi descrieri de ex­perienţă, cu cele mai simple mijloace pentru predarea cuno*

ştiinţelor fizico-naturale in şcoala primară, de Lucreţia Chira. însemnătatea cercetării inteligenţii copflului de Leontina Dran Conî. did. şi conferenţiarii ca mai sus.

4. Cercul cultural „han Creanga" VALCĂUL DE JOS. Preşedinte: Gordan Teodor înv. în Valcăul de jos. Secretar : loan Petrişor.

a) Subcetate, Noemvrie Conf. did. mijloacele practice de a dezvolta gustul de cetit la elevi, de Lucreţia Sabou. Lecţie: Regele şi Familia Regală. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus. a) loan Petrişor. suplenţ loan Bălăneanu. b) Gheorghe. Balaj. suplent Petru Aciu.

b) Iaz, Decembrie. Conf. did. Intuiţia şi Şt. Naturale in şcoala primară de loan Bălăneanu. Lecţie: Conf. progr. anal. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Lazuri, Ianuarie Conf. did. Experienţe şi descrieri de experienţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoş­tinţelor fizico-nat. in şcoala primară, de Gheorghe Balaj. Edu­caţia fizică de loan Petrişor Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Fizeş, Februarie Conf. did. Exerciţii d e compunere în şcoala primara, de Petru Aciu. Lecţie; conform programei a-nalitice Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Preuteasa, Martie Conf. did. Primele săptămâni de şco­ală în cl. I-a scoală primară, de Petru Aciu. Pedagogia lui Herbert Şpenţer. de Aldxandru Blaga Conf. pop. şi conferen­ţiarii ca mai sus.

f) Valcăul de sus, Mai Conf. did-. Desemnul in şcoala pri­mară, de L. Sabou. Lecţie: Conf. progr. anal. Desemnul din natură. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

Circumscripţia Cehul-Silvaniei. Preşedinte: Paul Miclea.

Şedinţele să fin în dumineca I-a din fiecare lună.

/. Cercul cultural „Gheorghe Şimonca" AR1NIŞ. Preşedinte : Gheorghe Şimon, înv. în Ariniş. Secretară : Ecaterina Pop.

a) Asuajul de jos, Novembrie Conf. did. Importanţa isto­riei pentru neamul nostru de loan Bota Supl. E. Şimonca.

Lecţie : predarea unui domnitor. Conî. progr. anal cu cl. IlI-a Conî. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de Gheorghe Simion. Supleant Gavril Varna.

. b) Urminiş, Decembrie Conf. did. Cum se va putea preda istoria în mod intuitiv de Şt. Oşan. Bibliotecile şcolare de G. Varna. Lecţie: predarea unui domnitor Conf. progr. anal. cl IV-a Conf. pop. Temelia unui neam este familia de Măria Şimonca supleant Ioan Toma.

c) Asuajul de sus, Ianuarie Conf. did. Primele săptămâni de şcoală în cl. I-a primară de E. Şimonca Folosul Psiholo­giei de Gh. Şimon- Lecţie : Din Intuiţie la cl. I-a progr. anal. Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi ţară de A. Varna suplent M. Şimonca.

d) Bârsăul de sus, Martie Conf. did. Intuiţia şi Ştiinţe naturale în şcoala primară de Ecaterina Pop. Scopul şi modul desvoltării inteligenţei copilului de G Şimon. Lecţie: Din Ştiinţe Naturale cl. III. Conf. progr. anal. cu cl. IV-a Conf. pop. Hărnicia în muncă, şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenie în păstrarea câştigului de Gh. Şimon suplent G. Varna.

2. Cercul cultural „Ioan Ciulea" BĂIŢA. Preşedinte : Ioan Ardelean. Secretar Martin Popescu-

a) Băiţa, Novembrie Conf. did. Mijloace practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Ioan Oşian. Recenzie : C. Rădulescu Motru, Ştiinţa şi Energia de Martin Popescu- (vezi biblioteea pentru toţi No. 241) Conf. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţănia în păstrarea câştigului de Ioan Ardelean ' su­plent M. Popescu.

b) Stremţ, Decembrie Conf. did. Experienţă şi descrieri de exerciţii ca cel mai simplu mijloc pentru predarea cunoş­tinţelor fizice-naturale în şcoala primară de M. Popescu. Des-voltarea judecăţii corecte a cl. Vl-a. Conf. pop. Temelia unui neam este familia de Măria Ardelean suplent Ioan Oşian.

c) Sălişte, Martie Conf. did. Exerciţii de compunere în şcoala primară de Ioan Oşian. Sentimentul naţional ca factor în creştere de Ioan Ardelean. Lecţie: Compunere cu cl. IV-a Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi ţară de Vaşile Băieş suplent M'. Popescu. '

d) Odeşti, Maiu Conî. pop. de Martin Popescu scopul şi modul desvoltării, inteligenţei copilului. Desemnul în şcoala primară de I. Ardelean, suplent Măria Ardelean,

e) Tămăşeşti, Iunie Conf. did. învăţământul moral reli­gios în şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea elevilor cu aplicarea principiilor morale de Veturia Şimon. Recenzie: Petrescu Şcoala activă de V. Şimon Cont. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de Ioan Ardelean suplent de Martin Popescu.

3. Cercul cultural „Ioan Chira" BASEŞTI. Preşedinte: N. . Oşian. Secretar: Ioan Tătar înv. în Oarţa de jos.

a) Băseşti, Novembrie Conf. did. Exerciţii de comp. şcol. prim de Safta Robu, Recenzie: Spiridon Popescu Mumca pen­tru ridicarea poporului de N. Ossian Lecţie: Compunere la ci. V-a conform planului. Conf. pop. Hărnicia în muncă şi întreţinerea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de Vasile Robu- suplent. Vasile Pordea.

b) Oarţa de jos, Ianuarie Conf. did Problema orientării profesionale de N. Ossian. Scopul Psihologiei de V. Podina Conî. pop. Temelia unui neam este familia de Gheorghe Slă-vuţeanu.

c) Orţiţa, Martie Conf. did, Primele săptămâni in cl. 1-a primară de Safta Robu- Folosul Psihologiei de V. Podina. Lec­ţie : Intuiţie la cl. I-a Conf. progr. anal. Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi stat de N. Ossian suplent V. Năprădean.

d) Oarţa de sus, Maiu Conf. did. Intuiţia şi Şt. naturale în şcoala primară de N. Ossian Scopul şi modul desvoltării inteligenţei copilului de N. Ossian Lecţie: Din ştiinţele natu­rale la cl. Ill-a Conf. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţa­rea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de Vasile Robu, suplent Vasile Pordea.

e) Motiş, Iunie Conf. did. Intuiţia şi Şt. Naturale în şcoala primară de V. Năprădeanu. Mijloacele cauza îndem­nării pentru câtigarea inteligenţei de V. Robu- Lecţie: Un subiect din ştiinţele naturală cu cl. VH-a Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi ţară de V. Năprădeanu. su­plent Safta Robu.

4. Cercul cultural „Gheorghe Pop de Băseşti" CEHUL-SILV. Preşedinte: Paul Miclea inv. in Cehul-Silvaniei Secretară : El. Vitec.

a) Horoat, Decemvrie Conf. did. Experienţe şi descrieri experienţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cuno­ştinţelor fizico-naturale in şcoala primară, de V. Şoter. Sco­pul Psihologiei, de Paul Miclea. Lecţie : din Şt. naturale cl IV. Conf pop. Hărnicia in muncă şi intrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului, de V. Ro-mocea, suplentă Cornelia Budu.

b) Benesat, Noemvrie Conf. did. de E. Horvathi, suplent B. Barabaşi. Exerciţii de compunere in şcoala primară, de B. Barabaşi. Folosul psihologiei de E. Witec. Lecţie : De de­semn cu cl. IlI-a Conf. pop. Temelia unui neam este familia de S. Gudea, Suplent Dumitru Dăscălescu.

c) Biuşa, Decemvrie Conf. did. învăţământul moral reli­gios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea elevilor cu aplicarea principiilor morale, de Valeria Şoter. Creşterea morală în şcoală, scopuri şi momente de Emilia Marton. Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi stat. Cornelia Budu, suplent Valeria Soter.

d) Ulciug, Ianuarie conf. did. Probleme orientării profe­sionale, de S. Budea. Desvoltarea judecăţii corectă a copilu­lui, de Valeria Mureşan. Lecţie: Şt. naturale cu cl. IV-a con­form planului, de C. Budu Conf. pop.Hărnicia in muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrare câştigului, de V. Romocea, cuplent C. Budu.

e) Nadişul, Februarie Conf. did. Probleme orientării pro­fesionale, de E. Horvati. Sentimentul naţional ca factor în creştere, de F. Bojtoş. Lecţie: De desemn cl. IV. Conf. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea timpului şi cuminţănia în păstrarea câştigului, de V. Romocea, suplent C Budu.

f) Cehul-Silvaniei, Martie Conf. did Importanţa grădin de copii, de Eugenia Fălăuş. Prin ce s'ar putea desvolta vo ia copiilor de-la grădina de copii la cetit şi scris?, de Eug Fălăuş. Lecţie; De mode1 din partea conducătoarei E. Fălăuş. Conf. pop. Temelia unui neam este familia, de B. Barabaşi.

5. Cercul Gultural „Avram Fogaş" SĂLĂŢ/G. Preşedinte* Vasile Chiş inv. in Sălăţig. Secretar ; Vasile Cimpoaia,

a) Leleiu, Nov. Conf. did. Cum se va putea preda istoria in mod intuitiv de G. Topan, suplent V. Chişiu. Lecţie: Un dom­nitor conform planului cu cl. VI-a Conf. pop. datorinţa cetă­ţeanului faţă de comună şi stat, de A. Covaci suplent V. Chiş.

b) [ălăţig, Decemvrie Conf. did. Importanta istoriei pen­tru neamul nostru de T. Jugariu, suplent Vasile Bog. Biblio­tecile şcolare, de E. Pop. Conf. pedagogică Stăpânirea de-si-ne de V. Cimpoaie. Lecţie : Un domnitor conform planului cl. IlI-a. Conf. pop. Hărnicia in muncă şi intrebuinţarea raţio­nală a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului, de V. Chiş, suplent Emanuil Pop,

c) Mineu, Ianuarie Conf. did. Prima săptămână de şco­ală in cl. I-a primară T. Jugariu. Sentimentul naţional ca factor de creştere, de V. Cimpoia. Lecţie: Intuiţia cl. 1-a conf. planului anal. Conf. pop. Hărnicia in muncă şi intrebu­inţarea raţională a timpului şi cuminţenia in păstrarea câşti­gului de V. Chiş, suplent E. Pop.

d) Bulgari, Februarie Conf. did. Intuiţia şi Şt. naturale in şcoala primară, de Gh. Topan. Desvoltarea Judecăţi corecte a copilului, de A. Ştirbu. Lecţie: Din Şt. naturale un subiect conf. planului cu cl. Vl-a, de A. Ştirbu Conf. pop „Temelia unui neam este familia" de V. Cimpoaie, suplent T. Jugariu.

e) Noţig, Martie Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară, de A. Ştirbu Creşterea morală in scoală sco­pul şi momentele, de Vasile Chiş. Lecţie: Compunere cu cl. IV-a. Conf. pop. Hărnicia îh muncă şi intrebuinţarea raţiona­lă a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului, de G. To­pan, suplent Emil Pop.

f) Giurtelecul-Hododului, Aprilie Conf. did. Desemnul in şcoala primară de E. Kovâcs. Scopul şi momentul desvoltării intelegenţei copilului, de V. Cimpoaie. Lecţie: Desemn cu cl. IV-a. Conf. pop! Datorinţa cetăţeanului faţă de comună şi Stat, de T. Jugariu, suplent E. Pop.

6. Cercul cultural „Iuliu Bran" SĂLSIG. Preşedinte : Vasile Ştefuţiu. Secretar: Ştefan Dulîu inv. in Sălsig.

a) Sălsig, Decemvrie conf. did- Importanţa istoriei pentru neamul nostru, de Ştefan Dulfu, suplent Alex. Marian. învă­ţământul moral religios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea elevilor cu aplicarea principiilor morale de

V. Şteîuţiu. Conf. ped. Folosul psihologiei de E. Marian. Lec­ţ ie: Un domnitor Conf. planului cl. II-a. Conf. pop. Hărnicia in muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului, de Vasile Şteîuţiu, suplent M. Oşan.

b) Tohat, Februarie Conf. did. Problema orientării pro­fesionale de Ioan Pop. Scopul psihologiei de Şt. Mateşan. . Lecţie: Din compunere un subiect conform planului cu cl. Ill-a de Şt. Mateşan. Conf. pop. Temelia unui neam este familia M. Marian, suplent. Şt. Mateşan.

c) Bârsăul de jos, Aprilie Conf. did. Mijloacele practice de a aesvolta gustul de a ceti al elevilor. Bibliotecile şcolare, de Vasile Ştefuţiu. Recenzia: Petrescu, Şcoala activă de M. Marian. Lecţie : Din desemn cu cl. IlI-a Conf. pop. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi tară de I. Pop, suplent Ştefan Mateşan.

d) Gârdani, Maiu Conf. did. Primile săptămâni de şcoală în cl. I-a primară de V Ştefuţiu. Sentimentul naţional ca factor în creştere de Şt. Dulfu. Lecţie: desemn cu cl. IV-a Conf. pop. Hărnicia în muncă întrebuinţarea raţională a fim- . pului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de V. Ştefuţiu su- ' plent M. Marian.

