clustere

Ianuarie 2009

POTENŢIALUL DE CONSTITUIRE ÎN ROMÂNIA A CLUSTERELOR PENTRU CONSOLIDAREA

COMPETITIVITĂŢII ÎN RELAŢIE CU POLII MAJORI DE CREŞTERE ŞI ZONELE METROPOLITANE

- Faza 2 -

Studiu pilot: Zona Metropolitană Iaşi

Beneficiar: Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Locuinţei

Directia Generala pentru Strategii şi Politici pentru Coeziune Teritorială

Executant: Consorţiu format din

GEA Strategy and Consulting S.A. (leader)

Lattanzio e Associati S.p.A

Ecosfera S.p.A

_____________________ ____________________

Potential de constituire in Romania a clusterelor pentru consolidarea competitivităţii in relatie cu polii majori

de crestere (zonele metropolitane). Studiu Pilot privind Zona Metropolitana Iasi

3

Cuprins

1. ZONA METROPOLITANA IASI PREZENTARE GENERALĂ ...................................7

1. 1 Informaţii generale ................................................................................................................ 7

1. 2 Structura instituţională a ZMI .............................................................................................. 13

1. 3 Factori de dezvoltare economică ........................................................................................ 14

1. 4 Analiza SWOT a ZMI ............................................................................................................ 26

2. PROFILUL COMPETITIV AL ZONEI METROPOLITANE IAŞI ............................29

2.1 Definirea competitivităţii – abordare conceptuala ............................................................. 29

2.2 Stadiile dezvoltării economice ............................................................................................. 31

2.3 Competitivitatea locală ....................................................................................................... 32

2.4 Analiza sectorului întreprinderilor ...................................................................................... 33

2.5 Dezvoltarea de clustere în cadrul Zonei Metropolitane Iaşi ............................................... 54

Identificarea potenţialului de aglomerare/clusterizare în cadrul ZMI ................................. 55

A. Testarea existenţei factorilor generali de dezvoltare economică competitivă ............... 55

B. Metode cantitative de identificare .................................................................................. 58

C. Ipoteze şi instrumente calitative de identificare ............................................................. 63

Caracterizarea sumară a clusterelor potenţiale identificate ............................................... 64

Politicile de dezvoltare a clusterelor potenţiale .................................................................. 70

Proiecte pe termen scurt şi mediu de creştere a competitivităţii şi de susţinere a

clusterelor emergente identificate ...................................................................................... 74

_____________________ ____________________



4

3. CONTRIBUŢIA SUPLIMENTARA LA ELABORAREA PLANULUI INTEGRAT

URBAN AL MUNICIPIULUI IAŞI – POL DE CREŞTERE ........................................................83

3.1 Dezvoltarea capacităţii administrative a ZMI ...................................................................... 84

3.2 Definirea proiectelor individuale pentru care se cere finanţare în cadrul PIU ................... 89

3.3 Componenta dezvoltării resurselor umane în cadrul PIU ................................................... 91

4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ZONELOR

METROPOLITANE IN CONTEXTUL SUSTINERII CLUSTERELOR EMERGENTE SI

SUPRAPUNERII CU POLII DE CRESTERE FINANTABILI PRIN por ..................................94

5. ANEXE.................................................................................................................................99

5.1 Anexa 1. Selectie actori principali cluster “Iasi agrobusiness” ............................................ 99

5.2 Anexa 2. Extras legislativ din legislatia romaneasca cu privire la ADI si al serviciile

comunitare de interes public ............................................................................................................ 112

5.3 Anexa 3. Zone metropolitane, oraşe metropolitane şi forme de asociere între autorităţi ale

administraţiei publice locale din Italia .............................................................................................. 123

5.4 Anexa 4. Planificarea Strategică în Zona Metropolitană Bologna (model de benchmarking

pentru ZMI)........................................................................................................................................ 129

_____________________ ____________________



5

Lista de Figuri

Figura 1 Harta Zonei Metropolitane Iaşi (ZMI)

Figura 2 Structura populaţiei pe domenii de activitate

Figura 3 Distributia cifrei de afaceri a firmelor active in 2007, pe domenii de activitate, ZMI

Figura 4 Distributia numarului de firme active in 2007, pe domenii de activitate, ZMI

Figura 5 Distributia numărului de salariaţi ai firmelor active în 2007, pe domenii de activitate, ZMI

Figura 6 Ponderea ZMI, în total judeţ, pe domenii de activitate, funcţie de cifra de afaceri a firmelor active 2007

Figura 7 Ponderea ZMI în total judeţ, pe domenii de activitate, în funcţie de numărul firmelor active în 2007

Figura 8 Ponderea ZMI în total judeţ, pe domenii de activitate, în funcţie de numărul de salariaţi în 2007

Figura 9 Ponderea ZMI în ansamblul economiei judeţului, firme active 2007

Figura 10 Ponderea Mun. Iasi in total ZMI, pe domenii de activitate, functie de cifra de afaceri a firmelor active 2007

Figura 11 Ponderea Mun Iasi in total ZMI, pe domenii de activitate, funcţie de nr. firmelor active în 2007

Figura 12 Ponderea municipiului Iaşi în ansamblu economiei ZMI, firme active 2007

Figura 13 Evoluţia numărului anual al firmelor active, ZMI, 2000-2007

Figura 14 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active, ZMI, 2000-2007

Figura 15 Evoluţia numărului anual al firmelor active, ZMI, 2000-2007

Figura 16 Evoluţia numărului anual de firme active din industrie, ZMI, 2000-2007

Figura 17 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active din industrie, ZMI, 2000-2007

Figura 18 Evoluţia numărului anual de salariaţi ai firmelor active din industrie, ZMI, 2000-2007

Figura 19 Evoluţia numărului anual de firme din agricultură, ZMI, 2000-2007

Figura 20 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active din agricultură, ZMI, 2000-2007

Figura 21 Evoluţia numărului anual de salariaţi ai firmelor active din agricultură, ZMI, 2000-2007

Figura 22 Evoluţia numărului anual de firme active din construcţii, ZMI, 2000-2007

Figura 23 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active din construcţii, ZMI, 2000-2007

Figura 24 Evoluţia numărului anual de salariaţi ai firmelor active din construcţii, ZMI, 2000-2007

Figura 25 Evoluţia numărului anual de firme active din servicii, ZMI, 2000-2007

Figura 26 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active din servicii, ZMI, 2000-2007

Figura 27 Evoluţia numărului anual de salariaţi ai firmelor active din servicii, ZMI, 2000-2007

Figura 28 Evoluţia numărului anual de firme active din comerţ şi turism, ZMI, 2000-2007

Figura 29 Evoluţia cifrei de afaceri anuale a firmelor active din comerţ şi turism, ZMI, 2000-2007

Figura 30 Evoluţia numărului anual de salariaţi ai firmelor active din comerţ şi turism, ZMI, 2000-2007

_____________________ ____________________



6

Lista de Tabele

Tabel 1 Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe

Tabel 2 Produsul intern brut pe categorii de resurse

Tabel 3 Analiza SWOT a ZMI

Tabel 4 Model de clasificare a polilor naţionali

Tabel 5 Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, funcţie de Numărul de salariaţi

Tabel 6 Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, funcţie de Numărul de firme active

Tabel 7 Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, funcţie de Cifra de afaceri anuală a firmelor active

Tabel 8 Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în dezvoltarea tehnologică de vârf, după Codul CAEN

Tabel 9 Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare clusterizare în dezvoltarea tehnologică de vârf, descriere

Tabel 10 Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în agricultură şi industrie, cod CAEN

Tabel 11 Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în agricultură şi industrie, descriere

Tabel 12 Proiecte pe termen scurt şi mediu de creştere a competitivităţii şi de susţinere a clusterelor emergente identificate

Tabel 13 Planul integrat urban Iaşi - Intervenţii propuse

Tabel 14 Planul integrat urban Iaşi - Exemplu de grilă pentru prioritizarea proiectelor

Tabel 15 Tipuri de proiecte potenţial finanţabile prin POS DRU

_____________________ ____________________



7

11.. ZZOONNAA MMEETTRROOPPOOLLIITTAANNAA IIAASSII PPRREEZZEENNTTAARREE GGEENNEERRAALLĂĂ

1. 1 Informaţii generale

Municipiul Iaşi este reşedinţă de judeţ şi un

important centru economic, academic şi logistic,

situat pe coridorul european IX, cu acces la DN28

şi DN24, cale ferată şi aeroport.

Regiunea Iaşului deţine o poziţie cheie în

economia României, a cărei dezvoltare este

puternic influenţată de poziţia sa geografică,

reprezentând una dintre cele mai importante

legături de tranzit comercial din partea estică a

României. De asmenea, reţeaua sa de şosele si căi

ferate asigură accesibilitate către orice zonă a ţării,

incluzând Marea Neagră si Dunărea, cât şi spre

Europa, pe ruta spre noile pieţe ale fostei U.R.S.S.

Fig. 1 – Harta Zonei Metropolitane Iaşi

(sursa: www.zmi.ro)

_____________________ ____________________



8

Zona Metropolitană Iaşi (ZMI) este situată în partea central-estica a judeţului Iaşi, în cadrul

regiunii de dezvoltare Nord-Est. Sistemul ZMI, având o suprafaţă de 787,87km2 şi o

populaţie de 397.800 locuitori. Zona Metropolitană Iaşi cuprinde municipiul Iaşi şi 13

comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu,

Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria. Acestora li s-au alăturat

recent alte patru comune – Comarna, Movileni, Prisecani, Ţuţora. Acestea din urmă deţin

în prezent statutul de membru-observator, cu perspectiva de a deveni membri cu drepturi

depline în cadrul ZMI.

Constituirea Zonei Metropolitane Iaşi a reprezentat o iniţiativă a Consiliului Judeţean şi

Primăriei Municipiului Iaşi de a stabili un parteneriat pe termen mediu şi lung între

unităţile administrativ teritoriale din cadrul zonei de dezvoltare Iaşi, ca răspuns la

provocările legate de dinamica mediului economic şi necesităţile de dezvoltare din mediul

urban şi zonele rurale adiacente municipiului Iaşi. Acest demers s-a concretizat prin

intermediul Programului GRASP (Governance Reform and Sustainable Partnerships –

Reforma Administraţiei Publice prin Parteneriate Durabile), finanţat de către Agenţia

pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) şi implementat de Development

Alternatives Inc. (DAI) şi Academy for Educational Development (AED).

Crearea ZMI s-a realizat pe baza cadrului legislativ existent, în condiţiile păstrării

autonomiei administrative şi politice a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale prin

parteneriate de tip: public-public şi public-privat.

Motivaţia abordării în mod integrat a dezvoltării la nivelul municipilui Iaşi şi zonei adiacente,

pe bază de parteneriate, constă în posibiltatea unei mai bune gestionări şi valorificări a

resurselor existente. În plus, unităţile administrativ-teritoriale componente, acţionând în

parteneriat, dobândesc o mai bună capacitate de a atrage/ mobiliza fondurile necesare

pentru dezvoltarea de proiecte de amploare, cu impact la regional şi local (furnizare de

utilităţi, mediu, infrastructură etc.), precum şi de a le implementa în mod eficient. De

asemenea, asocierea localităţilor asigură dezvoltarea în ansamblu şi, corelată la întregul

teritoriu, măreşte accesibilitatea zonei, crescând şansele obţinerii unor avantaje

comparative în competiţia regională, cu implicaţii directe asupra atractivităţii zonei pentru

potenţiale investiţii.

_____________________ ____________________



9

Creşterea ofertei de bunuri/ servicii publice (din punct de vedere calitativ şi cantitativ)

obţinută la nivelul zonei metropolitane este bazată pe1:

• competiţia regională;

• coordonarea investiţiilor de capital având la bază planificarea fizică şi economică a

teritoriului;

• producerea de bunuri şi servicii publice;

• distribuţia spaţială a funcţiunilor şi a grupurilor de locuitori;

• externalităţile unor servicii publice dincolo de limita unei unităţi administrative locale.

Direcţiile strategice2 care sustin viziunea de dezvoltare a Zonei Metropolitane Iasi în

legatura cu revitalizarea si dezvoltarea rolului de capitala regionala sunt:

� Initierea parteneriatului între unitatile administrative teritoriale relevante, pe baza

intereselor si a unei strategii comune de dezvoltare;

� Crearea conditiilor care fac din Zona Metropolitana Iasi un pol de dezvoltare relevant

la scara regionala, nationala si europeana: nod logistic, servicii diversificate,

dezvoltare economica durabila, forta de munca educata, mediu de calitate, calitate a

vietii si a dezvoltarii, comunitate deschisa, prestigiu, identitate locala;

� Crearea aliantelor strategice si asigurarea apartenentei la retelele de cunoastere si

decizie relevante.

Obiective strategice de dezvoltare3 formulate pentru Zona Metropolitană Iaşi vizează

următoarele aspecte:

� Redefinirea şi consolidarea rolurilor unităţilor administrative teritoriale în regiune, pe

termen mediu şi lung, ca un pol de dezvoltare puternic şi semnificativ pentru

Moldova, România, ca zonă de granita estică a Uniunii Europene;

� Echilibrarea şi cresterea ritmului dezvoltării economice pentru fiecare din partenerii

metropolitani;

� Dezvoltarea armonioasă şi coerentă a unităţilor administrativ teritoriale

metropolitane şi a comunităţilor;

� Dezvoltarea identităţii culturale a comunităţilor membre;

1 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005 2 Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Iaşi (sursa: www.zmi.ro) 3 idem

_____________________ ____________________



10

� Dezvoltarea accesibilităţii şi echipării integrate a localităţilor metropolitane (drumuri,

aprovizionare cu apă, canalizare, telefonie etc.) atât la nivelul Zonei Metropolitane

Iaşi, cât şi a acesteia către restul regiunilor României şi peste graniţă.

� Asigurarea serviciilor publice performante şi competitive pe tot teritoriul metropolitan;

� Dezvoltarea performanţelor administraţiilor publice metropolitane;

� Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa a comunităţilor din zona metropolitană;

� Creşterea accesului acestora la resurse (inclusiv fondurile guvernamentale, fondurile

de preaderare şi alte fonduri internaţionale) prin solicitări în parteneriate;

� Stabilirea de parteneriate la nivel naţional şi internaţional de care să beneficieze toţi

membrii Zonei Metropolitane Iaşi.

ZMI prezintă o serie de caracteristici4 care justifică acest tip de abordare a dezvoltării în

regiune:

• Zona Metropolitană Iaşi reprezintă cel mai relevant pol de dezvoltare în Moldova,

adică într-o zona reprezentând cca. 20% din suprafaţa României, unde trăieşte un

procent similar din populaţia ţării;

• Poziţia geografică îi întemeiază rolul de zonă metropolitană la graniţa cu Republica

Moldova şi la graniţa Uniunii Europene; în sprijinul acestui avantaj vin planurile de

dezvoltare a infrastructurilor şi cooperarea iniţiată la nivel tehnic între Regiunea de

Dezvoltare Nord-Est, Zona Metropolitană şi raioanele partenere de peste Prut;

• Alianţa metropolitană, prin resursele şi potenţialul multiplu, deţine poziţia cea mai

puternică în regiune (Regiunea Nord-Est si Moldova, în general); pentru o abordare

integrată a parteneriatelor în dezvoltare, membrii Zonei Metropolitane au iniţiat

planificarea dezvoltarii în parteneriat pe termen mediu şi lung cu judeţele membre ale

regiunii;

• Planurile istorice vizând cooperarea Est-Vest şi relaţionarea Moldovei cu Transilvania

se reiau de către partenerii metropolitani şi sunt susţinute către toate nivelele

decizionale în parteneriate la toate nivelele teritoriale;

• Calitatea serviciilor şi dotărilor academice, de cercetare şi dezvoltare, aplecarea către

valorile cultural-artistice şi istorice şi tradiţia în educaţia academică aşează Zona

Metropolitană într-o poziţie de frunte în Moldova;

• Forta de muncă tânara este de bună calitate, înalt şi divers calificată şi ieftină;

• Comunităţile locale sunt deschise şi educate, păstrătoare de valori şi tradiţii; 4 idem

_____________________ ____________________



11

• Infrastructurile de telecomunicaţii, tehnologică şi de afaceri asigură mediul propice

dezvoltării, afacerilor locale şi atragerii de afaceri noi;

• Accesibilitatea fizică a zonei este de bună calitate, diversificată şi în continuă

dezvoltare (aeroportul în extindere);

• Cooperarea la multiple nivele teritoriale şi în diverse domenii, accesibilitatea în

dezvoltare, asigură condiţii pentru dezvoltarea pieţelor de desfacere;

• Zona Metropolitană este depozitara unor seturi de valori culturale, artistice, stiintifice,

de patrimoniu şi turistice care o fac de o atractivitate unică în Moldova şi în România;

• Trecutul istoric (fosta capitală), structurile instituţionale, culturale, academice şi de

reprezentare, relaţiile internaţionale, caracterul cosmopolit, palimpsestul de valori şi

tradiţii îi conferă Zonei Metropolitane imagine şi prestigiu.

_____________________ ____________________



12

Caseta nr. 1: Instituţionalizarea Zonei Metropolitane Iaşi – repere cronologice

2002 – Interviurile realizate de specialiştii Programului GRASP cu reprezentanţii Consiliului

Judeţean şi Primăriei Iaşi pe tema necesităţilor de asistenţă pentru dezvoltare evidenţiază

oportunitatea adoptării unei abordări intergrate de dezvoltare a aşa-numitei „aglomerări

urbane Iaşi” (municipiul Iaşi, împreună cu localităţile adiacente).

2003 – Consiliul Judeţean Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi şi reprezentanţii Programul

GRASP semnează un Acord de Colaborare în vederea iniţierii proiectului de dezvoltare

metropolitană. Acest proiect a reunit mai multe categorii de actori, şi anume: Consiliul

Judetean, Municipiul Iasi, Primăriile Comunelor componente, precum şi furnizorii de servicii

publice (infrastructură, utilităţi, servicii), 2 universităţi, 3 ONG-uri, Asociaţia Oamenilor de

Afaceri Iaşi.

Etapele principale ale proiectului au fost5:

� Etapa de pregătire în care au fost explorate şansele de cooperare în dezvoltare

metropolitană, în care conceptul de „aglomeraţie urbană” a fost înlocuit de parteneri

cu cel de „zonă metropolitană”, au fost elaborate sau schiţate planurile integrate de

dezvoltare, la nivel local şi metropolitan, consolidate de perspectivele în dezvoltare

naţională şi internaţională

� Iniţierea etapei de instituţionalizare în cadrul căreia partenerii au elaborat un

concept instituţional potrivit condiţiilor locale şi metropolitane, în cadrul legal

existent; astfel a fost înfiinţată Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi.

� Iniţierea etapei de implementare a constat în decizia Consiliului Metropolitan de a

crea şi cofinanţa Agenţia de Dezvoltare Metropolitană Iaşi, reţeaua de INTRANET

Metropolitan, lansarea paginii de web, planul de utilizare a terenurilor la scară

metropolitană şi de a-şi însuşi utilizarea sistemului Map Decision.

2004 – La 8 aprilie, Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi demarează procedurile de

înregistrare ca organizaţie ne-guvernamentală.

5 Mihaela Vrabete – Zona Metropolitană Iaşi, Studiu de Caz, GRASP, 2004

_____________________ ____________________



13

1. 2 Structura instituţională a ZMI

Conducerea Asociaţiei Zona Metropolitană Iaşi este asigurată de Consiliul Metropolitan,

alcătuit din reprezentanţii delegaţi ai Consiliului Judeţean şi ai Consiliilor Locale.

Preşedenţia asociaţiei este deţinută ca poziţie oficială şi nu ca persoană de către

preşedintele Consiliului Judeţean.

Consiliul Metropolitan este asistat de trei Comisii tehnice, alcătuite din specialiştii din

cadrul adminsitraţiilor implicate (pregătiţi prin Programul GRASP) şi având ca principală

responsabilitate susţinerea Consiliului Metropolitan în luarea deciziilor, în principal prin

implicarea comunităţilor locale în acest proces:

• Comisia de Planificare Strategică şi Spaţială;

• Comisia de Planificare Financiară;

• Comisia pentru Servicii Publice.

Consiliul Metropolitan colaborează de asemenea cu reprezentanţi ai factorilor de decizie,

structuraţi în Comisii de specialitate, dupa cum urmează:

• Dezvoltarea Serviciilor Publice (reprezentanţi ai serviciilor publice);

• Dezvoltare Economică Locală (reprezentanţi ai sectorului privat);

• Grupul de Experţi (personalităţi în domenii-cheie de expertiză, provenind din mediul

academic şi de cercetare, grupuri ştiinţifice şi profesionale de vârf, companii private).

Rolul executiv este asumat de către Agenţia de Dezvoltare Metropolitană, ale cărui

atribuţii includ: organizarea şi implementarea activităţilor necesare pentru planificarea,

implementarea, monitorizarea şi promovarea proiectelor de dezvoltare metropolitană,

scrierea proiectelor de finanţare, derularea activităţilor administrative curente.

_____________________ ____________________



14

1. 3 Factori de dezvoltare economică

Resursele naturale

Cadrul natural al zonei, în special suprafeţele împădurite din apropierea localităţilor

judeţului, reprezintă o importantă atracţie turistică (e.g. – ariile împdurite de la Bârnova sau

Păun, unde se practică turismul de agreement). În perioada recentă, au fost declanşate

măsuri de protecţie a cadrului natural (extinderea pădurilor, instituirea de areale protejate

etc.), ca urmare a impactului negativ înregistrat în urma defrişărilor efectuate în mod

necontrolat.

Un alt avantaj constă în prezenţa apelor minerale de pe terioriul Zonei Metropolitane Iaşi,

care reprezintă o resursă regenerabilă, ale cărei calităţi curative şi alimentare sunt

recunoscut pe plan naţional şi internaţional. Complexul balnear de la Nicolina, care cuprinde

un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare

şi tratament, precum şi o plajă amenajată, valorifică proprietăţile terapeutice ale apelor

minerale din zonă. Cu toate acestea, se poate afirma că aceste rezerve nu sunt încă

exploatate la adevăratul lor potenţial.

Infrastructura de transport

Gradul de accesibilitate este ridicat în cazul tuturor localităţilor componente ale sistemului

ZMI. Infrastructura de transport este diversificată (reţea rutieră şi feroviară, aeroport

internaţional) şi există un număr de companii de profil care asigură conexiunile cu cele mai

importante destinaţii din Europa. Se observă însă necesitatea extinderii şi modernizării

infrastructurii de transport.

În consecinţă, în perioada recentă au fost dezvoltate cinci proiecte de infrastructură, care se

află în stadiul de pregătire sau de implementare:

• Planificarea şi construirea şoselei de centură din jurul Iaşului;

• Modernizarea aeroportului;

• Reabilitarea şi modernizarea sistemului de străzi a oraşului;

• Reabilitarea şi modernizarea sistemului de tramvaie în Iaşi;

• Modernizarea sustenabilă a flotei şi sistemelor de transport în comun.

_____________________ ____________________



15

Aceste cinci proiecte laolaltă reprezintă o agendă amibiţioasă privind infrastructura. în

special şoseaua de centură şi aeroportul vor avea consecinţe economice enorme în anii ce

vor urma. Pentru a implementa cu succes aceste proiecte în anii ce vor urma, vor fi

absorbite majoritatea resurselor disponibile (buget, forţă de muncă, suport) şi de aceea vor

solicita mult timp şi atenţiedeosebită din partea directorilor de proiect şi a liderilor politici6.

Iaşul deţine o poziţie geografică favorabilă, aflându-se la graniţa teritoriului extins al Uniunii

Europene. Asigurarea accesibilităţii şi a conexiunilor cu celelalte regiuni ale României şi

Europei reprezintă o condiţie esenţială pentru asumarea rolului său de important centru

economic, academic şi cultural.

Utilităţi publice

Alimentarea cu energie electrică

Zona metropolitană Iaşi este atât un producător cât şi un consumator important de energie

electrică. Pentru producerea energiei electrice capacităţile existente acoperă necesarul de

consum actual7.

Sistemul de canalizare şi alimentare cu apă

Percepţia asupra sistemului de canalizare şi alimentare cu apă potabilă este, per ansamblu,

nefavorabilă. Acest fapt este determinat de distribuţia neechilibrată teritorial, Municipiul Iaşi

fiind singura localitate din Zona Metropolitană care beneficiază de sistem de canalizare

centralizat.

Sistemul de distribuţie de gaze naturale

Sistemul de distribuţie existent în Zona Metropolitană Iaşi se află în bună stare de

funcţionare. Momentan, acesta nu acoperă în totalitate localităţile din regiune, dar există

proiecte de extindere a reţelei.

Alimentarea cu căldură

Sistemul de termoficare necesită înnoirea bazei de echipamente, acestea fiind învechite şi

având un grad de uzură ridicat. Se aşteaptă ca intervenţiile de modernizare să genereze

economii de energie, precum şi creşterea nivelului de confort termic.

6 Strategia de dezvoltare economico – socială durabilă a Municipiului Iaşi, Orizont 2020, pg. 20 7 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005, pg. 113

_____________________ ____________________



16

Telecomunicaţiile

În Municipiul Iaşi, reţelele de telecomunicaţii sunt bine dezvoltate şi se observă o puternică

competiţie între furnizorii de telefonie mobilă8. În ceea ce priveşte restul judeţului,

obiectivele de dezvoltare formulate prevăd modernizarea şi extinderea ariei de acoperire a

serviciilor de telecomunicaţii.

Forţa de muncă

Conform datelor statistice aferente anului 2006, populaţia ocupată reprezenta aproximativ

35% din totalul de 824.083 locuitori la nivel judeţean, înregistrând o scădere comparativ cu

anii anteriori. Numărul şomerilor urmează aceeaşi tendinţă descendentă. Acest fenomen

poate fi explicat într-o anumită măsură de migraţia, internă şi internaţională, a populaţiei.

Tabel 1 - Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe

2001 2002 2003 2004 2005 2006

- mii persoane –

Populaţia ocupată civilă

Total 316,2 302,8 298,2 290,5 296,4 291,7

masculin 161,2 151,7 151,5 146,2 156,3 150,6 feminin 155,0 151,1 146,7 144,3 140,1 141,1

Şomeri

Total 32,9 32,5 31,3 22,3 23,1 20,2

masculin 17,3 16,3 19,8 14,6 15,1 13,2 feminin 15,6 16,2 11,5 7,7 8,0 7,0

(sursa: Anuarul statistic al Judeţului Iaşi 2007)

Se poate observa de asemenea o participare semnificativă la activitatea economică a

populaţiei de sex feminin, fapt determinat de eforturile întreprinse pentru integrarea femeilor

pe piaţa muncii, precum şi de accesul nediscriminatoriu la educaţie şi formare profesională.

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe principalele activităţi economice, tendinţele

recente confirmă evoluţia pozitivă observată în sectorul terţiar, proporţia persoanelor

ocupate din acest domeniu crescând de la 44,2% în anul 2004, la 48,6% în anul 2006.

8 Strategia de dezvoltare economico – socială durabilă a Municipiului Iaşi, Orizont 2020, pg. 162

_____________________ ____________________



17

În contrast, sectorul agricol a înregistrat un declin, ponderea persoanelor ocupate scăzând

de la 34,7% în anul 2004, la 33,3% în anul 20069.

În ceea ce priveşte sectorul secundar, în anul 2006, persoanele ocupate se regăseau în

proporţie de 18,1% în industrie, înregistrând o scădere comparativ cu perioadele anterioare

(21,1% în 2004).

Figura 2 - Structura populaţiei pe domenii de activitate

(sursa: Judeţul Iaşi în cifre – breviar statistic, 2008)

O caracteristică negativă constă în tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Vârsta medie a

populaţiei judeţului a crescut de la 35,7 ani (anul 2004) la 36,4 ani (anul 2007). Comparativ

însă cu populaţia României, judeţul Iaşi are o populaţie mai tânără cu aproximativ trei ani10.

Se remarcă totodată o relativă îmbunătăţire a calităţii vieţii, evidenţiată şi de creşterea

duratei medii de viaţă, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Astfel, în perioada 2005-2007 durata

medie a vieţii a crescut cu 1,77 ani la bărbaţi şi cu 1,72 ani la femei, faţă de perioada 2000-

2002.

Alte deficienţe/ disfuncţionalităţi identificate11 din acest punct de vedere includ:

• disparităţi din punct de vedere al repartiţiei teritoriale, implicit al densităţii populaţiei de

la o comună la alta;

• scăderea natalităţii în comunele care au înregistrat descreşteri puternice de populaţie;

• creşterea coeficienţilor de mortalitate în mediul rural după 1991;

9 Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi – Judeţul Iaşi în cifre - breviar statistic, Iaşi, iulie 2008

10 idem 11 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005, pg. 72

_____________________ ____________________



18

• evoluţia în creştere anuală a raportului de dependenţă economică a populaţiei

vârstnice

• faţă de cea în vârstă aptă de muncă, asupra căreia presează totodată şi populaţia

tânără;

• pondere redusă a forţei de muncă salariate în totalul populaţiei active;

• în structura populatiei active a componentei urbane a zonei studiate domină

sectoarele

• secundare şi terţiare, pe când în cea rurală sectorul agricol;

• nivel foarte scăzut de asimilare şi reintegrare a forţei de muncă în economie.

