CME 73

CAPITOLUL I Omul este creAcţionând asupsuperiori l-au sminunile care inventate. Este faptele pe care derivă faptele .. CAPITOLUL IIDistincţia dintpovestirile minunate credibile: 1. numărul şi concordanţa povestirilor şi încrederea pe care o merită observatorii şi martorii; 2. posibilitatea de a face ca miraculosul să dispară ajungând la unele dintre cauzele principale care ar fi pututtransforma un fa

ŞTIINŢELE OCULTE DESPRE MAGIE, MINUNI ŞI

MIRACOLE Eusebe Salverte

Omul este credul pentru că este veridic în mod natural. Acţionând asupra pasiunilor sale, prin credulitatea sa, oameni superiori l-au silit la o supunere religioasă. Poveştile despre minunile care îi conduceau în acest scop nu sunt toate inventate. Este util şi interesant în acelaşi timp să studiem faptele pe care le conţin aceste povestiri şi cauzele din care derivă faptele. *Misterele din temple *Distincţia dintre minuni şi miracole *Medicina ocultă *Minunile taumaturgilor *Legenda Şarpelui *Despre dragoni şi despre şerpi monstruoşi *Acţiunea mirosurilor asupra moralului omului *Secrete pentru a te proteja de foc *Droguri şi băuturi preparate *Substanţe veninoase şi otrăvuri *Boli trimise prin răzbunare divină *Boli prezise în mod natural *Morţi miraculoase

Preţul cărţii : 55 lei cu TVA inclus

C U P R I N S

dul pentru că este veridic în mod natural. ra pasiunilor sale, prin credulitatea sa, oameni ilit la o supunere religioasă. Poveştile despre îi conducea în acest scop nu sunt toate util şi interesant în acelaşi timp să studiem le conţin aceste povestiri şi cauzele din care

...........................................................................

3

re minuni şi miracole. Motive care fac

pt natural într-unul fabulos ..............................

7

1

CAPITOLUL IIEnumerarea şdezamăgitoare şfenomen sau a traduse greşit. Eale reprezentărilor emblematice. Apologii şi alegorii adoptate ca fiind fapte reale .....................................................................

13

CAPITOLUL IV Fenomene reale inuni datorate intervenţiei Divignora că era vpentru că fusesînlăturat ideea periculos să cofenomene folosîn acest punct, despre operele m

CAPITOLUL V Magie. Antichitatea credinţei în magie. Operele sale au principiului binelui cât şi al răului. Nu s-a răsturnarea ordchiar şi când duşmane ..........

CAPITOLUL VLuptă de abrecunoscut ca aAceastă ştiinţă extrase: 1. din cau spus despre au desemnat agen ţi la operaţiunile ştiinţei oculte, sau oameni care cultivau această ştiinţă; 4. magia caldeenilor includea toate ştiinţele oculte .......

75

CAPITOLUL V Erori amestecatatât din impostusacră. Imposturşarlatanismul, esau mai puţin ajungeau la reimpostură penasemenea îndemobservaţii exact CAPITOLUL VIII Garanţii ale învăluia ştiinţele oculte; hieroglife, idiolimbaj enigmat

I i discutarea acestor cauze. Aparenţe i jocuri ale Naturii. Exagerarea detaliilor unui duratei sale. Expresii nepotrivite, rău înţelese, xpresii figurate: stil poetic. Explicaţii eronate

, dar rare, prezentate ca fiind minităţii şi prezentate cu succes din cauză că se orba despre un fenomen local sau periodic;

e uitat un fapt natural care, în principiu, ar fi de miraculos; adesea pentru că ar fi fost

nvingi o mulţime sedusă. Observarea acestor ea cunoştinţele ştiinţifice ale preoţilor. Veridici scriitorii antici sunt la fel şi în ceea ce afirmă

agice ...............................................................

44

şi universalitatea

fost atribuite atât mai crezut, în Antichitate, că ar constitui

inii naturale. Nu i se mai contesta realitatea, erau produse de către sectanţii unei religii ...........................................................................

67

I ilitate între taumaturgi; învingătorul era vând ştiinţa de la Dumnezeu cel Atotputernic. avea drept bază fizica experimentală. Dovezi onduita taumaturgilor; 2. din ceea ce ei înşişi magie; 3. geniile invocate de către magicieni

ţi fizici sau chimici care erau folosi

II e cu nişte cunoştinţe pozitive; ele s-au născut ri voite cât şi din misterul care învăluia ştiinţa ile, promisiunile exagerate ale taumaturgilor; scamotajul; trucuri de îndemânare mai mult grosiere; folosirea sorţii şi uşurinţa cu care zultat. Oracole: se alăturau în echivoc, în tru a asigura succesul, mijloace naturale,

ânării ventrilocilor, vertijurilor; şi în sfârşit e, dar foarte simple ...........................................