7. Cercul cultural „Petru Dulfu" ULMENI. Preşedinte: A. Gavriş. Secretară Dna Ana Boitor.

a) Uileac, Novembrie Conf. did. Importanţa istoriei pen- ' tru neamul nostru de A. Boitor, suplent E. Koşa. Lecţie: Un domnitor conform planului cu cl. III -a Conf. pop. Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de S. Setei, suplent. T. Bud.

b) Ulmeni, Decembrie Conf. did. Metodica istoriei (se va ţinea'.seamă de limba maternă a elevului) de T. Bud. suplent A. Gavriş. Bibliotecile şcolare de A. Boitor- Conf. ped. Scopul şi modul desvoltării inteligenţei la copii de A. Gavriş. Lecţie : un domnitor Conf. planului. Un subiect din Ştiinţele naturale conform planului cu cl. IV-a şi a Vl-a. Conf. pop. Temelia :

unui stat este familia de A. Gavriş, suplent A. N. Lazar. c) Vicea, Ianuarie Conf. did. Primele săptămâni în şcoală

în cl. I-a primară de T. Bud. Mijloacele cauza îndemnării pentru creşterea inteligenţei de luliu Paal. Lecţie: din şt. nat. conform planului cu cl. Vl-a. Conf. pop. Datoria cetă-

ţeanului faţă de comună şi ţară de I. Paal suplent A. Crişan. d) Arduzel, Februarie Conf. did. Intuiţia şi şt. naturale

în şcoala primară de A. Gavriş. Creşterea morală în şcoală scopul şi momentele de A. Boitor. Lecţie: Un subiect din şt naturale conform planului cu cl. VI-a Conf. pop- Hărnicia în muncă, întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de S. Setei, suplent. T Bud.

e) Chelinţa, Aprilie Conf. did. Experienţe şi descrieri în experienţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoş­tinţelor fizico-naturale in şcoala primară de P, Tarta. Des-voltarea judecăţi corectă a copilului de S. Setei. Lecţie: Un subiect din Şt. nat. conf. planului cu cl. VH-a. Conf. pop. Temelia unui neam este familia A. Gavriş suplent N. Lazar.

f) Ţicău. Mai Conf. did. Exerciţii de compunere în şcoala primară de P. Tarta. Sentimentul naţional ca factor în creş­tere de T. Bud. Lecţie: Compunere cl. V-a conform planului anal. Conf. pop- Datorinţa cetăţeanului faţă de comună şi ţară de I.-Paal. suplent A. Crişan.

g) Mânau, Iunie Conf. did. Desemnul în şcoala primară de A. Boitor. Recenzie: 1. Nisipianu. Elemente de Psihologie pedagogie de A. Gavriş. Lecţie: Desemn la cl. IlI-a, Conf. pop Hărnicia în muncă şi întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de S. Setei, suplent. T. Bud.

VI-

Circumscripţia Jibou. Preşedinte: Dumitru Ilea.

Şedinfele s e \in în Dumineca I-a din fiecare lună.

1. Cercul cultural „Nicolae Bălcescu" JIBOU. Preşedinte: Dumitru Ilea. dir. înv. în Jibou. Secretar, Cornoş Gheorghe Pop.

a) Firminiş, Octombrie Conf. did Metoda scris-cetitul de Emilia Taloş. Lecţie : O lecţie din scris cetit de înv. din lo.c. Conf. pop Şcoala şi Cartea, însemnătatea lor de Vaier Oşian.

b) Prodăneşti, Novembrie Conf. did. Elemente de Psiho­logie Pedagogie de Nisipeanu, Recenzie: de E. Taloş. Desem­nul în şcoala primară de T. Govor. Lecţie: Ladă deschisă, cu cl. IV-a. Conf. pop. Temelia unui neam este familia (creş­tină şi românească educaţia ei) de Gh. Pop Corniş. Datorile

cetăţenilor faţă de comună şi ţară de Dumitru llea, Hărnicia în muncă întrebuinţarea timpului cuminţenia în păstrarea câş­tigului de I. Avram.

c) Cuceu, Decembrie Conf. did. I. I. Rosean faţă de şcoala activă de M. Teofil. Lecţie : Iarna compunere liberă cu cl. IV-a Conf. pop Ca mai sus.

d) Turbuţa, Februarie Conf. did Importanţa istoriei pentru neamul nostru de Gh. Pop Corniş. Lecţie : Pământul românec şi strămoşii noştrii cu cl. III-a înv. din loc. Conf. pop. Ca mai sus.

e) Ciglean, Martie Conf. did. Recenzie de înv. Dumbi Lecţie: întrebuinţarea metodelor cu cl. III. Conf. pop. Ca mai sus.

f) Poptelec. Aprilie Conf. did. Psihologie şi vocaţiuni de Rădulescu Motru, Recenzie, A. Gozman. Lecţie: O lecţie de Geografie cu cl. Il-a de înv. din loc. Conf. pop. Cooperaţi-zarea şi industrializarea agriculturii o necesitate primordială de T. Govor.

g) Jibou, Maiu Conf. did. Jocul însămnătatea lui de C. Dreghici. Lecţie: De intituiţie cu cl. I-a, Conf. pop Cauzele crizei economice-morale delăturarea lor de V. Oşian.

2. Cercul cultural „Gelu" CHECH/Ş. Preşedinte: Emil Sârbu înv. în Chechiş. Secretară Emilia Szentpeteri.

a) Chechiş, Octombrie Conf. did. Importanţa istoriei pen­tru neamul nostru de Alex. Radoviciu. Lecţie: Pământul ro­mânesc şi strămoşii noştri cu cl. IlI-a Conf. pop. Temelia unui neam este familia (creştină şi românească educaţia ei) de E. Tătar. Datoriile cetăţeanului faţă de comună şi. ţară de E. Sârbu. Hărnicia în muncă întrăbuinţarea timpului, cu­minţenia în păstrarea câştigului de Aug. Maxim.

b) Gâlgău, Novembrie Conf. did. Psihologia copilului de Claparde. Recenzie : de I. Vodă. Intuiţia şi ştiinţe naturale în şcoala primară de G. Sabou. Lecţie: întrebuinţarea meto-delor, cu cl. IH-a. Conf. pop. ca mai sus,

c) Var, Decembrie Conf. did. Pedagogia generală de Gă-vănescu. Recenzie: de E. Szenpeteri. Lecţie : Compunere în şcoala primară. Cartea de cetire descriere liberă cu cl. IV-a Conf. pop. ca mai sus.

d) Borza, Februarie Conf. did. Elemente de psihologie

pedagogică de Nisipianu. Recenzie: de A. Radoviciu. Desem-nul în şcoala primară de G. Sabău suplent. M. Trenca. Lec­ţie : Lada deschisă cu cl. IV-a Conf. pop. ca mai sus.

e) Lupoaia, Martie Conf. did. Şcoala activă Recenzie: de Lud. Sabău. Primele săptămâni de şcoală în cl. I-a primară de A. Radoviciu. suplent. I. Vodă. Lecţie: Onoraţiune repro­dusă de elevi cl. I-a Conf. pop. ca mai sus.

î) Tihău, Aprilie Conf. did Probleme fundamentale ale pedagogiei moderne, Recenzie : de E. Tătar. Experienţe şi descri­eri de experienţă cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoştinţelor fizico-naturale în şcoala primară de Melania Trenca suplent. G. Sabău Uscarea plantelor medicinale lecţie cu cl. V. Conf. pop. ca mai sus.

3. Cercul cultural „Avram Iancu" SURDUC. Preşedinte : T. Ponorariu înv. în Surduc. Secretară: Regina Plăian.

a) Muticei, Octombrie conf. did. Importanţa istoriei pen­tru neamul nostru de înv. din Muuncel suplent V. Farcaş. Lecţie : Pământul românesc şi strămoşii noştrii de înv din loc conf. pop. Temelia unui neam este familia (creştină româ­nească şi educaţia ei) de Dumitru Şimonca. Datoriile cetă­ţeanului faţă de comună şi ţară Aug. Mălinaş înv. Hărnicia în muncă, întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia în păstrarea câştigului de P. Ponorariu.

b) Brâglez, Novembrie conf. did. Psihologia copilului, re­cenzie, de V. Iluţiu Intuiţia şi Şt. naturale în şcoala prmară de C. Nemeş, suplent. A. Groza. Lecţie întrebuinţarea meto­delor cu cl.-IH-a conf. ca mai sus.

c) Solona Decembrie conf. did. Pedagogia lui Herbert, recenzie, de Gayril Moldovan. Exerciţii 'de compunere în şcoala primară de V. Cutcan. suplent C. Nemeş. Lecţie: Car­tea de cetire descriere liberă cu cl. IV-a conf. ca mai sus.

d) Cristolţel. Februarie conf. did. Elemente de Psihologie Pedagogie de Nisipianu recenzie, de V. Cutcan. Desemnul în şcoala primară de A. Groza suplent A. Lazar. Lecţie : Ladă deschisă cu cl. IV-a conf. ca mai sus

e) Cristolţ, Martie conf. did. Şcoala activă recenzie de A. Lazar Primele săptămâni de şcoală în cl. I-a primară de G. Moldovan suplent. V, Groza. Lecţie: O noraţiune produsă de elevii cl. I-a. conf. pop. ca mai sus.

î) Ciocmani, Aprilie eoni. did. Problemele fundamentale ale pedagogiei moderne- Recenzie: de R Plaian. Experienţă şi descrieri de experienţe cu cele mai simple mijloace pentru, predarea cunoştinţelor fizico-naturale în şcoala primară, de Florica Pop, Lecţie: Uscarea plantelor medicinale cu cl. V-a conf. progr. anal. conf. pop. cele de mai sus.

g) Băbeni, Maiu conf. did. Mijloacele practice de a des-volta gustul de citit la elevi- de Vasile Iluţiu suplent Q. Mol-dovan. Lecţie : O bucată de cetire, conf. pop. cele de mai sus.

h) Surduc, Iunie conf. pop. învăţământul moral religios în şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea ele­vilor cu aplicarea principiilor morale de G. Moldovan. suplent V. Groza. Lecţie : Caritatea creştină cu cl. V. (Lecţie din Inst. civică) conf. pop. ca mai sus.

4. Cercul cultural „Augnstin Bunea" SOMEŞ-ODORHEIU. Preşedinte: V. Precup înv. în Someş-Odorheiu. Secretar: Ti-beriu Pop.

a) Someş-Odorheiu, Octomvrie conf. did. Importanţa is­toriei pentru neamul nostru de G. Cristoreanu. suplent G. Sav. Lecţie : Pământul românesc şi stămoşii noştrii cu cl IlI-a conf. pop. Temelia unui neam este familia (creştină şi româ­nească, educaţia ei) de E. Năfureanu. Datoriile cetăţeanului faţă de comună şi ţară de Tiberiu Pop. Hărnicia în muncă' întrebuinţarea timpului, cuminţenia în păstrarea câştigului de G. Sav.

b) Domnin, Novembrie conf. did. Emil al lui Rosean şi şcoala activă de R. Lazar. Intuiţia şi Ştiinţe Naturale în şcoala primară, de V. Lemeni. suplent I. Doboş. Lecţie : întrebuin­ţarea metodelor, conf. pop. ca mai sus, cu excepţia: Temelia unui neam este familia (creştină şi românească, educaţia ei) o va ţinea de aici în colo tot E. Năfurean.

c) Bârsa, Decembrie conf. did. Psihologia pedagogică şi pedologică generală de Găvănescu, Recenzie: Gavril Sav, Exerciţii de compunere în şcoala primară de Gh. Cristorean. suplent L. Cziriak. Lecţie : Cartea de cetire, descrieri cu cl. IV-a. conf pop. ca mai sus.

d) Inău, Februarie conf. did. Elemente din Psihologia Pedagogică, Recenzie de L. Cziriak. Desemnul în şcoala pri­mară de V. Precup, suplent E. Nufăreanu. Lecţie: Lada des­chisă cu cl. IV-a conf. pop. ca mai sus.

e) Aluniş, Martie conf. did. Psihologia, şăcialogie şi viaţa de V. Radu-Primele săptămâni de şcăală în cl. I-a primară de R. Lazar. Lecţie: O noraţiune reprodusă de elevi cu cl. I-a, conf. pop. ca mai sus.

f) Şoimuş, Aprilie conf. did. Psihologie şi vocaţiune Ră* dulescu Motru-răferat de G. Sav. Dxperinţe şi descrieri de experienţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cu­noştinţelor îizico-naturale în şcoala primară de Gh. Siiaghi suplent Tiberiu Pop. Lecţie: Uscarea plantelor medicinale cu. cl. V-a conf. pop. ca mai sus-

. 5. Gercul cultural Vasile Hossu CHEUD. Preşedinte : Paul Dimitriu înv. în Năpradea Secretară Ana Caba.

a) Traniş. Octombrie conf. did. Însemnătatea istoriei pen­tru neamul nostru de L. Ponorari. Lecţie : Pământul românec şi strămoşii noştri cu cl. III-a. conf. pop. Temelia uni neam este familia (creştină, românească, şi educaţia ei) de Aurelia Dimitriu. Hărnicia în muncă întrebuinţarea timpului, cumin­ţenia în păstrarea câştigului de Paul Dimitriu. Datorinţele cetăţeanului faţă de comună şi ţară de A. Hossu.

b) Rona. Noemvrie conf. did. Psihologia copilului de Claparede, Recenzie de C. Langa. Intuiţia şi Ştiinţele na­turale în şcoala primară de A. Caba suplent V îndrea. între­buinţarea metalelor cu cl. IlI-a, Conf. pop ca mai sus.

c) Husia. Decembrie conf. didv Pedagogia generală de Găvănescu, recenzie de V. Indrea. Exerciţii de compunere în şcoala primară de M. Caba. suplent de V. Dobocan Lecţie: cartea de cetire descriere liberă cu cl. IV-a conf. pop. ca mai sus.

d) Someş-Guruslău. Februarie conf. did. Elemente de psi­hologie pedagogică de Nisipianu, recenzie P. Dimitriu Desem-nul în şcoala primară de Emilia Caba. suplent A. Hossu. Lec­ţie : Lada deschisă cu cl. IV.

e) Vădurele Martie conf. did. Şcoala activă. Recenzie de de Ana Caba. Primele, săptămâni de şcoală în cl- I-a primară de C. Langa, suplent Letiţia Ponorariu. Lecţie: O naraţie reprodusă de eievi cu cl. i-a conf. pop. ca mai sus.

f) Năpradea. Aprilie conf. did. Problemele fundamentale a pedagogiei moderne, recenzie de V. Indrea. Experinţe şi descrieri de experienţ? în predarea cunoştinţelor fizico-na-

turale in şcoala primară de V. Dobocan. Lecţie : Uscarea plantelor medicinale cu cl. V-a conf. pop. ca mai sus.