Capitalul uman reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea economică a zonei, în

special datorită existenţei unui sistem de învăţământ de calitate la nivelul Municipiului Iaşi –

centru academic şi de cercetare cu o veche tradiţie, recunoscut pe plan naţional şi

internaţional – care îşi asumă un rol polarizator din acest punct de vedere. Odată cu

creşterea complexităţii cerinţelor manifestate pe piaţa muncii, populaţia a fost motivată să

se dezvolte profesional. Avantajul zonei constă aşadar în existenţa unei forţe de muncă de

bună calitate, superior şi divers calificată, având totodată un cost scăzut.

De aceea, resursele umane reprezintă o preocupare permanentă în definirea politicilor şi

programelor de dezvoltare formulate la nivel judeţean, Strategia ZMI12 propunând

următoarele:

� Flexibilizarea si dezvoltarea ofertei în educatie, conform cerintelor pietei;

� Dezvoltarea ofertei de programe certificate international;

� Programe de retinere si atragere a fortei de munca înalt calificate;

� Dezvoltarea programelor de personal, de dezvoltare a resurselor umane bazate pe

criterii de performanta (ISO);

� Diversificarea solutiilor de dinamizare a fortei de munca;

� Dezvoltarea programelor de educatie în afaceri;

� Dezvoltarea infrastructurii de învatamânt liceal si post-liceal;

� Diversificarea programelor de schimburi de experienta si know-how;

� Diversificarea serviciilor de consiliere adresate formarii si dezvoltarii carierei

profesionale.

12 Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Iaşi (sursa: www.zmi.ro)

_____________________ ____________________



19

Sistemul educaţional

Activitatea de educaţie şi cercetare reprezintă un punct forte al Municipiului Iaşi, recunoscut

la nivel internaţional drept centru universitar, ştiinţific şi cultural cu o veche tradiţie.

Universităţile ieşene, în special cele din sectorul de stat, oferă o programă de învăţământ

variată şi de actualitate, fiind implicate în numeroase manifestări de tipul simpozioanelor

ştiinţifice sau conferinţelor internaţionale. Infrastructura de învăţământ cuprinde laboratoare,

săli de curs, săli de sport, unităţi de cazare, cantine studenţeşti.

Reprezentativă atât pentru Municipiul Iaşi, cât şi în plan naţional, este Universitatea

"Alexandru Ioan Cuza", cea mai veche universitate din România. În prezent cuprinde 15

facultăţi (Drept, Economie şi Administrarea Afacerilor, Filosofie, Istorie, Litere, Psihologie,

Matematică, Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie şi Geologie, Educaţie Fizică şi

Sport, Teologie Ortodoxă şi Teologie Romano-catolică) şi oferă pregătire la standard

european în peste 80 de specializări, pe patru nivele: colegiu, licenţă, studii aprofundate,

master/doctorat.

Totuşi, cel puţin deocamdată, aria de polarizare – din punct de vedere al sistemului de

învăţământ – nu are limite la nivel naţional, ci se conturează în principal pe graniţele

Podişului Moldovei13.

Sectorul terţiar

Conform datelor statistice, putem considera că, în ultimii ani, creşterea PIB-ului la nivelul

judeţului Iaşi a fost determinată în principal de evoluţiile pozitive înregistrate de sectorul

serviciilor.

13 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005, pg. 182

_____________________ ____________________



20

Tabel 2 - Produsul intern brut pe categorii de resurse - milioane lei preţuri curente -

2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 539,3 639,2 667,5 885,6 844,9

Pescuit şi piscicultură 0,4 0,5 1,1 - -

Industrie 955,9 1150,0 1388,4 1516,2 1609,6

Construcţii 201,9 257,8 358,6 410,7 582,8

Comerţ 343,6 364,1 477,6 717,5 775,1

Hoteluri şi restaurante 72,6 43,0 79,1 100,3 135,3

Transport, depozitare şi comunicaţii 319,8 425,3 575,3 673,4 825,1

Intermedieri financiare 45,1 65,5 65,8 109,1 113,1

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal intreprinderilor 422,6 600,8 873,0 1059,7 1360,1

Administraţie publică şi apărare 102,0 143,0 333,8 330,3 433,3

Învăţământ 169,2 231,9 344,3 470,6 564,0

Sănătate şi asistenţă socială 96,7 163,5 259,5 330,5 434,3

Servicii de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM) -55,4 -50,0 - - -

Valoarea adăugată brută (VABR) 3213,7 4034,6 5424,0

6603,9 7677,6

Produs intern brut (PIBR) – Judeţul Iaşi 3605,8 4512,4 6128,3

7358,0 8720,4

Produs intern brut pe locuitor (lei) – Judeţul Iaşi

4281,8 5603,2 7510,2 8955,5

10713,8

Produs intern brut pe locuitor (lei) - Regiunea N-E

3737,4 4970,9 6575,9 7884,3

9114,2

Produs intern brut pe locuitor (lei) - România

5210,9 6950,1 9090,3 11372,0

13326,8

(sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2007)

Cu toate acestea, deşi sectorul terţiar la nivelul ZMI a cunoscut în ultimul deceniu o

dinamică pozitivă şi o capacitate de adaptare superioară la evoluţiile pieţei, acesta încă se

confruntă cu o serie de provocări / deficienţe, cele mai importante constând în dezvoltarea

dezechilibrată a acestui sector, atât din punct de vedere al distribuţiei geografice

(concentrare puternică a activităţii în Municipiul Iaşi, comparativ cu restul localităţilor), cât şi

al serviciilor oferite (concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie pubIică, serviciile

directe către popuIaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate – e.g. cazul asistenţei sociale şi

serviciilor de sănătate, care nu se încadrează încă în standardele internaţionale).

_____________________ ____________________



21

Dezvoltarea sectorului terţiar este de aşteptat să aibă o serie de efecte14 precum:

• utilizarea parţială a forţei de muncă disponibilizate din alte sectoare ale economiei,

în special din industrie şi construcţii, ceea ce ar contribui la reducerea şomajului; mai

mult, nivelul de calificare al acestui segment de forţă de muncă ar permite o

adaptare relativ uşoară la activitatea din domeniul serviciilor;

• utilizarea anumitor spaţii care au devenit disponibile în agricultură şi industrie, prin

realizarea unor amenajări relativ simple; în acelaşi timp capacitatea sectorului de

construcţii ar putea asigura realizarea de noi spaţii pentru devoltarea serviciilor;

• posibilitatea adaptării unei părţi din capacitatea industriei de maşini şi echipamente

pentru a se acoperi nevoile crescânde ale dezvoltării sectorului terţiar.

Potenţialul turistic

Zona Metropolitană Iaşi deţine un patrimoniu istoric, cultural şi natural deosebit.

Promovarea activităţii turistice în vederea punerii în valoare a obiectivelor reprezentative va

constitui un factor determinant pentru creşterea economică în regiune.

Municipiul Iaşi şi zonele sale limitrofe beneficiază de un potenţial turistic variat: cultural (prin

valorificarea unor atracţii turistice precum: Palatul Culturii Iaşi, numeroase case memoriale,

Teatrul Naţional Vasile Alecsandri), ecleziastic (Catedrala Mitropolitană, unde se află

moaştele Sf. Paraschiva, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Golia), balneo-terapeutic

(complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina, ariile forestiere de la Bârnova),

ştiinţific (Grădina Botanică din Municipiul Iaşi, rezervaţiile floristice) etc.

Se remarcă şi în acest caz o concentrare a activităţii turistice în Municipiul Iaşi, fapt explicat

şi de distribuţia inechitabilă a unităţilor de cazare în plan teritorial. În plus, unităţile turistice

sunt încă insuficiente, iar calitatea serviciilor, în ansamblu, nu se încadrează încă în

standardele internaţionale. Totodată, trebuie menţionată lipsa unui organizaţii turistice

centrale profesionale, care să includă şi să fie sprijinită de toate afacerile legate de turism

din Iaşi şi din împrejurimile municipiului Iaşi. Această organizaţie poate furniza informaţiile

turistice necesare, coerente, ghiduri, hărţi, rezervări pentru cazare15.

14 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005

15 Strategia de dezvoltare economico – socială durabilă a Municipiului Iaşi, Orizont 2020, pg. 140

_____________________ ____________________



22

Analiza situaţiei existente în domeniul turismului a permis identificarea unor puncte tari şi a

unor puncte slabe16 dintre care pot fi menţionate:

Puncte tari:

• existenţa unor centre de cură şi tratament balnear;

• existenţa unor centre culturale de importanţă naţională;

• existenţa condiţiilor dezvoltării turismului religios, cultural-istoric, de agrement,

pescuit şi vânătoare, etc;

• existenţa unor manifestări de tradiţie pentru folclorul regiunii.

Puncte slabe:

• Zona Metropolitană Iaşi este situată excentric faţă de fluxul turistic aferent drumului

european E20 şi căii ferate spre nordul ţării; ideea realizării unor căi rapide de

circulaţie de la vest spre est poate contribui esenţial la creşterea circulaţiei turistice

prin zona studiată şi spre cel mai important centru - municipiul Iaşi;

• deşi în zona metropolitană sunt valori turistice de mare interes, acestea nu sunt

abordabile în special din lipsa infrastructurii corespunzătoare, a unor trasee

consacrate şi lipsei dotărilor aferente care să atragă fluxul de turişti;

• insuficienta promovare şi punere în valoare a unor manifestări care să pună în

evidenţă tradiţiile şi obiceiurile specifice regiunii;

• lipsa de noi capacităţi de cazare pentru turişti care să corespundă standardelor

internaţionale având în vedere cererea posibilă prin transformarea municipiului într-

un pol de importanţă internaţională care se reflectă în primul rând în indicele redus

de ocupare a capacităţiior turistice;

• slaba calitate a serviciilor aferente acestei activităţi;

• slaba dezvoltare a agroturismului;

• lipsa unor trasee consacrate.

Principalele priorităţi de dezvoltare identificate17 vizează:

� crearea unui cadru organizat pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice;

16 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005, pg. 197 17 S.C. Habitat Proiect S.A. Iasi - Plan de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Iasi, 2005, pg. 198

_____________________ ____________________



23

� promovarea profesionalismului şi calităţii, factori esenţiali în valorificarea,

amenajarea turistică, cu rol benefic şi în protecţia mediului;

� modernizarea infrastructurii turistice actuale, alinierea unităţilor de cazare la normele

şi clasificările internaţionale dublată de îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea

serviciilor asigurate de către acestea;

� susţinerea comunităţilor locale, prin proiecte de dezvoltare a turismului

rural(agroturism); restaurarea şi amenajarea corespunzătoare a monumentelor din

zona metropolitana Iaşi; organizarea de trasee turistice care să faciliteze contactul

cu cele mai interesante zone şi valorificarea celor care prezintă potenţial insuficient

valorificat;

� creearea de noi produse turistice în funcţie de elementele de bază şi resursele

specifice, concomitent cu îmbunătăţirea competenţei turiştilor, determinarea lor să

preţuiască serviciile turistice oferite şi să-şi sporească experienţa în plan cultural;

� utilizarea unei publicităţi eficiente pentru punerea în valoare a potenţialului turistic;

� atragerea publicului şi din alte zone prin popularizarea evenimentelor culturale;

� încurajarea extinderii capitalului privat, străin şi autohton, prin identificarea unor

investitori cu potenţial financiar;

� cooperarea inter-regională pentru investiţii în domeniul turistic şi punerea în valoare

a resurselor turistice.

Dezvoltare investiţională – dinamică recentă şi tendinţe

Investiţiile, atât cele străine cât şi cele interne, au un rol hotărâtor în dezvoltarea economică a ZMI. O bună parte a creşterii economice robuste ce a caracterizat zona începând cu anul 2000 are la bază proiecte şi realizări investiţionale de anvergură. In cele ce urmează vor fi prezentate câteva din principalele investitii în Iasi structurate pe ramuri economice:

1. Comert:

� Era Shopping Center - circa 100 milioane Euro au fost investite de catre firma greceasca Omilos Group într-unul din cele mai importante proiecte din judetul Iasi. Complexul ce se ridica la iesirea din Pacurari, între SC Antibiotice SA si Metro, pe o suprafata de 37 hectare de teren, cuprinde 7 supermarketuri, precum Carrefour, Siemens, NESS Tehnologies, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Metro, Coca Cola, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare, 170 de magazine mai mici;

_____________________ ____________________



24

� Reteaua de retail Selgros Cash&Carry a investit aproximativ 15 milioane euro într-un nou magazin la Iasi;

� Kaufland, reteaua germana de magazine de tip discount, a investit aproximativ 22 milioane de euro în cele 3 hipermarket-uri inaugurate la Iasi.

� Iulius Mall – investitie a Iulius Group SRL. Cu cei 19.532 mp ai sai, cladirea are o arhitectura ultramoderna. Cele 156 de magazine sunt dispuse pe 10.845 mp, iar parcarea proprie a mall-ului este de 12.000 mp. Inestitia pentru acest obiectiv s-a ridicat la 6 mil. USD, valoare an 2000.

� Moldova Mall – Investitie privată Danut Pirsecariu, are 20.000 mp, 100 firme expozante si o valoare de 10 mil. Euro.

2. Industrie:

� Lafarge Agregate Betoane a inaugurat la Iasi, în 2007, o noua statie de betoane, automatizata, cu sistem de desprafuire, dotata cu un reciclator conform cu standardele europene si cu o capacitate de productie de 100 de metri cubi/ora. Noua statie reprezinta o investitie de 2 milioane de euro;

� Mittal Steel Iasi a investit 1,1 milioane de dolari în 2006 în instalatii noi de lacuire pentru partea de finisare a liniei Mannesman. Instalatia a fost produsa în Coreea si a fost data în folosinta anul 2008.

3. Imobiliare:

� Proiectul imobiliar Green Park, initiat de Future Group, cu actionari din Israel, presupune o investitie de peste 120 milioane Euro. Acesta deja este în constructie în zona Tatarasi - Venetia si cuprinde un ansamblu rezidential de 14 blocuri, extinse pe aproximativ 50.000 de metri patrati si un centru comercial în imediata apropiere.

� Copou Bellevue si Dream Village vor mai aduce 100 milioane Euro. Cea mai mare parte a banilor, 80 milioane Euro, vor veni din partea firmei ENG International ce dezvolta proiectul imobiliar Dream Village si presupune ridicarea unui ansamblu de 14 blocuri.

� Firma Shiran Constructii planuieste sa ridice un imobil de opt etaje în Nicolina si unul de 19 etaje în Copou, alaturi de un complex de 460 de apartamente. Compania este membra a grupului israelian NKG.

� Ansamblul Palas este rezultatul asocierii dintre Iulius Group si CL Iasi, se axeaza pe conceptul de “life style”, integrând functional într-o structura unica în România spatii de agrement si recreere, oglinzi de apa, spatii pentru activitati sportive (terenuri de tenis, patinoar artificial, pista pentru role, skateboard, piscina), spatii pentru

_____________________ ____________________



25

activitaticulturale (amfiteatru în aer liber, spatiu expozitional, galerii de arta), locuinte colective, spatii utilitare (pasaje pietonale acoperite, spatii plantate, scuaruri, parcaje la sol si subterane), dar si spatii destinate activitatilor economice (birouri, spatii pentru comert, hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.). Din cele 12 hectare ale ansamblului, 37 la suta reprezinta spatii verzi, 31 la suta suprafata construita, iar restul de 32 la suta circulatia pietonala si alte functiuni. Valoarea totala a proiectului este de aproximativ 200 mil. Euro.

4. Alte domenii – Servicii IT

� Cea de-a noua firma de soft din lume, ca cifra de afaceri, Embarcadero Tehnologies, va investi la Iasi, în urmatorii 2 ani, 3 milioane de dolari, pentru a crea cel mai mare centru de dezvoltare software din lume al companiei americane.

_____________________ ____________________



26

1. 4 Analiza SWOT a ZMI

Tabel 3: Analiza SWOT a ZMI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţie geografică / Cooperare teritorială

� Poziţia strategică (faţă de graniţa

estică);

� Poziţia cea mai puternică în regiunea

de dezvoltare N-E;

� Comunităţi educate şi deschise pentru

dialog şi cooperare;

� Valori culturale, artistice, ştiintifice, de

patrimoniu şi turistice;

� Portofoliu de terenuri libere pentru

investiţii.

� Lipsa specialiştilor in domeniul

planificării strategice;

� Situaţie juridică neclară cu privire la

unele terenuri;

� Managementul deşeurilor.

Mediul economic

� Centru universitar de tradiţie;

� Institute de cercetare-proiectare

puternice;

� Evoluţie ascendentă a sectorului

serviciilor;

� Potenţial de dezvoltare a turismului,

prin valorificarea eficientă a

patrimoniului natural, cultural, istoric şi

ştiinţific;

� Accesibilitate bună a zonei;

� Localitate de frontieră;

� Tradiţie în confecţii, industria

constructoare de maşini şi metalurgică,

farmaceutică, alimentară;

� Tradiţii în pomicultură şi viticultură;

� Terenuri arabile cu fertilitate mare;

� Resurse naturale insuficient

exploatate;

� Flexibilitate redusă a forţei de muncă;

� Insuficienţa terenurilor pentru investiţii

in mediul urban şi insuficienta dotare

cu utilităţi pentru terenurile din zona

metropolitană;

� Lipsă facilităţi fiscale pentru investitori;

� Insuficienta dezvoltare a infrastructurii

de afaceri;

� Imobilizarea unor spaţii industriale;

� Lipsa de coeziune cu comunitatea de

afaceri ;

� Insuficienta comunicare între

universităţi şi IMM-uri;

� Inexistenţa parteneriatelor

_____________________ ____________________



27

� Potenţial piscicol ridicat;

� Servicii financiar bancare dezvoltate;

� Centru comercial puternic;

� Organizator de târguri naţionale şi

internaţionale;

� Existenţa centrelor culturale

internaţionale;

� Existenţa centrului de conferinţe.

antreprenoriale;

� Lipsa unei legături cu vestul şi centrul

Europei (autostrada Est-Vest; legatura

� M.Baltică - M. Neagră);

� Pondere ridicată a sectorului secundar

(industrie, construcţii);

� Slaba valorificare şi promovare a

produselor autohtone;

� Incapacitatea comunităţii de a folosi pe

plan local inteligenţa existentă;

� Procedura greoaie şi de durata în

obţinerea avizelor şi autorizaţiilor.

Dotarea teritoriului – resurse naturale şi utilităţi publice

� Resurse naturale – potenţial turistic;

� Accesibilitate bună a zonei;

� Aeroport international;

� Reţea dezvoltată de utilităţi în mediul

urban;

� Infrastructura culturală dezvoltată;

� Transport feroviar compatibil cu cel al

Europei de Est.

� Lipsa terminal Cargo;

� Reţea feroviară insuficient

modernizată;

� Lipsa şoselei de centură;

� Lipsa autostrăzii Est-Vest ;

� Procent ridicat de străzi ce necesită

lucrări de modernizare;

� Transport comunitar deficitar;

� Zone de agrement şi baze sportive

insuficiente şi nemodernizate;

� Exploatarea peste durata normată a

conductelor de aducţiune şi distribuţie,

ceea ce conduce la avarii repetate cu

pierderi însemnate de apă;

� Staţii de pompare echipate cu utilaje

cu randament scăzut şi durată de

funcţionare depăşită;

� Gradul de dotare cu utilităţi în zona

rurală deosebit de scăzut;

� Reţea de canalizare veche în unele

cartiere ale oraşului;

_____________________ ____________________



28

� Infrastructura de sănătate

nemodernizată;

� Management al deşeurilor defectuos;

� Calitate slabă a serviciilor turistice

Forţa de muncă

� Spor natural pozitiv;

� Învăţământ de calitate pentru toate

nivelele (tradiţie şi excelenţă);

� Învăţământ privat dezvoltat;

� Sistem de recunoaştere a creditelor

universitare, masterate ,educaţie

continuă a adulţilor;

� Instituţii de învăţământ cu predarea în

limbi străine;

� Rata înaltă a populatiei apte de

muncă;

� ONG-uri implicate în reorientarea forţei

de muncă.

� Necorelare între educaţie şi cererea de

pe piaţa muncii;

� Grad redus de absorbţie a persoanelor

calificate de către piaţa muncii;

� Sistem ineficient al calificării şi

recalificarii forţei de muncă

� Cultura de dependenţă socială;

� Măsuri pasive în asistenţa şomerilor.

_____________________ ____________________



29

22.. PPRROOFFIILLUULL CCOOMMPPEETTIITTIIVV AALL ZZOONNEEII MMEETTRROOPPOOLLIITTAANNEE IIAAŞŞII

2.1 Definirea competitivităţii – abordare conceptuala

Evaluarea competitivităţii la nivel naţional, regional sau local este o sarcină dificilă, având în

vedere numărul şi varietatea factorilor care influenţează prosperitatea. Prosperitatea este

determinată de productivitatea unei economii, care să măsoară ca valoarea bunurilor şi

serviciilor produse, pe unitate de populaţie, resurse şi capital.

Productivitatea depinde atât de valoarea bunurilor şi serviciilor produse, măsurată ca preţuri

ce pot fi obţinute pentru acestea pe piaţa liberă, cât şi de eficienţa cu care acestea pot fi

produse. Productivitatea conduce la salarii/venituri ridicate şi o rentabilitate mare a

capitalului, generând, pe cale de consecinţă, un nivel de trai ridicat pentru locuitorii regiunii.

O regiune/oraş îşi poate creşte prosperitatea dacă îşi creşte productivitatea. În condiţiile

unei concurenţe din ce în ce mai acerbe, la nivel mondial, companiile nu mai pot susţine

activităţi slab productive sau salarii ridicate pentru persoane slab calificate. În acelaşi timp,

în condiţiile în care piaţa mondială este liberalizată iar oraşele şi regiunile din ţări diferite,

uneori la distanţe considerabile, intră în competiţie, provocarea principală a oricărei

economii este de a crea condiţiile în care atât companiile cât şi angajaţii să-şi poată creşte

productivitatea.

_____________________ ____________________



30

Alte categorii importante de factori determinanţi ai competitivităţii sunt: rolul administraţiei

publice, deschiderea faţă de investiţii şi comerţ, localizarea geografică şi calitatea mediului

de afaceri, toţi influenţând într-o măsură mai mare sau mai mică nivelul competitivităţii

locale.

Cunoaşterea şi înţelegerea acestor factori, precum şi a modului în care aceştia influenţează

competitivitatea locală este foarte importantă pentru autorităţi, întrucât le permite să

cunoască punctele tari şi punctele slabe şi să-şi întocmească strategiile de politici.

Unele condiţii, cum este calitatea/capacitatea administraţiei publice, sunt condiţii generale

care afectează competitivitatea, creând oportunităţi pentru obţinerea unei productivităţi mai

ridicate. Altele, cum sunt infrastructura sau nivelul de calificare a forţei de muncă, afectează

direct productivitatea. Primele sunt sub controlul direct al autorităţilor, celelalte depind de

implicarea mai multor actori: administraţie, sectorul privat, mediul academic etc.

Aşadar, îmbunătăţirea poziţiei competitive a unei regiuni presupune îmbunătăţirea unor

grupuri interrelaţionate de factori, nu doar acţiuni direcţionate către rezolvarea unor

deficienţe punctuale.

Clusterele reprezintă un element intermediar între calitatea mediului de afaceri şi

sofisticarea la nivelul companiei. Clusterele sunt aglomerări geografice de companii,

furnizori de materii prime şi de servicii, precum şi de instituţii asociate într-un anumit

domeniu, conectate prin externalităţi şi complementarităţi de diferite tipuri.

Clusterele sunt de obicei localizate într-o regiune şi uneori la nivelul unui oraş. Clusterele

sunt o manifestare a rolului pe care specializarea, cunoaşterea, infrastructura şi industriile

suport le au în creşterea productivităţii şi competitivităţii.

Clusterele joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală unde firmele

competitive acţionează pe pieţe transnaţionale. În condiţiile în care concurenţa devine

globală, companiile au libertatea de a-şi alege locaţia, bazându-se în primul rând pe

eficienţă. Economia naţională are tendinţa de a se specializa în sub-clustere, în domenii

_____________________ ____________________



31

pentru care asigură un mediu favorabil. Pe partea cealaltă, nivelurile scăzute de

specializare la nivel local tind să fie asociate cu niveluri mai scăzute de productivitate.

În ţările mai puţin dezvoltate, clusterele au nivel de sofisticare mai scăzut şi nu beneficiază

de instituţii şi industrii suport. Firmele concurează în principal pentru forţa de muncă ieftină

şi resursele locale, şi depind semnificativ de componente, echipamente şi tehnologii

importate. Infrastructura şi instituţiile specializate, cum ar fi programele de educaţie

specifică şi asociaţiile de firme sunt absente sau ineficiente. În economiile mai dezvoltate,

clusterele se adâncesc şi includ furnizori de componente, echipamente şi tehnologii,

instituţii specializate de educaţie şi formare, sprijin financiar, tehnic, de cercetare şi

informaţii.

2.2 Stadiile dezvoltării economice

Dezvoltarea economică este un proces continuu de îmbunătăţire, prin care mediul de

afaceri evoluează şi sprijină, încurajează metode din ce în ce mai sofisticate şi productive

de competiţie între firme.

În economiile bazate de factori, condiţiile factorilor de bază, cum ar fi costul scăzut al forţei

de muncă şi resurse naturale brute reprezintă baza avantajului competitiv. Firmele produc

bunuri relativ simple sau componente dezvoltate în alte ţări mai avansate. Tehnologia este

asimilată prin importuri, investiţii străine directe şi replicare/imitare. În acest context,

companiile concurează prin preţ şi de obicei nu au acces la consumatori străini. Companiile

au un rol limitat în lanţul valoric, concentrându-se pe asamblare, prelucrare intensivă în

muncă şi extragerea resurselor. Economiile bazate pe factori sunt foarte sensibile la

fluctuaţiile mondiale, preţul factorilor şi ratele de schimb.

În stadiul economiei bazate de investiţii, avantajul comparativ provine din producerea mai

eficientă a unor bunuri şi servicii mai complexe, sofisticate. Investiţii majore în infrastructură,

administraţie publică eficientă, favorizarea investiţiilor, îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi

accesul la capital permit îmbunătăţirea semnificativă a productivităţii. Produsele şi serviciile

nu se diferenţiază la nivel global, tehnologia şi designul provenind din exterior. Tehnologia

este asimilată prin licenţe, investiţii străine directe şi replicare/imitare. Totodată, începe să

_____________________ ____________________



32

se dezvolte capacitatea internă de inovare. Companiile îşi extind rolul în lanţul valoric,

concentrându-se pe bunuri prelucrate şi exporturi de servicii externalizate. Economia

rămâne vulnerabilă la şocurile pieţei globale, dar este mult mai stabilă decât în cazul

primului stadiu.

În economia bazată pe inovare, capacitatea de a produce bunuri şi servicii inovative, la

frontiera tehnologică, folosind cele mai avansate tehnici şi metode de producţie, devine

factor dominant al competitivităţii. Mediul de afaceri este puternic în toate cele patru părţi

ale diamantului, incluzând cerere sofisticată şi servicii suport complexe. Competitivitatea

provine dintr-o serie de clustere unde cunoaşterea, industriile suport şi inputurile

specializate, contribuie la inovare, alături de numeroasele facilităţi existente şi de instituţiile

specializate. Companiile dezvoltă strategii la scară globală. O astfel de economie se

bazează mai mult pe servicii şi este slab influenţată de şocurile pieţei globale.

2.3 Competitivitatea locală

În mod simplist, trebuie reţinut faptul că obiectivul oricărei politici economice este acela de a

crea un impact pozitiv asupra locuitorilor. Desigur, politicile economice, fiscale, monetare,

comerciale afectează cadrul general de dezvoltare al localului, influenţând şi limitând

strategiile şi abordările pe plan local. Totuşi, pentru ca o politică naţională să fie eficientă,

ea trebuie susţinută prin decizii şi acţiuni potrivite la nivel regional şi local, fie din partea

administraţiei publice, fie din partea mediului privat.

Masurile pe care le poate lua guvernului central pentru a îmbunătăţi competitivitatea

mediului de afaceri si a ţării, deşi pot fi foarte benefice (cum a fost reducerea fiscalităţii in

2004), acţionează de regulă la un nivel general. Exista numeroase masuri care se pot lua la

nivel local, ţinând cont de diversitatea de condiţii care exista in regiunile şi oraşele

respective.

De multe ori, aceste măsuri se încadrează intr-una din doua categorii, fie investiţii in

infrastructură, fie programe specifice pentru a asista anumite grupuri ţintă la atingerea unor

obiective sociale, educaţionale, de afaceri, etc. Unul din motivele pentru care

_____________________ ____________________



33

descentralizarea este o prioritate importantă la nivel european este faptul ca în multe

situaţii, măsurile de intervenţie la nivel local, mai aproape de oameni si de problemele lor,

dau rezultate mai bune, mai rapid şi mai eficient.