87

misterului care muri şi scrieri sacre necunoscute profanilor; ic al evocărilor; revelaţii graduale, parţiale şi

2

pe care le obţinereligia jurământîntinderii operemâinile taumatuo practică lipsităfie înţelese; 2. idorinţa de a-i gh nacestora proced mod ostentativ, fac să geamă în rândul mulţimilor greşelile cele mai grosiere ...............................................................................

108

CAPITOLUL IX În ciuda rivali spiritul formei fixe de civilizaţie menţEl este ferit pperfectibile. 1. magilor, răspânrevelaţie a maromanilor deterRoma pentru acare se convertemagice pe care În această ultimşcolile filosofilomai ales a preo ăm pe cei dintâi, fără să ne înşelăm, societăţile secrete din Europa şi celorlalţi, vrăjitorii moderni ......................................................

126

CAPITOLUL X Enumerarea mifăceau pe tauma CAPITOLUL XMinuni operateîncercări în arta CAPITOLUL XAcustică: imitrăsunătoare; and CAPITOLUL XOptică: efectfantasmagorie; neagră; magicincredibile ....... CAPITOLUL XHidrostatică: fântâna minunată a lui Andros; mormântul lui Bellus; statui care varsă lacrimi; lămpi perpetue. Chimie: lichide care îşi schimbă culoarea; sânge solidificat, care se lichefiază; lichide inflamabile; distilarea şi băuturile alcoolice cunoscute altăda templelor ..........................

171

au un număr mic de preoţi în plenitudinea lor; ului; minciuna legată de natura procedeelor şi lor magice. Consecinţe ale misterului: 1. în rgilor, ştiinţa magică se degradează, redusă la de teorie şi ale cărei formule ajung să nu mai

gnoranţa limitelor care îi circumscriu puterea, ici secretele şi obiş uinţa de a atribui eficienţa eelor pe care ştiinţa le foloseşte în

tăţii dintre religii,ine misterul în temple şi în şcolile filosofice. entru multă vreme de influenţa civilizaţiei

comunicarea obişnuită a grecilor cu succesorii diţi în Asia după moartea lui Smerdis; prima giei; 2. sărăcirea Egiptului după cucerirea mină afluxul preoţilor de grade inferioare spre duce acolo secretele templelor; 3. politeiştii sc la creştinism aduc în sânul său cunoştinţele

le deţineau. ă epocă, subzistă rămăşiţele ştiinţei sacre: 1. în r teurgişti; 2. în posesia preoţilor rătăcitori şi ţilor egipteni. Putem să îi desemn

nunilor prin care practica ştiinţelor oculte îi turgi capabili să opereze ..................................

143

I de mecanică: podelele mişcătoare, automate; de a se ridica în aer ..........................................

147

II area zgomotului tunetului; orgi; cufere roizi şi capete vorbitoare; statuia lui Memnon

152

III e asemănătoare celor ale dioramei; apariţia zeilor şi ale umbrelor morţilor; camera ieni care îşi schimbă înfăţişarea; minuni ...........................................................................

158

IV

tă, chiar şi în afara

3

CAPITOLUL XSecrete pentru aminuni în iniţieşi pentru a ieşcunoscute în Asjos şi până în zica lemnul să nu CAPITOLUL XSecrete pentruExemple modetratamentelor bcăror veninuri sunt distruse sau epufacultatea pe cadovedită de expaceastă facultatsimţurile reptile CAPITOLUL XDroguri şi băuturi preparate; unele narcotice, altele care te făceau să capeţi o imbecilitate trecătoare. Circe; Nepenthes. Iluzii delicioase, iluzii înspăimântătoare, revelaţii involuntare, curaj invincibil, produse de alimente sau băuturi. Bătrânii Muntelui nu-şi seduceau discipolii decât prin iluzii; ei îi protejau proba tulburărilor prin droguri stupefiante. ExeFolosirea lor, dafizică şi la imbe

CAPITOLUL XVIII Acţiunea miro oralului omului; acţiunea pomezilor: unguentulprevenţia sau dAsemenea viseFolosirea câtorv rimele pentru care pretinsele sortilegii le-au servit drept văl, rigoarea legilor redactate împot a vrăjitoriei, acestea sunt principalele cau licat numărul vrăjitorilor. Importanţa aces

CAPITOLUL X Acţiunea imaginaţiei; pregătită de către credinţa obişnuită pentru povestiri minunate, secondată de accesoriile fizice, de muzică, prin obi acultăţile morale, printr-o teroare negânditpropagă efecteleRătăciri ale imaşi de maceraţii.faţa rătăcirilor im

CAPITOLUL XX Medicina făcea parte din ştiinţa ocultă; ea nu a fost exersată

V se proteja de foc, folosite pentru a se efectua

rile şi în ceremoniile cultului; ele erau folosite i nevătămat din probele de foc; ele au fost ia şi în Italia şi puse în folosinţă în imperiul de lele noastre în Europa. Procedeu pentru a face ardă ..................................................................