' g)- Cheud. Maiu conf. did. Mijloacele practice de a des-volta gustul de cetit la elevi-Bibliotecile şcolare de L. Pono-rariu suplent V. Dobocan. Lecţie: O bucată de cetire, conf. pop. ca mai sus.

VIL

Circumscripţia Supurul de jos. Preşedinte: Patriciu Pop.

Şedinţele s e {in in Dumineca a 111-a din fiecare lună.

/. Cercul cultural „Andrei Cosma" SUPURUL DE JOS. Preşedinte : Patriciu Pop înv. în Supurul de jos. Secretar: Vasile Ardelean.

a) Dărşida, Noemvrie Conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit Ia elevi. Bibliotecile şcolare de Ele­na Gârbou. Lecţie: Cetirea cu cl. V. Creşterea poporului în China de Patriciu Pop. Conf. pop. Hărnicia in muncă, între­buinţarea raţională a timpului şi cominţenia in păstrarea câştigului de Ilie Pitea. Temelia unui neam este familia (creş­tină românească şi educaţia ei) de Andrei Bodi. Datoria ce­tăţeanului faţă de neam şi ţară de Andrei Cosma.

b) Corund, Decemvrie Conf. did. Intuiţia şi Şt. naturale in şcoala primară de Felicia Haiduc. Creşterea poporului la India de Aug. Miclea. Lecţie : Din Şt. naturale cl. III-a. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Hurez, Ianuarie Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Măria Pişcorean. Recenzie „Joc de Rouse-an" de Andrei Cosma. Lecţie: Compunerea la cl. V. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Supurul de sus, Februarie Conf. did. Primele săptă­mâni in şcoala primară la cl. 1-a de E- Jurca. Şcoala activă noile îndrumări pedagogice de Nisipeanu, făcută de Ilie Pitea. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Giorocuta, Martie Conf did. Predarea cunoştiinţelor fi-zico-naturale in şcoala primară de Emilia Cosma. Despre ,,Pestalozi" de Ana Mureşan. Lecţie : din Şi. nat. cu cl. III. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

î) Racova. Mai Conf. did. Desemnul in şcoala primară de Paul Rist. „Creşterea la Persieni" de Andrei Bodi. Lecţie: Desemn cu cl. IV. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

2. Cercul cultural „Eroii din Hodod" HODOD. Preşedinte: Şimion Gudea înv. în Hodod. Secretar: Petru Grofu.

a) 'Babţa, Noemvrie Conf. did. Mijloacele practice de a dezvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Mă­ria Aluaş. Herbert Spencer. Opurile sale de S. Budea. Lecţie: Cetire cu cl. IV Conf. pop. Hărnicia in muncă, întrebuinţa­rea raţională a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului de Victor Pop. Temelia unui neam este familia (creştină şi românească, educaţia ei) de Alexandru Deac. Datoria cetăţe­anului faţă de neam şi ţară de Francisc Bedo.

b) Corni, Decemvrie, Conf. did. Primele, săptămâni de şcoală in cl. I-a primară de Eugenia Aluaş. Locke Ioan şi o-pera sa de Petru Srofu. Lecţie: Din scris cetit cl. I-a. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Bicaz, Februarie, Conf. did. Exerciţii şî compuneri in şcoala primară de M. Aluaş „Pestalozii" de Orendi Mihai. Lecţie: Din compunerea cl. IlI-a. Conf. pop. conferenţiarii ca mai sus.

d) Ciuta, Mart. Conf. did Desemnul in şcoala primară de V. Pop. Lecţie: Desemnul cu ci. IV. Şcoala românească Spiru-Hart de S. Budea Conf. pop., şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Nadişul-Hododuiui, Mai, Conf. did. Probleme orientări: profesionale de Felicia Pop. Lecţie: Din Şt. nat. cl VI. Sco­ală" activă, noile îndrumări pedagogice de Nisipeanu, de Alex. Deac. Conf. pop. conferenţiarii ca mai sus.

3. Cercul cultural „Mihail Pavel" UNIMĂT. Preşedinte: Alimpiu Precup înv. in Unimăt- Secretară: Victoria Căpălnaş.

a) Unimăt, Noemvrie Conf did. Intuiţia şi Şt. nat. in şcoala primară de Viorica Căpălnaş. Lecţie: Din ştint nat. cu cl. IlI-a „Educaţia la Români" de Alimpiu Precup, Conf. pop. Hărnicia in muncă, întrebuinţarea raţională a timpului şi cuminţenia in păstrarea câştigului de Andrei Sabou. Teme­lia unui neam este familia (creştină şi românească şi educa­ţia ei) de Aurel Buteanu. Datoria cetăţeanului fuţă de neam şi ţară de Vasile Caraba

b) Acâş, Decemvrie Conf. did. Exerciţii de compunere in

şcoala primară de Andrei Sabou. Lecţie: Compunere cu cl. IV, Importanţa educaţiei in grădina de copii de A. Nichita Cucuta. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Ţeghea, Februarie Conf. did. Desemnul in şcoala pri­mară de Ana N. Sabo. Lecţie: Din desemn la cl. IV. conf progr. anal- Conf- pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Mihăeni, Mai Conf did. Mijloacele practice de a des-volta gustul de cetit la elevi Bibliotecile şcolare de Aurel Butean. Lecţie: Cetirea cu cl. II-a despre „Pestalozii" de Alîmpiu Precup Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

VIII.

Circumscripţia Şimleul-Silvaniei. Preşedinte: Simion Gros.

Şedinţele se tm in Dumineca IV-a din fiecare lună-

/. Cercul cultural „Gheorghe Lazăr" ŞIMLEUL-SILVANL Preşedinte: Ioan Fati inv. în Şimleul-Silv. Secretar : Dumitr Pop.

a) Şimleul-Silvaniei, Noemvrie conf. did. însemnătatea grădinilor de copii de Eugenia Ungur. Recenziune: Lucrăr de domeniul pedagogic de Alex. Viragh. Lecţie: La grădir de copii de Tuta Olteanu. conf. pop. întrebuinţarea raţională a timpului de Iuliu Szentpeteri. Hărnicia in muncă şi cu mii tenia in păstrarea câştigului de M. Schmeder.

b) Pereceiu, Decemvrie conf. did. Intuiţia şi Şt. naturz in şcoala primară de Sava Crucean. Subiectul ca mai sus Iuliu Sentpeteri. Lecţie : Din Ştiinţe naturale in cl. IV-a. cc pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Siciu, Februarie conf. did. învăţământul moral- relic os in şcoala primară. îndemnări practice pentru deprindere elevilor cu aplicarea principilor morale de Valeria Lobonţ Subiectul ca mai sus de Lucreţia Oros- Lecţie: Din cetirea; cl. Vl-a conf. pop. ca mai sus.

d) Bădăcin, Mai conf. did. Experinţe de compunere şcoala primară de Victoria Osian, Dr. Sabo. Subiectul ca ma sus de Simion Oros. Lecţie: Compunere in cl. III-a- Con progr. anal. conf. pop. ca mai sus.

2. Cercul cultural „Ecaterina Teodoriu" CEHE/U. Preşedir

: Gheorghe Apostol inv. in Ceheiu. Secre tar : Gh. Hobjilă. a) Ceheiu, Noemvrie conî. did. Mijloacele practice de a

svolta gustul de cetit elevilor. Biblioteca şcolară de V. oza. Recenziunea unei lucrări din domeniul pedagogiei de

lis. Apostol- Lecţie : Din cetiri trădarea unei lecţii in cl. Il-a onf. proogr. anal conî. pop. Temelia unui neam este familia e Gh. Hobjilă. Hărnicia in muncă şi cuminţenia in păstrarea ştigutui de Gh. Apostol, suplent de Andrei Biro.

b) Criştelec, Decemvrie conf. did. Exerciţii de compunere şcoala primară de V. Groza. Sbiuectul ca mai sus de Gh.

Hobjilă. Lecţie: Compunere in cl. IlI-a conf. progr. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Uileacul-Şimleului, Februarie conf. did. Primele săp­tămâni de şcoală in cl. 111-a primară de Andrei Biro. Recen­ziunea unei lucrări de domeniul pedagogiei de Elis. Apostol. Lecţie: Din intuiţie in cl. I-a conf. plan. conf. pop- şi confe­renţiarii ca mai sus.

d) Maladia, Martie conf. did. Intuiţia şi Şt. naturale in şcoala primară de Gh. Hobjilă. Subiectul ca mai sus de Els. Apostol. Lecţie ; Şt. nat. in cl IV-a conf. pop. şi conferenţi­arii ca mai sus.

3. Cercul cultural „Andrei Mureşan" HALMĂJD. Preşedinte: Ioan Pătcaşiu inv. in Plopiş. Secretar : Ioan Gâlgău.

a) Aleiuş. Noemvrie conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Elena Cadar. Recenziunea unei lucrări din domeniul pedagogiei de Măria Talpos. Lecţie: Din cetire in cl. Il-a conf. progr. anal. conî. pop. întrebuinţarea raţională a timpului de Dumitru Văsile, suplent măria Talpoş. Temelia unui stat este familia 'de Ioan Gâlgău. suplent Ambroziu Pop.

b) Drighiu, Decemvrie conf. did. Primele săptămâni de Şcoală în cl. I-a primară de lacob Luca. Subiectul ca mai sus de Emil Chiş- Lecţje: Din intuiţia in cl. I-a conf. plan. anal. con. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Cerişa, Ianuarie conf. did. Exerciţii de compunere in Şcoala primară de Ioan Gâlgău. Subiectul ca mai sus de Eca-'arina Seiben. Lecţie : Din compunere in cl. I-a conf. plan. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus-

d) Halmâjd, Ianuarie conf. did. Intuiţia şi Şt. naturale

in şcoala primară de Ambroziu Pop. Subiectul ca mai sus de lacob Luca conî. pop. şi conferenţiari ca mai sus. Lecţie: Din Şt. naturale in cl. IV-a.

e) Plopiş, Martie conf. did. Desemnul in şcoala primară de Dumitru Vasile. Subectul ca mai sus de Elena Cadar. Lec­ţie : Din desemn in cl. V-a conf. plan. anal. conî. pop. şi conferenţiarii ca ,mai suş.

f) Cosniciul de sus, Aprilie conf. did. Invăţărnântul moral religios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprin­derea elevilor cu aplicarea principiilor morale de Ecaterina Seeyben. Subiectul ca mai sus de Ambroziu Pop. Lecţie: Din cetire in cl. Vl-a conî. plan. anal. conf. pop. ca mai sus.

g) Cosniciul de jos. Mai conf. did Experinţe şi descrieri de experinţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoştiinţelor fizico-naturale in şcoala primară de Emil Chişu. Subectul ca mai sus de Dumitru Vasile. Lecţie: Din Şt. uaţ. in cl. Vl-a conî. plan. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

4. Cercul cultural „Gheorghe Coşbuc" NUŞFALĂU. Preşe-einte : loan Rogneanu. înv, în Nuşfalău Secretar : Zoltan Sabo.

a) Bilghez, Noemvrie conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Emi­lia Nagy. Recenziunea unei lucrări din domeniul pedagogiei de Ludovic Bodola. Cecţie : Letirea in cl. Il-a conf. plan. anal. conf. pop. Hărnicia in muncă şi cuminţenia in păstrarea câş­tigului de Adalbert Uiheli. întrebuinţarea raţională a timpului de Iuliu Nagy.