2.4 Analiza sectorului întreprinderilor

Pentru a evalua potenţialul competitiv al Zonei Metropolitane Iaşi, este necesară o analiză

minuţioasă a bazei antreprenoriale care susţine activităţile economice locale. Analiza pleacă

de la distribuţia agenţilor economici pe domenii de activitate, şi mai apoi evaluează

activitatea firmelor prin prisma dinamicii numărului acestora, salariaţilor angajaţi şi a cifrei

de afaceri.

Distribuţia domeniilor de activitate din Zona Metropolitană Iaşi este în general corelată din

punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme

active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt Comerţul, Industria şi Serviciile, urmate de

Construcţii. Deşi totalizează doar un sfert din numărul de salariaţi declaraţi în raportările

financiare, firmele din Comerţ deţin o pondere de aproape 45% din cifra de afaceri a Zonei

Metropolitane (firme cu sediul în acest areal).

CERCETARE-

DEZVOLTARE SI

HIGH-TECH3.64%

INDUSTRIE

22.17%

AGRICULTURA,

PESCUIT, PISCICULTURA

1.00%

CONSTRUCTII15.44%

SERVICII13.94%

COMERT SI TURISM43.81%

DISTRIBUTIA CIFREI DE AFACERI A FIRMELOR ACTIVE IN 2007, PE DOMENII DE ACTIVITATE, ZONA METROPOLITANA IASI

Figura 3

_____________________ ____________________



34

DISTRIBUTIA NUMARULUI DE FIRME ACTIVE IN ANUL 2007,

PE DOMENII DE ACTIVITATE, ZONA METROPOLITANA IASI

SERVICII

31,60%COMERT SI TURISM

43,64%

CERCETARE-DEZVOLTARE SI

HIGH-TECH

5,15%

INDUSTRIE

10,15%

CONSTRUCTII

8,30%

AGRICULTURA, PESCUIT,

PISCICULTURA

1,15%

Figura 4

DISTRIBUTIA NUMARULUI DE SALARIATI AI FIRMELOR ACTIVE IN ANUL 2007,

PE DOMENII DE ACTIVITATE, ZONA METROPOLITANA IASI

SERVICII

21,63%COMERT SI TURISM

24,60%

CERCETARE-DEZVOLTARE

SI HIGH-TECH

4,01%INDUSTRIE

31,53%

CONSTRUCTII

17,07%

AGRICULTURA, PESCUIT,

PISCICULTURA

1,17%

Figura 5

Gradul de polarizare a domeniilor de activitate la nivelul zonei metropolitane este unul firesc

în raport cu ansamblul judeţului, Zona Metropolitană cuprinzând marea majoritate a firmelor

specializate în Servicii şi, de asemenea, firmele din Construcţii avându-şi sediul în acest

_____________________ ____________________



35

areal graţie paletei largi de acces la sedii de birouri, infrastructură de comunicaţii, servicii

bancare şi potenţial de piaţă.

La polul opus se situează Agricultura, terenurile din zonele limitrofe Municipiului deservind

din ce în ce mai mult sectorul imobiliar şi cel industrial.

87,24%

81,29%

46,18%

92,80% 93,86%90,05%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


HIGH-TECH

INDUSTRIE AGRICULTURA,PESCUIT,

PISCICULTURA

CONSTRUCTII SERVICII COMERT SI TURISM

PONDEREA ZONEI METROPOLITANE IASI IN TOTAL JUDET, PE DOMENII DE ACTIVITATE, IN

FUNCTIE DE CIFRA DE AFACERI A FIRMELOR ACTIVE 2007, EURO CURS MEDIU BNR

Figura 6

_____________________ ____________________



36

89,91%

79,00%

47,97%

84,17%

92,07%

77,05%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

CERCETARE-

DEZVOLTARE SI

HIGH-TECH

INDUSTRIE AGRICULTURA,

PESCUIT,

PISCICULTURA

CONSTRUCTII SERVICII COMERT SI

TURISM

PONDEREA ZONEI METROPOLITANE IASI IN TOTAL JUDET, PE DOMENII DE ACTIVITATE, IN

FUNCTIE DE NUMARUL FIRMELOR ACTIVE 2007

Figura 7

84,09%80,47%

41,33%

91,77%94,67%

84,43%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

CERCETARE-

DEZVOLTARE SI

HIGH-TECH

INDUSTRIE AGRICULTURA,

PESCUIT,

PISCICULTURA

CONSTRUCTII SERVICII COMERT SI

TURISM

PONDEREA ZONEI METROPOLITANE IASI IN TOTAL JUDET, PE DOMENII DE

ACTIVITATE, IN FUNCTIE DE NUMARUL DE SALARIATI AI FIRMELOR ACTIVE 2007

Figura 8

Analizând per ansamblu ponderea economiei din Zona Metropolitană în economia judeţului,

rezultă o evidentă polarizare majoră, Zona Metropolitană deţinând peste 80% la toate

capitolele: număr de firme active, cifră de afaceri şi număr de salariaţi.

_____________________ ____________________



37

82,09%

87,91%

85,21%

79,00%

80,00%

81,00%

82,00%

83,00%

84,00%

85,00%

86,00%

87,00%

88,00%

Ponderea numarului firmelor active Ponderea cifrei de afaceri Ponderea numarului de salariati

PONDEREA ZONEI METROPOLITANE IASI

IN ANSAMBLUL ECONOMIEI JUDETULUI, FIRME ACTIVE 2007

Figura 9

Demn de reţinut este însă şi faptul că în cadrul Zonei Metropolitane, activitatea economică

din Municipiul Iaşi are ponderea covârşitoare la toate capitolele, cu excepţia agriculturii,

unde comunele membre ale ZMI deţin o pondere ceva mai însemnată.

_____________________ ____________________



38

98,15% 96,11%

64,15%

94,16% 94,76% 92,88%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


HIGH-TECH


PISCICULTURA

CONSTRUCTII SERVICII COMERT SITURISM

PONDEREA MUNICIPIULUI IASI IN TOTAL ZONA METROPOLITANA, PE DOMENII DE

ACTIVITATE, IN FUNCTIE DE CIFRA DE AFACERI A FIRMELOR ACTIVE 2007, EURO

CURS MEDIU BNR

Figura 10

95,89%

89,67%

70,42%

87,76%

95,27%

90,44%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


HIGH-TECH


PISCICULTURA

CONSTRUCTII SERVICII COMERT SITURISM

PONDEREA MUNICIPIULUI IASI IN TOTAL ZONA METROPOLITANA, PE

DOMENII DE ACTIVITATE, IN FUNCTIE DE NUMARUL FIRMELOR ACTIVE 2007

Figura 11

_____________________ ____________________



39

91,72%

93,96%

94,28%

90,00%

90,50%

91,00%

91,50%

92,00%

92,50%

93,00%

93,50%

94,00%

94,50%

Ponderea numarului firmelor active Ponderea cifrei de afaceri Ponderea numarului de salariati

PONDEREA MUNICIPIULUI IASI

IN ANSAMBLUL ECONOMIEI ZONEI METROPOLITANE, FIRME ACTIVE 2007

Figura 12

Analiza dinamicii economice a ZMI, interpretată prin prisma numărului de firme active, al

numărului de salariaţi şi al cifrei de afaceri este vitală pentru a desprinde tendinţele şi

potenţialul local de dezvoltare

_____________________ ____________________



40

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL AL FIRMELOR ACTIVE

ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

472,39%

165,87%

194,52%

470,51%

266,78%

100,00% 108,05%

0%

50%

100%

150%

200%

250%

300%

350%

400%

450%

500%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

CERCETARE-DEZVOLTARE SI HIGH-TECH INDUSTRIEAGRICULTURA, PESCUIT, PISCICULTURA CONSTRUCTIISERVICII COMERT SI TURISM

Figura 13

Evoluţia în timp a economiei Zonei Metropolitane cunoaşte o dinamică accentuată a

numărului de firme active din High-Tech şi Construcţii, în anul 2007 acestea fiind de

aproape ori mai multe decât în anul 2000.

La polul opus se situează firmele din Comerţ, Industrie şi Agricultură, cu sediul în acest

areal, care la nivel macro sunt caracterizate de o dinamică lentă sau stagnare.

Între cele două extreme, se regăseşte domeniul Serviciilor, cu un trend constant crescător,

care nu poate fi considerat un boom ci mai degrabă o dezvoltare susţinută şi durabilă.

Si in ceea ce priveste evoluţia cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane se observa o

evoluţie spectaculoasă în ceea ce priveşte firmele din domeniul High-Tech, urmate de

Construcţii şi Servicii. Domeniul High-Tech a cunoscut o dezvoltare explozivă datorită unui

bun suport privind resursele umane, reprezentat de un centru universitar puternic.

_____________________ ____________________



41

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE

EURO CURS MEDIU BNR, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

1165,00%

201,91%

210,33%

616,24%

100,00%

584,54%

326,26%

0,00%

200,00%

400,00%

600,00%

800,00%

1000,00%

1200,00%

1400,00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Figura 14

Domeniul Construcţiilor se înscrie în tendinţa generală la nivel naţional, deficitul de unităţi

locative corelat cu infuzia de capital extern în domeniul imobiliar fiind la originea unei

dezvoltări spectaculoase. Domeniul Serviciilor este o consecinţă normală a profesionalizării

firmelor, tot mai multe dintre acestea alegând externalizarea unor servicii specializate (pază,

întreţinere etc.) sau apelând la servicii de consultanţă (accesare programe, management,

marketing, formarea resurselor umane etc.)

Evoluţia numărului de salariaţi urmează trendul cifrei de afaceri şi al numărului de firme

active în ceea ce priveşte cele mai dezvoltate 3 domenii de activitate: High-Tech, Servicii,

Construcţii.La polul opus se situează Agricultura, urmare a migraţiei forţei de muncă, şi

Industria, din cauza restrângerii marilor capacităţi industriale.

_____________________ ____________________



42

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE SALARIATI AI FIRMELOR ACTIVE


268,12%

71,74%

34,01%

147,50%

100,00%

177,62%

117,73%

0,00%

50,00%

100,00%

150,00%

200,00%

250,00%

300,00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Figura 15

Aprofundand analiza sectoriala, obseravam ca domeniul Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech

cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă la toate capitolele: cifră de afaceri, număr de firme

active, număr de salariaţi.

În cadrul acestui domeniu, se detaşează ca rată de dezvoltare la toate capitolele firmele de

I.T., atât în consultanţă şi cercetare hardware, cît mai ales în domeniul dezvoltării de

aplicaţii informatice.

Domeniul Industrie este caracterizat de dispariţia marilor capacităţi industriale şi apariţia pe

piaţă a unor firme de gabarit mai mic, mai flexibile şi orientate spre nevoile pieţei.

În cadrul acestui domeniu se evidenţiază industria produselor primare (farmaceutice,

chimice), industria construcţiilor metalice, industria mobilei, precum şi editurile şi tipografiile.

_____________________ ____________________



43

0

50

100

150

200

250

300

Ind. extr

activa

Ind

. p

rod

uselo

r pri

mare

Pro

du

cere

a, tr

an

sp

ort

ul

si dis

trib

uti

a e

nerg

iei

Ind

. m

eta

lurg

ica, a

con

str

uctiilor

meta

lice

Ind. de m

asin

i si

echip

am

ente

Ind

. m

ijlo

acelo

r de

transp

ort

Ind. le

mn

ulu

i si a

pro

du

selo

r d

in lem

n

Ind. m

obilei

Ind

. p

rod

uselo

r te

xtile

si

de tri

co

taje

Ind

. pie

lari

ei,

incalt

am

inte

i

Fabri

care

a a

rtic

ole

lor

pentr

u s

port

, jocuri

lor

Ind. alim

en

tara

, a

bau

turi

lor

si a tu

tunu

lui

Editu

ri, tip

ari

re

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FRIME ACTIVE DIN INDUSTRIE


Figura 16

_____________________ ____________________



44

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

140.000.000

160.000.000In

d. extr

activa

Ind. pro

duselo

r pri

mare

Pro

ducere

a, tr

ansport

ul

si dis

trib

utia e

nerg

iei

Ind. m

eta

lurg

ica, a

constr

uctiilor

meta

lice

Ind. de m

asin

i si

echip

am

ente

Ind. m

ijlo

acelo

r de

transport

Ind. le

mnulu

i si a

pro

duselo

r din

lem

n

Ind. m

obilei

Ind. pro

duselo

r te

xtile

si

de tri

cota

je

Ind. pie

lari

ei,

incaltam

inte

i

Fabri

care

a a

rtic

ole

lor

pentr

u s

port

, jocuri

lor

Ind. alim

enta

ra, a

bautu

rilo

r si a tutu

nulu

i

Edituri

, tipari

re

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE DIN INDUSTRIE

ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007, EURO CURS MEDIU BNR

Figura 17

_____________________ ____________________



45

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

Ind

. ex

tra

cti

va

Ind

. p

rod

use

lor

pri

mare

Pro

du

ce

rea

, tr

an

sp

ort

ul

si d

istr

ibu

tia

en

erg

iei

Ind

. m

eta

lurg

ica,

a c

on

str

ucti

ilo

r m

eta

lic

e

Ind

. d

e m

as

ini s

i ec

hip

am

en

te

Ind

. m

ijlo

ace

lor

de t

ran

sp

ort

Ind

. le

mn

ulu

i s

i a

pro

du

se

lor

din

le

mn

Ind

. m

ob

ilei

Ind

. p

rod

us

elo

r te

xti

le s

i d

e t

ric

ota

je

Ind

. p

iela

riei,

in

calt

am

inte

i

Fab

rica

rea

art

ico

lelo

r p

en

tru

sp

ort

, j

ocu

rilo

r

Ind

. a

lim

en

tara

, a b

au

turi

lor

si a

tu

tun

ulu

i

Ed

itu

ri,

tip

ari

re


DIN INDUSTRIE, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

Figura 18

Ca pondere in activitatea economica a Zonei Metropolitane Iasi, agricultura are un rol

secundar, fiind totodata afectata de schimbarea destinaţiei terenurilor din zona limitrofă

municipiului către proiecte imobiliare, ansambluri rezidenţiale şi facilităţi industriale şi

comerciale.

Chiar si in aceste conditii insa, numarul firmelor active din cadrul ZMI s-a dublat, iar in anii

2006 si 2007 s-a inregistrat un salt important si in ceea ce priveste cifra de afaceri. Efectivul

salarial total in agricultura a scazut simtitor, pe tendinta generala de a sustine reforma si

retehnologizarea sectorului.

_____________________ ____________________



46

0

20

40

60

80

100

120

140

Cultivarea plantelor, cresterea animalelor, fabricarea produselor

pentru hrana animalelor si servicii conexe

Pescuit, piscicultura, vanatoare si servicii anexe

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FIRME ACTIVE DIN AGRICULTURA


Figura 19

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

30.000.000

35.000.000

40.000.000

Cultiv area plantelor, cresterea animalelor, fabricarea

produselor pentru hrana animalelor si serv icii conexe

Pescuit, piscicultura, v anatoare si serv icii anexe

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE DIN AGRICULTURA, ZONA

METROPOLITANA IASI, 2000-2007, EURO CURS MEDIU BNR

Figura 20

_____________________ ____________________



47

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

Cultivarea plantelor, cresterea animalelor, fabricarea produselor

pentru hrana animalelor si servicii conexe

Pescuit, piscicultura, vanatoare si servicii anexe


DIN AGRICULTURA, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

Figura 21

Domeniul Construcţii a cunoscut un avânt impresionant în ultimii ani, graţie deficitului de

unităţi locative raportat la cerinţa pieţei, corelat cu infuzia de capital extern, dar şi cu o

dezvoltare generală a societăţii şi o politică de acordare a creditelor bancare destul de

permisivă.

Rezultatul s-a constituit în înfiinţarea a foarte multe de construcţii, atât de geniu civil, cât şi

de instalaţii de amenajări. Dezvoltarea domeniului a fost peste rezerva de resurse umane

disponibile, antreprenorii cu proiecte de anvergură alegând calea importării de forţă de

muncă din China, Pakistan şi Turcia.

_____________________ ____________________



48

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Lucrari de constructii Lucrari de instalatii

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FIRME ACTIVE DIN CONSTRUCTII


Figura 22

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

350.000.000

400.000.000

450.000.000

500.000.000


EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE DIN CONSTRUCTII, ZONA

METROPOLITANA IASI, 2000-2007

EURO CURS MEDIU BNR

Figura 23

_____________________ ____________________



49

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000



DIN CONSTRUCTII, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

Figura 24

Domeniul Serviciilor este caracterizat de o tendinţă constant crescătoare, atât ca număr de

firme active, cât şi ca cifră de afaceri şi personal angajat.

În cadrul acestui domeniu se evidenţiază dezvoltarea în ultimii ani a serviciilor profesionale

destinate întreprinderilor, transportatorilor rutieri, furnizorilor de educaţie şi formare

profesională şi cabinetelor medicale şi laboratoarelor.

_____________________ ____________________



50

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

Tra

nsp

ort

uri

Serv

icii p

resta

te

intr

ep

rin

deri

lor

Acti

vit

ati

cin

em

ato

gra

fice, ra

dio

, tv

Serv

icii g

en

era

le

Acti

vit

ati

, cu

ltu

rale

,

sp

ort

ive s

i re

cre

ati

ve

Ban

ci, a

sig

ura

ri,

inte

rmed

ieri

fin

an

cia

re

Alt

e a

cti

vit

ati

de s

erv

icii

Po

sta

, cu

riera

t

Serv

icii d

e

co

lecta

t/re

cic

lat

deseu

ri

Invata

man

t

San

ata

te

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FIRME ACTIVE DIN SERVICII


Figura 25 (sus) – Figura 26 (jos)

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

140.000.000

160.000.000

180.000.000

200.000.000

Tra

ns

po

rtu

ri

Se

rvic

ii p

resta

te

intr

ep

rin

de

rilo

r

Ac

tiv

ita

ti

cin

em

ato

gra

fic

e,

rad

io,

tv

Se

rvic

ii g

en

era

le

Ac

tiv

ita

ti,

cu

ltu

rale

,

sp

ort

ive s

i re

cre

ati

ve

Ba

nc

i, a

sig

ura

ri,

inte

rme

die

ri f

inan

cia

re

Alt

e a

cti

vit

ati

de

se

rvic

ii

Po

sta

, cu

rie

rat

Se

rvic

ii d

e

co

lec

tat/

recic

lat

de

se

uri

Inv

ata

ma

nt

Sa

na

tate

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE DIN SERVICII,

ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007, EURO CURS MEDIU BNR

_____________________ ____________________



51

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

Tra

ns

po

rtu

ri

Serv

icii

pre

sta

te

intr

ep

rin

de

rilo

r

Ac

tiv

ita

ti

cin

em

ato

gra

fic

e,

rad

io,

tv

Serv

icii

ge

ne

rale

Ac

tivit

ati

, c

ult

ura

le,

sp

ort

ive s

i re

cre

ati

ve

Ba

nc

i, a

sig

ura

ri,

inte

rmed

ieri

fin

an

cia

re

Alt

e a

cti

vit

ati

de s

erv

icii

Po

sta

, c

uri

era

t

Se

rvic

ii d

e

co

lec

tat/

rec

icla

t d

es

eu

ri

Inv

ata

ma

nt

Sa

na

tate


DIN SERVICII, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

Figura 27

Domeniul Comerţului a beneficiat din plin de dezvoltarea de ansamblu a societăţii, corelată

cu accesul facil al populaţiei la creditul de consum. Deşi această sinteză nu cuprinde

rezultatele raportate de marile lanţuri de magazine cu sediul în afara judeţului, este totuşi

grăitoare în privinţa unei societăţi din ce în ce mai consumeristă. Pe lângă comerţul cu

ridicata, s-a înregistrat o dezvoltare a comerţului cu amănuntul, a comerţului cu

autovehicule şi a activităţii agenţiilor de turism.

_____________________ ____________________



52

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

Intermediere in

com.cu ridicata

Com. cu ridicata

al produselor

agricole/ alim.

Comert cu

ridicata al

produselor

nealimentare

Comert cu

autovehicule si

piese

Comert cu

amanuntul

Agentii de turism Activitate

hoteliera

Restaurante,

baruri, cafenele

EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FIRME ACTIVE DIN COMERT SI TURISM


Figura 28 (sus) – Figura 29 (jos)

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

350.000.000

400.000.000

450.000.000

500.000.000

Intermediere in

com.cu ridicata

Com. cu ridicata

al produselor

agricole/ alim.

Comert cu

ridicata al

produselor

nealimentare

Comert cu

autovehicule si

piese

Comert cu

amanuntul


hoteliera

Restaurante,

baruri, cafenele

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI ANUALE A FIRMELOR ACTIVE DIN COMERT SI

TURISM, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007, EURO CURS MEDIU BNR

_____________________ ____________________



53

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

Intermediere in

com.cu ridicata

Com. cu ridicata

al produselor

agricole/ alim.

Comert cu

ridicata al

produselor

nealimentare

Comert cu

autovehicule si

piese

Comert cu

amanuntul


hoteliera

Restaurante,

baruri, cafenele


DIN COMERT SI TURISM, ZONA METROPOLITANA IASI, 2000-2007

Figura 30

_____________________ ____________________



54

2.5 Dezvoltarea de clustere în cadrul Zonei Metropolitane Iaşi

Concentrarea unor grupuri de compani şi instituţii într-un spaţiu delimitat de dezvoltare este

strâns legată de potenţialul competitiv al acelui teritoriu. Recent, se discută din ce în ce mai

des de importanţa conştientizării şi susţinerii unor astfel de aglomerări instituţionale,

denumite generic clustere. Clusterele sunt atât în teorie, cât şi empiric asociate cu procese

de inovare, eficicienţă şi creare de noi locuri de muncă.

Analiza potenţialului de clusterizare la nivelul ZMI are două implicaţii imediate de politică

publică. Pe de-o parte, se poate constata că în mod natural, în timp, au apărut clustere

naturale în anumite domenii, şi atunci politica publică este de a monitoriza şi încuraja

dezvoltarea ulterioară a acestor concentrări competitive.

Pe de altă parte, se poate decide pe baza analizei efectuate că ar fi de dorit să existe o

concentrare de capital şi resurse într-un anumit sector, pentru a obtine efecte de

multiplicare însemnate, în contextul premizelor specifice de dezvoltare ale economiei locale.

Crearea de clustere printr-o decizie de politică publică este astfel o opţiune. Concluziile

studiilor de specialitate arată că a crea un cluster plecând de la zero presupune un proces

îndelungat şi costisitor, care în majoritatea cazurilor se dovedeşte a fi artificial, fiind destinat

eşecului sau unei dependenţe permanente de fonduri publice pentru a supravieţui – o

finalitate total opusă obiectivelor care au stat la baza demersului iniţial. Prin urmare, chiar şi

crearea de clustere în mod mai “artificial” presupune deja existenţa unor forme minimale de

concentrare economică. Spre exemplu, se propune18 adoptarea unor politici de „activare a

clusterelor”. Acestea se traduc prin crearea unui cadru instituţional adecvat, măsuri pentru

îmbunătăţirea mediului de afaceri şi mobilizarea actorilor implicaţi pentru a acţiona

concertat, astfel încât să se obţină o productivitate şi o capacitate de inovare superioare în

cadrul clusterului. Acest lucru va accelerara dezvoltarea de ansamblu a clusterului şi va

18 Ketels;

_____________________ ____________________



55

permite consolidarea rolului acestuia în economia locală şi regională. Alte materiale19 în

domeniu recomandă o abordare echilibrată, astfel încât să se asigure condiţii favorabile atât

pentru susţinerea clusterelor deja existente, emergente, cât şi pentru stimularea apariţiei şi

dezvoltării unor clustere noi, considerând că proporţia

Pentru cazul concret al ZMI, o primă etapă este astfel identificarea unui ţesut antreprenorial

şi instituţional adecvat pentru emergenţa unor clustere veritabile. O a doua etapă este

formularea politicilor referitoare la aceste clustere. În sfârşit, o a treia etapă este aceea de

definire a proiectelor concrete, menite să sprijine dezvoltarea clusterelor propuse.

Identificarea potenţialului de aglomerare/clusterizare în cadrul ZMI

Demersul de identificare a potenţialului de clusterizare este dificil, nu doar din punct de

vedere metodologic, ci şi din cauza diversităţii de modele, forme şi definiţii ale acestor

aglomerări competitive.

Metodologia avută în vedere pentru ZMI urmăreşte un set de bune practici la nivel

internaţional, care au condus la recunoaşterea unor clustere de succes şi au determinat

modificări cu impact pozitiv la nivelul politicilor publice locale.

A. Testarea existenţei factorilor generali de dezvoltare economică

competitivă

Această componentă metodologică a identificării clusterelor potenţiale se suprapune peste

analiza mai largă a factorilor de competitivitate / dezvoltare economică. Pentru a putea

ajunge la obiectivul ambiţios de consolidare a unor clustere competitive, este întâi necesar

să fie verificate asumpţiile de bază ale competitivităţii locale.

În mod normal, prin definirea Municipiului Iaşi, şi implicit a ZMI, ca pol de creştere (HG

998/2008), sunt recunoscute precondiţiile de dezvoltare competitive ce ar caracteriza o

astfel de structură. O analiză calitativă a principalelor caracteristici care sunt urmărite la polii

de creştere sugerează următoarea clasificare a ZMI în raport cu ceilalţi poli naţionali.

19 T. Andersson, S. Schwaag-Serger, J. Sörvik, E. Wise Hansson – “The Cluster Policies Whitebook”, IKED, August 2004

_____________________ ____________________



56

Tabel 4: Model de clasificare a polilor naţionali

Municipii de rang 0 şi I

Populaţia Accesibi

litate

Antrepreno

riatul

Investiţii

Capital

Uman Inovare Total

Bacău 2 3 4 4 2 15

Brăila 4* 2 2 2 2 12

Braşov 2 4 4 4 2 16

Oradea 2 3 4 4 2 15

Cluj-Napoca 3 5 5 5 4 22

Constanţa 3 4 4 5 3 19

Galaţi 4* 2 3 4 2 15

Craiova 3 2 4 5 3 17

Ploieşti 4* 4 4 5 2 19

Iaşi 3 3 4 5 4 19

Timişoara 3 4 5 5 4 21

Bucureşti 5 4 5 5 4 23 * Scara de evaluare este de la 1 la 5, în sensul că 5 reflectă optimul de dezvoltare. Scorul 4 a fost atribuit municipiilor Braila şi Galaţi pentru că acestea au împreună peste 500.000 de locuitori, şi municipiului Ploieşti care după studiile ESPON, alcătuieşte împreună cu Bucureşti un potenţial MEGA pol. ** Sursa: elaborat în cadrul proiectului „Potential de constituire in Romania a clusterelor pentru consolidarea competitivităţii in relatie cu polii majori de crestere (zonele metropolitane). Studiu Pilot privind Zona Metropolitana Iasi” finanţat de MDRL şi derulat de un consorţiu format din GEA Strategy &Consulting, Lattanzio e Associatti (Italia) şi Ecosfera (Italia).

Interpretarea calitativă a plecat de la detalierea următorilor factori:

i) Masă critică a populaţiei. Gradul ridicat de concentrare a populaţiei produce multe

avantaje, printre care existenţa unor pieţe vaste, a unor structuri de piaţă mai

eficiente şi mai bogate (efectele aglomerării permit o reducere a costurilor de

tranzacţie, întrucât clienţii şi furnizorii pot interacţiona unii cu ceilalţi în mod direct),

dar şi a unor facilităţi/servicii publice mai bune oferite la un cost mai scăzut, datorită

realizării economiilor de scară.

Totuşi, trebuie să se observe faptul că există un nivel optim de concentrare urbană:

concentrarea urbană excesivă creează congestia şi degradarea calităţii vieţii, în timp ce

concentrarea urbană insuficientă previne efectele sinergice ale economiilor de scară;

_____________________ ____________________



57

ii) Buna calitate a infrastructurilor de accesibilitate şi a reţelelor de transport,

care permite actorilor economici localizaţi în zonă să aibă acces mai uşor la o amplă

gamă de resurse, la un cost redus;

iii) Un mediu favorabil pentru stimularea antreprenoriatului local şi pentru

atragerea investiţiilor de capital din alte zone. Rolul oraşelor ca motoare ale

creşterii economice nu derivă pur şi simplu din concentrarea fizică a oamenilor şi

societăţilor, ci din capacitatea oraşelor de a crea un mediu unde agenţii economici

să poată interacţiona cu uşurinţă pentru a utiliza resursele productive în mod eficient

şi pentru a crea bunuri şi servicii. În plus, existenţa unui ţesut antreprenorial

promovează competiţia şi specializarea, crescând nivelul de eficienţă, şi reprezintă

un factor pozitiv pentru atragerea de investiţii.

iv) Disponibilitatea capitalului uman calificat. Dimensiunea pieţei urbane a muncii în

general îmbunătăţeşte disponibilitatea forţei de muncă specializată20.

v) O puternică capacitate de inovare. Ideile inovative reprezintă o completare

necesară a antreprenoriatului; mediul urban adesea oferă în mod firesc un mediu

stimulant pentru inovare şi o capacitate endogena de mobilizare a cunoştinţelor

disponibile, abilităţilor şi tehnologiei.

Avantajele competitive ale unui oraş constau într-o combinaţie de factori şi se bazează pe

interacţiunea dintre aceştia. Fiind un proces dinamic, progresiv, factorii determinanţi ai

competitivităţii unui oraş se modifică în timp, fiind astfel necesară ajustarea şi adaptarea

permanentă la condiţiile „pieţei.”