180

VI a acţiona asupra simţurilor animalelor. rne şi antice. Puterea armoniei; puterea

une; crocodili şi şerpi îmblânziţi reptile ale

izate. Psylle antice: re o aveau de a vindeca muşcătura şerpilor, erienţele recente, frecvent repetate în Egipt;

e ţine de emanaţii mirositoare care afectează lor şi care nu sunt sezizate de simţirule omului

187

VII

bil împotriva mple numeroase de utilizare a acestor droguri. că devine obişnuită, conduce la insensibilitate cilitate ...............................................................

202

surilor asupra m magic opera adesea, în vise, ceea ce

orinţa considera cu uşurinţă ca fiind realitate. oferă explicaţia întregii istorii a vrăjitorilor. a cunoştinţe misterioase, c

riva crimei absurdeze care au multip

tei discuţii dovedite prin fapte recente ............. 218

IX

şnuinţa de a exalta fă, prin presentimente. Mişcările simpatetice imaginaţiei. Vindecări produse de imaginaţie. ginaţiei, tulburate de boli, de posturi, de veghi Remedii morale şi fizice, opuse cu succes în

aginaţiei .........................................................

234

4

mult timp decâ lile erau trimise de către spiritele răufăcăfost miracole, oau atribuit unorşi şarlatanismulmincinoase. Aluate într-un vol

CAPITOLUL X Substanţe veninoase. Otrăvuri ale căror efect poate fi gradual. Morţi miraculoa e în probele judiciare. Boli trimise prin răzb rezise în mod natural .......

265

CAPITOLUL XSterilitatea pămtaumaturgii le alimbajul embleCulturi care se rvegetaţia. Atmonitrat de arsen şi căderi de pietre prevăzute şi prezise ..........................................

277

CAPITOLUL X Meteorologie. A loaia, furtunile şi direcţia vânturilor; ea sefacultate de a favorabile. Cere

CAPITOLUL XArta de a sustrindică existenţaElicius sau de Zde alte personajaspectul provine de la Prometeu; el explicSalmoneu; a fost cunoscut de c construirea templului din Ierusalim constituie o dovadă în acest sens. Zoroastru s-a folosit de el pentru a aprinde focul sacru şi pentru a opera, lor săi, probe şi minuni. Dacă l-au avut caldeenii el s-a pierdul urme ale sale Miracole analoatotuşi o explicaţ

CAPITOLUL XSubstanţe fosfodezvoltată de abăuturile alcoolde sus: mai muca profanii careSângele lui NeMedeea a folosit-o împotriva lui Creuse, un adevărat foc gregorian. Acest foc, regăsit în mai multe reprize, a fost pus în

t de către preoţi; botoare sau de către zeii iritaţi; vindecările au pere magice. Credulitatea şi spiritul de mister substanţe fără energie proprietăţi miraculoase a urmat acest gen de decepţie. Vindecări bstinenţe extraordinare. Substanţe nutritive um aproape imperceptibil. Aparente învieri ....

250

XI

se. Otrăvuri folositunare divină. Boli p

XII ântului. Credinţa în mijloacele pe care

veau pentru a opera s-a născut mai ales din melor. Sterilitate produsă în mod natural. uinează una pe cealaltă; substanţe care distrug sferă devenită infectă. Pudră mirositoare şi

ic, folosite ca arme ofensive. Cutremure

XIII rta de a prevedea p transformă în ochii oamenilor obişnuiţi într-o permite sau de a refuza ploaia şi vânturile monii magice pentru a opri căderea grindinii ..

286

XIV age fulgerul din nori. Medalii şi tradiţii care sa în Antichitate. Sub numele de cult Jupiter eus Cataibates, este cunoscut de către Numa şi e antice. Imitatorii de tunet s-au folosit de asta;

ă mitul lui ătre evrei:

în iniţierea sectanţidin mâinile lor. Câteva

subzistau în India, în timpul lui Ctesias. ge celor produse de această artă şi care merită ie diferită ..........................................................

294

XV rescente. Apariţia subită a flăcărilor. Căldură er şi de apă. Piroforul şi fosforul, naftalina şi ice, folosite în diferite miracole. Foc coborât lte cauze explică această minune. Moise face ating lucrurile sfinte să fie mistuiţi de foc. sus era o fosfură de sulf; şi otrava pe care

5

aplicare demult: se foloseşte un foc de nestins în Persia şi în Hindustan ........ .......................................