b) Boghiş, Decemvrie conf. did. Primele săptămâni in şcoală in cl. I-a primară de Ştefan Sigheti- Subiectul ca mai sus de Zoltan Sabo. Lecţie; Din Intuiţie in cl. I-a conf. plan. anal. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Bozieş, Ianuarie conf. did Exerciţii de compuneri in şcoala primară de loan Rednic. Subiectul ca mai sus de Marg. Nagy. Lecţie: Din compunere in cl. III-a conf. plan. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) lpu, Februarie conf. did. Intuiţia şi Şt. nat. in şcoala primară de Elena Sikle. Subiectul ca mai sus loan Rednic. Lecţie: Din Şt. nat. in cl. IV-a conf. plan. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Nuşfalău. Martie conf. did. Desemnul in şcoala pri­mară de Elena Szekereş. Subiectul ca mai sus Carolina Ujheli. Lecţie: Desemn in cl. V-a corii. pop. şi confer, ca mai sus.

f) Zăuan. Aprilie conf. did. învăţământul moral religios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea ele­vilor cu aplicarea' principiilor morale de Marg. Bulyosky. Su­biectul ca mai sus de Elena Biro. Lecţie: Din cetire cl. VI-a conf. plan. anal. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

5. Cercul cultural „N. Bălcescu" PORŢ. Preşedinte: Ioan Zdritea inv. in Porţ. Secretar: Rozalia Coroian.

a) Camăr, Novembrie. Conf. did. Primele Săptămâni de şcoală in cl. I-a primară de Pintea Constantin- Recenziunea unei lucrări din domeniul pedagogiei, de Rozalia -Coroian. Lecţie: Intuiţia in cl. l.-a'conf. plan. anal. Conf. pop. Hărni­cia in muncă şi cuminţenia in păstrarea câştigului, de A. Schlett întrebuinţarea raţională a timpului de Ioan Szocs.

b) Leşmir, Decembrie. Conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la şcolari. Fetru Pbpescu. Subiectul ca mai sus de Marg. Varga Lecţie: cetire in cl. II-a conf. plan. anal. Conf. pop. şi conferenţiari ca mai sus.

c) Marca, Ianuarie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Margareta Boier. Subiectul ca mai sus, de Livia Pocol. Lecţie : Compunere in cj. IlI-a conf. plan. anal, conf. pop. şi conferenţiari ca mai sus.

d) Porţ, Februarie. Conf. did. Intuiţia şi ştiinţe naturale in şcoala primară, de Măria Podariu. Lecţie: Ştiinţe naturale in cl. IV.-a conf. plan. anal. Subiectul ca mai sus. Petru Po-pescu- Conf. pop. şi conferenţiari ca mai sus.

e) Sumai, Martie. Conf did. Desemnul in şcoala primară de Ana (Boer Subiectul ca mai sus de Măria Podariu. Lecţie : Desemn in cl. V-a. conf. pop. şi conferenţiari ca mai sus.

6. Cercul cultural „M. Eminescu" GIURTELECUL ŞIMLE-ULUI. Preşedinte: Traian Cionfi inv. in Măerişte. Secretar : Ana Cionfi.

a) Doh. Novembrie'. Conf. did. Primele săptămâni de şcoală in cl. I.-a primară de Ana Barta, M. Anton. Recenzi­unea unei lucrări din domeniul pedagogiei de Grigore Dezşi Lecţie : Intuiţia in cl. I-a conf. plan. anal. Conf. pop. Teme­lia unui neam este familia de Iosif Moldovan suplent Ana

Cionfi. întrebuinţarea raţională a timpului, de Ignaţiu Binder suplent Danii Graur-

b) Ciurtelecul Şimleului, Decembrie. Conî. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi de Ana Culicm Cionti. Subiectul ca mai sus de Traian Cionfi, Lecţie: Cetire in cl. II.-a. conf. plan. anal. Conf. pop. şi Conferenţiari ca mai sus.

c) Măerişte, Ianuarie. Conî. did- Experienţe de compune-nere in şcoala primară de Silvia Taloş. Subiectul ca mai sus de Alexandrina Groza. Lecţie: compunere in cl. IlI-a Conî. pop- şi conferenţiari ca mai sus.

d) Lompir, Martie. Conf. pop. Desemnul in şcoala pri­mară de Alexandriu Groza. Subectul că mai sus de Silvia Taloş. Desemn in cl. V-a Conf. pop. ca mai sus.

e) llişua, Aprilie. Conf. did. învăţământul moral religios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea e-levilor cu aplicarea principiilor marale, de Traian Cionfi. Subiectul ca mai sus Ana Cionfi. Lecţie: Cet.re in cl. VI. Conf. pop. a. (Elena Sera. B.) Grigorie Dezsi.

7. Cercul cultural „Gheorghe Şincai" BOBOTA. Preşedinte : Augustin Buhai inv. in Bobota. Secretar: Gheorghe Porumb.

a) Bobota, Novembrie. Conf. did. Primele săptămâni de şcoală in cl I-a. primară de Gavril Silvestru. Recenzia unei lucrări din domeniul pedagogiei de Gheorghe Porumb. Lecţie : Intuiţia in cl. I-a conf. plan. anal Conf. pop. Temelia unui neam este familia de Gheorghe Porumb. Întrebuinţarea ra­ţională a timpului de Aug Buhai.

b) Dumuslău, Decembrie. Conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi de V. Buhai. Subiectul ca mai sus de Eugenia Mureşan Bobota. Lecţie : Cetire in cl. Il-a. Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

c) Zalnoc, Februarie. Conf. did. Intuiţia si ştiinţe natura­le in şcoala primară de Ioan Foltoş. Subiectul ca mai sus de Gavril Silvestru. Lecţie : ştiinţe naturale din cl. IV.-a conf. plan. anal. Conf. pop. şi conf. ca mai sus.

IX.

Circumscripţia Tăşnad. Preşedinte: loan Filip.

Şedinţele s e ţin in Dumineca a 11-a din fiecare lună.

/. Cercul cultural „Dr. loan Nichita" TĂŞNAD. Preşedinte: Gh. Nichita inv. in Tăşnad. Secretar : Gheorghe Balaj.

a) Blaja, Novembrie. Conî. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de And­rei Biro. Lecţie: O lecţie la cl. V. conî. progr. anal. Conf-Hărnicia in muncă, întrebuinţarea raţională a timpului şi cu­minţeniei in păstrarea câştigului, de Gh- Nichita. Temelia u-nui neam este familia de C. Titcoş Datoria cetăţeanului faţă de comună şi ţară de V, Nichiti. .

b) Cean, Decembrie. Conf. did. Primele săptămâni de şcoală in cl. 1-a primară de de N. Govor, Lecţie : Intuiţia la cl. I-a conform programului. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Cehăluţiu, Februarie. Conf. did. Intuiţia şi ştiinţe na­turale la şcoala primară de M. Codreanu. Lecţie : şt. naturale la cl. III. conf. programei Conf. pop. şi conferinţe ca mai sus.

d) Moarabanfli, Martie. Conf. did. Exerciţii de compune­re in şcoala primară de C. Mărincaş. Leţie: Compunere la cl. IV. conform programei Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Cehal, Aprilie. Conf. did. Probleme orientării profesi­onale, de G. Nichita Perva. Lecţie : Din cult. sorială la cl V. conf. progr. Conf. pop. şi confer, ca mai sus.

f) Orbou, Maiu. Conf. did. învăţământul moral religios in şcoala primară. îndrumări practice pentru deprinderea ele­vilor cu aplicarea principiilor morale, de E. Chisu. Lecţie: Din religie la cl. VI.-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţia­rii ca mai sus.-

2. Cercul cultural „loan Agârbicean" SANTĂU. Preşedinte: Petru Marchiş-inv. in Santău. Secretar: Măria Erdei.

a) Santău, Novembrie. conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de R. Racoşi. Lecţie : O lecţie la cl. VII. conf. progr. conî. pop. ca

mai sus conferenţiarii a (C Ilies. b.) P. Varhanioschi c. P. Marchiş.

b) Săuca, Decembrie, conf. did Primele săptămâni in şcoală in cl. I-a primară, de V. Popan. Lecţie: Din Intuiţie la cl. 111-a conf. progr. conf. pop şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Sudurău, Martie, conf. did Intuiţia şi ştiinţe naturale* in şcoala primară. C. Pop. Lecţie : Din ştiinţe naturale la cl. I-a conf. progr. conî. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Hotoan. Aprilie. Conf. did. Desemnul in şcoala primară teoretic şi lecţiuni, de C. Ilies, Lecţie : Din desemn la cl. IV. conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

e) Silvaş. Maiu. conf. did, Recenzie : din lucrări din do­meniul pedagogiei de P. Varhanoschi. Lecţie: Desvoltarea gustului estetic Ia cl VI. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

3. Cercul cultural «Gregoriu Maior* SĂRĂUAD. Preşedin­te : Vasile Marcu inv. in Sărăud. Secretar Melania Şimon.'

a) Sârăuad. Novembrie. conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de I. Radu. Lecţie: O lecţie la cl. V-a conf. prog. conf. pop. ca mai sus conferenţiarii a. Gr. Rusu b- V. Marcu şi V. Radu.

b) Săcăşeni. Decembrie, conf. did. Probleme orientări pro­fesionale de V. Marcu. Lecţie : Din instrucţia civică, la cl. Vl-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Cig. Februarie. Conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de Măria Olah. Lecţie: de compunere fa cl. IV. a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d) Chejea. Aprilie, conf. did. Primele săptămâni de şco-lă in cl. I-a primară de M. Şimon. Lecţie : Intuiţia la cl. I-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

4. Cercul cultural «Dr. loan Raţiu» CĂUAŞ. Preşedinte: Ioan Heletea inv. in Căuaş. Secretar: Terezia Ghiţiu.

a) Căuaş. Novembrie- conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Alex­andru Simonca. Lecţie : O lectură la cl, VII.-a conform progr. conf. pop. ca mai sus. Conferenţiarii a.) 1. Varhanioschi. b.) Ioan Heletea. c.) Alexandru Şimonca-

b) Săncraiu. Decembrie, conf. did. Primele săptămâni de şcoală in cl. 1-a primară de Irina Rădulescu. Lecţie: Din in

tuiţie la cl. î.-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Mecenţiu. Martie conf. did. Intuiţia şi ştiinţe naturale in şcoala primară de Irina ,Filip. Lecţie : din ştiinţe naturale la cl. V. conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

d. Ghirolt. Aprilie.. conf. did. Exerciţii de compunere in şcoala primară de A. Erd5g. Lecţie: din compunere la cl- IlI-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

5. Cercul cultural «Ioan Vida« BOIAN. Preşedinte: Alex. Boticaş inv. in Boian. Secretar: Florica Pereşan •

a) Boian. Novembrie. conî. did. Experienţe şi exerciţii de experienţe cele mai simple mijloace pentru predarea cu­noştinţelor fizico-naturale in şcoala primară de Florica Pere­şan. Lecţie: Din ştiinţe Fizico-naturale la cl. Ill-a conf. progr. conf. pop. ca mai sus. Conferenţiari' a) Gh, Ghiorean. b) F. Sabou. c) Alexandru Boticaş.

b) Păţal. Decembrie, conf. did. ^Exerciţii de compuneri in şcoala primară de L, Kovar-i. Lecţie: din compunere la cl. IV. a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus.

c) Păgaia. Martie, conf. did. Primele săptămâni de şco­ală in cl. I-a primară de Ioan Pop., Lecţie: din intuiţie la cl-1-a conî. progr. conf. pop şi conferenţiari ca mai sus.

d) Reghea. Martie, conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Biblioticele şcolare de Gh. Chioreanu. Lecţie : O lecţie la cl. V-a conf. progr. aha!, conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus

e) Păţăluşa. Mai conf. did. intuiţia şi ştiinţa naturale in şcoala primară de F. Sabou. Lecţie: din ştiinţe naturale la cl. VI. conform programei conf. pop. şi conferanţierii ca mai sus.

6. Cercul cultural »Mihai Eminescu» CHEREUŞA. Preşe­dinte : Nicolae Corâciu inv. in Chereuşa. Secretar: Coriolan llies.

a) Sărvăzel. Novembrie. conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustnl de citit la elevi. Bibliotecile şcolare de V. Modoc. Lecţie: O lecţie la cl. IV. conf. progr. conf. pop. ca mai sus conferenţiarii a) N. Corâciu b) V. Modoc. c) E. Huza.

b) Pir. Decembrie, conf. did. Primele săptămâni de şco­ala in cl. 1-a primară de A- Govor. Lecţie din exerciţii pre­gătitoare la cl. 1-a conf. progr. conf. pop. şi conferenţiari ca mai sus-

c) Pirul Nou. Februarie, conf, did- Exerciţii de compune­re in şcoala primară de V. Modoc. Lecţie din compunere in cl. 111-a conf. progr. conî. pop. şi conferenţiari ca mai sus.

d) Chereuşa. Martie, conf. did. Desemnul in şcoala prim. de Emil Huza. Lecţie: din desemn la cl. IV. conî. progr. conf. pop şi conferenţiari ca mai sus.

e) Becherii. Maiu. conf. did. învăţământul moral religios in şcoala primară îndrumări practice pentru deprinderea ele­vilor cu aplicarea principiilor morale de N. Corâciu. Lecţie din religie la cl. VI. a conform programei conf. pop. şi conferen­ţiari ca mai sus.