Secţiunea de audit teritorial arată însă că în cadrul ZMI există precondiţiile pentru crearea

de clustere, ce presupune concentrarea a peste 50% din populaţia judeţului Iaşi, o

infrastructură şi suprastrucură adecvată, certificarea unei densităţi şi dinamici

20 Vezi nota de subsol 6.

_____________________ ____________________



58

antreprenoriale, existenţa unor resurse de capital uman şi de cunoaştere importante

(universităţi, centre de cercetare/inovare), şi în plus disponibilitatea de acţiune a unei

administraţii locale ce promovează dezvoltarea economică.

B. Metode cantitative de identificare

Abordarea cantitativă încearcă să surprindă elemente de concentare ale activităţilor la

nivelul ZMI, pentru a scoate în evidenţă potenţiale efecte de sinergie şi de antrenare ce ar

caracteriza un cluster.

Metodele de analiză variază în funcţie de complexitatea lor şi de disponibilitatea datelor.

Există trei metode cheie de analiză care trebuie luate din start în considerare: calculul unor

indici de specializare, interpretarea structurii antreprenoriale şi a dinamicii acestui

sector şi investigarea sinergiei pe orizontală şi verticală în cadrul economiei locale.

Cea de-a treia metodă de analiză presupune cele mai complexe structuri de date, care să

permită conturarea unui tabel input-output pentru ZMI. Acest lucru nu este posibil în

prezent, şi este o justificare în plus pentru dezideratul de a crea un observator statistic

dedicat pentru ZMI.

Calculul unor indici de specializare presupune raportarea între activitatea economică la

nivelul ZMI şi cea la nivel regional sau naţional. Dat fiind faptul ca ZMI este un pol de

creşetere de anvergură naţională, este de preferată comparaţia la acest nivel. Gradul de

specializare este calculat la nivel de subdiviziune CAEN (4 cifre), pentru trei indicatori –

număr salariaţi, număr firme active şi cifra de afaceri. Comparaţia presupune existenţa unor

paneluri de date exhaustive la nivelul ZMI şi la nivelul întregii economii naţionale.

Rezultatele corelate ale indicilor de specializare în funcţie de numărul de salariaţi, numărul

de firme active şi cifra de afaceri pot sugera concentarea de capital uman într-un anumit

domeniu de activitate, atingerea unei mase critice de actori economici într-un anume

domeniu sau serie de domenii legate în amonte sau aval, precum şi ponderea în cadrul

acestor domenii ale firmelor mijlocii-mari faţă de cele micro-mici. In continuare vor fi

prezentate domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, pe cele trei categorii de

indicatori aleşi.

_____________________ ____________________



59

Tabel 5: Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, în funcţie de Numărul de salariaţi

Cod CAEN

Nr salariati Romania (2007)

Nr salariati ZMI (2007)

Pondere ZMI in Romania

Indice de specializare Descriere cod CAEN

2441 2 953 1 675 56,7% 25,69 Fabricarea de produse farmaceutice de baza

3230 567 181 31,9% 14,46 Productia de receptoare radio si tv

7486 3 011 832 27,6% 12,51 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica

1721 5 474 1 277 23,3% 10,56 Tesaturi din bumbac

2732 1 164 251 21,6% 9,76 Laminare la rece

2611 1 020 210 20,6% 9,32 Fabricarea sticlei plate

7133 222 41 18,5% 8,36 Inchiriere masini si echipamente de birou

1541 1 730 316 18,3% 8,27 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute

2871 482 87 18,0% 8,17 Fabricarea de recipienti din otel

2470 1 173 204 17,4% 7,88 Fabricarea firelor si fibrelor sintetice

5111 2 820 445 15,8% 7,15 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole

5226 330 46 13,9% 6,31 Comert cu amanuntul tutun

2231 329 45 13,7% 6,19 Reproducerea inregistrarilor audio

5248 1 142 151 13,2% 5,99 Comert cu amanuntul in magazine specializate

6523 339 42 12,4% 5,61 Alte tipuri de intermedieri financiare

2722 7 179 868 12,1% 5,48 Productia de tuburi de fonta

1593 6 049 712 11,8% 5,33 Fabricarea vinurilor

7131 171 20 11,7% 5,30 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole

2125 1 319 146 11,1% 5,01 Fabricarea articolelor din hartie si carton

_____________________ ____________________



60

Analiza indicelui privind salariaţii scoate în evidenţă sectorul farmaceutic, aratând că în ZMI

sunt localizate peste jumătate din resursele umane la nivel naţional specializate în

fabricarea de produse farmaceutice de bază. Acestea sunt concentrate de altfel in cadrul

firmei Antibiotice Iasi, care domină clar acest sector.

Similar, ponderi însemnate de specialişti la nivel naţional sunt localizate în alte câteva firme

de nişă cum ar fi Electra SRL (producţie interfoane şi echipamente electronice), Iasitex SA

(fire bumbac) sau Tehnosteel LBR SRL (laminare) şi chiar Mozaicart (mozaic şi vitralii). De

remarcat şi specializarea recentă în servicii de tip call-center, unde ZMI concentrează peste

un sfert din totalul angajaţilor de profil din România.

Tabel 6: Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, în funcţie de Numărul de

firme active

Cod CAEN

Nr firme Romania (2007)

Nr firme ZMI (2007)


Indice de specializare Descriere cod CAEN

2732 6 2 33,3% 13,38 Laminare la rece 2611 16 3 18,8% 7,53 Fabricarea sticlei plate

2470 12 2 16,7% 6,69 Fabricarea firelor si fibrelor sintetice

2871 29 4 13,8% 5,54 Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel

Indicele de specializare privind numărul de firme active confirmă caracterul de nişă al unor

companii sugerat şi de specializarea salarială, şi mai adaugă două domenii de acest tip –

cel al fabricarii firelor si fibrelor sintetice (dominat clar de BiVaFil Ro SRL) şi cel al

containerelor din otel (împărţit între Container Factory Iasi SRL şi Contis SA). Totuşi datele

acestea trebuie privite cu reţinere, având în vedere numărul mic de firme care sunt

comparate.

_____________________ ____________________



61

Tabel 7: Domeniile cu indicii de specializare cei mai ridicaţi, în funcţie de Cifra de

afaceri anuală a firmelor active

Cod CAEN

CA Romania (2007) mil EUR

CA ZMI (2007) mil EUR


Indice de specializare

Descriere cod CAEN Actori principali

5111 332,5 158,2 47,6% 29,36 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole

Bungee

2441 144,9 65,4 45,2% 27,88 Fabricarea produselor farmaceutice

Antibiotice

2231 9,6 3,9 40,9% 25,24 Reproducerea inregistrarilor audio Roton

5226 23,0 7,7 33,4% 20,64 Comert cu amanuntul al produselor din tutun

Nistor

2732 74,5 20,0 26,9% 16,58 Laminare la rece Tehnosteel lbr 1721 91,6 23,6 25,7% 15,87 Tesaturi din bumbac Iasitex

7486 41,4 7,4 18,0% 11,11 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica

XL World, BMI Iasi, SCC Services

5248 45,7 8,0 17,7% 10,91

Comert cu amanuntul in magazine specializate

Flux

2914 291,1 43,8 15,0% 9,29

Fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie

CNUD EFCO

2943 33,6 4,8 14,5% 8,94 Fabricarea altor masini-unelte Evoluzzione

6523 7,6 1,0 13,3% 8,21 Alte tipuri de intermedieri financiare

2125 41,6 4,8 11,6% 7,16 Fabricarea altor articole din hartie si carton

Gebacolor

2640 120,9 13,3 11,0% 6,81

Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii

Ceramica

2466 62,6 6,0 9,7% 6,00 Fabricarea altor produse chimice

Romtec, Moldochim

3330 12,7 11,2 8,9% 5,52

Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru

Totalgaz Industrie

_____________________ ____________________



62

procese industriale

7260 210,7 18,3 8,7% 5,35 Alte activitati legate de informatica Ness Romania

2224 18,0 1,5 8,4% 5,20 Servicii pregatitoare pentru pretiparire

International Paper&Printing

1589 162,0 13,6 8,4% 5,18 Fabricarea altor produse alimentare

Zeelandia, Coseli

7230 118,7 9,5 8,0% 4,95 Prelucrarea informatica a datelor E.On IS

1593 209,6 16,5 7,9% 4,85 Fabricarea vinurilor

Vinia, Agroindustriala Bucium, ABV Invest

3230 49,1 3,8 7,8% 4,80

Productia de receptoare de radio si tv, aparate de inregistrare si reproducere audio

Electra

Mai edificator este calculul indicelui privind raportarea comparată a cifrei de afaceri, care

confirmă o parte din rezultatele anterioare, dar aduce în discuţie noi domenii cu potenţial de

concentrare peste media naţională. Şi de această dată se poate observa că există mai în

fiecare caz dominanţa unor actori cheie, firme medii sau mari, care în fapt polarizează

majoritatea activităţii din domeniile lor de activitate.

Oricum, deşi nu poate avea o relevanţă în sine, fără o testare aprofundată a rezultatelor,

analiza indicilor de specializare sugerează câteva nişe de competitivitate care pot fi

dezvoltate ulterior.

Cel de-al doilea instrument cantitativ de evaluare este analiza structurii antreprenoriale şi a

dinamicii sectoriale, şi se face pe baza rezultatelor bilanţiere oficiale depuse de agenţii

economici activi la Ministerul de Finanţe. Structura economică şi dinamica antreprenorială a

ZMI a fost prezentată în secţiunea de analiză antreprenorială şi ofera cateva concluzii

importante privind dezvoltarea competitiva:

� ponderea critica a ZMI in activitatea economica a Judetului Iasi

� dezvoltarea si consolidarea mediului antreprenorial, atat in ceea ce priveste numarul

de firme, cat si a cifrei de afaceri

� restructurarea sectoarelor economice, cu accent pe cel tertiar, bazat pe

redistribuirea fortei de munca si castiguri de productivitate

� cresterea spectaculoasa a sectoarelor intensiv tehnologice (High-Tech).

_____________________ ____________________



63

Daca primele trei concluzii sunt firesti pentru o perioada de crestere economica continua la

nivel national, in ceea ce priveste domeniul de Cercetare-Dezvoltare si cel de tehnologii

inalte, se observă o dinamica peste media nationala, care sugereaza un potential de cluster

competitiv.

C. Ipoteze şi instrumente calitative de identificare

Analiza statistică nu poate certifica existenţa unor clustere. Este nevoie de o metodologie

calitativă de explorare în amănunt a potenţialului real. Aceasta presupune, spre exemplu,

trecerea de la nivel agregat la verificarea individuală a firmelor din sectoarele pe care

statistica le sugerează ca îndeplinind precondiţiile de aglomerare.

Totodată, se pregătesc şi anumite asumpţii generale, care să pregătească rolul pe care

clusterele emergente l-ar putea juca în dezvoltarea viitoare a ZMI. Bunăoară, văzând

dinamica de creştere accentuată în domenii cu valoare adăugată înaltă şi care sunt

intensive în tehnologie, se poate pleca de la ideea că asistăm la formarea minimală a unui

cluster bazat pe industrii noi şi creative în cadrul zonei metropolitane. Indicii de

specializare confirmă parţial doar această tendinţă, fiind necesar curajul unei ipoteze

calitative, bazate şi pe aspectul normativ, care sugerează că un cluster intensiv în

cunoaştere ar fi clar benefic pentru dezvoltarea viitoare.

O altă ipoteză normativă importantă este aceea de a asigura coeziunea dezvoltării în cadrul

ZMI. Cum analiza iniţială arată că mai bine de 90% din activitatea economică este

concentrată în Municipiul Iaşi, se pune problema de a susţine pe cât posibil o echilibrare în

timp a teritoriului antreprenorial. Ori îmbinarea optimă a spaţiului urban şi peri-ruban al

municipiului, cu zona rurală ce face deja parte din aria metropolitană s-ar produce în

condiţiile închegării unui lanţ productiv agro-alimentar. Se observă clar că dinamica acestui

domeniu este net mai scăzută decât în cazul primului cluster propus, şi anume cel cu profil

high-tech. Prin urmare, s-ar putea spune că dacă în cazul unui cluster intensiv în tehnologie

şi creativitate premizele sunt evidente, în situaţia unei concentrări pe asa numita agri-

business, ar fi vorba de un demers mult mai artificial, ce ar necesita un sprijin public mai

evident.

_____________________ ____________________



64

Caracterizarea sumară a clusterelor potenţiale identificate

Plecând de la analiza indicilor de specializare, de la testarea structurii şi dinamicii ţesutului

antreprenorial, de la aspectele normative legate de coeziunea zonei metropolitane şi nu în

ultimul rând de la formularea unor ipoteze de fundamentare a unui demers de politică

publică, se poate trece la definirea celor două clustere potenţiale menţionate – high-tech şi

agro-alimentar.

Clusterul ce ar pleca de la dezvoltarea tehnologică de vârf grupează o serie de domenii

înrudite ce presupun inginerie la un nivel de excelenţă, dar şi procese susţinute de

cercetare-dezvoltare-inovare.

În tabelul următor se face o selecţie a domeniilor cheie ce se pot înrudi sinergic pentru a

compune un astfel de cluster.

Tabel 8: Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în dezvoltarea tehnologică de vârf, după Codul CAEN

Cod CAEN



Indice de specializare salariati

Nr firme ZMI (2007)


Indice de specializare nr firme

CA ZMI (2007) EUR


Indice de specializare CA

3002 398 7,3% 3,3 17 3,6% 1,4 14.528.750 3,2% 2,0 3110 92 0,8% 0,4 5 2,5% 1,0 2.141.493 0,7% 0,4 3120 24 0,3% 0,1 3 1,4% 0,6 470.332 0,2% 0,1 3150 36 1,1% 0,5 3 2,9% 1,2 815.851 0,7% 0,5 3210 13 0,2% 0,1 2 3,2% 1,3 238.682 0,2% 0,1 3220 19 0,6% 0,3 4 4,0% 1,6 163.037 0,1% 0,0 3230 181 31,9% 14,4 5 7,5% 3,0 3.819.290 7,8% 4,8 3310 253 6,0% 2,7 41 6,1% 2,4 2.949.711 3,6% 2,2 3320 15 0,3% 0,1 3 1,8% 0,7 339.348 0,2% 0,1 3330 462 10,1% 4,6 14 5,0% 2,0 11.245.568 8,9% 5,5 3340 48 3,3% 1,5 13 6,5% 2,6 1.041.770 3,5% 2,1 6420 627 1,7% 0,8 97 3,1% 1,3 23.299.889 0,6% 0,4 7210 43 1,1% 0,5 38 3,1% 1,2 1.936.872 0,7% 0,4 7221 535 3,1% 1,4 102 3,9% 1,6 11.257.188 2,3% 1,4 7222 613 3,6% 1,6 137 3,8% 1,5 12.953.542 2,2% 1,4 7230 65 1,4% 0,6 38 3,0% 1,2 9.521.523 8,0% 5,0 7240 5 0,4% 0,2 9 3,0% 1,2 209.113 0,7% 0,4 7250 122 2,3% 1,0 50 2,5% 1,0 3.285.082 1,8% 1,1 7260 185 5,5% 2,5 33 3,8% 1,5 18.251.771 8,7% 5,3 7310 313 2,3% 1,0 29 5,4% 2,2 7.672.934 2,3% 1,4 7320 9 0,5% 0,2 9 7,1% 2,9 286.326 1,5% 0,9

_____________________ ____________________



65

Tabel 9: Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare clusterizare în dezvoltarea

tehnologică de vârf, descriere

Cod Descriere cod Actori principali

3002 Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice Quartz, Tehnorom, Romus

3110 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice Petra 3120 Productia de aparate pentru distributia si comanda electricitatii 3150 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat 3210 Productia de tuburi electronice si a altor componente electronice 3220 Productia de emitatoare radio-tv, echipamente si aparate

telefonice...

3230 Productia de receptoare de radio si tv, aparate de inregistrare si reproducere audio

Electra

3310 Productia de aparatura si instrumente medicale Euromedica

3320 Productia de aparatura si instrumente de masura

3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru procese industriale

Totalgaz Industrie

3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice Optimit 6420 Telecomunicatii

7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul IT System, Mai Net, Eurotechsys

7221 Editarea de programe Red Point, TH Junior, ZIPP Software

7222 Consultanta si furnizare de alte produse software Mind Software

7230 Prelucrarea informatica a datelor E.On IS

7240 Activitati legate de bazele de date

7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si calculatoarelor

Q SRL, Inita Service

7260 Alte activitati legate de informatica Ness Romania

7310 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale INCD IFT, Hydramold

7320 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste

Datele sintetice a unui potenţial cluster definit prin aglomerări bazate pe tehnologii înalte

sugerează că în cadrul ZMI există deja 652 firme active care s-ar încadra din punct de

vedere al activităţii, cu 4058 de salariati şi o cifră de afaceri de peste 126 milioane de euro

(la sfârşitul anului 2007).

_____________________ ____________________



66

Ca puncte forte rezultate din indicii de specializare21 ies în evidenţă domeniul producţiei

hardware (piaţa mai echilibrată cu mai mulţi actori relevanţi gen Quartz, Tehnorom sau

Romus), al producţiei de interfoane şi aparatură electonică (Electra), al producţiei de

echipamente de măsură (Totalgaz Industrie), al prelucrării informatice a datelor (E.On IS), şi

al altor activităţi legate de informatică (Ness Romania).

Este clar însă că nu toate firmele identificate au vreun interes de a colabora în cadrul unui

cluster emergent. Probabil că doar o fracţiune mult mai mică interacţionează sau ar putea

interacţiona direct sau indirect cu implicaţii de antrenare competitvă în planul ZMI:

Ca pondere în economia zonei metropolitane, clusterul definit mai sus ar reuni într-un

scenariu optimist doar 5,7% din firmele active, 4,3% din salariaţi şi 3,8% din cifra de afaceri

totală.

Câteva observaţii se impun însă:

� dată fiind dinamica susţinută a sectorului high-tech, precum şi revenirea cercetării-

dezvoltării, se pot estima ritmuri accelerate de creştere a ponderii clusterului descris

în totalul economiei metropolitane

� situaţia de caracterizare a clusterului este văduvită de absenţa unor elemente ce ar

trebui în mod normal luate în calcul, cum ar fi adăugarea firmelor care oferă servicii

suport (contabilitate, juridic, consultanţă de afaceri şi managment, training etc.), şi

care sunt în număr de peste 2000. Adăugarea serviciilor suport ar schimba

substanţial ponderea cluster-ului în economia ZMI, devenind mai mult decât relevant

pentru dezvoltarea competitivă de ansamblu

� o altă categorie de actori care lipsesc sunt insituţiile de învăţământ superior, care au

pe lângă rolul lor vital de formare, şi un aport considerabil de cercetare-dezvoltare,

care ar completa diviziunile 731 şi 732.

Din punct de vedere al compoziţiei şi a structurii concurenţiale, multe din nişele ce compun

clusterul sunt dominate de firme de talie medie-mare (vezi coloana “Actori principali”). Acest

lucru este bun prin prisma potenţialului de antrenare a altor IMM, dar este şi riscant din

punct de vedere al vulnerabilităţii la situaţia de criză economică.

21 Condiţia de relevanţă a indicilor de specializare este de a avea valori mai mari ca 3, pe baza unor studii de benchmarking internaţional;

_____________________ ____________________



67

Cel de-al doilea cluster emergent, cel la graniţa între agricultură şi industria alimentară,

are şi el câteva elemente solide de fundamentare:

Tabel 10: Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în agricultură şi industrie, cod CAEN

Cod



Indice de specializare salariati

Nr firme ZMI (2007)


Indice de specializare nr firme

CA ZMI (2007) EUR


Indice de specializare CA

0111 188 0,9% 0,4 31 0,9% 0,4 3.953.679 0,3% 0,2 0112 29 0,5% 0,2 18 2,7% 1,1 359.050 0,3% 0,2 0113 22 0,4% 0,2 8 2,8% 1,1 1.002.018 0,5% 0,3 0121 21 0,8% 0,4 7 1,3% 0,5 803.794 0,8% 0,5 0123 26 0,5% 0,2 2 0,9% 0,4 1.211.229 0,4% 0,3 0124 515 4,3% 2,0 6 1,7% 0,7 17.127.680 3,4% 2,1 0125 14 1,4% 0,6 8 2,7% 1,1 313.842 1,1% 0,7 0130 72 1,3% 0,6 9 1,1% 0,5 683.095 0,3% 0,2 0141 78 0,6% 0,3 29 1,5% 0,6 2.357.004 0,7% 0,4 0502 81 4,3% 1,9 8 2,5% 1,0 831.377 2,7% 1,7 1511 61 0,3% 0,2 4 0,8% 0,3 2.346.061 0,3% 0,2 1513 106 0,6% 0,3 2 0,6% 0,3 3.751.303 0,4% 0,3 1520 131 5,2% 2,3 1 2,0% 0,8 2.706.714 4,0% 2,5 1533 89 2,6% 1,2 5 2,8% 1,1 1.997.733 1,3% 0,8 1541 316 18,3% 8,3 2 1,3% 0,5 9.132.546 5,5% 3,4 1551 101 0,7% 0,3 5 1,1% 0,4 2.014.646 0,3% 0,2 1552 55 2,0% 0,9 6 4,4% 1,8 862.705 0,8% 0,5 1561 109 0,7% 0,3 20 1,6% 0,6 1.840.008 0,3% 0,2 1571 58 2,5% 1,1 1 0,7% 0,3 4.943.452 2,7% 1,7 1581 1172 2,0% 0,9 67 1,6% 0,7 15.632.882 1,5% 0,9 1582 19 0,3% 0,1 3 1,6% 0,7 146.221 0,1% 0,1 1584 14 0,2% 0,1 2 0,7% 0,3 117.821 0,0% 0,0 1586 28 1,2% 0,6 7 7,6% 3,1 1.017.108 0,7% 0,4 1587 48 3,1% 1,4 1 1,8% 0,7 2.509.745 3,1% 1,9 1589 177 5,6% 2,5 8 3,8% 1,5 13.612.940 8,4% 5,2 1592 72 5,0% 2,3 1 2,2% 0,9 1.837.002 2,6% 1,6 1593 712 11,8% 5,3 6 3,8% 1,5 16.484.550 7,9% 4,9 1596 31 0,5% 0,2 1 4,0% 1,6 12.060.864 1,5% 0,9 1598 109 1,1% 0,5 6 1,3% 0,5 2.074.718 0,2% 0,1 5111 445 15,8% 7,1 19 4,4% 1,8 158.191.269 47,6% 29,4

_____________________ ____________________



68

Tabel 11: Domeniile cheie cu potenţial de clusterizare în agricultură şi industrie, descriere Cod Descriere cod Actori principali

0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante Brand Teo, Euro Elmar, Agro Cris

0112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera

0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii Richter Romania

0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui Agro Mold

0123 Cresterea porcinelor Pig Farm

0124 Cresterea pasarilor Avicola Iasi, Rom Trading Company

0125 Cresterea altor animale 0130 Activitati in ferme mixte Cavior Agro

0141 Activitati de servicii anexe agriculturii Agroclaas, Green Project, Agricola ACC

0502 Piscicultura Piscicola 1511 Productia si conservarea carnii AJC Ana Maria, Comppil 1513 Productia si conservarea carnii de pasare M&R SRL 1520 Prepararea produselor din carne Cordial MV 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Europrod, Vitalef 1541 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor brute Unirea(*), Rasarit 1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Cavior SRL, Trans Gigel SRL 1552 Fabricarea inghetatei Master Foods Industries SRL

1561 Fabricarea produselor de morarit Triumf AG, Motrif, MC Alexia Com

1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma Nutrimold SA

1581 Fabricarea painii, fabricarea produselor proaspete de patiserie Compan SA

1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si a altor produse similare

1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1586 Prelucrarea ceaiului si a cafelei Gil Cafe Express 1587 Fabricarea condimentelor Florum Industrie Alimentara 1589 Fabricarea altor produse alimentare Zeelandia, Coseli 1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie Alfincool

1593 Fabricarea vinurilor Vinia, Agroindustriala Bucium, ABV Invest

1596 Fabricarea berii Prodis Import Export

1598 Productia de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice Aqua Mold Trading SRL

5111 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole Bunge (*)

_____________________ ____________________



69

Datele sintetice pentru un potenţial cluster ce s-ar concentra pe legăturile între agricultură şi

procesare industrială arată că în cadrul ZMI există cel puţin 293 firme active care s-ar

încadra din punct de vedere al activităţii, cu 4899 de salariati şi o cifră de afaceri de

aproape 282 milioane de euro (la sfârşitul anului 2007).

Indicii de specializare scot în evidenţă sectorul de fabricare a uleiurilor (Unirea, Rasarit), cel

al fabricării vinurilor (Vinia, Agroindustriala Bucium, ABV Invest) şi al intermedierii în

comerţul cu materii prime agricole (Bungee).

Pentru investigarea judicioasă a potenţialului clusterului de agribusiness propus, se poate

recurge si la analiza directă firmă cu firmă a actorilor principali (vezi Anexa 1). Acest tip de

analiză nu are un scop cuantificabil cantitativ, sau pretenţia de a fi exhaustivă, ci este

importantă pentru a putea ajunge la un “sentiment” privind tendinţa şi potenţialul clusterului.

In anexă se poate vedea că în general actorii principali au avut o dinamică clar pozitivă în

perioada investigată (2005-2007). Există şi excepţii, dar care mai degrabă confirmă o

tendinţă de restructurare şi revenire a sectorului agro-alimentar.

Ca pondere în economia zonei metropolitane, clusterul definit mai sus ar grupa doar 2,53%

din firmele active, 5,2% din salariaţi şi 8,6% din cifra de afaceri totală.

Spectrul crizei economice, precum şi decizii strategice la nivel de companie au determinat

însă recent un seism major care alterează considerabil datele prezentate mai sus. La

începutul anului 2009, firma Bunge a anunţat închiderea fabricii Unirea din Municipiul Iaşi,

ca urmare a deciziei de a relocaliza producţia la o altă fabrică la Buzău. Dacă ar fi să

extragem aportul gigantului Bunge din componenţa unui cluster potenţial, am rămâne cu

doar 4,8% din salariatii total ai ZMI şi cu doar 3,7% ca pondere în cifra de afaceri a

teritoriului metropolitan, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate faţă de cum era iniţial.

Acest gen de mutaţii în piaţă au un efect negativ cu atât mai mare cu cât există domenii de

monopol local/regional clar, care determină o vulnerabilitate crescută. Tocmai de aceea

dezvoltarea unui cluster ar trebui încurajată, pentru a permite mecanisme de difuzare a

şocului în reţeaua de firme cuprinse.

Pentru dezvoltarea unui astfel de cluster, sunt utile următoarele precizări:

_____________________ ____________________



70

� în componenţa cluster-ului trebuie dezvoltate şi incluse serviciile suport aferente

activităţii agricole şi producţiei alimentare

� faţă de analiza propusă mai sus, mai există o categorie de actori care nu este

inclusă, şi anume cea a celor care practică agricultura de subzistenţă. Este vorba

de necesitatea şi oportunitatea atragerii înspre piaţă a unei zone nevalorificate încă

suficient în economia metropolitană

� este necesară corelarea, aprobareasi updatarea la nivel metropolitan ale planului

de amenajare teritorială / PUG-PUZ, pentru a se păstra încă un fond agricol

adecvat în ZMI şi a se rezista oarecum tentaţiei de a înlocui complet activitatea

agricolă cu cea a sectorului industrial sau terţiar.

Politicile de dezvoltare a clusterelor potenţiale

Există tendinţa de a considera clusterele drept un aspect aflat exclusiv în responsabilitatea

autorităţilor centrale sau locale, acestea preluând iniţiativa în majoritatea cazurilor, prin

alocarea resurselor necesare şi crearea cadrul instituţional şi legislativ în domeniu.

Cu toate acestea, literatura de specialitate22 identifică un număr de actori implicaţi în acest

tip de demersuri, considerând oportună aplicarea modelului „Triple Helix” în cazul

clusterelor. Acest concept ilustrează intervenţiile inter-corelate ale sectorului public, privat şi

mediului academic şi investighează modul în care informaţia este valorificată pentru a

impulsiona mediul de afaceri. „Triplul Helix” ilustrează un sistem de raporturi de (relativă)

egalitate şi interdependenţă între cele trei sfere, ale căror atribuţii şi activităţi se suprapun.

Modelul are trei dimensiuni23 - transformările interne suferite de fiecare element în parte

(alianţe strategice între companii), influenţele reciproce dintre componente (politici definite

de autorităţi privind activitatea economică) şi sistemul de organizaţii şi conexiuni trilaterale

generate de interacţiunile dintre cei trei actori.


23 H. Etzkowitz – “The Triple Helix of University - Industry – Government: Implications for Policy and Evaluation”, Working paper 2002-11, Stockholm: SISTER

_____________________ ____________________



71

Rolul actorilor locali principali care pot constribui la crearea şi/sau evoluţia unui

cluster, este prezentat în cele ce urmează:

� Autorităţi publice

Principalele roluri pe care trebuie să le asume autorităţile publice reprezentate în Consiliul

Metropolitan constau în a stabili viziunea de ansamblu asupra mersului economiei locale, în

a formula obiective şi direcţii de acţiune, precum şi în a asigura cadrul adecvat (legislativ,

instituţional, infrastructură) pentru atingerea ţelurilor propuse.