311

CAPITOLUL XXVI Compoziţii anaSamuel; de cătrHerodot; de cătIulian şi în SiriDelphi, pentru invenţiei pudreirecunoscută dinpoetic au părut altileriei. Preoţifulgerul împotcomparat cu arm te prin folosirea acestor arme. Pudra de tun a fost cunoscută în imperiul de jos şi probabil până în secolul XII .........................

327

CAPITOLUL X Taumaturgii pu uni cu arma cu aer, forţa aburului şi prcunoscută de călui Abaris era,proprie; şi busoimperiului. Altegalvanismului. Amuzamente al

CAPITOLUL XConcluzie. Prinobiecţia extrasă din pierderea noţiunilor ştiinţifice a anticilor. Doar Democrit, printre ei, se ocupă de observaţii şi de fizica experimentală. Acest filosof vedea, ca şi noi, în operele magice, rezultate ale unei aplicaţii ştiinţifice ale legilor Naturii. Utilitatea studiermiracolelor antinoţiunile lor savpopor anterior.impostură; dar aurmele lor, încsupunerea volunde fericirea pe c

NOTA A - MONSTRUOŞI NUMĂR MARE DE POVESTIRI FABULOASE SAU ISTORICE I – Reptile ajunse la o dimensiune puţin obişnuită au dat naştere sau au acreditat mai multe astfel de povestiri ...............

352

II – Altele au a esii figurate care au fost considerate în se

III – Şerpi morevărsarea apeloIV – Legenda ş

....................................

loage pudrei de tun. Mine practicate de e preoţii evrei din vremea lui Osias şi a lui re preoţii creştini, la Ierusalim, sub împăratul a sub califul Motassem; de către preoţii din a respinge perşii şi galezii. Antichitatea

; aparent originară din Hindustan, ea a fost totdeauna în China. Efectele sale descrise fabuloase. Armată tartară respinsă cu ajutorul i Indiei foloseau acelaşi mijloc pentru a lansa riva inamicilor lor. Fulgerul lui Jupiter ele noastre de foc. Diverse miracole explica

XVII teau opera încă minoprietăţile magneţilor. Busola a putut fi tre fenicieni, ca navigatori ai Feniciei. Săgeata poate, o busolă. Finlandezii au o busolă la este folosită în China, de la construirea mijloace de a opera miracole. Fenomenele Acţiunea oţetului asupra oxidului de calciu. e fizicii; picături de sticlă, etc ..........................

339

XVII cipii urmate în cursul discuţiei. Răspuns la

ii din acest punct de vedere a cilor. Taumaturgii nu legau prin nicio teorie ante: este un indice că le-au primit de la un

Primii taumaturgi nu pot fi acuzaţi de r fi periculos să mergem în ziua de astăzi pe ercând să subjugăm poporul prin miracole; tară în faţa legilor este o consecinţă asigurată are legile le-o produc oamenilor ......................

349

DESPRE DRAGONI ŞI DESPRE ŞERPI CARE FIGUREAZĂ ÎNTR-UN

vut drept bază exprnsul concret ..................................................... 352

nstruoşi, embleme ale ravagiilor produse de r ........................................................................

352

arpelui, transferată din tablourile astronomice

6

în mitologie şi î .................... 352 V – Aceeaşi legendă pătrunde în creştinism, mai ales la popoarele din Occident ............. .....................................

353

VI – Explicaţi emelor în care apărea şarpele .............

VII – Multiplicreale ................VIII – Variantevestigii ale legeIX – Această listoria este alterX – Obiecte fi regtabloul distruge ............................. 353 XI – Armoariile şi însemnele militare fac loc unor noi aplicaţii ale legendei astronomice ...........................................................

353

XII – Mitologie anterioar ăsi în ea legenda şarpelui ............ ......................................

353

XIII – Rezumat NOTA B – DESPovestiri şi insaceeaşi menţioExplicaţii puţin concludConform lui Langles, sunetele proferate uneori de către statuie corespundeau ce leme ele însele ale celor şapte planete. O t fi pronunţat de către statuia lui MemMiracolul era prajunge la o solu

n istorie .........................................

............i alegorice ale embl........................................................................... 353 itatea faptelor de acest gen adoptate ca fapte ...........................................................................

353

în circumstanţele şi datele povestirilor; noi ndei astronomice ..............................................

353

egendă este aplicată unor personaje celebre; ată pentru a o regăsi ........................................

353

zice şi monumente în care vulgarul ăseşte rii unui şarpe monstruos ......

ă, alterată pentru a g.................................... .......................................................................... 353

PRE STATUIA LUI MEMNON cripţii care atestă vocalitatea statuii şi fac

nare a cuvintelor care au fost pronunţate. ente, propuse de diferiţi autori.

lor şapte vocale, embracol care ar fi putu

non. Negare a sistemului domnului Letronne. obabil efectul excrocheriei. Imposibilitate de a ţie satisfăcătoare a problemei ...........................

354

7