X .

Circumscripţia Valea lui Mihai. Preşedinte: Nicolae Cirvai.

Şedinţele s e ţin in Dumineca lV-a din fiecare lună.

/. Cercul cultural „Gheorghe Bariţiu" ANDRID. P r e ş e d i n t e C o n s t a n t i n Albu î n v . in Andr id . S e c r e t a r ă : A u r e l i a V a r h a n i o v s c h i .

a ) Andrid, N o e m v r i e . Conf. p o p . T e m e l i a u n u i n e ­a m e s t e famil ia . E d u c a ţ i a c r e ş t i n a r o m â n e a s c ă , d e Vic ­to r V ă l e a n u , s u p l e n t V a s i l e P o p . 2 . D a t o r i a c e t ă ţ e a ­n u l u i fa ţă d e c o m u n ă şi ţ a ră , d e Ş t e f a n Ş e s t a c . s u p ­l e n t N. N a g y . Conf. d id . Mi j loacele p r a c t i c e d e a d e s v o l t a g u s t u l d e ce t i t la e l ev i . B ib l io tec i l e ş c o l a r e , d e Ana B u d a i . L e c ţ i e : Ce t i t u l e s t e t i c IR cl. V i l - a .

b) Dindeştii mic, D e c e m v r i e . Conf. p o p , ca ma i s u s . Conf. did. P r i m e l e s ă p t ă m â n i d e ş c o a l ă în cl. i -a pr i ­m a r a , d e V a s i l e Ş e s t a c . L e c ţ i e p r a c t i c ă d e i n t u i ţ i e la cl. i-a u n a n i m a l d e casă .

c) Irina, I anua r i e , Conf. pop. ca mai s u s . Conf. d id . In tu i ţ i i l e şi ş t i i n ţ e l e n a t u r a l e in ş coa l a p r i m a r ă d e V. V ă l e a n u . L e c ţ i e p r a c t i c e : Şt . n a t . la cl. IV-a . S i s ­t e m u l m u s c u l a r .

d) Dindeşti, F e b r u a r i e . Conf. p o p . şi c o n f e r e n ţ i a r i i ca ma i s u s . Conf. did. Ex p e r i u ţ e şi de sc r i e r i d e e x p e -r i n ţ e cu ce l e m a i s i m p l e mi j l oace p e n t r u p r e d a r e a c u n o ş t i i n ţ e l o r f i z i c o - n a t u r a l e cl. V - a . C â n e p a şi Inul .

e ) Portiţa, Mar t i e . Conf. pop . şi con fe ren ţ i a r i i ca

mai sus Cont diJ. învăţământul moral religios in şcoala primară, îndrumări practice pentru deprinderea elevilor, cu aplicarea principiilor morale, de Nicolae Chirvai. Lecţie practică: Povestiri morale 1a. cl. Il-a.

f) Vezendiu, Aprilie. Conî. Pop şi conferenţiarii ca mai sus. Conf. did. Probleme orientării profesio­nale, de Gheorghe Vereş Lecţie practică din econo­mie : Stârpirea omizilor cl. V-a.

g) Pişcolt, Mai. Conf. pop şi conferenţiarii ca mai sus. Conf. did. Primele săptămâni de şcoală în cl. 1-a primară, de Ştefan Şestac, suplent V. Pop. Lecţie : Po­vestiri morale cu cl. II-a.

2. Cercul cultural „Ioan Vancea" VĂŞAD. Prese-* dinte: Ambroziu Sabo înv. în Văşad. Secretară: Ele-nora Chişu.

a) Sălacea, Noemvrie. Conf. pop. 1. Temelia unui neam este familia. Educaţia creştină românească. Emil Pop, suplent August Pop. 2. Datoria cetăţeanului faţă de comună şi ţară, de losif Mureşan, suplent Iosif Pop. Conf. did. Mijloacele practice de a desvolta gustul de cetit la elevi. Bibliotecile şcolare de Emilia Şimon. Lecţie practică: Cetitul Estetic la cl. Vll-a

b) Galoş-Petreu. Decemvrie. Conf. pop. şi confe­renţiarii ca mai sus. Conî. did. Primele săptămâni de şcoală la cl. I-a primară de Elenora Chişu. Lecţii Prac­tice: Intuiţia la cl. I-a. Un animal de casă.

c) Otomani, Ianuarie. Conf." pop. şi conferenţiarii ca mai sus. Conf. did. Intuiţia şi şlinţele naturale in şcoala primară, de Aurelia Chiş. Lecţie practică: Şt. nat la cl. IV. Sistemul muscular.

d) Adoni, Februarie. Conf. pop. şi conferenţiarii ca mai sus. Conf. did. Experinţe şi descrieri de expe-rinţe cu cele mai simple mijloace pentru predarea cunoştiinţelor fizico-naturale in. şcoala primară de A. Sabo. Lecţie practică: Şt. nat. la cl. V. Inul şi Cânepa.

e) Torcea, Martie. Conf pop şi conferenţiarii ca mai sus. Conf. did. Învăţăm, moral religios, îndrumări practice pentru deprinderea elevilor cu aplicarea prin­cipiilor morale, de Emil Pop. Lecţie practică: Poves­tirea morală la cl. 11-a.

f) Văşad, Mar t i e . Conf. p o p . şi c o n f e r e n ţ i a r i i ca mai s u s . Conf. d id P r o b l e m e o r i e n t ă r i i p r o f e s i o n a l e , de A u r e l P o p . L e c ţ i e d in e c o n o m i e : S t â r p i r e a o m i z i ­lo r la cl. Vi -a .

3. Cercul cultural „Timotei Clpar u" VALEA LUI MIHAIU. P r e ş e d i n t e : 1. C o v a c i u î n v . în V a l e a lui Mi-h a i S e c r e t a r 1. G e o r g e s c u .

a) Cheşereu N o e m v r i e . Conf. p o p . 1. T e m e l i a u n u i n e a m e s t e fami l ia . E d u c a ţ i a c r e ş t i n ă r o m â n e a s c ă , d e A l e x . C o s m a , s u p l e n t 1 B u r d u c e a . 2. D a t o r i a c e t ă ţ e ­a n u l u i fa ţă d e c o m u n ă şi ţ a r ă d e I. G e o r g e s c u s u p l e n t G a v r i l H o b l e a . L e c ţ i e p rac t i că . C e t i t u l e s t e t i c la cl. V i i . conf. d id . Mi j loace le p rac t i ce p e n t r u d e s v o l f a r e a g u s t u l u i d e ce t i t la e l e v i B ib l io tec i l e ş co la re d e C. P e r e n i .

b) Cheniz, D e c e m b r i e , conf. p o p . şi c o n f e r e n ţ i a r i ca m a i s u s conf. d id P r i m e ' e s ă p t ă m â n i d e ş coa l ă la cl. 1-a p r i m a r ă d e A. G o i a . Lec ţ i e p r a c t i c e i n tu i ţ i a la cl. I u n a n i m a l d e casă .

c) Şilindru, I a n u a r i e . Conf. p o p , şi con fe ren ţ i a r i i ca m a i s u s . Conf. did. In tu i ţ i a şi ş t i i n ţ e l e n a t u r a l e in ş coa l a p r i m a r ă d e Ana C h e ţ u . L e c ţ i e p rac t i că ş t i in ţe n a t u r a l e la cl. IV. S i s t e m u l m u s c u l a r .

d) Simian, F e b r u a r i e . Conf. p o p . şi c o n f e r e n ţ i a r i ca m a i s u s . Conf. d id . E x p e r i e n ţ e şi d e s c r i e r e d e e x p e ­r i e n ţ e cu c e l e m a i s i m p l e mi j loace p e n t r u p r e d a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r fizico n a t u r a l e la cl. V. C â n e p a şi i nu l .

e ) Valea lui Mihai, M a r t i e . Conf. p o p . şi c o n f e r e n ­ţ iar i i ca m a i s u s . Conf. did. Î n v ă ţ ă m â n t u l m o r a l re l i ­g i o s in ş coa l a p r i m a r ă . î n d r u m ă r i p r a c t i c e p e n t r u d e ­p r i n d e r e a e l ev i l o r cu a p l i c a r e a pr inc ip i i lor m o r a l e d e T r a i a n T ă m a ş i u . Lec ţ i e p rac t i că p o v e s t i r e m o r a l ă in cl. I l -a

N O T Ă : In cercurile cul turale cu mai puţ ine comune decât număru l lunilor până la sfârşitul anului şcolar, dnii preşedinţ i ai secţiilor vor fixa p rograma şi pen t ru lunile ce lipsesc şi se vor ţ inea a doua serie a şedinţelor tot in ordinea stabilită, ast- | fel fiecare cerc cul tural va avea câte-o şedinţă in toate lunile a-nului şcolar. Lecţi i le pract ice se ţ in de cătră învăţă torul local.

Ştiri. 595

— Onomastica Voevodu-lui Mihai, moştenitorul Tro­nului, s'a serbat în toată tara cu mari solemnităţi în ziua s. Arhangheli Mihail şi Gavril.

— Numire. Dşoara Lucreţia Cristea, a fost numită direc­toare agimn. de fete din Cărei, în locul D-nei C. Naum, trans­ferată. Se nădăjdueşte, că Dş. Cristea, o prolesoară harnică, va reorganiza şcoala de fete din Cai ei, care în ultimul timp începea să decadă. Ii dorim spor la munca grea ce o aş­teaptă.

— încadrări, definitivări şi îndepărtări din învăţă­mânt. Ministerul Instrucţiunii a confirmat încadrarea învă­ţătorilor din judeţele Satu Ma­re şi Sălaj, ale căror titluri' au fost stabilite de comisiu-nea de verificare.

S'a acordat titlul definitiv, pe ziua de 1 Ianuarie 1931 învăţătorilor din judeţele Bi­hor, Sălaj, Satu Mare şi Ma­ramureş, reuşiţi la examenul de definitivat, iinutîn Martie-Aprilie a. c. la şcoala normală de băeji din Oradea Mare.

Suveranul a semnat mai multe decrete prin care sunt

îndepărtaţi din învăţământ în­văţătorii, cari au fost respinşi de trei ori la examenul de definitivat.

— Şcoli desfiinţate. In ve­derea economiilor bugetare, Ministerul Instrucţiunii cu De­cizia No. 99.505—1930 aluat măsuri pentru desfintarea com­plectă ori transformarea alor 38 şcoli secundare pe ziua de 1 Novembrie a. c.

Ordinul din chestiune atin­ge deaproape şi judeţul nos­tru, dar mai cu seamă oraşul de reşedinţă Zălau, 'întru cât şcoala normală de învăţători se mută la Cărei, iar liceul de stat este -transformat în gimnaziu cu 3 clase. Elevii cursului superior au trecut deja la alte licee.

Era vorba, că se vor des­fiinţa .şi în învăţământul pri­mar mai multe posturi, dar deocamdată, mulţumită stăru­i ţ i i dlui revizor şcolar, s a u mărginit numai la desfiinţarea posturilor complectate cu supl. fără examenul de capacitate.

Revizoratele scol. vor funcţio­na în viitor numai cu câte un revizor şi subrevizor de fie­care jude{.

— Refacerea Europei. D. S n o w d e n , ministerul d e finan­ţe al Angliei şi-a manifes ta t din nou opt imismul s ă u în ce pr iveş te re facerea e c o n o ­mică a Europe i , D s a es te d e pă re re , c ă norii crizei a c t u a l e c a r e î n t u n e c ă a tmosfe ra eco ­n o m i c ă a Europe i se vor ri­sipi în c u r â n d . î ncepu tu l în-viorărei e c o n o m i c e a Europe i v a veni o d a t ă cu prirna ten­din ţă d e ame l io ra re a preju-. rilor. Şi aces t început , d u p ă părer i le cance l a ru lu i f inanciar al Marei Britanii nu es te d e ­par te . Pen t ru Angl ia d. Sno­w d e n profeţeşte o d u b l a r e a bogăjiilor sa l e în c u r s d e 20 an i .