În cazul stimulării clusterelor, responsabilitatea administrativă este de a defini politici şi

programe care să permită o canalizare eficientă a resurselor în acest scop. În acest sens,

cea mai importantă provocare constă în identificarea iniţiativelor cu adevărat viabile, de

natură să genereze beneficii substanţiale pe termen lung într-un context dat şi eliminarea

acelor proiecte cu un mesaj de marketing puternic, dar create doar cu scopul de a accesa

fonduri publice.

Fondurile naţionale la nivel central şi cele internaţionale trebuie valorificate în mod eficient,

fiind nevoie atât de resurse pentru investiţii în infrastructură, cât şi de asistenţă tehnică.

Autorii „Cărţii Albe a politicilor în domeniul clusterelor” (“The Cluster Policies Whitebook”)

recomandă o serie de direcţii de acţiune la nivel public, dintre care putem menţiona ca fiind

relevante pentru ZMI:

i. Adoptarea unei politici metropolitane de dezvoltare economică bazată pe

promovarea clusterelor

ii. Promovarea unei viziuni comune pe termen lung privind dezvoltarea clusterului

iii. Finanţarea activităţilor de evaluare/analiză a clusterelor şi elaborarea unei strategii

iv. Finanţarea sectorului CDI şi oferirea de facilităţi

v. Diseminarea tehnologiilor prin intermediul incubatoarelor sau parcurilor

industriale/stiintifice

vi. Finanţarea activităţilor de promovare

vii. Utilizarea în mod strategic a activităţilor de achiziţii publice

viii. Asigurarea accesului la informaţii relevante pentru clustere

Toţi aceşti paşi sunt fezabili pentru perioada următoare, şi pot duce rapid la o consistenţă

sporită a eforturilor de clădire a unui mediu cu adevărat competitiv la nivelul zonei

metropolitane.

_____________________ ____________________



72

� Mediul privat antreprenorial

Companiile reprezintă punctul central al politicilor şi programelor dezvoltate în domeniul

clusterelor. În general, este recomandat ca iniţiativele de constituire a clusterelor să fie

asumate de reprezentanţii sectorului privat, iar sectorul public să îşi rezerve rolul de forţă

catalizatoare.

În ceea ce priveşte tipul de întreprinderi care să îndeplinească rolul de lider în cadrul

clusterului, nu există o părere unanim acceptată.

În cazul IMM-urilor, chiar dacă nu îşi asumă rolul principal, participarea acestora este vitală.

În general, sectorul IMM dovedeşte o mai mare flexibilitate şi o adaptabilitate sporită la

schimbările mediului extern, ceea ce va influenţa capacitatea de ansamblu a clusterului de

a răspunde la modificările survenite pe piaţă.

În acelaşi timp, marile companii aflate în clustere pot juca un rol esenţial în atragerea altor

întreprinderi mari în cadrul acestuia. De asemenea, marile companii pot asigura masa

critică de manageri şi lucrători cu experienţă, baza de furnizori şi clienţi, precum şi sprijin

pentru IMM-uri prin stabilirea unor relaţii de cooperare (sub-contractare) cu acestea şi

transfer de cunoştinţe.

� Sistemul educaţional şi instituţii CDI

Deşi studiile efectuate identifică puţine cazuri în care mediul academic se regăseşte în

ipostaza de iniţiator sau finanţator al clusterelor24, acesta poate prelua un rol de sprijin,

stimulând procesul de evoluţie a clusterului, prin acţiuni de tipul25:

� Promovarea culturii antreprenoriale în rândul profesorilor şi studenţilor

� Sprijin pentru clusterele locale prin realizarea de analize, evaluări, programe de

training, CDI

� Facilitarea transferului de tehnologii către agenţii economici care operează în

cluster

� Corelarea curriculei cu cerinţele pieţei locale/ regionale şi acţiuni proactive de

dezvoltare a calificărilor existente pe piaţă

24 Ö. Sölvell, C. Ketels, G. Lindqvist – “The Cluster Initiative Greenbook”, Stockholm, August 2003


_____________________ ____________________



73

În cadrul ZMI, contribuţia mediului universitar este vitală, date fiind punctele forte ale

contextului academic de excelenţă al Iaşului.

În plus, existenţa unei a patra categorii de actori este recomandată, sub forma facilitatorilor

de cluster („clusterpreneurs”)26.

Iniţierea şi dezvoltarea unui cluster de succes sunt condiţionate de competenţele

facilitatorului, care trebuie să facă dovadă de viziune, capacitate de analiză şi abilităţi de

networking. Responsabilităţile acestuia vor presupune gestionarea şi stimularea relaţiilor

dintre membrii clusterului, dar şi a interacţiunilor clusterului cu terţele părţi, obţinerea

consensului şi încurajarea acţiunilor sinergice, reconcilierea obiectivelor pe termen scurt şi

termen lung, precum şi identificarea eventualelor oportunităţi sau riscuri.

Este recomandat ca funcţia de coordonare a clusterului să fie îndeplinită de un actor local –

dar cu experienţă şi conexiuni ce depăşesc sfera locală – asistat, eventual, de consultanţi

externi şi de un comitet de conducere, format din reprezentanţii stakeholder-ilor cheie. Se

consideră că o bună cunoaştere a realităţilor specifice zonei, combinată cu o viziune mai

largă asupra condiţiilor mediului de afaceri, va conferi unui facilitator local legitimitate în faţa

membrilor clusterului.

26 idem

_____________________ ____________________



74

Proiecte pe termen scurt şi mediu de creştere a competitivităţii şi de

susţinere a clusterelor emergente identificate

Pe lângă politicile generice care trebuie împinse şi adoptate de actorii clusterelor potenţiale,

există şi o latură pragmatică imediată ce presupune identificarea unei serii de proiecte

concrete ce ar putea susţine emergenţa propriu-zisă a aglomerărilor competitive.

Cele mai importante dintre aceste proiecte sunt prezentate în mai jos, fiind rezumate mai

apoi printr-un tabel, ele fiind solicitate în cadrul grupului de lucru al proiectului de faţă şi

urmând să devină parte componentă a Planului Integrat de dezvoltare a ZMI ca pol de

creştere. Evident, există o serie întreagă de alte proiecte care pot fi iniţiate, cu impact

pozitiv asupra dezvoltării clusterelor în cadrul ZMI, ce ţin atât de firmele participante, de

mediu educaţional şi de formare (e.g. proiecte ale universităţilor de orientare a pregătirii

spre domeniile din cadrul clusterelor etc.) sau de administraţia publică (sprijin pentru

dezvoltarea de infra/supra structură). Corelarea eficientă a acestora poate fi făcută doar

după iniţierea unor discuţii de recunoaştere şi instituţionalizare a clusterelor.

I Proiecte legate de dezvoltarea unui cluster high-tech (Iasi - Tech) cu accent pe CD,

TIC, industrii noi şi creative

I. 1 Dezvoltarea unei Structuri de Sprijin a Afacerilor (SSA) de interes national si

international dedicata sectoarelor de CD, TIC, industrii noi si creative

Dezvoltarea unor astfel de structuri de afaceri care să asigure mediul adecvat pentru

întreprinderi inovative, capabile să concureze pe pieţele naţionale şi internaţionale

reprezintă premisele unei mai bune integrări a economiei naţionale în economia europeană.

Acestea vor contribui la orientarea către piaţa internaţională şi constituirea parteneriatelor

între unităţi din sectorul cercetare-dezvoltare şi IMM-uri, creşterea ratei de internaţionalizare

a companiilor româneşti şi la valorificarea activităţii de CD prin transferul rezultatelor în

IMM.

_____________________ ____________________



75

Dezvoltarea (SSA) are în vedere crearii unui pol naţional de competitivitate veritabil în

cadrul ZMI, care presupune consolidarea unui cluster în domeniul CD. TIC, industriilor noi

şi creative. De asemenea, se urmăreşte orientarea sectorului privat către inovare, creşterea

eficienţei IMM-urilor, dezvoltarea antreprenoriatului, crearea de locuri de muncă şi

reducerea fenomenului de migrare a forţei de muncă înalt calificate din rândul specialiştilor

români în ştiinţă şi tehnologie.

Finanţarea SSA vizează atât activităţi de tip hard (construirea de infrastructuri, consolidări,

modernizări, precum şi achiziţia de echipamente) cât şi în activităţi de tipsoft (servicii

destinate pregătirii antreprenoriale, precum: management, diseminare şi informare, schimb

de experienţă în domeniul celor mai bune practici, activităţi de îndrumare şi coordonare,

transfer de know-how, seminarii şi ateliere de lucru). Încurajarea procesului de interacţiune

între firme respectiv reţelele de întreprinderi şi clusterele va fi finanţata de asemenea, in

scopul favorizarii schimbului de informaţii, creşterii numărului de furnizori şi clienţi,

cooperarii activă cu alte organizaţii şi instituţii din mediul academic, stiintific si financiar.

I.2 Sprijin pentru integrarea intreprinderilor innovative si creative in cadrul clusterului

tehnologic “Iasi – Tech”

Pentru pregatirea infrastructurii tip SSA, se pregateste un proiect cu rol de catalizator pentru

asigurarea emergenţei clusterului identificat preliminar. Scopul proiectului va fi sprijinirea

IMM-urilor pentru integrarea în lanţuri de furnizori în cadrul clusterului tehnologic propus,

pentru a întări reţelele de afaceri şi de cooperare între întreprinderi prin potenţarea lanţurilor

de valoare prin finanţarea proiectelor comune în producţie, export, consultanţă, marketing,

precum şi alte servicii specializate şi logistică.

I.3 Iasi Business and Technology Campus (IBTC)

IBTC este o initiativa a RED Management Capital, o companie ce actioneaza in domeniul

imobiliar, dezvoltand proiecte imobiliare rezidentiale, de office si de retail.

_____________________ ____________________



76

Site-ul IBTC este localizat in fosta zona industriala a Iasiului, pe malul Bahluiului, de

cealalta parte a raului situandu-se Universitatea Tehnica Iasi si se compune din doua

terenuri invecinate.

IBTC este primul proiect din Romania care va integra in acelasi site camine pentru studenti,

spatii de birouri, magazine, hotel, laboratoare de cercetare, un centru de arta

contemporana, un centru de date (pe unul dintre terenuri), dar si spatii de productie de TIC

(pe celalalt teren), toate beneficiind de ultimele tehnologii informationale.

Spatiile de productie vor fi construite in functie de cerintele si nevoile firmelor care vor avea

activitate de productie in acest site.

Proiectul prevede ca site-ul sa dea valoare spatiilor, atat celor din interiorul cladirilor cat si

celor dintre ele. Totul este luat in calcul de la parcarile subterane la fatadele cladirilor si la

signalistica din Campus, astfel incat sa se poata ajunge usor la orice punct de interes

pentru cei care viziteaza sau lucreaza in IBTC.

IBTC va fi conectat cu restul orasului prin poduri pentru pietoni peste Bahlui, precum si prin

intermediul retelei de autobuze si tramvaie. De asemenea, site-ul va avea acces la un parc

logistic aflat la periferia Iasiului, iar pentru producatorii de TIC ce trebuie sa respecte

legislatia in vigoare privind reciclarea deseurilor EEE, va fi pusa la punct infrastructura

necesara care va face legatura intre IBTC si GreenWeee, cea mai mare fabrica de reciclare

a deseurilor EEE, aflata la 300 de km de Iasi, la Buzau.

I.4 Dezvoltarea unui Centru de Cercetari Avansate pentru Bionanoconjugate si

Biopolimeri

Proiectul a fost deja aprobat pentru finanţare în cadrul POS Competitivitate Axa 2.1, fiind în

curs de implementare de către Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni Iasi.

Obiectivul general al proiectului este creşterea calităţii si eficientei activităţii de C-D,

desfăşurata in universităţi si institute de C-D, pana la nivelul european al standardelor

educaţionale si tehnologiior performante prin modernizare infrastrucurala si reforma

administrativa, ambele bazate pe accesul cercetatorilor la cele mai moderne mijloace de

cercetare. Acest obiectiv vizeaza urmatoarele tinte generale:

_____________________ ____________________



77

� Creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de C-D, în scopul

ridicării nivelului de competitivitate ştiinţifică pe plan internaţional.

� Îmbunătăţirea calităţii şi eficientei activităţii de C-D desfăşurate în universităţile şi în

institutele de C-D publice în scopul stimulării ofertei de servicii performante pentru

întreprinderi.

� Asigurarea unui mediu de cercetare şi educaţie de un înalt nivel tehnico-ştiinţific

pentru atragerea de specialişti din străinătare şi a tinerilor cercetători în instituţiile de

C-D publice din România.

Obiectivul specific este cresterea capacitatii de cercetare-dezvoltare a Institutului de Chimie

Macromoleculara „Petru Poni” Iasi prin crearea unei noi infrastructuri de C-D denumita:

„Centru de cercetari avansate pentru bionanoconjugate si biopolimeri” (IntelCentru),

structurat in 4 departamente insumind 8 laboratoare de cercetare, dotate prin prezentul

proiect cu 125 echipamente de CD, din care 8 au valori peste 100.000 euro.

„Centrul de cercetari avansate pentru bionanoconjugate si biopolimeri” va fi infiintat intr-un

spatiu aflat in proprietatea Institutului de Chimie Macromoleculara “Petru Poni” – cladirea

„Statie Pilot”, in prezent neutilizata, aflata in conservare, ca urmare a desfiintarii activitatii de

microproductie. Noua infrastructura de CD va permite, pe baza experientei Institutului de

Chimie Macromoleculara “Petru Poni” in chimia nanoconjugatelor si biopolimerilor –

experienta demonstrata prin lucrari indexate ISI, dezvoltarea unor directii de cercetare de

mare actualitate si in continua expansiune, BIOCONJUGATE si BIOPOLIMERI pentru

NANOMEDICINA, stiinta care alaturi de IT reprezinta tehnologiile emergente de varf ale

secolului XXI.

Infiintarea si dotarea “Centrului de cercetari avansate pentru bionanoconjugate si

biopolimeri” (IntelCentru) la standarde europene, cu aparatura de sinteza si caracterizare

necesara abordarii si dezvoltarii domeniului, va permite atragerea de specialisti cu

vizibilitate stiintifica internationala, atestata prin publicatii in reviste ISI si integrarea

Institutului de Chimie Macromoleculara “P.Poni” Iasi si a mediului universitar iesean in aria

europerana a cunosterii, nu doar ca parteneri, ci ca investigatori principali in proiectele FP

ale Uniunii Europene. Prin infiintarea IntelCentru se vor aborda si dezvolta domenii

_____________________ ____________________



78

tehnologice cu potential economic pentru Romania, contribuind la cresterea competitivitatii

economice si a unei dezvoltari regionale durabile. Prin organizarea centrului IntelCentru se

va realiza o componenta principala a strategiei de dezvoltare propusa de Institutul de

Chimie Macromoleculara „Petru Poni” programului ERA (European Research Area).

Complementar, prin crearea acestui centru se va realiza atragerea de tineri pentru a fi

specializati in activitati de conceptie-realizare a bionanomaterialelor utilizand tehnici

ultraperformante, avand ca rezultat intarirea ofertei de cunostinte a institutului si implicit

diversificarea ofertei de servicii catre industria farmaceutica.

II Proiecte legate de dezvoltarea unui cluster agro-alimentar (Iasi - Agribusiness),

pentru dezvoltare competitiva echilibrată şi cresterea coeziunii ZMI

II.1 Sprijin pentru integrarea intreprinderilor din agricultura, procesare si industria

alimentar in clusterul “Iasi – Agribusiness”

Proiectul va permite fundamentarea mai bună a clusterului potenţial şi formarea sa

instituţională ca reţea de firme. Scopul este şi acela de a crea primele instrumente de

politică publică de susţinere a sectorului Agri-business. Se vor achiziţiona echipamente de

logistică necesare pentru funcţionarea clusterului, precum şi consultanţă pentru stabilirea

viziunii si obiectivelor de dezvoltare viitoare.

II. 2 Dezvoltarea unui Centru de Excelenţă pentru Cercetare in Domeniul Taurinelor


curs de implementare de către Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea

Bovinelor Dancu. Obiectivul general este cresterea capacitatii de cercetare prin

dezvoltarea infrastructurii de CD si atragerea de tineri si de specialisti de inalta calificare,

atat pentru institutii de CD cat si pentru firme care au departamente de cercetare, intarirea

fortei de cunostiinte realizata de universitati şi institute de CD precum şi stimularea

transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi intreprinderi. Obiectivele

specifice sunt următoarele:

_____________________ ____________________



79

� infiintarea unui centru de cercetare in domeniul cresterii taurinelor, prin construirea

unui spatiu nou si independent pentru activitatea de cercetare si prin achizitia de

echipamente de cercetare;

� dezvoltarea infrastructurii, resurse umane, cercetări stiintifice fundamentale si

aplicative si inovarea la nivel de excelenta in domeniul cresterii si exploatarii

taurinelor

� functionarea ca puncr regional de contact/diseminare informatii si know-how in

domeniul cresterii si exploatarii taurinelor;

� crearea si diseminarea de tehnologii moderne de crestere si exploatare, in

concordanta cu normele europene.

II.3 Dezvoltarea unui Centru de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Factorilor de Risc

Fizico-Chimici si Microbiologici din Mediu: Apă, Aer, Aliment, cu Implicaţii in

Protecţia Mediului si Siguranţa si Securitatea Alimentului


curs de implementare de către Institutul de Sanatate Publica Iasi. Obiectivul proiectului

este modernizarea infrastructurii de cercetare existente in ISP Iasi si alinierea cercetarilor la

nivelul impus de Uniunea Europeana. Prin aceasta, proiectul contribuie la atingerea

urmatoarelor obiective generale:

� Creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de C-D în scopul

ridicării nivelului de competitivitate ştiinţifică pe plan internaţional;

� Asigurarea unui mediu de cercetare şi educaţie de un înalt nivel tehnico-ştiinţific

pentru atragerea de specialişti din străinătare şi a tinerilor cercetători în instituţiile C-

D publice din România.

Obiectivul specific este cresterea capacitatii de cercetare-dezvoltare a Institutului de

Sănătate Publică Iaşi cu o noua capacitate de cercetare în domeniul factorilor de risc fizico-

chimici şi microbiologici din mediu - apă, aer, aliment, structurata in 4 compartimente de

cercetare (Compartiment de cercetare în medicina mediului, alimentaţie şi nutriţie;

Compartiment de cercetare-chimie mediu şi aliment; Compartiment de cercetare-

microbiologie mediu şi aliment; Compartiment de igiena radiaţiilor), dotate prin prezentul

proiect cu 89 echipamente de CD, din care 3 au valori peste 100.000 euro. Pe langa

echipamentele de CD se vor achizitiona 30 de IT si 54 de licente.

_____________________ ____________________



80

Noul centru, prin dotarea la standarde europene, va asigura un mediu de cercetare si

educatie de inalt nivel stiintific. Institutul de Sănătate Publică Iaşi dispune de un colectiv

experimentat de cercetare, cu activitate internationala (stagii de pregatire, burse, participare

la conferinte/simpozioane, publicatii in reviste cotate ISI) si cu capacitate de a instrui prin

cercetare tineri masteranzi, doctoranzi, post-doc (in echipa de cercetare exista cadre

didactice universitare, conducatori de doctorat).

Proiectul se adresează insuficienţei structurale ale sistemului de C-D al Institutului de

Sănătate Publică Iaşi. Dezvoltarea capacitatii de CD reprezinta conditia de baza pentru

participarea institutiei in programe CDI internationale, participarea si reprezentarea la

organizatii stiintifice internationale, dezvoltarea dialogului stiinta-societate, astfel incat

cercetarea romanesca sa contribuie la ridicarea nivelului de competitivitate stiintifica

mondiala. Infrastructura performanta de cercetare infiintata prin proiect va permite atat

atragerea de specialisti din strainatate, cat şi a tinerilor cercetători romani în programele de

cercetare initiate.

Noua infrastructura propusa de proiect se adreseaza unui domeniu de cercetare cu impact

major in economie, insuficient dezvoltat in Romania, dar de mare actualitate la nivel

mondial:

cercetari pe domeniul mediului si al alimentului, care vor oferi beneficiarilor din industrie

tehnologii, cunoştinţe adecvate, ce vor contribui la scaderea nivelului agentilor de poluare

din atmosfera.

Dezvoltarea capacitatii de CD in domeniul factorilor de risc fizico-chimici şi microbiologici

din mediu va genera beneficii stiintifice, economice si sociale importante: cresterea

vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti, cresterea numarului de cercetatori in

domeniu, obtinerea unor rezultate stiintifice de nivel mondial care transferate in practica

socioeconomică conduc la performante superioare (stimularea inovarii in intreprinderi,

_____________________ ____________________



81

cresterea productivitatii muncii, creşterea securităţii alimentare si a siguranţei alimentului,

scaderea costurilor de sanatate, cresterea calitatii vietii).

Interesul mondial fata de cercetarea factorilor de risc fizico-chimici şi microbiologici din

mediu si aplicabilitatea larga a cercetarilor demonstreaza ca domeniul abordat de proiect

prezinta un real potential de clusterizare. Proiectul, prin dezvoltarea capacitatii de CD a

Institutului de Sănătate Publică Iaşi, raspunde obiectivelor Strategiei Regionale de Inovare:

va permite crearea de noi locuri de munca in cercetare, dezvoltarea unor parteneriate

puternice si functionale intre mediul de cercetare si IMM-uri, atat la nivel regional, cat si

national/international, parteneriate capabile să stimuleze, să coordoneze şi să promoveze

inovarea în regiune, sa creeze canale de transfer tehnologic şi de know-how.

Tabel 12: Proiecte pe termen scurt şi mediu de creştere a competitivităţii şi de susţinere a clusterelor emergente identificate

Nr. crt.

Denumirea proiectului propus Localizare Valoare totala Anul propus pentru incepere

Durata estim.

Stadiul actual Finantare

I Dezvoltarea unui cluster high-tech (Iasi - Tech) cu accent pe CD, TIC, industrii noi şi creative

I.1

Dezvoltarea unei Structuri de Sprijin a Afacerilor (SSA) de interes national si international dedicata sectoarelor de CD, TIC, industrii noi si creative

Municipiul Iasi

� max AFN 80.000.000 RON

2010 3 ani Pregatire proiect

POS CCE, Axa 1, a)

I.2

Sprijin pentru integrarea intreprinderilor innovative si creative in cadrul clusterului tehnologic “Iasi – Tech”

ZMI � max AFN 10.000.000

RON 2009 1 an

Fundamentare cluster

POS CCE, Axa 1, c)

I.3 Iasi Business and Technology Campus (IBTC)

Municipiul Iasi

600 milioane EUR 2010 5 ani Prefezabiliate – faza I

Privata - RED Management Capital

I.4 Dezvoltarea unui Centru de Cercetari Avansate pentru Bionanoconjugate si Biopolimeri

Municipiul Iasi

� VT: 18.518.511 RON � AFN: 15.889.052 RON

2009 3 ani Contractat – în implementare

POS CCE Axa 2.1

II Dezvoltarea unui cluster agro-alimentar (Iasi - Agribusiness), pentru dezvoltare competitivă echilibrată şi cresterea coeziunii ZMI

II.1

Sprijin pentru integrarea intreprinderilor din agricultura, procesare si industria alimentar in clusterul “Iasi – Agribusiness”

ZMI � max AFN 10.000.000

RON 2009 1 an

Fundamentare cluster

POS CCE, Axa 1, c)

II.2 Dezvoltarea unui Centru de Excelenţă pentru Cercetare in Domeniul Taurinelor

Dancu � VT: 13.807.391 RON � AFN: 11.635.785 RON


POS CCE Axa 2.1

II.3

Dezvoltarea unui Centru de Cercetare-Dezvoltare in Domeniul Factorilor de Risc Fizico-Chimici si Microbiologici din Mediu: Apă, Aer, Aliment, cu Implicaţii in Protecţia Mediului si Siguranţa si Securitatea Alimentului

Municipiul Iasi

� VT 9.322.042 RON � AFN: 7.924.390 RON


POS CCE Axa 2.1

* VT – Valoarea totală a proiectului * AFN – Ajutorul (asistenţa) financiară nerambursabilă

_____________________ ____________________

Potential de constituire in Romania a clusterelor pentru consolidarea competitivităţii in relatie cu polii majori de

crestere (zonele metropolitane).

Studiu Pilot privind Zona Metropolitana Iasi

83

33.. CCOONNTTRRIIBBUUŢŢIIAA SSUUPPLLIIMMEENNTTAARRAA LLAA EELLAABBOORRAARREEAA PPLLAANNUULLUUII IINNTTEEGGRRAATT

UURRBBAANN AALL MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII IIAAŞŞII –– PPOOLL DDEE CCRREEŞŞTTEERREE

În cadrul de-a doua intalniri a grupului de lucru din cadrul proiectului au participat doi

membri ai Asociaţiei ZMI, trei membri ai echipei de elaborare a Planului Integrat de

Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi, precum şi doi membri ai echipei care

implementează proiectul de fata.

Scopul principal al întâlnirii a fost prezentarea rezultatelor preliminare ale analizei firmelor

din cadrul zonei metropolitane Iaşi, în vederea identificării potenţialului de creare a unor

clustere, în baza unei metodologiei experimentate, precum şi dezvoltarea unui focus group

asupra interconexiunii între zona metropolitană Iaşi şi planificarea strategică în cadrul

polului de creştere.

În urma analizei planului integrat de dezvoltare a polului de creştere Iaşi (versiune draft din

noiembrie 2008), consultanţii au prezentat câteva recomandări în vederea îmbunătăţirii şi

completării documentului. În principal, observaţiile consultanţilor au fost concentrate

asupra următoarelor subiecte:

1. Dezvoltarea capacităţii administrative a ZMI

2. Definirea proiectelor individuale pentru care se cere finanţare în cadrul PIU.

3. Componenta dezvoltării resurselor umane în cadrul PIU

Pentru fundamentarea sugestiilor în domeniul dezvoltării capacităţii administrative,

Consultanţii27 au adus exemplul planificării strategice în zonele metropolitane din Italia,

27

Prin termenul “Consultantii” se face referire la echipa de consultant ice implementeaza proiectul de fata;

_____________________ ____________________




84

incluzând o scurtă introducere privind definirea zonelor / oraşelor metropolitane în cadrul

legislaţiei relevante, precum şi reglementarea asocierii între autorităţi ale administraţiei

publice locale din Italia.

3.1 Dezvoltarea capacităţii administrative a ZMI

Polul de creştere Iaşi intenţionează să depună Planul Integrat sub umbrela Asociaţiei de

Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ZMI, în calitate de solicitant. În acest context,

Consultanţii au sugerat introducerea unui obiectiv strategic orizontal de Dezvoltare a

capacităţii administrative în cadrul ADI, prezentând o lista indicativă de probleme,

recomandări şi intervenţii care ar putea să fie propuse spre finanţare în cadrul Programului

Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Propunerile de

intervenţie au fost discutate şi agreate în cadrul întâlnirii, urmând că, în vederea asigurării

coerenţei interne a Planului integrat, echipa de elaborare a acestuia să se ocupe cu

introducerea unei secţiunii de analiză de context, în cadrul capitolului 1.3 Auditul

Administrativ.

Au fost identificate următoarele probleme, pe etape:

Etapa 1 - Întărirea instituţională

Planificare

1. Lipsa de armonizare a Regulamentelor Urbanistice Generale şi de detaliu în cadrul

zonei metropolitane28

Coordonare

Absenţa unor proceduri comune ale administraţiilor din zona metropolitană, în anumite

sectoare de acţiune administrativă (necesare cu precădere în domeniile de interes comun

28 Reprezentanţi ai asociaţiei ZMI au declarat că aceasta problema a fost deja rezolvată prin elaborarea Planului Urbanistic al Zonei Metropolitane Iaşi.

_____________________ ____________________




85

pentru membrii ADI şi pentru acţiunile administrative legate de operaţiunile eligibile în

cadrul POR, cum ar fi gestionare a serviciilor publice de competenţă locală, transportul

public, sprijinirea mediului economic prin structuri corespunzătoare, etc)

Analiza nevoilor – faza pilot:

3. Probleme comune care nu sunt gestionate la scara metropolitană (ceea ce ridică

costurile şi reduce beneficiile economiilor de scară, care se pot obţine prin gestionarea

comună a mai multor servicii publice)

Etapa 2 – Întărirea capacităţii de planificare strategică

Planificare strategică:

4. Absenţa unui proces de planificare strategică permanent, instituţionalizat (la care se

adaugă, în general, lipsa de experienţă în domeniul planificării strategice din partea

personalului din cadrul unor administraţi publice locale mai mici).

5. Concurenţa administrativă între administraţiile asociate în cadrul zonei metropolitane

(mai ales, în ceea ce priveşte încasarea contribuţiilor din partea firmelor localizate pe

teritoriu diferitelor autorităţi ale administraţiilor publice locale).