— Rezultatul examenului la secţia pedagogică univer­sitară. A u fost admiş i c a bur­sieri cu î n c e p e r e de l à 1 Nov. 1930 următor i i 30 c a n d i d a ţ i în o r d i n e a clasificafiei : S tăn-cu l e scu Ilie, Siliştea G u m e ş t i (Te leorman) ; T o p a c e v s c h i Eu­genia , Vărzăreş t i i d e s u s (Lă-p u ş n a ) ; Zăbavă Octav, ş c . d e apl icaţ ie (Blaj) ; Mira 1. Cons tan t in , P r i s ă c e a n a (Me­hed in ţ i ) ; Manolii{Petre, Boiu ( H u n e d o a r a ) ; Dinu R. I ancu , Gh i rdoven i ( P r a h o v a ) ; Sor icu Ilie, Olteniţa (Ilfov); I onescu N . G h . , Sf. G h e o r g h e (Ialomi­ţa) ; M u s t e a u R o m u l u s , F â r d e a (Severin) ; Ionescu Mar ia , P o e -nari Vulpeş t i (Ilfov) ; Dogaru

Dumitru, Cernatu l d e jos (Trei s c a u n e ) ; A l e x a n d r e s c u 1., Fio-ru (Olt); Mirion. Ana , P r i săcân i (Cal iacra ) ; Ursu Vasi le , Să-bo.ani ( R o m a n ) ; R ă ş c a n u E-lena , Jorăşi i ( P u t n a ) ; Rădu-lescu Silvia, Măglaş i Păuceş t i ( V â l c e a ) ; T o m o ş o i u Speranţa , Niculeş t i i (Buzău) ;Apostolescu Ilie, Giurnaia d e s u s (Macedo­nia) ; E n e a A. G h e o r g h e , Dă-ita ( V l a ş c a ) ; P a ş a Consue la , Nicoreşti Fân iân i i , (Tecuci) U n g u r e a n u P a v e i , R o m â n e a u (Hot in ) ; P o p Z a h a r i a , Arcaha (Năsăud) ; D ă s c ă l e s c u Nicolae, Boldu (R.-Săra i ) ; Ungureanu C-ta, Cândegii (Buzău ) ; Cră­ciun Ioan , Aure l Vla icu (Hu­n e d o a r a ) ; Gib Constant in , Pie-tr iş-Olăneşti (Vâlcea) ; Săn-d u l a c h e Const. . V a l e a Mare F a r a o a n i ( B a c ă u ) ; M a n o l a c h e Anghe l , Sc r ioaş iea (Teleor­man) ; Pe t r e scu I. Ion, Băbu-eşt i-Dăeşt i (Argeş ) ; Vicol Eu­genia , Bieşti (Orheiu) .

— f I o a n M u r e ş i a n , înv dirig. în Derş ida , a deceda t în z i u a d e 25 Octomvr ie a-, c. în vâ r s t ă d e 51 an i şi d u p ă u n serviciu d e 25 ani în în vă tă rnânt , r e p u s d e o boa l grea şi î n d e l u n g a t ă . In mor m â n t a r e a a avu t loc în 27 Octomvr ie , T r a n s m i t e m îndu­reratei familii s inceri le noastri^ condol in je .

— R e c e n s ă m â n t u l pop la t je i . Ţ a r a n o a s t r ă nici

după 12 ani dela unire nu are un recensământ exact al populaţiei. încercările făcute în trecut n'au corăspuns aş­teptărilor. Actualul guvern a luat vaste măsuri pentru în­tocmirea unui recensământ exact. Lucrările pregătitoare s a u şi început deja.. Recen­sământul se va face în zîua de 29 Dec. a. c. în toată tara.

Informafiunile individuale culese cu acest prilej sunt strict confidenţiale, şi se vor întrebuinţa numai în scopul statisticei. Declarajiunile da­te de locuitori nu vor pu­tea servi drept dovadă în fata nici unei autorităţi. Func­ţionarul care va divulga a-semenea informajiuni va fi sever pedepsit, în bani şi în­chisoare până la 6 luni. Toate aceste dispozi{iuni sunt luate pentru a face posibile cetă­ţenilor declaratiuni cât mai sincere şi exacte. In schimb, refuzul de a da informa{iunile cerute, oii darea de date falşe, aduce după sine pedepsele prevăzute în lege.

Rugăm Corpul didactic pri­mar să lumineze populaţia asupra rostului recensămân­tului şi întru cât va fi reclamat, să coopereze la aceasta mun­că, să lucreze strict în cadrele instrucţiunilor şi înten{iunilor Ministerului, ca să poată face un bun serviciu tării.

— Parlamentare. Corpuri­le legiuitoare, deschise în 15 1. c. prin strălucitul mesaj regal, chemător la frăţească împreună lucrare a tuturor partidelor, şi-au început acti­vitatea prin alegerea biurou-rilor respective. Preşedinţi au fost proclamaţi cu însu­fleţirea unanimă foştii con­ducători ai desbaterilor par­lamentare : dd. Ştefan Ciceo Pop, la . Cameră şi Traian Bratu, la Senat, d. Romul Boilă vicepreşedinte la Senat şi pe păr. Dr~ Dumitru Mânu în aceeaş demnitate .la Ca­meră, dnii senator Adrian 0 -toiu şi deputat Ilie Lazar che­stori, iar d. Iuliu Coroianu secretarul adunării deputaţi­lor.

— Adunarea „Federaţiei corpului didactic." Membrii corpului didactic s a u întrunit Duminecă în 23 Nov. a. c. în localul „Cercului profeso­rilor secundari" din Bucureşti sub prezidiul d-lui profesor dr. Dragomir Hurmuzescu, asi­stat de d-nii Gr. Forţu şi D. V. Toni. După darea de sea­mă a preşedintelui asupra acti­vităţii comitetului „Federaţiei," s'a discutat situaţia materială şi doleanţele corpului didactic şi s'a fixat tinerea congresu­lui în Bucureşti pe zilele de 6 şi 7 Decemvrie a. c , care se va ocupa cu salarizarea corpului did. şi desfiinţarea şcoalelor.

Mg.

PARTEA OFICIALA In această parte a revistei se vor publica toate

ordonanţele şi circularele autorităţilor şcolare su­

perioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor

autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată după

primirea revistei, să le înregistreze şi execute con­

ştiincios, în cel mai scurt timp.

Revizoratul şco la r al judeţului Săla j .

No. 8170—1930. — Anularea carnetelor pe C. F. R. perdute. Comunicăm mai jos in copie ordinul Onor. Direc tora t Ministerial Cluj spre conformare. Directoratul Ministerial I V . Cluj Serviciul Ins t r . şi al Cultelor No. 46947—1930, Onorată Direc ţ iune , I n ba­za ordinului Onor. Minis ter al Ins t ruc ţ iuni i No 139783- -1930 Vă facem cunoscut că in conformitate cu dispoziţ iunile luate de către Direcţ iunea Generală C. F . I I Di rec ţ iunea Explodări i , in caz de pierderea carnetului de reducere 5 0 % pe C. F.. 11. pe t ru procurarea unu i nou carnet , se cere, in prealabil , menţ ionata di­recţ iune, anularea carnetului p ierdut , prin. Foaia Oficială C. F . H. contracl i i tanţă de 25 lei, emisă de cassele speciale pe C. F . I i . in u r m a cărei cerere se va elibera un nou carnet de ident i ta te , însă fără cupoane pe anul in curs . Şeful Serv. ss. V. Seni.

No. 8173—1930. — Concediu învăţătorilor pentru cursul Mon-tessori din Roma. Comunicăm mai jos in copie Ordinul Onor. Di­rectorat Ministerial IV . Cluj spre conformare. Direc tora tu l Mi­nisterial IV. Serviciul Ins t r . şi al cultelor Cluj No. 45761—1930, Ordin Circular. P r i m i n d p r in Minis terul de Ex te rne o adresă din par tea Direcţ iunei Genera le a cursului Mondessori d in l ioma, pa t rona tă de Guve rnu l I tal ian, din care cere ca Minis terul să hotărească un g r u p de ins t i tu tor i şi profesori d in ţară să u rme­ze acele cursur i la care să aplică metodă Montessori , cari metod însemnează cea mai complectă şi perfectă, reformă educativă, pen­t r u cei ce se interesează de gravele probleme pedagogice. Acele cursur i ţ in t imp de 6 luni şi sunt spr igini te de guvernu l Italian. Cel mai apropia t curs va începe la 1 Ianuar ie 1931 pânâ la 1

Iun ie 1931. Aducându-Vă la cunoş t in ţă cele de mai sus, Vă ru­găm să binevoiţ i a p u n e în vedere membr i lor corpului didact ic , că acei ce pot să meargă pe cheltuiala p ropr ie p e acelea cursur i Ministerul cu ord. No. 121448—1930 le acordă concediu pen t ru acel t imp . Şeful .Serv. ss. V. Seni.

No. 8177—1930. — Spriginirea acţiunei „Ligei Temperanţa". Comunicăm mai jos in copie ordinul Onor. Minis ter al Ins t r . spre

' conformare. Român ia Minis terul Ins t ruc ţ iun i i Publ ice şi al Cul­telor Direcţ ia învă ţământu lu i p r imar No. 144421—1930. Domnule Revizor, Avem onoare a Vă aduce la cunoşt in ţă că Minis terul a aprobat să sprij iniţi acţ iunea Ligei „ T e m p e r a n ţ a " din România , al cărei scop este a lupta in contra alcoolismului şi a convinge pe toată lumea să lupte cât mai mul t pen t ru propăşi rea tare i . Un bun spri j in in aceasta operă de asanare şi educaţ ie civică, il pot oferi mai ales invăţători i . Veţi binevoi a le recomanda să se înscrie cât mai mul ţ i in ligă, să infiinţeze in fiecare sat o filială a ligei, cerând Sta tute le la sediul ei din Bucureş t i , Bu levardu l El isabeta No. 55. Orce alte lămuri r i le veţi cere ligei." p . Direc­tor (ss) P , Ghi ţescu. Şeful Serv . (ss) Indescifrabil .

No. 8178—1930. — Păstrarea Drapelului. Comunicăm mai jos in copie ord inul Onor. Casa Şcoalelor Bucureş t i spre str icta conformare, având în v e d e r e şi circulara noas t ră No. 4226—1930. România Ministerul Ins t ruc ţ iun i i Casa Şcoalelor şi a Culturi i Po­porului No. 37755 — 1930. Domnule Revizor , Cu ocaziunea exe­cutări i insărcinări i ce i s'a încredin ţa t D-nei conferenţiară Laura I. Bacalbaşa, s'a făcut consta tare la un mare n u m ă r de scoale p r imare in Steagul Ţăr i i este ţ inu t şi t r ăda t i n t r ' u n mod pu ţ in cuvincioş şi patr iot ic , — înş i r a t pe o prăjină noduroasă , neciopli tă, neîngrijită sau pe u n susţ inător treicolor, mai luxos ori mai să-îăcăcios, se găseş te adeseori după uşă, ori d u p ă dulap , în tovă­răşia cozilor de mătur i şi altor luc rur i satnice, Aducându-Vă la cunoşt inţă aceste constatări , vă r u g ă m ca in inspecţi i le ce le fa­ceţi personal sau îndrumăr i le ce le daţ i fie direct învăţători lor cu organizerea cercuri lor cul turale sau alte r eun iun i didact ice, fie pr in organele sub al terne de control să arătaţ i cum t rebue respecta t S teagul Naţional . Acest simbol al ţări i t r ebue păs t ra t in cancelaria şcoalei in locul cel mai de cinste îmbrăca t int r 'o invăli toare care săi apere de praf şi s t r icăciune. P e n t r u câtăva v reme să se facă o notare specială de inspecţ ie in pr iv in ţa ste­agului şi a supra felului cum e ţ inu t şi în t re ţ inu t , p Adminis t ra­tor (ss) Indescifrabil , p . Director (ss) Indescifrabil . Domnulu i Re ­vizor al judeţului Sălaj.

No- 8299—1930. - Zălau la 25 Nov. 1930 — Tablouri hărţi neridicate dela librari. Comunicăm mai jos in copie ordinul On. Casa Şcoalelor No. 34965—1930, spre conformare.

Domnule Revizor, fiind incunoştinţaţi de unele tipoprafii, că D-nii invăţători dau hărţi şi tablouri luate dela Casa Şco­alelor la diferite de ateliere de legătorie şi in loc să le ridice la Vreme, le lasă pentru totdeauna în părăsire, avem onoare a Vă ruga să cercetaţi dacă in judeţul Dv. există vre-un a-semenea caz şi să luaţi măsuri ca pe viitor să nu se mai întâmple, p. Administrator (ss) Indescifrabil, p. Director (ss) Indescifrabil.

No. 8499—1930. — Zălau, Ia 25 Nov. 1930 — Eugenia Te-odorescu delegată cu inspectarea cl. V.-VII. Comunicăm mai jos in copie On. Dir. Ministerial Cluj No. 50984—1930. spre confor­mare. Domnule Revizor, avem onoare a Vă face cunoscut, că Ministerul prin decizia No. 121665 — 1930, deleagă pe Dna E-ugenia Teodorescu învăţătoare titulară dela şcoala primară No. 16 Băeţi diin Bucureşti, cu începerea dela 15 Septemvrie 1930 şi până la noi dispoziţiuni, ca să inspecteze cursurile superioare (cl V.-VII.) a şcoalelor primare, spre a aduce ma­terial şi observaţiuni ce vor fi indicate de Minister, in vede­rea organizării lor p. Şeful Serv. (ss) C. Iencica. n. Şeful sec­ţiei (ss) Dr. Orban.

No. 7347 — 1930. — Corespondenţa cercurilor culturale se tri­mite prin Revivoratul şcolar. Comunicăm mai jos in copie ordi­nul Onor. Directorat Ministerial No, 48.075—1930 spre confor­mare. Domnule Revizor, Vă rugăm să puneţi in vedere D-lor Preşedinţi ai cercurilor culturale, că toată corespondenţa să o trimită prin Revizoratul şcolar respectiv. Spre orientare Vă mai comunicăm că nouă ni se va face cunoscut numai nu­mele învăţătorilor cari lipsesc, pentru a lua măsuri ca să se sufere consecinţele, p. Şeful Serv. (ss) C. Iencica. p. Şeful Secţiei (ss) Dr. Orban.