Etapa 3 – Crearea instrumentelor şi structurilor de monitorizare

6. Culegerea informaţiilor statistice şi diagnostice realizată cu discontinuitate (ceea ce

reduce capacitatea de monitorizare a implementării planului integrat)

Etapa 4 – Operaţionalizarea ZMI

7. Absenţa unui plan energetic comun (acesta fiind un exemplu de intervenţie sectorială de

interes comun tuturor părţilor implicate).

În vederea întâmpinării problemelor mai sus menţionate, consultanţi au prezentat un set

de recomandări, după cum urmează:

_____________________ ____________________




86

1. Actualizarea, în paralel, a PUG-urilor din partea administraţiilor publice asociate în

cadrul zonei metropolitane. Şedinţe comune ale tuturor administraţiilor asociate din zona

metropolitană, în vederea aprobării comune a PUG-urilor, PUZ-urilor şi PUD-urilor.

2. Identificarea domeniilor în care ar fi oportune proceduri comune

3. Abordarea unui caz pilot, spre exemplu trafic şi transport în comun, realizând un plan al

traficului al transporturilor în zona metropolitană. Unificarea întreprinderilor de transport în

comun existente în zona metropolitană sau extinderea serviciilor întreprinderii de

transport în comun din Iaşi şi la nivelul zonei metropolitane.

4. Pregătirea caietului de sarcini pentru realizarea unei instruiri corespunzătoare cu

nevoile de formare ale administratorilor locali (aleşi şi funcţionari)

5. Crearea unui mecanism care să facă neutre alegerile de localizare a întreprinderilor în

cadrul zonei metropolitane.

6. Instituirea unui observator statistic şi diagnostic permanent privind problemele zonei

metropolitane. Dotarea zonei cu un sistem GIS.

7. Identificarea unor măsuri de promovare a dezvoltării eficientei energetice şi a surselor

de energie alternative

_____________________ ____________________




87

Tabel 13: Planul integrat urban Iaşi - Intervenţii propuse

PROIECT DMI din PO DCA

Lansarea unor studii de fundamentare a PUG-urilor, conjuncte pentru zona metropolitană. Semnarea unui Protocol între administraţiile publice locale care să prevadă necesitatea aprobării conjuncte a documentelor urbanistice.

DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – Operaţiune orientativă: Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional (inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea costurilor administrative) în administraţia publică

Încredinţarea unui serviciu de consultanţă pentru redactarea unor proceduri comune.

DMI 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale – Operaţiune orientativă: Revizuirea structurilor şi implementarea propunerilor care rezultă din acestea, implementarea de instrumente moderne, stabilirea şi operaţionalizarea unor structuri noi (…)

Încredinţarea unui serviciu de consultanţă pentru studierea fezabilităţii integrării sistemelor de gestionare a traficului şi a transportului în comun la scara metropolitană.

DMI 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor – Operaţiune orientativă: Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice

Contractarea cursurilor de instruire a personalului din cadrul zonei metropolitane în vederea creşterii capacităţii administrative a acestuia în domeniul planificării strategice.

DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – Operaţiune orientativă: Implementarea planurilor strategice şi training în planificarea strategică (inclusiv bugetarea pe programe) pentru personalul de conducere din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv training pentru consiliile ministeriale şi un program de formare formatori.

Încredinţarea unui contract de consultanţă în vederea pregătirii unei propuneri pentru

DMI 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor – Operaţiune orientativă:

_____________________ ____________________




88

PROIECT DMI din PO DCA

modificarea legii finanţelor publice locale. elaborarea de mecanisme / instrumente / proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.

Formarea personalului din cadrul zonei metropolitane în vederea realizării observatorului. Încheierea unor protocoale cu entităţile deţinând date statistice, cum ar fi:

- Direcţia de Statistică Judeţeană Iaşi

- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

- Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului

- Registrul Comerţului

- Agenţia de Dezvoltare Regională Nord – Est

- Alte instituţii şi organizaţii relevante

DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – Operaţiune orientativă: Dezvoltarea mecanismelor pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate nivelurile pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare a politicilor publice.

Încredinţarea unui serviciu de consultanţă în vederea redactării unui plan energetic comun.

DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – Operaţiune orientativă: Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional (inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea costurilor administrative) în administraţia publică

_____________________ ____________________




89

3.2 Definirea proiectelor individuale pentru care se cere finanţare în cadrul PIU

În prezent, Planul Integrat conţine un portofoliu de proiecte foarte amplu, incluzând

intervenţii de depus spre finanţare în cadrul programelor operaţionale co-finanţate din

partea UE. Aceste intervenţii sunt promovate de către mai multor autorităţi ale

administraţiei publice locale din cadrul ZMI, iar zonele de intervenţie prioritară nu au fost

identificate. În vederea depunerii planului spre finanţare din POR, în conformitate cu

Ghidul Solicitantului pentru Axa 1, DMI 1.1, Poli de creştere, trebuie implementate toate

demersurile necesare pentru identificarea zonelor prioritare, incluzând procesul de

consultare publică şi partenerială, pe care Municipiul Iaşi intenţionează să-l promoveze

până la sfârşitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2009. Pe de altă parte, după ce

vor fi identificate zonele de intervenţie prioritară, vor putea fi identificate / selectate şi

proiectele individuale de depus spre finanţare în cadrul PIU. În acest scop, consultanţi au

sugerat implementarea unui sistem de criterii de evaluare strategică a proiectelor, care să

aibă în vedere obiectivul dezvoltării durabile ale ZMI (a se vedea un exemplu de grilă

pentru prioritizarea proiectelor - criterii cheie).

_____________________ ____________________




90

Tabel 14: Planul integrat urban Iaşi - Exemplu de grilă pentru prioritizarea proiectelor29

CRITERII CHEIE Da (SMR30) Nu

1 Proiectul este relevant pentru dezvoltarea atractivităţii şi competitivităţii ZMI

2 Proiectul creează locuri de muncă prin efect direct sau multiplicator

3 Proiectul protejează locurile de muncă

4 Proiectul are efect de pârghie în atragerea de investiţii adiţionale din sectorul privat

5 Proiectul sprijină dezvoltarea unui sector existent sau cluster şi / sau asistă înfiinţarea unui nou sector sau cluster implicat în dezvoltarea sectorului emergent

6 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului global fizic al ZMI

7 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului socio-economic al ZMI

8 Proiectul încurajează investiţiile

9 Proiectul contribuie la reducerea migraţiei populaţiei ZMI, inclusiv personalul calificat

10 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între mediul de afaceri şi institutele de cercetare – dezvoltare

11 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între angajatorii locali şi furnizorii de formare

12 Proiectul asigură îmbunătăţirea mobilităţii interne şi externe a bunurilor şi persoanelor

13 Proiectul sprijină conservarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei

14 Proiectul sprijină stabilirea unei reţele puternice de capacitate comunitară

15 Costurile necesare pentru implementarea proiectului

16 Proiectul acoperă teritoriul mai multor autorităţi ale administraţiei publice locale

29 Un proiect trebuie să îndeplinească cel puţin un criteriu cheie cu punctaj R (ex. dacă un proiect îndeplineşte toate criteriile cheie cu punctaj S nu va trece la următoarea etapa de prioritizare, şi anume, prioritizarea „specifică”, pe domenii).

30 Ponderi diferite vor fi acordate la scăzut (S), mediu (M), ridicat (R).

_____________________ ____________________




91

3.3 Componenta dezvoltării resurselor umane în cadrul PIU

Dezvoltarea resurselor umane reprezintă domeniul prioritar 4 din cadrul Planului Naţional

de Dezvoltare 2007-2013, obiectivul general al acestei priorităţii fiind dezvoltarea

capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea

oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii

moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe

piaţa muncii a 900.000 persoane. În vederea atingerii obiectivului general, PND 2007-

2013, prevede următoarele obiective specifice:

1. Dezvoltarea educaţiei iniţiale şi continue prin promovarea de reforme şi furnizarea unor

oferte educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii, care să asigure oportunităţi

egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de angajare;

2. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie prin dezvoltarea de noi profesii şi

diversificarea ofertelor de educaţie iniţială şi continuă pentru un număr de 40.000

persoane din sistemul de învăţământ;

3. Dezvoltarea unor rute flexibile şi personalizate de învăţare şi carieră prin furnizarea de

servicii integrate de informare, orientare şi consiliere pentru un număr de 1.000.000 elevi

şi studenţi şi un număr de 100.000 resurse umane din educaţie;

4. Facilitarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii prin promovarea parteneriatului în educaţie

şi ocupare şi dezvoltarea programelor de tranziţie de la şcoală la locul de muncă pentru un

număr de 10.000 de absolvenţi, în vederea creşterii şanselor de ocupare;

5. Creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a capitalului uman prin oferirea

de programe de formare profesională continuă specifice care să furnizeze competenţele şi

abilităţile cerute pe piaţa muncii pentru un număr de 1.100.000 persoane, dintre care

400.000 persoane care întâmpină dificultăţi de integrare/reintegrare pe piaţa muncii (tineri,

femei, şomeri de lungă durată, lucrători cu nivel redus de calificare, persoane în vârstă

aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane din grupurile vulnerabile);

_____________________ ____________________




92

6. Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care să permită creşterea

şanselor de ocupare/integrare durabilă pe piaţa muncii a unui număr de 300.000 tineri,

100.000 de persoane din grupurile vulnerabile;

7. Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale;

8. Îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice în scopul dezvoltării socio-economice durabile,

diminuării disparităţilor şi asigurării unei bune guvernări.

Obiectivele prioritare din PND în domeniul resurselor umane se regăsesc în Axele

prioritare din Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013. Sectoarele de interes pentru dezvoltarea resurselor umane pot fi împărţite în 4

categorii principale de intervenţie:

I. Educaţia iniţială

II. Formarea profesională continuă

III. Ocuparea forţei de muncă

IV. Incluziunea socială

Analiza de context din cadrul Planului Integrat Urban al ZMI identifică câteva nevoi

importante în toate sectoarele mai sus menţionate, chiar dacă analiza ar putea fi

aprofundată în ceea ce priveşte necesităţile existente la nivelul formării profesionale

continue şi învăţământul universitar. În acest context, introducerea unor obiective

strategice pentru dezvoltarea resurselor umane în cadrul ZMI este de importanţă primară.

Mai jos se regăsesc câteva acţiuni prioritare / linii de intervenţie, sugerate de către

consultanţi, în domeniile relevante.

Remarcăm faptul că în domeniul educaţiei primare, autorităţile administraţiei publice locale

pot depune proiecte de reabilitare / modernizarea infrastructurii educaţionale în cadrul Axei

1 din POR.

_____________________ ____________________




93

Tabelul 15: Tipuri de proiecte potenţial finanţabile prin POS DRU

Domeniu Acţiune prioritară Intervenţia Potenţiali beneficiari

DMI din POS DRU

I Promovarea cercetării de specialitate în cadrul institutelor de învăţământ superior de profil tehnic, sprijinind participarea studenţilor în studiile doctorale.

1. Activarea unui sistem de burse doctorale destinate studenţilor provenind din familii mai sărace

Institutele de învăţământ superior

1.5

II Identificarea zonelor de intervenţie prioritară în domeniul formării profesionale a adulţilor. Studii de piaţă

2. Promovarea creşterii ofertei de formare profesională în domeniile relevante pentru piaţa muncii. Sprijinirea acreditării furnizorilor de formare 3. Organizarea unor cursuri de formarea de formatori în domeniile relevante pentru piaţa muncii 4. Formarea profesională în domeniul managerial şi sprijin pentru înfiinţarea unor noi afaceri

Furnizori de formare, organizaţii patronale, etc.. Furnizori de formare, organizaţii patronale, etc.. Autorităţi ale administraţiei publice, furnizori de formare, organizaţii patronale, camerele de comerţ, etc..

1.4 1.4 3.1

III Identificarea zonelor de intervenţie prioritară în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, incluzând la nivel teritorial (ariile de concentrare a şomajului) şi economic (sectoarele economice unde şomajul este ridicat sau unde se prevede creşterea şomajului)

5. Promovarea măsurilor active de ocupare integrate pentru adaptarea profesională a noilor şomeri (în special, tineri sub 25 de ani) 6. Măsuri integrate de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a resurselor umane din zonele cele mai vulnerabile din punct de vedere social şi economic, în mediul rural din cadrul ZMI.

AJOFM, Autorităţi ale administraţiei publice, etc. AJOFM, Autorităţi ale administraţiei publice, etc.

5.1 5.2

IV Identificarea zonelor de intervenţie prioritară în ceea ce priveşte nivelul de marginalizare socială la nivel teritorial (ariile de concentrare a sărăciei), pe grupuri vulnerabile

7. Promovarea economiei sociale pentru activarea pe piaţa muncii a persoanelor tinere care locuiesc în zonele mărginaşe ale ZMI

Autorităţi ale administraţiei publice locale, ONG-uri, etc..

6.1

_____________________ ____________________




94

44.. CCOONNCCLLUUZZIIII ŞŞII RREECCOOMMAANNDDĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA ZZOONNEELLOORR

MMEETTRROOPPOOLLIITTAANNEE IINN CCOONNTTEEXXTTUULL SSUUSSTTIINNEERRIIII CCLLUUSSTTEERREELLOORR EEMMEERRGGEENNTTEE SSII

SSUUPPRRAAPPUUNNEERRIIII CCUU PPOOLLIIII DDEE CCRREESSTTEERREE FFIINNAANNTTAABBIILLII PPRRIINN PPOORR

În prima fază a acestui proiect au fost deja date o serie de răspunsuri în ceea ce priveşte

legătura conceptuală şi în practică dintre clustere, poli de creştere, zone metropolitane în

contextul dezvoltarii teritoriale policentrice şi al competitivităţii teritoriale.

O primă concluzie anterioară a fost că economiile de aglomerare şi de scară sunt direct

legate de competitivitatea teritorială şi trebuie încurajate. Cele care deja s-au dezvoltat în

mod natural trebuie recunoscute în calitatea lor de clustere şi sprijinite, iar în cazurile

unde se identifică doar un potenţial de clusterizare, se pot adopta politici publice de

concentrare a unor resurse adiţionale pentru a transforma potenţialitatea în realitate.

Crearea prin politică publică a unor clustere este însă riscantă dacă nu există cel puţin

un nivel minim de condiţii socio-economice şi de infrastructură care să fie îndeplinite.

A doua concluzie importantă era aceea că dacă o zonă metropolitană este găndită ca un

teritoriu sinergic între local şi global, ea poate ajunge să atragă interrelaţionări de tip

cluster, cât şi să se dezvolte ca un veritabil pol de creştere, nu doar selectat administrativ

printr-o decizie de guvern, ci prin trăsăturile sale inerente, comparabile cu procese

preliminare la nivel european şi global.

Cu alte cuvinte, pentru ca o zonă metropolitană să fie competitvă, nu contează statutul

administrativ, ci conţinutul politicilor şi proiectelor concrete care încurajează şi susţin

demersurile de dezvoltare.

_____________________ ____________________




95

În faza a doua a proiectului a fost realizată o analiză aprofundată a situaţiei ZMI, ca

studiu pilot pe care să fie monitorizate concluziile primei faze. Analiza a validat

concluziile primei etape, dar a şi creat noi piste de investigare.

ZMI este un caz ideal de studiu, întrucât oferă un laborator pentru toate cele trei

concepte care au fost studiate. La Iaşi există cea mai veche iniţiativă de zonă

metropolitană, care a fost materializată încă timpuriu, pe vremea când alte municipii nici

nu cunoşteau conceptul bine. Iaşi-ul a fost desemnat pol de creştere de relevanţă

naţională şi internaţională printr-un act administrativ guvernamental. Şi în sfârşit,

proiectul în cea de-a doua sa fază a avut exact menirea de a identifica clustere

potenţiale.

Un element care a fost depistat ca fiind vital pentru tema proiectului de faţă este legat de

statutul ZMI de pol de creştere şi de implicaţiile susţinerii ZMI prin POR.

Dat fiind faptul că exista o asociaţie a zonei metropolitane, precum şi intenţia ca

intervenţiile pe POR să susţină dezvoltarea la nivel metropolitan, şi nu doar la nivelul

Municipiului Iaşi, autorităţile locale au decis ca finanţarea pe POR Axa 1 să fie cerută în

numele ZMI, însemnând implicit că şi Planul Integrat al Polului de Creştere Iaşi să fie

conceput la nivel metropolitian.

Prima problemă instituţională a fost că Asociaţia ZMI nu era direct eligibilă pe POR, în

mod relativ paradoxal. Corecţia a fost adusă repede, fără prea multe dificultăţi, prin

refacerea statutului Asociaţiei ZMI pentru a fi considerată şi Asociaţie pentru Dezvoltare

Intercomunitară (ADI), care este declarată eligibilă pentru finanţare prin POR.

Asociaţiile pentru dezvoltare intercomunitară, înfiinţate în baza legii nr.215/2001 privind

administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, sau legii nr.51/2006

privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare

sunt beneficiarii potenţiali eligibili în cadrul Axei 1 din POR. Prevederea asociaţiilor de

dezvoltare intercomunitară ca şi beneficiari prezintă câteva elemente critice, în principal

legate de:

_____________________ ____________________




96

1. Capacitatea de management al proiectelor scăzută din partea unor organizaţii, în

general, „tinere” şi puţin experimentate în domeniul gestionării fondurilor (managementul

resurselor umane şi financiar, planificarea activităţilor, stabilirea obiectivelor comune,

monitorizarea intervenţiilor, etc);

2. Capacitatea de luare a deciziilor la nivelul organizaţiei dificilă, luând în considerare

necesitatea acordului tuturor părţilor (consiliilor locale din cadrul administraţiilor

implicate);

3. Suprapunere de competenţe şi riscul creării unor „bottlenecks” administrative, datorită

existenţei mai multor asociaţii de dezvoltare comunitară, în special, în cazul polilor de

creştere şi al zonelor metropolitane (în cazul creării mai multor asociaţii intercomunitare

pentru gestionarea mai multor servicii publice în comun).

4. În cazul specific în care o asociaţie de dezvoltare intercomunitară depune un proiect

integrat urban pentru un pol de creştere, acolo unde capacitatea de co-finanţare şi pre-

finanţare a intervenţiilor este clar mai mare din partea municipiului polului de creştere,

există riscul că proiectele individuale prezentate să privească numai municipiul „motor” al

polului de creştere, iar asociaţia de dezvoltare intercomunitară să-şi piardă valoarea

adăugată şi obiectul misiunii constând în implementarea unor proiecte integrate de

interes comun.

Având în vedere cele mai sus menţionate, se recomandă două acţiuni prioritare:

I. Crearea unei structurii de coordonare a procesului de planificare strategică

participativă şi integrată la nivelul zonelor urbane „vaste” (incluzând zonele

metropolitane, dar şi zonele de influenţă urbană minore), care să aibă rolul coordonării

activităţilor de acţiune comună, specifică, sectorială, a asociaţiilor intercomunitare,

urmărind o logică de programare comună, integrată (în baza interdependenţelor

teritoriale, sociale şi economice) şi de construire progresivă a consensului.

II. Dacă beneficiarul finanţării este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, proiectele

individuale propuse ar trebui să fie, de asemenea, propuse de către ADI. Luând în

considerare responsabilitatea financiară ce îi revine unui beneficiar de proiect, în ceea ce

priveşte asigurarea co-finanţării şi pre-finanţării a operaţiunilor prevăzute, statutul juridic

_____________________ ____________________




97

al ADI-urilor, fiind un ansamblu de entităţi publice, nu ar trebui să fie cel de „organism ne-

guvernamental”, care nu poate să garanteze acoperirea financiară necesară şi nici să se

îndatoreze. Aşadar, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ar trebui să aibă statutul de

„entităţi publice”, având un buget alocat din partea tuturor autorităţilor membre, care să

permită gestionarea financiară a proiectelor comune, integrate. Din aceste considerente,

fezabilitatea reală de gestionare a unui plan integrat din partea asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară ar trebui să fie analizată şi discutată cu atenţie.

Cu alte cuvinte, dacă se doreşte o legătură reală şi funcţională între Polii de

Creştere, aşa cum sunt ei definiţi în România, şi zonele metropolitane, atunci este

nevoie de o reforma administrativă semnificativă, de delegare de responsabilităţi

şi mai ales de alocare de resurse la nivelul ZMI.

Tocmai pentru a aduce elemente în plus pentru această idee, a fost ataşată la prezentul

studiu o anexă substanţială cu situaţia zonei metropolitane din Bologna, care oferă o

trecere în revistă a structurii instituţionale a cazului italian.

În ceea ce priveşte dezvoltarea de clustere pe teritoriul ZMI, sau a zonelor metropolitane

în general, aceasta este posibilă, întrucât există condiţiile minime de denistate

antreprenorială şi de infra-suprastructură.

Trecerea de la posibilitate, la dezvoltarea în realitate a unui cluster competitiv depinde

mult de gradul de sofisticare a mediului antreprenorial local şi de capacitatea

administrativa de a da un impuls şi a crea condiţii favorabile.

În cazul ZMI, se simte concentarea în zona de cercetare-dezvoltare, IT şi alte domenii de

tehnologie înaltă. Nu este suficient pentru a discuta de un cluster, dar există cu siguranţă

premizele naturale de a ralia sectorul privat într-un demers de instituţionalizare

progresivă a unei aglomerări deja existente.

În plus, tot în cazul ZMI se poate experimenta şi crearea unui cluster prin masuri de

susţinere publică în domeniul agro-alimentar. Acest exerciţiu este ceva mai „artificial”

decât în cazul clusterului tehnologic potenţial, dar are marele beneficiu de a servi

întreaga zonă metropolitană, şi nu doar un nucleu în cadrul Municipiului Iaşi. Iar în

condiţiile în care la nivel global piaţa de agri-business redevine atractivă (vezi creşterea

_____________________ ____________________




98

globală a preţurilor la alimente), crearea unei aglomerări locale în domeniu poate aduce

un avantaj competitiv important.

Iata bunăoară, ZMI oferă un cluster natural ce poate fi dezvoltat şi unul potenţial care

poate fi indus prin conjugarea unei politici publice la nivel metropolitan. Acest model

poate fi preluat de alte zone metropolitane din România, evident prin adaptarea

metodologiei de indentificare a clusterelor la situaţiile locale respective.

Unul din succesele înregistrate prin proiectul de faţă este faptul că s-a adus o contribuţie

directă la redactarea Planului Integrat al Polului de Creştere (PIPC) Iaşi, atât la obiectivul

legat de competitiviate, prin fundamentarea dezvoltării de clustere, cât şi la secţiunea de

dezvoltare instituţională, unde dezbaterile avute au generat idei de proiecte de creştere a

capacităţii administrative la nivel metropolitan. Prin contribuţia la PIPC, proiectul de faţă

evită riscul de a rămâne doar un document de bibliotecă, având implicaţii imediate în

planificarea publică la nivelul ZMI, care devine astfel un beneficiar clar al acestui proiect.

Cert este însă faptul că Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în calitate de

beneficiar direct al acestui studiu, are posibilitatea de a lua notă asupra necesităţii

imediate de a clarifica statutul administrativ al zonelor metropolitane, în conjuncţie cu

politica sa regională şi intenţia de a dezvolta poli de creştere, pentru a exista capacitate

reală de a implementa proiecte originate şi de importanţă metropolitană. Iar reperele unei

acţiuni dezirabile în acest sens au fost furnizate în ambele faze ale acestui proiect, atât

prin comparaţii internaţionale, cât şi prin dezbaterea cazului ZMI.

_____________________ ____________________




99

55.. AANNEEXXEE

5.1 Anexa 1. Selectie actori principali cluster “Iasi agrobusiness”

CAEN 151 - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

1. M & R SRL

Sediu social: Calea Chişinăului 37, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri

exprimată în euro la cursul mediu anual BNR

perioada 2005-2007

2.629.917

3.369.095

3.756.823

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

2005 2006 2007

Anul înfiinţării: 1993

Obiect de activitate: prepararea produselor din carne

Total capitaluri: 4.933.784 lei

Număr de salariaţi: 94

Societatea comercială M & R SRL este o firmă cu capital integral românesc, înfiinţată în anul 1993, care se ocupă cu producţia şi comercializarea produselor din carne, compania având în proprietate atât terenul, cât şi clădirea în care este amenajată secţia de producţie.

Produsele şi serviciile M & R SRL au ca piaţă principală de desfacere România.

_____________________ ____________________




100

Sunt implementate proceduri clare de lucru, care asigură un nivel înalt, constant, în calitatea produselor şi serviciilor. Se pune foarte mult accent pe creşterea constantă a nivelului de pregătire teoretică şi practică a tuturor angajaţilor.

Firma a implementat un program de extindere şi amenajare a spaţiilor de producţie-depozitare, auxiliare ale corpului administrativ. Totodată, a fost elaborat un program de retehnologizare, toate acestea permiţând realizarea de produse şi servicii la standardele impuse de U.E. Societatea a implementat Sistemul de Management Integrat de Calitate şi Siguranţa Alimentului conform standardelor SR EN 9001:2001 şi SR EN ISO 22000:2005. Aceste certificări au precedat recunoaşterea europeană a firmei, concretizată prin obţinerea autorizaţiei sanitar-veterinare pentru schimburi intracomunitare.

2. A.J.C. ANA-MARIA SRL

Sediu social: Str. Mânăstirii 18, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

1.789.886

1.658.422

1.491.085

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: producţia şi conservarea cărnii

Total capitaluri: 882.023 lei


_____________________ ____________________




101

CAEN 152 - Prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peşte

1. CORDIAL M.V. SRL

Sediu social: Şos. Păcurari 153, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

2.286.934

2.810.7782.928.050

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peşte



Cordial M.V. este o companie româno-olandeză de procesare, depozitare şi distribuţie a peştelui şi a produselor din peste oceanic.

Compania Cordial M.V. a fost înfiinţată în anul 2004 prin parteneriatul încheiat între Cornelis Vrolijk Visserimaatchappij, cea mai mare firmă de pescuit oceanic din Olanda, şi Dialex Grup România, iar până acum s-au investit peste 2 milioane euro în fabrica de procesare peste din Valea Lupului, judeţul Iaşi.

Încă de la înfiinţare, compania a urmărit fabricarea unor produse din peşte 100% naturale care să îndeplinească toate standardele şi normele europene în domeniu. Primul pas către realizarea acestui obiectiv a fost obţinerea de către Cordial M.V. a certificarilor ISO 9001 şi HACCP, care garantează că produsele fabricate sunt conforme cu standardele europene.

Produsele firmei Cordial M.V. sunt comercializate sub marca NORDIKA, marca europeană înregistrată a companiei.

_____________________ ____________________




102

CAEN 153 - Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

1. EUROPROD SRL

Sediu social: Str. Frumoasa 4, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

675.568

791.614

1.221.985

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor



Firma activează pe piaţă îndeosebi ca producător de muştar, pastă de tomate, ketchup, ulei de măsline, fiind un furnizor constant pentru magazinele din Iaşi, de la cele de cartier şi până la Selgros, cu o excelentă colaborare pe partea de distribuţie cu Erna Service & Trade.

2. VITALEF SA

Sediu social: B-dul Chimiei 12, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007


Obiect de activitate: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor



Vitalef SA este una dintre cele mai importante companii

_____________________ ____________________




103

din zona de Est a României specializate în producţia de conserve de legume şi fructe.

Preparate din fructe ajunse la maturitate deplină, fără conservanţi sintetici, coloranţi sau emulgatori, produsele marca Vitalef sunt renumite pentru consistenţa şi aroma fructelor pe care le conţin.

511.136

612.621645.294

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

2005 2006 2007

Faima companiei Vitalef este însă data de producţia de cireşe confiate. Unic producător de cireşe confiate pe piaţa Moldovei, Vitalef înfruntă concurenţa produselor similare fabricate pe piaţa mondială prin costuri mici şi, în primul rând, prin calitate.

Oferta este completată de conserve din legume, produse de mazăre, preparate din ciuperci, pastă de tomate şi murături.

_____________________ ____________________




104

CAEN 155 - Fabricarea produselor lactate

1. CAVIOR SRL

Sediu social: Str. Gării 7, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

1.289.985

1.170.183

1.183.177

1.100.000

1.120.000

1.140.000

1.160.000

1.180.000

1.200.000

1.220.000

1.240.000

1.260.000

1.280.000

1.300.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor



2. TRANS-GIGEL SRL

Sediu social: Str. Crişului 13, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

418.199

480.710

450.271

380.000

390.000

400.000

410.000

420.000

430.000

440.000

450.000

460.000

470.000

480.000

490.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor



Firma Trans-Gigel SRL produce Caşcaval de Şipote, Lapte bătut de Şipote şi Brânză de Vaci de Şipote, înscrise la Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi ca produse tradiţionale certificate. „Aceste produse se realizează mai mult manual, cu lapte integral şi de calitate“, a explicat reprezentantul firmei.

_____________________ ____________________




105

În septembrie 2007, firma a făcut parte din delegaţia care a reprezentat România la Târgul agro-alimentar internaţional de toamnă cu tema „Zilele Recoltei 2007 şi Satul European”, Magdeburg 2007.