No. 8404—1930 — O^/rn// Ministerului No. 121.708—19, nu se referă la Comitetele şcolare primar. In legătuă cu ordinul nostru No. 6.884 - 1 9 3 0 , comunicăm mai jos in copie ordinul No. 49.365—1930. al Onor. Dir. Ministerial Cluj spre confor­mare. Domnule Revizor, In baza ordinului Onor. Minister al Intr. No- 144.093—1930, şi ca urmare la ordinul nostru circu­lar No. 30.232—1930. avem onoare ă Vă face cunoscut, că

ordinul Ministerial No. 1 2 1 . 7 0 8 - 1930. privitoare la înaintarea Situaţiei Casei comitetului şcolar nu se referă la Comitetele şcoalelor primare. Inspector şef. (ss) Seni. Subdirector gen. (ss) Pantea.

No. 8431 — 1930 — Dispoziţii la achitarea celor 14% de către primării. — Comunicăm mai jos în copie ordinul Onor. Direc­torat Ministerial Cluj, spre conformare. «România Directoratul Ministerial IV. Serviciul Instrucţiunii şi al Cultelor Cluj No. 50.069—1930. Domnule Revizor, Avem onoare a Vă face cu­noscut, că Directoratul Ministerial IV. Serviciul Internelor Cluj prin ordinul circular No. 25.985 din 22 August a. c. co­municat Dior Preşedinţi şi Delegaţiunilor judeţene, a dispus ca primăriile să achite comitetelor şcolare suma de 14%, chiar dacă nu au bugete aprobate. Binevoiţi a lua măsuri ca a-eeasta dispoziţie să se aducă la cunoştinţa toturor comitetelor şcolare din acel judeţ. p. Şeful serviciului, ss. C. Iencica. p. Şeful secţiei, ss. Dr. Orban.

No. 8457—1930 — Membrii Comisiei Regionale de judecată. — Comunicăm mai jos în copie ord. On. Directorat Ministerial Cluj No. 50.429—1930 spre conformare. «Domnul Revizor, In temeiul ordinului Onor. Minister No. 148.832 din 10 Nov. 1930 dat pe baza Înaltului Decret Regal No. 3.577 din 3 Nov. 1930 avem onoare a Vă comunica numele membrilor cu atribuţiuni de Preşedinte adecă supleant de preşedinte, în Comisia Regi­onală de judecată a Corpului Didactic, pentru învăţământul primar şi secundar. Preşedinte: Dl Alexandru* Ulvinianu, Su­pleant : Dl Constantin I. Panaitescu ambii Consilieri la Curtea de Apel din Cluj. Iar în temeiul ordinului Onor. Minister No. 148829 din 10 Novemcrie 1930 dat pe baza I. D. R, No- 3578 din 3 Nov. 1930 vă comunicăm numele membrilor comisiunei pentru învăţământul primar şi anume: I. Membrii ordinari: 1. Dl Gavril Bochiş învăţător din Bistriţa jud. Năsăud. 2. Virgil Pop învăţător în Gherla jud. Someş. II. Membrii supleanţi: 1. Dl loan Pescariu înv- în Mănăştur-Cluj. 2. Aurel Barcu înv, din Sibiu. Numirea s'a făcut pe o perioadă de 5 ani, cu în­cepere dela 15 Octomvrie 1930. Dnii subrevizori şcolari res­pectivi sunt rugaţi a aduce la cunoştinţă Dnilor aici amintiţi numirea făcută, p. Şeful serviciului, ss. C Iencica. p. Şefu Secţiei ss. Dr. Orban.

No, 8 5 3 7 — 1 9 3 0 . — Zălau la 2 7 Nov. 1 9 3 0 . — Recunoaşte­rea anilor serviţi pentru definitivat. In legătură cu ordinul nostru No. 8 1 0 5 — 1 9 3 0 . publicat in numărul 1 4 — 1 5 a. c. acestei reviste, comunicăm in copie ordinul Onor. Directorat Ministe­rial Cluj cu adaosul, că cererile pentru admitere insoţite de toate actele se vor inainta Revizoratului şcolar până la data de 3 1 Decemvrie 1 9 3 0 . cunoscând că pe tabloul candidaţilor la examen se vor trece din oficiu numai invăţătorii cu frei ani împliniţi ca titular, iar restul in baza cererilor.

Directoratul Ministerial Serv. Instr. şi al Cultelor Cluj No. 5 2 . 0 8 2 — 1 9 3 0 . Domnule Revizor, Cu ordinul No. 1 5 2 . 8 7 7 —

1 9 3 0 . On. Minister dispune: Avem onoare a Vă face cunos­cut, că învăţătorii cu titlu provizoriu, numiţi ,,in mod provi­zoriu" şi cari au funcţionat cu acest titlu, până la recrutare in armată 1 - 2 ani. vor fi admişi la examenul de definitivat după 3 ani de funcţionare socotindu-se şi timpul servit in în­văţământ, până la armată. Şeful serv. (ss) C Iencica. p. Şe­ful Secţiei (ss) Eugen Albu.

No. 8 6 4 4 — 1 9 3 0 . — Complectarea statelor personale. Onor. Directorat Ministerial Serviciul Instrucţiunii Cluj cu ordinul No. 3 1 7 8 2 — 1 9 3 0 , ne'a pus în vedere, ca toate statele perso­nale ale membrilor corpului didactic, complectate şi verificate să le înaintăm, până la 1 Noemvrie a. c. iar invăţătorilor cari nu şi-au complectat statele, să li-se reţină salarul, până nu vor inainta actele. Revizoratul şcolar in vederea verificării state­lor personale de ani de zile a invitat invăţătorii in repeţite rânduri prin circularele apărute in revistă şi ordinea indivduale să-şi complecteze actele, iar cu ordinul No- 1 6 4 6 din 9 April a. c. au fost invitaţi individual cu indicarea actelor ce le lip­sesc. Cu toate acestea unii învăţători nici până astăzi nu şi-au înaintat actele cerute pentru complectarea Statului perso­nal. Ca o ultimă măsură mai invităm odată pe dnii învăţători notaţi mai jos să se prezinte necondiţionat pe ziua de 2 2 . Decenvrie a. c. ora 1 0 a. m. in biroul Revizoratului şcolar cu toate actele ce le lipsesc dela Statul personal: (Diploma, acte militare, acte de numire, de serviciu etc.) punându-Ie in vede­re că in caz contrar vor trage toate consecinţele grave dis­ciplinare şi pe lângă reţinerea salarului vor cădea şi dela drepturile de incadrare avute cu termen de 1 Ian. 1 9 3 1 . A. Iambor,

D. Petculescu, G. Silvestru, D- Dăscălescu, D. Vlasie, Ioan Amzică, S. Crucean, Gh. Topan, 1. Vlaicu, Terezia Niehita, S. Budea, G. Hobjilă, I. Şincai, Filina Popescu, Ioan Nagy» L. Grama, P- Popescu, M. Bârfa, T. Silâghi, Ioan Ardelean Băifa, Gh. Tănăsescu, A. Ciucur, E. Huza, Ilie Avram, Aug. Talpoş, Cosma Lazar, Gh. Sabo, Gr. Braia, A. Chişiu, P. Pantea, V. Puşcaş, Gh. Alexă, T. Tămaş, Şt. Iloşvai, Ioan Gâlgău, Ioan Turdeanu, Marg. Turdeanu, I. Burducea, I. Vodă, I. Teleki I. Pătcaşiu şi D. Ţop , .

Revizor Şcolar: Dumitru Mărgineanu.

Comitetul şcolar judeţean al judeţului Sălaj.

No. 1 2 7 9 - 1 9 3 0 .

Dizolvarea Comitetelor şcolare rurale. Către toate Comitetele şcolare din judeţul Sălaj.

Comunicând în cele ce urmează în întregime Deciziunea Onor. Minister al Instrucţiunii Publice şi al Cultelor cu No. 30837—1930 toate comitetele şco­lare actuale dela şcoalele din judeţul Sălaj se con­sideră disolvate pe ziua de 1 Ianuarie 1931.

Cu privire la constituirea noilor comitete luăm următoarele dispozitiuni.

1. Adunarea generală a părinţilor cari au copii la şcoala Statului va alege până la 31 Decemvrie a. c. 4 membrii în comitet, numai dintre părinţii copii­lor cari urmează la şcoala de Stat.

Intre cei 4 membrii aleşi va fi necondiţionat şi Notarul comunal sau de circumscripţie, pentru a se

înfăptui o legătură organică între şcoală şi adminis­traţie. Cei 4 membrii aleşi c u membrii de drept: pri­marul, învăţătorul şi preotul, vor forma comitetul.

2. Adunarea generală a părinţilor se v a convoca de către membrii de drept şi o va prezida pri­marul.

3. După alegerea celor 4 membrii Comitetul se v a constitui imediat alegându-şi Preşedinte pe cel cu studiile mai superioare dintre membrii.

4. Procesul verbal a adunării generale a părin-, iilor şi a Comitetului şcolar de alegerea preşedintelui se vor înainta deodată, cu un singur raport, Comi­tetului şcolar judeţean, până la 31 Decemvrie a. c.

5. Dela 1 Ianuarie 1931 şi până la confirmarea noului comitet agendele comitetului le vor gira mem­brii de drept.

• 6. Bugetele şcolare pe 1931 le v a întocmi noul comitet.

Preşedinte: Secretar:

I. Deleu. D. Mărgineanu.

No. 30837—1930.

D E C I Z I U N E . Noi Minis t ru Secre tar de Stat la Depa r t amen tu l Ins t ruc ­

ţiunii Publ ice şi al Cultelor; A v â n d în vedere că ar t . 214 al nouei legi pen t ru organi­

zarea şi funcţionarea Ministerului Ins t ruc ţ iuni i Publ ice şi al Cultelor p revede înfi inţarea de secţii la comitetele şcolare comu­nale la fiecare un i ta te adminis t ra t ivă inferioară comunei şi sta­bileşte că aceste secţii vor fi compuse în acord cu dispozi ţ iuni le legii adminis t ra t ive .

Având în vedere că prin legea pentru organizarea admi-nistraţiunii locale s'a făcut o nouă grupare a satelor pentru alcătuirea comunelor- rurale astfel că circumscripţia teritorială a actualelor comitete şcolare din comunele rurale nu mai cores­punde circumscripţiei comunei rurale.

Având în vedere şi dispozitiunile legii pentru înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare, precum şi ale regulamentului pentru organizarea comitetelor şcolare de pe lângă şcolile pri­mare şi normale.

Decidem:

Art.' f. — Actualele comitete şcolare din comunele rurale se disolvă pe ziua de 1 Ianuarie 1931.

Art. II. — Se vor alcătui pe ziua de 1 Ianuarie 1931 noui comitete şcolare, câte unul în fiecare cumună rurală.

Art. III. — Nouile comitete şcolare din comunele rurale vor avea: câte o secţiune a) pentru fiecare sat. numită secţiunea şcolară sătească, b) şi pentru fiecare asociatiune specială de sate, ce eventual se va forma cu scopul de a se interesa de bunul mers al învăţământului, numită secţiune şcolară a asociatiunii de sate. Satele cari alcătueisc asociatiuni de sate nu mai au secţiune şco­lară sătească specială.

Art. IV. — Asociatiuni de sate se pot forma din acele sate cari se întovărăşesc în scopul arştat la articolul precedent, indi­ferent dacă sunt şi alte asociatiuni pentru alte scopuri, cirm ar f i: edilitar, economic, sanitar, etc. Va fi o grupare nouă din sa­tele cari aderă la scopul cultural, ce va fi realizat de secţiunea şcolară a asociatiunii de sate.

Secţiunea şcolară a asociatiunii de sate are sediul în satul cu cea mai mare populaţie din satele asociatiunii.

Se vor forma asociatiuni de sate în scopul de a se alcătui secţiuni şcolare de asociatiuni de sate, dacă adunările generale compuse d in : primarul sătesc, preoţii şi învăţătorii din sat, pre­cum şi părinţii elevilor şcoalelor primare şi grădinilor de copii de stat din sat, decid cu majoritate de voturi întovărăşirea a două sau mai multe sate în scopul de mai sus.

Aceste asociatiuni se pot forma sau dela început sau mai I ârziu, după ce au funcţionat secţiunile şcolare săteşti, dacă adu-| ţnările generale prevăzute la aliniatul precedent decid aceasta;

Art. V. — Comitetul şcolar al comunei rurale, precum şi secţiunile acestui comitet se compun astfel:

A) Comitetul şcolar se compune din: a) Primarul comunei sau un delegat ales de consiliul

comunal; b) Casierul comunei; c) Uri preot paroh ales de către preoţii din comună; d) Un directpr de şcoală primară de stat ales de către mem­

brii corpului didactic din comună; e) Patru locuitori din comună aleşi în adunare generală d©

către părinţii elevilor şcoalelor primare şi grădinilor de copii de stat din comună, dintre membrii acestei adunări;

f) Câte un delegat al fiecărei secţiuni şcolare săteşti sau secţiuni şcolare a asociaţiunii de sate, ales de către secţiunea respectivă.

Comitetul şcolar are sediul în satul de reşednţă al comunei.

B) Secţiunea şcolară sătească se compune din:

a) Primarul sătesc sau un delegat ales de consiliul sătesc sau de-adunarea sătească în sate mici, cari au ca organ delihe-rator adunarea sătească în loc de consiliul sătesc;

b) Preotul paroh (dacă satul are biserică) şi învăţătorul — dacă sunt câte unul — sau un preot şi .un învăţător aleşi de colegii lor respectivi, când sunt mai mulţi;

c) Dirigintele şcoalei elementare de meserii ce eventual ar funcţiona în sat;

d) Patru locuitori din sat aleşi în adunare generală de că­tre părinţii elevilor şcoalei sau şcoalelor de stat din sat, dintre membrii acestei adunări.

C) S .-cţiunea şcolară a asociaţiunii de sate se compune d i n ;

a) Primarul satului cu cea mai mare populaţiune dintre satele asociaţiunii;

b) Un preot paroh ales de către preoţii satelor asociaţiunii; c) Doi directori de şcoli primare de stat aleşi de membrii

corpului didactic primar de stat din satele asociaţiunii; .

d) Dirigintele şcoalei elementare de meserii, ce eventual ar funcţiona în satele asociaţiunii;

e) Câte un locuitor din fiecare sat, ales în adunarea gene­rală de către părinţii elevilor şcoalelor primare şi gradinelor de copii de stat din satele asociaţiunii, dintre membrii acestei adu-

nări. Dacă asociaţiunea are mai puţin de patru sate, câte doi locuitori de fiecare sat, iar în asociaţiunile de trei sate se vor alege doi locuitori din satul cel mai mare şi câte unal din ce­lelalte sate.

Art. VI. — Membrii comitetului precum şi membrii celor, două categorii de secţiuni aleg dintre ei un preşedinte pe timp de un an, în cea dintâi înl runire a comitetului sau a secţiunii după confirmarea membrilor aleşi în adunarea generală. Preşedinte poate fi reales.

învăţătorul e de drept secretar în comitet şi în secţiunea sătească. Secretarul secţiunii şcolare a asociaţiunji de sate va fi unul dintre'directorii de şcoli primare, ales de membrii secţiunii în aceiaşi şedinţă, când se va alege preşedintele secţiunii.

Atribuţiunile preşedintelui comitetului sau secţiunii precum şi ale secretarului vor fi cele prevăzute în art. 8 şi 9 din regu­lamentul privitor la organizarea comitetelor şcolare de pe lângă şcoalele primare şi normale.

Sarcina de membru în comitet sau în secţiune este o-norifică.

Nici preşedintele, nici secretarul nu primesc vreo diurnă sau leafă şi nici un membru nu poate primi o funcţiune retri­buită de comitet sau secţiune; poate însă împlini orice funcţiune în folosul comitetului sau secţiunii în mod onorific.

In ce priveşte durata mandatului de membru în comitet sau în secţiune se va urma conform art. 13 din regulament.

Art. VII. — Pentru alegerea celor patru locuitori în co­mitet se vor întruni în adunare generală în localul primăriei satului de reşedinţă, părinţii elevilor şcoalelor primare şi grădini de copii de stat din comună în ziua de Duminecă 5 Octomvrie a, c. şi dacă în acea zi nu se întruneşte o treime din numărul total al părinţilor elevilor, audnarea se va amâna pentru Dumine­că 12 Octomvrie a. c , când va lucra în desbateri şi alegeri cu orice număr de alegători.

Pentru alegerea celor patru locuitori în secţiunile şcolare săteşti se vor întruni în adunare generală părinţii elevilor şcoa­lelor primare şi grădinilor de copii de stat din fiecare stat la . primăria satului respectiv în ziua de Duminecă 19 Octomvrie a-c , si dacă nu se întruneşte cel puţin o treime din numărul total al părinţilor elevilor se amână pentru Duminecă 26 Octom­vrie a. c

Art. VIII. — Toate adunările generale vor fi prezidate de

pr imaru l comunei pen t ru alegerea locuitorilor în comitete; de p r imaru l sătesc pen t ru secţ iunea şcolară sătească.

Ca secretar al adunări i genera le va fi d i rectorul şcoalei p r imare din satul u n d e se t ine adunarea . Dacă sunt mai mulţ i directori se t rage la sorti . < - ,

Art. IX. — Bulet inele de vot pen t ru pr imele alegeri , adică pen t ru cele din Octombrie a. c . vor fi scrise sau t ipăr i te pr in îngrij irea pr imărie i , u n d e va avea loc adunarea . P e n t r u celelalte alegeri din cursul funcţionării comitetului şi secţiunilor, buleti­nele de vot se vor scrie sau t ipăr i p r in îngrij irea şi pe seama comitetului sau secţiunii respect ive .

Art. X. — Formal i tă ţ i le ce t rebuesc îndepl ini te înainte de adunare , p rocedura p e n t r u const i tuirea biroului adunăr i i generale p recum şi în t impul alegerii , cât şi formalităţi le ce t rebuesc în­depl ini te d u p ă efectuarea alegerilor, vor avea loc în conformita­t e cu dispozit iunile articolelor 14 al. I I V I I , 18 — 33, 35 — 39 d in regu lament , cu deosebirea că lista părinţ i lor elevilor va fi afi­şată cu o săp tămână înainte de data adunăr i i genera le în loc de t re i săptămâni , iar rezul ta tu l alegerii locuitorilor p e n t r u ambele feluri de secţiuni şcolare se confirmă de comitetul şcolar al co­munei rura le în loc de comitetul şcolar judeţean . In caz de con-tes ta t iuni la alegerile pen t ru secţ iuni , comitetul şcolar jude ţean se va p ronun ţa în t impu l cel mai scur t şi în u l t ima ins tan ţă .

P e n t r u alegerea celor pa t ru locuitori d in t re păr inţ i i elevi­lor în comitetul şcolar r ămâne procedura stabil i tă de art . 37 din regulament .

Art. XL — Alegerea preotului şi a directori lor de şcoli p r imare sau a învăţă torului (în secţ iunea şcolară sătească) se va face de căt re colegii lor în t e rmen de cel mul t o săp tămână în u rma alegerii membr i lor să teni şi cu formalităţi le prescr ise la ar t 34 şi următor i i d in regulament .

Art. XII. — Imedia t d u p ă const i tuirea secţiunii şcolare se va comunica comitetului şcolar numele delegatului secţiunii , care va face pa r t e din comitet.

Art. XIII. — Secţiunile şcolare săteşti şi secţ iunile şcolare de , asociaţiuni de . sate se vor conforma în ce pr iveş te fondurile acestor secţiuni şi adminis t rarea lor — prescr ip ţ iuni lor ar t . 4 0 — 53 din regulament , cu adaosul că în t re cheltueli le a-cestor secţ iuni să f igureze în p r imă linie o cotă de 15°/ 0 d in ve-

niturile secţiunilor pentru comitetul şcolar comunal. In tot cup­rinsul articolelor 40 — 53 se va înlocui, pentru secţiunea şcolară sătească cuvântul comună cu sat, iar pentru secţiunea şcolară a asociaţiunii de sate se va înlocui cuvântul comună cu „satele asociaţiei".

Art. XIV. — Comitetul şcolar al comunei rurale va avea următoarele fonduri.

a) Venituri ordinare: 1. Cota înscrisă în venitul comunei, aşa cum prevede arţ.

40 litera a punctul 1 din regulament ; 2. 1 5 % din veniturile tuturor secţiunilor şcolare săteşti şi

secţiunilor 'şcolare ale asociaţiunilor de sate din comună;

3. Venitul fondului de rezervă, al economiilor şi exceden­telor bugetare ale comitetului şcolar comunal. Fondul de rezervă se formează din 10 — 2 5 % din economii excedente şi încasări peste prevederile bugetare.

b) Venituri extraordinare . 1, Subvenţiuni permanente sau temporare din partea statu­

lui, a judeţului sau a comun a i , a institnţilor financiare, contribu-ţiunile locuitorilor, etc. ;

2. Ajutoare dela comitetul şcolar judeţean.

Art. 15. Intre cheltuelile comit, se va prevede o cotă de 1 % din veniturile ordinare şi extraordinare ale comitetului în con­formitate cu dispoziţiile art. 186 pct. 16 din noua lege de orga­nizare a acestui Departament.

Suma respectivă se va depune pe seama Casei Şcoalelor la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar recipisa se va trimite Ca­sei Şcoalalor.

Art. XVI. — Comitetul va contribui cu o cotă până la maxi­mum 1 5 % din totalul veniturilor ordinare la veniturile comite­tului şcolar judeţean.

Din restul veniturilor comitetul şcolar va subvenţiona secţiunile şcolare săteşti şi secţiunile şcolare ale asociaţiunilor d e sate în primul rând pentru cheltuelile reale şi extraordinare ale şcoalelor c a : clădiri de localuri de şcoli primare, procurare de mobilier şcolar şi de material didactic şi în al doilea rând va ajuta secţiunile şcolare la cheltuelile ordinare de întreţinere, c a : iluminat, încălzit, etc. ţinând seamă de resursele bugetare ale secţiunilor şcolare.

Art. XVII. — Atr ibu t iun i le comitetelor şcolare şi ale secţi­unilor şcolare vor fi următoare le :

Secţiunile şcolare săteşt i şi secţiunile şcolare ale asociăţi-unilor de sate vor avea a t r ibut iuni le vechilor comitete şcolare a le comunelor rura le p revăzu te în art 54, 58 — 61 din regulament cu deosebirea că bugete le şi gest iuni le împreună cu actele justi­ficative se vor t r imete comitetului şcolar al comunei ru ra le spre verificare şi aprobare .

Comitetul şcolar comunal va avea în sarcina sa pe lângă a t r ibut iuni le p revăzu te în ar t . 55, 56, 57 din î egu l amen t — şi următoare le a t r i b u ţ i u n i :

1. A întocmi bugete le de venituri şi cheltueli, a le prezen­ta adunăre i generale anuale spre aprobare şi a le înainta comi­te tu lu i şcolar judeţean .

2. A înainta comitetului şcolar judeţean ges t iunea şi actele justificative de cheltueli spre verificare.

3 . A inspecta casa şi a verifica contabil i tatea ţ inu tă de per­ceptor cel pu ţ in odată pe t r imes t ru .

4. A supraveghea şi controla act ivi tatea secţiunilor şcolare săteşt i şi secţiunilor asociaţiunilor şcolare săteşti .

7. A cerceta contestaţ iuni le alegerilor la secţiunile şcolare, a aviza şi a l e înainta comitetului şcolar judeţean împreună cu dosarul alegerilor contestate .

8. A p r o p u n e comitetului şcolar judeţean îndepăr ta rea sau dest i tui rea membri lor secţiunilor şcolare cari se a ra tă nepăsăto­ri, p u n piedeci sau săvârşesc neregul i în scriptele şi casa s ec ţ i - ' unilor şcolare. I n această pr iv in ţă se vor îndeplini dispozi ţ iuni le ar t . 60 din regulament cu deosebirea că îndepăr ta rea şi dest i tu­irea membri lor secţiunilor se hotăreş te de comitetul şcolar jude­ţean. ••• •

9. A înfiinţa şi da premi i sau burse elevilor celor mai me­ri tuoşi d in şcoalele pr imare la sfârşitul studiilor p r i m a r e , stabi­l ind concursur i generale în t re elevii şcoalelor pr imare din comu­na, pen t ru încurajarea şt i inţelor teoretice, a lucrai ilor pract ice d in atel iere a produselor grădini lor şcolare, a câmpuri lor de ex­perienţă , etc.

Art. XVIII. — Comitetele şcolare d in două sau mai mul te comune rura le se pot întovărăşi în t re ele cu aprobarea adună-

rilor generale respective în vederea desfărşur&rii unei activităţi comune in special pentru crearea sau întreţinerea unei scoale cu caracter profesional sau al unui curs special, cum sunt cele menţionate la .art. 54 şi 55 din regulament. Formalităţile pentru înfiinţarea unei asemenea asociaţiuni, alcătuirea comitetului de conducere, precum şi atribuţiunile acestor comitete vor fi cele prevăzute de art. 62 — 69 din regulament.

Art. XIX. — Comunele rurale declarate comune suburbane vor avea comitete şcolare şi seoţiuni organizate după aceleaşi norme stabilite prin deciziunea de faţă pentru comunele rurale.

Art. XX. şi cel din urmă. Domnul Director General al Ca­sei Şcoalelor şi al Culturii Poporului este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni.

Dată in Bucureşti, 1 Septembrie 1930.

Ministru, JS. COSTĂCHJESCU.

Comitetul şcolar judeţean al judeţului Sălaj.

No. 1777—1930. — Achitarea abonamentelor pentru revista „Şcoala Noastră". Din tabloul inaintat de administraţia revista „Şcoala Noastră" am constatat că majoritatea comitetelor şcolare n'au achitat abonamentele din anii trecuţi. Punem in vedere tuturor comitetelor şcolare din judeţ să achite toate a-bonamentele restante cel mai târziu până la 31 Decemvrie a. c. raportându-ne imediat executarea.

Preşedinte: Secretar:

I. D E L E U . . D. MĂRGINEA NU.