3. MASTER FOOD INDUSTRIES SRL

Sediu social: Aleea Domenii 16, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

266.873

374.101

439.088

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea îngheţatei



Master Foods Industries SRL a luat fiinţă în anul 1994, având ca obiect principal de activitate fabricarea îngheţatei. Orientarea societăţii încă de la începuturi a fost spre o abordare diferită a pieţei, punând în centrul atenţiei satisfacerea clienţilor prin promovarea unor standarde ridicate de calitate. S-au utilizat echipamente performante, fiabile, importate din SUA. Sortimentul de îngheţată s-a impus pe piaţă, vânzările ridicate fiind mărturia mulţumirii tuturor categoriilor de clienţi. Mergând pe o politică de diversificare, firma a impus pe piaţă şi covrigii Krantz, pizza Krantz şi Krantz grill şi rotiserie.

_____________________ ____________________




106

CAEN 156 - Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon

1. TRIUMF AG SRL

Sediu social: Str. Ţuţea Petre 29, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

356.779

431.486

744.196

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea produselor de morărit



2. MOTRIF SRL

Sediu social: P-ţa Voievozilor, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

394.656

459.970

330.999

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

500.000

2005 2006 2007





_____________________ ____________________




107

3. MC ALEXIA COM SRL

Sediu social: B-dul Poitiers 10, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

190.128

136.097

320.425

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

2005 2006 2007





_____________________ ____________________




108

CAEN 158 - Fabricarea altor produse alimentare

1. ZEELANDIA SRL

Sediu social: Str. Grigore Ureche 1-3, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

6.164.435

7.936.950

9.758.578

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

10.000.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea altor produse alimentare n.c.a.



Activităţile de bază ale companiei Zeelandia sunt dezvoltarea, producţia, vânzarea şi distribuţia de ingrediente pentru brutării, patiserii şi cofetării.

Gama de produse oferite de către Zeelandia este importată parţial din Olanda sau fabricată în ţară; produsele importate din Olanda sunt conform standardului ISO 9001:2000 si HACCP iar cele din ţară sunt în curs de implementare HACCP.

Din această gamă fac parte mai multe categorii de produse care se adresează domeniilor de panificaţie, patiserie şi cofetărie.

Zeelandia a selectat un număr de peste 60 de produse diferite din categoriile: amelioratori, emulsii de ungere, grăsimi vegetale hidrogenate, diferite premixuri pentru specialităţi de panificaţie, agenţi de conservare, creme instant termorezistente, premixuri pentru produse de patiserie, glazuri: fondant, marzipan, frişcă vegetală, produse pentru decorare.

Toate produsele se comercializează în România în conformitate cu prevederile legale privind siguranţa alimentară.

„Rezultatele se datorează în special creşterii consumului intern, dar şi lansării de produse noi. Unul dintre elementele cheie ale strategiei noastre vizează lansarea a cel puţin doua produse noi în fiecare an, pentru a acoperi cât mai bine cererea", a declarat Cezar Gumeni, director general al Zeelandia.

_____________________ ____________________




109

2. COSELI SA

Sediu social: B-dul Poitiers 43, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

3.730.8833.770.444

4.404.162

3.200.000

3.400.000

3.600.000

3.800.000

4.000.000

4.200.000

4.400.000

4.600.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea altor produse alimentare n.c.a.



Coseli SA este o companie românească cu capital integral privat, înfiinţată în anul 1990 ca afacere de familie, structurată pe activităţi de producţie în domeniile alimentar şi industrial. Coseli SA produce peste 150 de tipuri de arome de înaltă calitate folosite în diferite domenii ale industriei alimentare şi o gamă bogată de produse de aromatizare pentru consumatorii casnici.

Dintre aromele de succes: aroma de vodcă cu ingrediente în totalitate naturale; aroma de rom, creată şi adaptată specificului românesc; aroma de cireaşă neagră, care se bucură de o mare popularitate pe întreg teritoriul ţării. Pentru industria de panificaţie şi patiserie, Coseli SA produce şi comercializează arome termostabile (rom, vanilie portocale, lămâie etc.), premixuri, toppinguri, coloranţi, aditivi alimentari. Pentru consumatorii casnici, Coseli SA oferă o gamă variată de produse preambalate obţinute după cele mai bune soluţii şi reţete (superesenţe, esenţe, zahăr vanilinat).

_____________________ ____________________




110

3. COMPAN SA

Sediu social: Str. Moara de Foc 2, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

2.880.651

3.090.273

3.393.112

2.600.000

2.700.000

2.800.000

2.900.000

3.000.000

3.100.000

3.200.000

3.300.000

3.400.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie



Compan SA are ca principal obiect de activitate producerea pâinii şi a produselor de panificaţie şi comercializarea acestora prin magazinele proprii sau prin alte magazine.

Activitatea Compan SA este reprezentată de: producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificaţie şi pastelor făinoase; comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine şi altele de acest fel.

_____________________ ____________________




111

4. FLORUM INDUSTRIE ALIMENTARA SA

Sediu social: B-dul Socola 16, Iaşi Evoluţia cifrei de afaceri


perioada 2005-2007

1.715.567

2.009.438

2.715.064

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

2005 2006 2007


Obiect de activitate: fabricarea condimentelor



Florum Industrie Alimentară SA este o societate cu capital privat majoritar israelian, care s-a deschis în 1993, în Iaşi. Firma condimente, maioneză, praf de îngheţată, topping, lucrând în general cu marile lanţuri de magazine, precum Metro, Selgros sau Kaufland.

După succesul de piaţă obţinut cu sosul Glenn, firma s-a orientat către un proiect pentru Elite, care presupune desfacerea pe piaţă a unui topping special, cu diverse arome, atât pentru prăjituri şi îngheţate, cât şi pentru cafea.

_____________________ ____________________




112

5.2 Anexa 2. Extras legislativ din legislatia romaneasca cu privire la ADI si al

serviciile comunitare de interes public

Extras din Legea nr. 251 - 2006

Art 1.

2c) asociatii de dezvoltare intercomunitara - structurile de cooperare cu personalitate

juridica, de drept privat, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale

pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional

ori furnizarea in comun a unor servicii publice

Art. 11.

(1) Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele

competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze,

in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate

juridica, de drept privat si de utilitate publica.

Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt de utilitate publica, prin efectul prezentei

legi, prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la

asociatii si fundatii, cu modificarile ulterioare.

(2) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se constituie, in conditiile legii, in scopul

realizarii in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al

furnizarii in comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane si aglomerarile urbane

constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale

componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor si a obiectivelor de dezvoltare de

interes comun. Autoritatile deliberative si executive de la nivelul fiecarei unitati

administrativ-teritoriale componente isi pastreaza autonomia locala, in conditiile legii.

_____________________ ____________________




113

Art. 111.

(1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele

locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile

legii.

Art. 112.

(1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt conduse de un consiliu de

administratie compus din reprezentanti ai unitatilor administrativ-teritoriale componente,

desemnati de consiliul local sau de consiliul judetean, la propunerea primarului, respectiv

a presedintelui consiliului judetean, precum si la propunerea consilierilor locali sau

judeteni, dupa caz.

(2) Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales cu votul majoritatii

membrilor sai.

(3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administratie poate infiinta un

aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.

(4) Organizarea si modul de functionare a consiliului de administratie si a aparatului

tehnic sunt stabilite prin actul de infiintare si statutul asociatiei de dezvoltare

intercomunitara, aprobate prin hotararile consiliilor locale, respectiv judetene asociate."

Extras din legea nr. 51/2006

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional unitar, obiectivele,

competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării,

gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului funcţionării serviciilor

comunitare de utilităţi publice.

_____________________ ____________________




114

(2) În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi publice, denumite în

continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi

interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau

judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei

publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale, prin care se asigură

următoarele utilităţi:

a) alimentarea cu apă;

b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;

c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat;

e) salubrizarea localităţilor;

f) iluminatul public;

g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi

altele asemenea;

h) transportul public local.

(3) Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi

au următoarele particularităţi:

a) au caracter economico-social;

b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;

c) au caracter tehnico-edilitar;

d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;

e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;

f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

_____________________ ____________________




115

g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau

judeţene;

h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale;

i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;

j) pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează fie în

baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;

k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";

l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin preţuri, tarife sau taxe

speciale.

Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile de mai jos se definesc după cum

urmează:

a) asociaţie de dezvoltare comunitară - asocierea intercomunitară, realizată în condiţiile

legii, între două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale limitrofe, reprezentate prin

autorităţile administraţiei publice locale, în scopul înfiinţării, dezvoltării, gestionării şi/sau

exploatării în comun a unor sisteme comunitare de utilităţi publice şi al furnizării/prestării

de servicii de utilităţi publice utilizatorilor pe raza teritorială a unităţilor administrativ-

teritoriale asociate;

b) autorităţi de reglementare competente - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru

Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., Autoritatea

Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E.,

Autoritatea Rutieră Română, denumită în continuare A.R.R., sau autorităţile

administraţiei publice locale, după caz;

c) autorizaţie - act tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin

care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a monta, a pune în funcţiune, a

modifica, a repara şi a exploata sisteme de repartizare a costurilor;

d) avizare preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a preţurilor şi tarifelor,

desfăşurată de autorităţile de reglementare competente, cu respectarea procedurilor de

_____________________ ____________________




116

stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor, concretizată prin emiterea unui

aviz de specialitate;

e) delegare de gestiune a unui serviciu - procedura prin care o unitate administrativ-

teritorială sau o asociaţie de dezvoltare comunitară atribuie ori încredinţează unuia sau

mai multor operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, gestiunea unui serviciu

de utilităţi publice a cărui răspundere o are, precum şi exploatarea sistemului de utilităţi

publice aferent;

f) licenţă - actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin

care se recunosc calitatea de operator de servicii de utilităţi publice într-un domeniu

reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi

publice;

g) operator - persoană juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea

recunoscute prin licenţă de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un

serviciu de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea

sistemului de utilităţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi:

- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a acestora cu

personalitate juridică;

- asociaţiile de dezvoltare comunitară;

- societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de

asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;

- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt;

h) utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual

sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii;

i) sistem de utilităţi publice - ansamblul bunurilor mobile şi imobile, dobândite potrivit

legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii tehnologice, echipamente şi

dotări funcţionale, specific unui serviciu de utilităţi publice, prin ale cărui exploatare şi

funcţionare se asigură furnizarea/prestarea serviciului;

_____________________ ____________________




117

j) infrastructură tehnico-edilitară - ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate

furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine

domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului

juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;

k) domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în

proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii ori prin natura

lor, sunt de folosinţă sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre

a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri

de uz ori de interes public naţional;

l) domeniu privat - totalitatea bunurilor mobile şi imobile, altele decât cele prevăzute la lit.

k), intrate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de

lege;

m) monopol în domeniul serviciilor de utilităţi publice - situaţie de piaţă caracteristică

unor servicii de utilităţi publice care, pe o arie teritorială delimitată, pot fi

furnizate/prestate numai de un singur operator;

n) stabilirea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a calculaţiei preţurilor şi tarifelor,

elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente, prin care se stabilesc

structura şi nivelurile preţurilor şi tarifelor, după caz, pentru serviciile de utilităţi publice;

o) ajustarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a nivelului preţurilor şi tarifelor

existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente, prin care se

asigură corelarea nivelului preţurilor şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a

preţurilor şi tarifelor din economie;

p) modificarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a structurii şi nivelului preţurilor

şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente,

aplicabilă în situaţiile când intervin schimbări în structura costurilor care conduc la

recalcularea preţurilor şi tarifelor.

Art. 3. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor

administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează potrivit

_____________________ ____________________




118

hotărârilor adoptate de consiliile locale, de consiliile judeţene, de asociaţiile de dezvoltare

comunitară sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de

gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de

gradul de dezvoltare a acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.

(2) În organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice interesul

general al comunităţilor locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizează

satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora,

întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi

dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) În funcţie de necesităţi, consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare

comunitară sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot înfiinţa în

condiţiile prezentei legi şi alte servicii de utilităţi publice având ca obiect alte activităţi

decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2).

(4) Detalierea înfiinţării, organizării, dezvoltării, finanţării, funcţionării şi gestionării fiecărui

serviciu de utilităţi publice se face prin legi speciale, prin norme şi reglementări sectoriale

adoptate prin hotărâri ale Guvernului şi prin ordine ale autorităţilor de reglementare

competente.

(5) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori,

definiţi potrivit art. 2 lit. g), care asigură nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciilor,

precum şi administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.

Art. 4. - (1) Sistemele de utilităţi publice sunt parte componentă a infrastructurii tehnico-

edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi

aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public ori privat al unităţilor

administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a

acestora, după caz. (2) Dacă amplasarea şi realizarea componentelor sistemelor de

utilităţi publice, respectiv dezvoltarea celor existente, impun ocuparea definitivă a unor

terenuri sau dezafectarea unor clădiri, altele decât cele aparţinând domeniului public ori

privat al unităţilor administrativ-teritoriale, acestea vor fi trecute în proprietatea publică a

_____________________ ____________________




119

unităţilor administrativ-teritoriale prin procedurile prevăzute de lege. (3) Pentru

asigurarea protecţiei şi funcţionării normale a sistemelor de utilităţi publice, precum şi

pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, se instituie zone de

protecţie şi de siguranţă a acestora, în conformitate cu normele tehnice elaborate de

autorităţile competente. (4) Lucrările de înfiinţare, dezvoltare, reabilitare şi

retehnologizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi lucrările de revizii, reparaţii şi

remediere a avariilor sunt lucrări de utilitate publică.

Art. 5. - (1) În vederea identificării, înregistrării, descrierii şi reprezentării pe hărţi şi

planuri cadastrale, precum şi în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului,

sistemele de utilităţi publice se evidenţiază şi se inventariază în cadastrele imobiliar-

edilitare organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, conform legii.

(2) Operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice, indiferent de modul de

organizare, de forma de proprietate, natura capitalului sau ţara de origine, au dreptul de

servitute legală asupra sistemelor de utilităţi publice destinate realizării serviciilor.

Art. 6. - Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea

prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală, descentralizarea

administrativă şi financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale şi cu

respectarea principiilor:

a) autonomiei locale;

b) descentralizării serviciilor publice;

c) subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

d) responsabilităţii şi legalităţii;

e) asocierii intercomunitare;

f) dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;

g) protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;

_____________________ ____________________




120

h) asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;

i) administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor

administrativteritoriale;

j) participării şi consultării cetăţenilor;

k) liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.

Art. 7. - (1) Serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe

esenţiale:

a) universalitate;

b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii contractuale;

c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;

d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în condiţii contractuale;

e) transparenţă şi protecţia utilizatorilor.

(2) Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să

asigure:

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor, corespunzător

prevederilor contractuale;

b) sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;

c) protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor;

d) funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de

rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi

dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele

de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;

e) introducerea unor metode moderne de management;

_____________________ ____________________




121

f) introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor,

politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice;

g) protejarea domeniului public şi privat şi a mediului, în conformitate cu reglementările

specifice în vigoare;

h) informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii;

i) respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial,

restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.

CAPITOLUL II

Autorităţi şi competenţe

SECŢIUNEA a 2-a

Asociaţiile de dezvoltare comunitară

Art. 10. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate prin autorităţile administraţiei

publice locale, pot coopera în scopul înfiinţării, finanţării şi realizării unor servicii de

utilităţi publice, inclusiv a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, precum şi pentru

organizarea, gestionarea şi exploatarea în intres comun a acestor servicii.

(2) Cooperarea se materializează prin realizarea unor asociaţii de dezvoltare comunitară,

în condiţiile prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind

finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2004, cu

modificările şi completările ulterioare.

(3) Asociaţiile de dezvoltare comunitară, definite ca instituţii publice de cooperare

intercomunitară, îşi asumă şi exercită, pentru şi în numele autorităţilor administraţiei

publice locale asociate, toate competenţele şi atribuţiile, drepturile şi obligaţiile pe

domeniul strict limitat al serviciului/serviciilor care i-a/i-au fost transferat/transferate.

_____________________ ____________________




122

(4) Serviciilor şi sistemelor de utilităţi publice ce fac obiectul unei asocieri intercomunitare

le sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun privind coproprietatea.

(5) Asociaţia de dezvoltare comunitară poate decide gestionarea directă sau delegată a

serviciilor de utilităţi publice. Gestionarea directă se realizează prin crearea unui

compartiment sau serviciu intern. În cazul în care asociaţia de dezvoltare comunitară

decide gestiunea serviciului în regim de gestiune delegată, aceasta poate înfiinţa o

societate comercială pe acţiuni de interes intercomunitar, al cărei capital social este

deţinut în totalitate sau în parte de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale

care formează asociaţia, ori poate angaja şi organiza procedura legală de delegare a

gestiunii serviciului.

(6) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) se completează cu prevederile actelor normative

specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice.

(7) Actele juridice de constituire a asociaţiilor de dezvoltare comunitară şi statutul

acestora sunt semnate de preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii unităţilor

administrativ-teritoriale implicate în formarea asociaţiei, în condiţiile mandatelor aprobate

de consiliile judeţene, consiliile locale ori de Consiliul General al Municipiului Bucureşti,

după caz. În actele juridice de constituire a asociaţiei de dezvoltare comunitară se

prevăd şi bunurile ori resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei unităţi

administrativ-teritoriale implicate.

(8) Statutul-cadru, principiile de organizare şi modul de funcţionare ale asociaţiilor de

dezvoltare comunitară se vor reglementa prin hotărâre a Guvernului în termen de 6 luni

de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Structurile teritoriale şi naţionale pentru dezvoltarea regională împreună cu

organizaţiile neguvernamentale ale autorităţilor administraţiei publice locale vor sprijini şi

vor încuraja formarea asociaţiilor de dezvoltare comunitară, potrivit atribuţiilor şi

competenţelor proprii.

_____________________ ____________________




123

5.3 Anexa 3. Zone metropolitane, oraşe metropolitane şi forme de asociere între

autorităţi ale administraţiei publice locale din Italia

• Extras D.Lgs. 18-8-2000 n. 267

Test unic al legilor privind regulamentul instituţiilor locale. Publicat în Monitorul

Oficial din 28 septembrie 2000, n. 227, S.O.

Capitolul III – Zone Metropolitane

22. Zone metropolitane

1. Sunt considerate zone metropolitane zonele care cuprind primăriile din Torino,

Milano, Venezia, Genova, Bologna, Firenze, Roma, Bari, Napoli şi celelalte

primării ale căror sedii întreţin cu acestea relaţii de strânsă integrare teritorială şi

cu privire la activităţile economice, serviciile esenţiale pentru viaţa socială,

precum şi cu privire la relaţiile culturale şi caracteristicile teritoriale.

2. La propunerea conformă a instituţiilor locale interesate regiunea procedează, în

termen de osutăoptzeci de zile de la propunerea în sine, la delimitarea teritorială

a zonei metropolitane. În cazul în care regiunea nu realizează acest lucru în

termenul indicat, guvernul, ca urmare a avizului conferinţei unificate în temeiul art.

8 decretul legislativ din 28 august 1997, n. 281, invită regiunea să realizeze acest

lucru într-un termen ulterior, odată trecut termenul în cadrul căruia era impusă

delimitarea zonei metropolitane.

3. Rămân stabilite oraşele metropolitane şi zonele metropolitane definite de

regiunile cu statut special.

23. Oraşe metropolitane

1. În zonele metropolitane conform art. 22, oraşul reşedinţă de judeţ şi celelalte

primării unite la acesta prin contiguitate teritorială şi prin relaţii de strânsă

integrare cu privire la activitatea economică, serviciile esenţiale, caracterele de

mediu, relaţiile sociale şi culturale se pot constitui în oraşe metropolitane cu

regulament diferenţiat.

_____________________ ____________________




124

2. În acest sens, la iniţiativa instituţiilor locale interesate, primarul oraşului reşedinţă

şi preşedintele judeţului convoacă adunarea reprezentaţilor instituţiilor locale

interesate. Adunarea, conform deciziei conforme a consiliilor comunale, adoptă o

propunere de statut al oraşului metropolitan, care să indice teritoriul, organizarea,

structura internă şi funcţiile.

3. Propunerea de instituire a oraşului metropolitan este supusă unui referendum

care este în grija fiecărei primării participante, în termen de osutăoptzeci de zile

de la aprobarea sa. Dacă propunerea primeşte votul favorabil al majorităţii celor

care au drept la vot exprimat, jumătate plus una din primăriile participante,

aceasta este prezentată de către regiune în următoarele nouăzeci de zile uneia

din cele două camere pentru aprobare conform legii.

4. La alegerea organelor oraşului metropolitan se trece la primul tur util conform

legilor în vigoare în materie de alegeri ale instituţiilor locale.

5. Oraşul metropolitan, oricum denumit, dobândeşte funcţiile judeţului;

implementează descentralizarea prevăzută de statut, salvgardând identitatea

colectivităţilor locale originare.

6. Atunci când oraşul metropolitan nu coincide cu teritoriul unui judeţ, se realizează

delimitarea circumscripţiilor judeţene sau instituirea de noi judeţe, chiar şi prin

derogare de la dispoziţiile art. 21, considerând zona oraşului ca teritoriu al unui

nou judeţ. Regiunile cu statut special pot să conformeze propriul regulament la

principiile conţinute în prezentul alineat.

7. Dispoziţiile alineatului 6 pot fi aplicate chiar şi în materie de reorganizare, prin

intermediul statului, a circumscripţiilor judeţene în regiunile cu statut special în

care să fie instituite zonele metropolitane prevăzute de legislaţia regională.

...........

Capitolul V - Forme de asociere

30. Convenţii

1. În vederea îndeplinirii în mod coordonat a funcţiilor şi serviciilor determinate,

instituţiile locale pot stipula între ele convenţii speciale.

_____________________ ____________________




125

2. Convenţiile trebuie să stabilească scopul, durata şi formele de consultare a

instituţiilor contractante, raporturile lor financiare, obligaţiile reciproce, precum şi

garanţii.

3. Pentru managementul pe termen determinat al unui serviciu specific sau pentru

realizarea unei lucrări, statul şi regiunea, în materiile de proprie competenţă, pot

avea în vedere forme de convenţie obligatorii între instituţiile locale, ca urmare a

stabilirii unui contract - tip.

4. Convenţiile conform prezentului articol pot avea în vedere chiar şi constituirea de

birouri comune, care operează cu personal detaşat de instituţiile participante,

cărora să li se încredinţeze exercitarea funcţiilor publice în locul instituţiilor

participante la acord, adică delegarea de funcţii din partea instituţiilor participante

la acord în favoarea uneia dintre acestea, care operează în locul şi pe seama

instituţiilor care deleagă.

31. Consorţii

1. Instituţiile locale pentru managementul asociat al unuia sau mai multor servicii şi

exercitarea socială a funcţiilor pot constituit un consorţiu conform normelor

prevăzute pentru întreprinderile speciale în temeiul art. 114, în măsura în care

sunt compatibile. La consorţiu pot participa alte instituţii publice , atunci când sunt

autorizate să participe, conform legilor pe care trebuie să le respecte în acest

sens.

2. În acest sens, respectivele consilii aprobă cu majoritate absolută a membrilor o

convenţie în temeiul art. 30, împreună cu statutul consorţiului.

3. In principal, convenţia trebuie să reglementeze nominalizările şi competenţele

organelor consorţiului în mod coerent cu cele prevăzute de alineatele 8, 9 şi 10

ale articolului 50, articolul 42, alineatul 2, litera m), şi să aibă în vedere

transmiterea, la instituţiile aderente , a actelor fundamentale ale consorţiului;

statutul, în conformitate cu convenţia, trebuie să reglementeze organizarea,

numirea şi funcţiile organelor consorţiului.

4. Exceptând cele prevăzute de convenţie şi de statut pentru consorţii, la care

participă prin intermediul reprezentanţilor legali chiar şi instituţii diferite de cele

_____________________ ____________________




126

locale, adunarea consorţiului este alcătuită din reprezentanţi ai instituţiilor

asociate în persona primarului, a preşedintelui sau a unui delegat al lor, fiecare

cu răspundere egală cu cota de participaţie fixată de convenţie şi de statut.

5. Adunarea alege consiliul de administraţie şi aprobă actele fundamentale

prevăzute de statut.

6. Printre instituţiile locale nu poate fi constituit mai mult de un consorţiu.

7. In caz de interes public relevant, legea statutului poate avea în vedere

constituirea de consorţii obligatorii pentru exercitarea unor funcţii determinate şi

servicii. Aceeaşi lege încredinţează implementarea legilor regionale.

8. Consorţiilor care gestionează activităţi conform art. 113-bis, li se aplică normele

prevăzute pentru întreprinderi.

32. Uniuni de primării

1. Uniunile de primării sunt instituţii locale constituite din două sau mai multe primării

de regulă limitrofe, în scopul exercitării în mod comun a unei pluralităţi de funcţii

de competenţa lor.

2. Actul constitutiv şi statutul uniunii sunt aprobate de către consiliile primăriilor

participante prin procedurile şi majoritatea impuse pentru modificările statutare.

Statutul identifică organele uniunii şi modalităţile pentru constituirea lor şi, de

asemenea, identifică funcţiile îndeplinite de uniune şi resursele corespunzătoare.

3. Statutul trebuie oricum să aibă în vedere preşedintele uniunii ales dintre primarii

oraşelor interesate şi trebuie să aibă în vedere ca alte organe să fie formate din

membrii ai consiliilor locale şi ai consiliilor primăriilor asociate, asigurând

reprezentarea minorităţilor.

4. Uniunea are putere regulamentară pentru disciplina propriei organizaţii, pentru

îndeplinirea funcţiilor încredinţate ei şi pentru relaţiile chiar şi financiare cu

primăriile.

5. Uniunilor de primării li se aplică în măsura în care sunt compatibile, principiile

prevăzute pentru regulamentul primăriilor. Se aplică,în special, normele în

materie de alcătuire a organelor primăriilor; numărul membrilor organelor nu

poate oricum să depăşească limitele prevăzute pentru comunele de dimensiuni

_____________________ ____________________




127

egale cu populaţia globală a instituţiei. Uniunilor le revin veniturile care derivă din

taxe, tarife şi contribuţii asupra serviciilor încredinţate lor.

33. Exercitarea asociată a funcţiilor şi serviciilor din partea primăriilor

1. Regiunile, în faza de emanare a legilor de conferire de funcţii pentru primării,

implementează transferul funcţiilor în raport cu caracterul general al primăriilor.

2. În vederea favorizării exercitării asociate a funcţiilor primăriilor de dimensiune

minoră demografică, regiunile identifică niveluri optime de exercitare a acestora,

stabilindu-le în fazele de concertare, conform art.4. în cadrul dispoziţiei

regionale, primăriile exercită funcţiile în formă asociată, stabilind în mod autonom

persoanele, formele şi metodologiile, în termenul indicat de legislaţia regională.

Odată trecut acest termen în mod inutil, regiunea exercită puterea de substituire

în formele stabilite de lege.

3. Regiunile pregătesc împreună cu primăriile, în fazele speciale de concertare, un

program de identificare a contextelor pentru managementul asociat supra-

comunal al funcţiilor şi serviciilor, realizat chiar şi prin intermediul uniunilor, care

poate avea în vedere de asemenea modificarea de circumscripţii comunale şi

criteriile pentru plata contribuţiilor şi a stimulentelor pe bază de unificare

progresivă. Programul este actualizat la fiecare trei ani, ţinând seama şi de

uniunile de primării în mod regulat constituite.

4. În vederea favorizării procesului de organizare supra-comunală a serviciilor,

funcţiilor şi structurilor, regiunile reglementează prin propriile legi în cadrul

programului teritorial conform alineatului 3, formele de stimulare a exercitării

asociate a funcţiilor din partea primăriilor, cu o eventuală previziune în propriul

bilanţ a unui fond special. În acest sens, pe lângă cele stabilite de alineatul 3 şi la

articolele 30 şi 32, regiunile respectă următoarele principii fundamentale:

I. în reglementarea stimulentelor:

I.1 favorizează gradul maxim de integrare la nivelul primăriilor,

efectuând plata treptată a beneficiilor în funcţie de nivelul de unificare,

observat prin intermediul unor indicatori specifici cu referire la

_____________________ ____________________




128

tipologia, la caracteristicile funcţiilor şi serviciilor asociate sau

transferate astfel încât să se furnizeze gradul maxim al contribuţiilor în

ipotezele de maximă integrare;

I.2. prevăd în orice caz o majorare a contribuţiilor în ipotezele de

fuziune şi de uniune, faţă de celelalte forme de management supra-

comunal;

II. promovează uniunile de comune, fără nicio restricţie pentru fuziunea

ulterioară, având în vedere oricum ulterioare beneficii care vor fi plătite

către uniunile care decid în mod autonom, la propunerea conformă a

consiliilor comunale interesate, să procedeze la fuziune.

_____________________ ____________________




129

5.4 Anexa 4. Planificarea Strategică în Zona Metropolitană Bologna (model de

benchmarking pentru ZMI)

ZONA METROPOLITANA BOLOGNA

LEGENDĂ:

DATE DIMENSIONALE

ZONA URBANA VASTA

Locuitori 2001 (x. 000) – 915

Densitate (locuitori X. kmp) - 247

ORAŞ REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ

Dimensiune teritorială (kmp) – 141

Locuitori 2001 (x. 000) – 371

Densitate (locuitori X. kmp) - 31,6

_____________________ ____________________




130

CUPRINS

1. GUVERNUL ZONEI VASTE……………………………………………………

PROFILURI GENERALE……………………………………………………....

INSTRUMENTE ŞI ACTE EXAMINATE……………………………………..

Planul Teritorial de Coordonare Judeţeană…………………………………

Conferinţa metropolitană şi Schema Directoare Teritorială Metropolitană

Experimentarea Asociaţiilor de primării……………………………………

Planul regional de protecţie a apelor………………………………………..

Proiectul Life ambiente Acqualabel…………………………………………

Planul judeţean al Reţelelor Ecologice………………………………………

Proiectul Gărzi ecologice voluntare…………………………………………

Planul energetic de mediu şi judeţean……………………………………….

Proiectul arhitectura bio-ecologică…………………………………………..

Conferinţa teritorială şi sanitară din Bologna……………………………….

Agenda 21 judeţeană…………………………………………………………

Proiectul Şcoală - mediu………………………………………………………

Raportul privind stadiul mediului în judeţul Bologna…………………………

Planul de management al calităţii aerului…………………………………….

2. GUVERNUL ORAŞULUI REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ METROPOLITAN

PROFILURI GENERALE………………………………………………………….

Instrumentele şi actele examinate…………………………………………………..

Planul structural comunal (PSC)……………………………………………….

Planul energetic comunal………………………………………………………

Planul activităţilor extractive………………………………………………….

_____________________ ____________________




131

Planul zonal 2005-2007: sistemul integrat de intervenţii şi servicii sociale…..

Centrul pentru ocupare din Bologna………………………………………….

Evaluarea Sustenabilităţii de mediu şi teritorială (ValSAT)………………….

Programe de recalificare urbană (PRU)………………………………………

Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi mobilitatea sustenabilă în

Bologna……………………………………………………………………

Planul de management al calităţii aerului şi reţeaua

SARA……………………………………………………………………….

Planul de depoluare acustică a oraşului Bologna……………………………

Proiectul „Mii de sponsori pentru Porticurile S. Luca”…………………………

Agenda 21 comunală…………………………………………………………..

Proiectul ecoBudget……………………………………………………………

3. RECEPTAREA INDICAŢIILOR CARTEI AALBORG………………………….

4. CONSIDERAŢII CONCLUZIVE………………………………………………….

5. SITE-URI DE REFERINŢĂ……………………………………………………….

_____________________ ____________________




132

1. GUVERNUL ZONEI VASTE

Profiluri generale

Zona metropolitană din Bologna, constituită din 50 de primării care fac pare din teritoriul

judeţului Bologna ( cu excepţia zonei înconjurătoare Imola), este delimitată prin legea

regională n. 33/1995.

Zona metropolitană ia naştere ca urmare a unei adeziuni voluntare a primăriilor din

judeţul Bologna care semnează acordul pentru Oraşul metropolitan Bologna promovat

de către primărie şi judeţul Bologna. Adeziunea este motivată de voinţa de a colabora şi

de a coopera pentru a gestiona, la nivel de zonă vastă, funcţii supra-comunale în mod

punctual identificate.

În anii ”70 în zona din Bologna au existat interesante forme de colaborare între instituţiile

locale care prezentau interes pentru primăriile din zona primei centuri din jurul Bolognei.

S-a remarcat, pentru importanţa sa particulară, pregătirea unui Plan urbanistic inter-

comunal (PUI), care trebuia să indice directive pentru Planurile de reglementare

generale ale fiecărei primării. O astfel de experienţă nu a condus, în realitate, la

rezultate decisive asupra guvernului teritorial. Prima propunere a guvernului regional în

anul 1991, de delimitare teritorială a zonei metropolitane din Bologna cuprindea doar

primăriile care făceau parte din PUI. Cu privire la această propunere, a fost consultat, în

temeiul art. 17 din legea n. 142, avizul primăriilor din cadrul judeţului Bologna. Însă

această propunere nu a obţinut acordul instituţiilor locale din Bologna şi în special al

primăriilor cuprinse în zona metropolitană astfel identificată.

Din acordul pentru Oraşul metropolitan ia naştere în anul 1994 Conferinţa metropolitană

la care au aderat judeţul Bologna, care o prezidează, şi cincizeci şi unu de primării (din

_____________________ ____________________




133

şaizeci) din zona metropolitană. Ia naştere ca şi instrument de concertare între primării

cu privire la principalele alegeri politice, cu obiectivul de a concretiza Oraşul

metropolitan.

Astăzi, guvernul zonei vaste din Bologna se bazează pe două instrumente principale,

Planul teritorial de coordonare judeţeană şi Conferinţa metropolitană; ambele

instrumente favorizează tratamentul principalelor probleme ale guvernului teritorial la

scară supra-locală şi prin formarea instituţiilor de nivel intermediar între judeţ şi primării,

asociaţii şi primării.

Conferinţa metropolitană a contribuit la definirea de politici de zonă vastă prin formarea

Schemei Directoare Teritorială Metropolitană.

Judeţul, în temeiul ar. 15.3 din PTCP, promovează formarea Planurilor structurale

comunale în formă asociată, participând la Acordurile teritoriale între primării şi definind

în această fază valoarea resurselor tehnice umane şi financiare pe care le pune la

dispoziţie ca urmare a iniţiativei.

Conferinţa metropolitană contribuie la definirea politicilor zonei vaste prin „liniile de

orientare prevalentă” adoptate în vederea coordonării activităţilor şi a politicilor fiecărei

primării şi exprimă acordul primăriilor privind formarea programelor plurienale ale

activităţii judeţului.

Diverse primării au realizat acorduri de cooperare (asociaţii intercomunale) pentru a

pune laolaltă propriile funcţii privind anumite teme (cadastru, poliţia municipală, taxe,

personal) în optica oportunităţii de a ieşi din contextul logicii propriilor graniţe pentru a

furniza răspunsuri mai eficiente.

Biroul preşedinţiei Conferinţei metropolitane este alcătuit din 13 membri şi are sarcina de

a oferi instrucţiuni privind problemele de importanţă majoră pentru ceea ce înseamnă

zona vastă.

_____________________ ____________________




134

Instrumente şi acte examinate

Planul teritorial de coordonare judeţeană

Planul teritorial de coordonare judeţeană, aprobat prin decizia Consiliului judeţean n. 19

din 30/03/04 se structurează în două părţi. Obiectivele generale, care conţin orientări cu

caracter strategic şi teritorial şi alegerile de organizare teritorială care rezultă, şi care

conţin politici cu privire la obiectivele de calitate a mediului, la cele de calitate a

sistemului de aşezări urbane şi rurale, şi în cele din urmă, la obiectivele de accesibilitate

teritorială.

Obiectivele generale menţionează condiţiile necesare pentru o relansare a oraşului

Bologna în competiţia naţională şi internaţională între oraşe şi teritorii. Coeziunea în

sistemul economic, astfel încât să se poată dezvolta competitivitatea muncii, a

întreprinderilor şi teritorială; în contextul social, pentru a promova o societate mai liberă,

sigură şi solidară, în mod necesar multietnică şi orientată spre cooperarea între

componentele interne; în contextul cultural pentru a fi valorificate identităţile locale, spre

o nouă şi puternică identitate metropolitană.

Obiectivele de calitate a mediului abordează temele de criză a ciclului apei, pe cele ale

calităţii aerului şi poluării atmosferice, tema consumurilor energetice şi a emisiilor de

gaze de seră, tema producţiei şi a eliminării deşeurilor, precum şi cea a degradării

treptate a peisajului.

Obiectivele de calitate a sistemului de aşezări, urban şi rural se concentrează pe temele

localizării şi posibilităţile de dezvoltare a marilor echipamente urbane şi a serviciilor cu

un grad ridicat de atractivitate sau cu o înaltă specializare economică, culturală, sportivă

sau logistică.

_____________________ ____________________




135

În cele din ură, obiectivele legate de tema accesibilităţii teritoriului menţionează proiectul

general infrastructural, faţă de care perspectiva soluţiei tronsonului de autostradă la nord

şi reproiectează planificarea şi proiectarea consolidară, confirmându-o în mare parte,

însă cu o necesitate urgentă de a salvgarda şi de a planifica în mod echilibrat teritoriile

traversate.

Conferinţa metropolitană şi Schema Directoare Teritorială Metropolitană

Zona metropolitană Bologna, constituită din 50 de primării care fac parte din teritoriul

judeţului Bologna (cu excepţia zonei înconjurătoare Imola), este delimitată prin legea

regională nr. 33/1995. Din acordul pentru Oraşul metropolitan ia naştere Conferinţa

metropolitană, la care au aderat judeţul Bologna, care o prezidează, şi cincizeci şi unu

de primării (din şaizeci) ale zonei metropolitane.

Ia naştere ca instrument de concertare între primării privind principalele alegeri politice,

cu obiectivul de a concretiza Oraşul metropolitan. Dacă acest ultim proiect este astăzi în

centrul unei ample discuţii, între timp, Conferinţa metropolitană a contribuit la definirea

politicilor zonei vaste prin formarea Schemei Directoare Teritorială Metropolitană.

Obiectul pe care şi-l propune Schema Directoare Teritorială Metropolitană este acela de

a stabili o relaţie de funcţionalitate între previziunile privind aşezările comunale şi

sistemul de mobilitate, al infrastructurilor de mediu şi al oportunităţilor pieţei. Schema

reprezintă în plus premisa pentru elaborarea Planului teritorial de coordonare

metropolitană şi un punct de referinţă pentru alegerile adoptate de către PRG comunale.

Supoziţia principală a Schemei directoare teritorială este definirea de politici teritoriale

ale zonei metropolitane care să aibă în sustenabilitatea de mediu şi infrastructurală

valoarea fundamentală a proiectării urbanistice.

_____________________ ____________________




136

Schema directoare este alcătuită din:

- un cadru descriptiv al stadiului global al resurselor de mediu, al stadiului reţelelor

infrastructurale, şi al presiunilor antropice existente şi prevăzute

- puncte critice emergente, cu privire la riscul hidraulic, la instabilitatea versanţilor,

la vulnerabilitatea acviferilor, poluarea acustică, poluarea atmosferică şi

congestionarea traficului

- finalităţi, obiective şi orientări pentru formarea de acorduri de zonă (teritoriul

judeţean a fost împărţit în 10 zone) care prevăd criterii pentru a face din punct de

vedere al mediului şi infrastructural sustenabile dispoziţiile privind aşezările deja

introduse, dar nu însă implementate în PRG în vigoare.

Conferinţa metropolitană a primarilor a institut în plus un Comitet inter-instituţional de

orientare pentru elaborarea PSC, menit să:

- promoveze metodologii de analiză comune şi de formulare a cadrelor cognitive

ale unei zone vaste finalizate prin definirea de politici pentru teritoriu

- identificarea obiectivelor şi a temelor strategice de referinţă ale diverselor

documente preliminare legate de sistemul de mediu, de cel al mobilităţii şi de cel

de aşezări.

Pentru definirea conţinuturilor tehnice ale Acordului de planificare pentru PSC din

Bologna, precum şi pentru definirea conţinuturilor tehnice ale Acordurilor de planificare

cu care se prevede să fie încheiate Conferinţele de elaborare a PSC, Comitetul s-a

folosit de un grup de coordonare tehnic, constituit din Direcţiile tehnice la nivel teritorial /

urbanistic, regional, judeţean, precum şi la nivelul oraşului reşedinţă de judeţ şi al

primăriilor asociate sau delegate de acestea.

_____________________ ____________________




137

Experimentarea Asociaţiilor de primării

Pe baza legii regionale nr. 3 din 1999, se constituie în judeţul Bologna, nouă Asociaţii

sau Uniuni de primării (care au în vedere 56 de primării din 60), realizând acorduri de

cooperare voluntară pentru a desfăşura în formă asociată anumite funcţii (cadastru,

poliţia municipală, taxe, personal, ghişeu unic pentru activităţi productive, etc) şi pentru

raţionalizarea ofertei de servicii la nivel teritorial, furnizând cetăţenilor şi întreprinderilor

răspunsuri mai rapide şi eficiente.

Patru din noile realităţi de asociere corespund comunităţilor montane deja existente,

acum devenite Uniuni de primării montane.

Diverse asociaţii / uniuni sunt prevăzute, în primii ani 2000, cu birouri comune pentru

planificarea strategică, şi anumite din ele - Terre di Pianura, Reno Galliera, Valle

dell’Indice, şi în perspectivă Terre d’Acqua – lansează pe baza dispoziţiilor noii legi

regionale, elaborarea Planurilor structurale de nivel intercomunal.

Legislaţia regională admite şi încurajează constituirea de asociaţii intercomunale pentru

elaborarea de planuri urbanistice comunale în formă asociată.

Legea regională 20/2000 instituie cf. art. 15 acorduri teritoriale între primării pentru

desfăşurarea în colaborare a funcţiilor urbanistice, precum şi pentru elaborarea în formă

asociată a instrumentelor urbanistice.

În prezent, PSC în formă asociată în curs de elaborare au în vedere Asociaţiile

primăriilor Terre di Pianura, Reno Galliera, Valle dell’Indice, noua zonă înconjurătoare

Imola, Terre d’Acqua, în timp ce primul PSC în formă asociată conferinţei de planificare

încheiată are în vedere asociaţia primăriilor Castel di Casio, Gaggio Montano, Porretta

Terme.

_____________________ ____________________




138

Planul regional de protecţie a apelor

Aprobat în data de 21 decembrie 2005, Planul de protecţie a apelor (PPA), în

conformitate cu cele prevăzute de D.Lgs. 152/99 şi de Directiva europeană 2000/60

(directiva cadru privind apele), este instrumentul regional care are scopul de a atinge

obiectivele de calitate a mediului în apele interne şi de coastă ale regiunii, şi pentru a

asigura o aprovizionare hidrică sustenabilă pe perioadă lungă.

Proiectul Life Ambiente Acqualabel

Proiectul Life ambiente Acqualabel are ca şi obiectiv dezvoltarea unui protocol pentru a

obţine o marcă de calitate a mediului (Ecolabel) pentru apa distribuită prin apeduct,

conform standardului ISO 14024.

Apa „Acqualabel” nu va fi pur şi simplu potabilă, ceea ce reprezintă o cerinţă legislativă,

ci va fi simbolul calităţii întrucât va avea aceleaşi caracteristici cu cele ale sursei din care

provine, chiar dacă va fi supusă tratamentelor de potabilizare impuse de lege.

Apa este o resursă naturală, calitatea sa şi abundenţa sunt legate de punerea în

practică a măsurilor de management de respectare a mediului. În proiect se va încerca,

în măsura în care este posibil, să se asigure transparenţa şi cuantificabilitatea cerinţelor

de calitate, astfel încât să se asigure caracterul reproductibil, difuzarea mărcii

Acqualabel.

_____________________ ____________________




139

Planul Judeţean al Reţelelor Ecologice

În prezent, în fază de elaborare, este considerat unul din elementele structurale ale

Planului teritorial de coordonare judeţeană pentru promovarea salvgardării active a

biodiversităţii şi a peisajului în teritoriile cu o puternică concentrare de aşezări, prin

realizarea unei reţele de spaţii naturale între ele intercorelate: reţelele ecologice.

La nivel local, pentru a asigura eficacitatea fazei de implementare a Planului judeţean al

Reţelelor Ecologice, se prevede ca primăriile, în formă singulară sau asociată, să

identifice un plan de reţele ecologice, precum verificarea, specificarea şi aprofundarea

celui de la nivel judeţean.

Proiectul - Gărzi ecologice voluntare

Gărzile atestate ecologice voluntare (LR 23/ 89) ale judeţului Bologna sunt cetăţenii care

au frecventat cursuri speciale de formare pentru a deveni funcţionari publici cu sarcina

de a verifica respectarea legilor pentru protecţia mediului. Legile regionale de instituire a

serviciului prevăd, pentru G.E.V., puteri de verificare în materie de:

- salvgardarea florei spontane şi rare, disciplina recoltării produselor pădurii şi ale

sub-pădurii

- disciplina şi regulamentele Parcurilor regionale şi ale rezervelor naturale

- disciplina deversărilor în reţelele de canalizare şi în cursurile de apă de suprafaţă

- disciplina pentru eliminarea deşeurilor

- restricţii hidrogeologice

- dispoziţii ale direcţiei silvice

- aplicarea regulamentelor comunale privind ordonanţele sindicale finalizate prin

protecţia mediului

_____________________ ____________________




140

- norme privind protecţia faunei şi exercitarea activităţii vânătoreşti şi pescărească

Corpul judeţean Gărzile Ecologice a fost formal constituit în luna martie 19888. În

prezent este alcătuit din 230 de voluntari G.E.V. şi acţionează pe baza puterilor conferite

prin L.R. 23/89.

Planul energetic de mediu judeţean

Este vorba de un plan strategic realizat de judeţ cu colaborarea „Ambiente Italia” care

prezintă o analiză a utilizării energiei pe teritoriul său şi a posibilelor scenarii viitoare de

intervenţie pentru reducerea şi diversificarea producţiei de energie, cu o atenţie

particulară acordată surselor regenerabile – biomasa, sursele solare, eoliene, precum şi

cu privire la eficienţa energetică.

Se ia în considerare pe de o parte scenariul actual şi pe de altă parte scenariile viitoare,

introducând în fiecare din acestea – în măsură majoră sau minoră – mecanismele

virtuoase induse de utilizarea de surse regenerabile şi de eficienţa energetică.

Proiectul arhitectura bio-ecologică

Proiectul, în prezent în curs, urmăreşte să favorizeze o pătrundere inovativă de

elemente de arhitectură bio-ecologică în cadrul instrumentelor / normelor /

regulamentelor urbanistice şi edilitare.

Sunt prevăzute două faze de implementare:

a) elaborarea şi diseminarea „Liniilor orientatoare pentru arhitectura sustenabilă”:

un instrument de lucru pentru orientarea şi controlul alternativelor proiectului

către calitatea bio-ecologică şi sustenabilitate; documentul a fost pregătit şi în

prezent judeţul lansează faza de diseminare către primării pentru

contextualizarea liniilor orientatoare pentru realităţile locale.

b) Realizarea unui curs de formare privind arhitectura bio-ecologică „a construi în

mod sustenabil” destinat personalului tehnic al judeţului şi primăriilor teritoriului

_____________________ ____________________




141

judeţean. Cursul s-a desfăşurat în trei zile (10/17/24 iunie 2004) şi cuprinde lecţii

teoretice în sală şi o zi destinată unui studiu de caz, care a prevăzut o vizită

însoţită în cadrul unei structuri şcolare din Cassago proiectată şi realizată

conform criteriilor în materie de construcţii ecologice.

Conferinţa teritorială şi sanitară din Bologna

Conferinţa teritorială, socială şi sanitară (instituită prin legea regională 19/1994) este

organul care reuneşte toţi primarii din teritoriul întreprinderii sanitare locale şi, în plus,

tocmai pentru că are şi valenţă sanitară, promovează şi coordonează stipularea

acordurilor în materie de integrare socio-sanitară prevăzute de planurile zonale, ţinând

seama de indicaţiile Planului regional al intervenţiilor şi serviciilor sociale şi asigurând

integrarea şi coerenţa cu planurile pentru sănătate prevăzute de planul sanitar regional.

Activitatea conferinţei se explicitează în Planul de implementare locală (PAL)

metropolitan, considerat cel mai important act de programare sanitară la nivel judeţean,

care defineşte orientările şi alegerile strategice în zona serviciilor sanitare în cadrul

planului sanitar regional intern. Prin PAL se realizează o planificare globală care

urmăreşte o calitate majoră a ofertei sanitare şi o mai bună integrare între serviciile

distribuite în teritoriu. Punctul de plecare al PAL metropolitan din Bologna îl constituie

cetăţeanul cu exigenţele sale: accesul la prestaţii, oportunitatea îngrijirilor şi

continuitatea lor, precum şi calitatea asistenţei.

Agenda 21 judeţeană

Forum-ul adună reprezentanţi ai instituţiilor şi întreprinderilor publice, asociaţionism de

mediu şi privitor la consumism , organizaţii ale voluntariatului, asociaţii patronale,

_____________________ ____________________




142

sindicate, ordine profesionale, universităţi, lumea academică şi reprezintă structura

operaţională în cadrul Ag. 21 L a judeţului Bologna.

În mod oficial, activat în luna ianuarie 2001, forum-ul a lucrat la elaborarea planului de

acţiune structurat pe grupe tematice de lucru.

Sugestii şi completări au fost discutate şi recepţionate în versiunea finală a planului de

acţiune, aprobat în iulie 2001 în plen şi ratificat la nivel politic în luna octombrie 2001 de

către guvernul regional şi de către consiliul judeţean.

În paralel, au fost activate de către judeţ trei focus transversale - agendă 21: agenda 21

şi parcuri, agenda 21 şi şcoala, poluarea atmosferică şi mobilitate. Între martie 2002 şi

februarie 2003, forum-ul a procedat la elaborarea planului operaţional, care constă în

transpunerea planului de acţiune în proiecte concerte. Activitatea de monitorizare

desfăşurată în 2004 a avut ca şi scop principal audit-ul acţiunilor şi al proiectelor

conţinute în planul operaţional al judeţului şi prezentate de către grupurile de parteneriat.

În particular, s-a încercat să se verifice dacă angajamentele semnate de către

administraţia judeţeană şi de actorii forum-ului s-au transpus în acţiuni concrete pentru

sustenabilitate de mediu, socială şi economică a teritoriului judeţean.

În prezent, judeţul îşi propune în mod participat să definească prin confruntarea cu

forum-ul agendei 21 judeţene, conţinuturile „primului raport de sustenabilitate” . Acesta

va reprezenta, într-adevăr, prima încheiere a activităţii de raportare judeţeană realizată

prin intermediul „rapoartelor despre stadiul mediului” şi recentul „ raport asupra calităţii

vieţii”. Va avea scopul de a sintetiza, printr-un număr limitat de indicatori, principalele

caracteristici şi tendinţe ale elementelor de mediu, sociale şi economice teritoriale,

precum şi interacţiunile reciproce devenind astfel instrumentul pentru monitorizarea

gradului de sustenabilitate atins şi pentru evaluarea politicilor judeţene.

_____________________ ____________________




143

În cadrul agendei 21 locale a judeţului Bologna, intră proiectul „Energia 21/micro Kyoto”,

cu scopul de a atinge ţinta de reducere a consumurilor şi a emisiilor de gaz prevăzute

de către protocolul Kyoto prin implicarea a 60 de primării de la nivel judeţean. De aici a

luat naştere o propunere prezentată şi cofinanţată prin intermediul licitaţiei din 2002 –

agendele 21 locale ale Ministerului mediului cu titlul „ energia 21”. Proiectul Energia 21

este cofinanţat de către Ministerul mediului (DEC / RAS /944/2004 din 04.06.2004).

Proiectul Şcoală - mediu

Proiectul ia naştere în cadrul judeţului în anul 1993, cu scopul de a ajuta şi de a susţine

instituţiile şcolare în realizarea de activităţi şi etape didactice în materie de educaţie de

mediu.

Şcolile situate pe teritoriul oraşului Bologna pot utiliza resursele destinate plăţii Tarsu, pe

baza indicaţiilor furnizate anual instituţiilor şcolare, pentru a lucra pe teme precum Apa,

deşeurile, aerul, zgomotul, mobilitatea, energia.

Pentru a structura propriile activităţi „Proiectul Şcoală - mediu” se foloseşte de o

pluralitate de subiecţi, în particular de întreprinderile Hera, etc

Judeţul Bologna promovează iniţiativele necesare, în particular, în cadrul Conferinţei

metropolitane a primarilor, pentru a implica în proiect alte administraţii comunale, astfel

încât să se poată permite tuturor şcolilor din teritoriul judeţean să utilizeze, pentru

educaţia de mediu, resursele care derivă din scutirea de plata taxei pe deşeuri.

Raportul privind Stadiul mediului în judeţul Bologna

Judeţul Bologna se ocupă de publicarea, cu frecvenţă anuală, a unui Raport privind

stadiul mediului care prezintă succint rezultatele operaţiunilor de monitorizare a

sectorului de mediu şi Arpat.

_____________________ ____________________




144

Al treilea raport privind stadiul mediului în judeţul Bologna furnizează o descriere

succintă a fenomenelor de mediu din teritoriul nostru prin utilizarea a 71 de indicatori.

Faţă de elaborarea precedentă (2002), rezultă ca şi principale diferenţe:

- structurarea raportului conform modelului DPSIR

- utilizarea unui nou set de indicatori

- sinteza majoră şi claritatea prezentării

Datele sunt organizate în domenii clare informative, finalizate prin descrierea naturii şi a

semnificaţiei indicatorilor, metodele de calcul, sursa şi disponibilitatea datelor de bază,

etc. Interpretarea situaţiei şi a tendinţelor este facilitată de prezenţa a numeroase tabele

şi hărţi tematice.

Planul de management al calităţii aerului

Judeţul Bologna a lansat un proces, denumit Planificarea şi Managementul calităţii

aerului, menit să coordoneze toate activităţile necesare pentru a asigura revenirea la

valorile limită de calitate a aerului acolo unde acestea sunt depăşite şi pentru

menţinerea calităţii, acolo unde nu au fost înregistrate excese.

Printre aceste activităţi, se numără elaborarea planului de management al calităţii

aerului, structurat în trei părţi:

a) planul de asanare: în zonele în care sunt depăşite valorile limită

b) planul de acţiune: în zonele unde există un risc de depăşire a pragului de alarmă

/ valoarea limită

c) planul de menţinere: în zonele unde nu există riscul de depăşire

_____________________ ____________________




145

Tabelul I – Oraş reşedinţă de judeţ metropolitan: cadrul sinoptic al instrumentelor

şi actele examinate

ZONA VASTĂ

Instrumente generale de planificare


Planuri de sector Programe şi proiecte Politici şi iniţiative

- planul teritorial de coordonare judeţeană (PTCJ)

- schema directoare teritorială metropolitană

- Planul regional de protecţie a apelor

- Planul judeţean al reţelelor ecologice

- Planul energetic judeţean de mediu

- PSC în formă asociată - Proiectul Life

ambiente Acqualabel - Proiectul Gărzi

ecologice voluntare - Proiectul arhitectura

bio-ecologică - Agenda 21 judeţeană - Proiectul şcoală –

mediu - Raportul privind

stadiul mediului la nivel de judeţ

- experimentarea Asociaţiilor primăriilor

- Comitetul Inter-instituţional de orientare pentru elaborarea PSC

- Conferinţa teritorială şi sanitară

2. GUVERNUL ORAŞULUI REŞEDINŢĂ METROPOLITAN

Profiluri generale

Planul structural comunal (PSC) este în prezent în curs de redactare. Analizele conţinute

în cadrul cognitiv au reprezentat baza pentru formarea Documentului preliminar prevăzut

de L.R. 20/2000, element constitutiv al PSC care este aprobat de către Guvern şi supus

examinării Conferinţei de planificare.

Acestui instrument este susţinut de o serie de planuri de sector, care acordă o atenţie

particulară temei reliefului şi urmăririi unor nivele majore de calitate a aerului.

_____________________ ____________________




146

Instrumentele şi actele examinate

Documentul furnizează indicaţii privind obiectivele generale care urmăresc cu planul şi

prin alegerile strategice de organizare a teritoriului, definind ca şi obiective strategice

generale ale Planului anumite teme cheie:

- noile dimensiuni ale oraşului şi instrumentele guvernării. Din conferinţa

metropolitană la „oraş de oraş”

- urbanism participat: de la cartiere la noi municipii

- Bologna oraş al Europei în lume

- a locui din nou Bologna: oraş sustenabil

- mobilitate urbană sustenabilă

- repopularea oraşului Bologna

- dezvoltare, cunoaştere şi inovare

Obiectivele strategice sunt teritorializate prin identificarea unor adevărate acţiuni

structurale şi politici de urbanism, astfel încât să fie prefigurate cele care vor putea fi

conţinuturile de competenţă directă a planului de urbanism, cu privire la:

- politicile legate de sistemul spaţiului verde public cu atenţie particulară acordată

constituirii celor două mari parcuri fluviale Reno şi Savena, politicile de protecţie

a mediului rural al câmpiei şi ale sistemului colinar, zonelor verzi de protecţie a

sistemului tangenţial – autostradă şi reţeaua ecologică comunală.

- Politicile legate de calitatea mediului şi de sustenabilitate în raport cu diverse

elemente: apa, sol, aer, zgomot, energie, poluare electromagnetică, deşeuri

- Politicile, obiectivele şi acţiunile pentru sistemul de mobilitate, cu referire

deosebită la cadrul infrastructural, transportul public şi la mobilitatea pietonală şi

ciclism, pe care planul le va împărtăşi cu PGTU în curs de elaborare.

- Dimensionarea planului, cu referire la cadrele identificate la capitolul AI al L.R.

20/2000 (sistemul de aşezări istorice, medii urbane consolidate, medii care

trebuie să fie recalificate, medii pentru noile aşezări

_____________________ ____________________




147

- Politicile pentru contextele specializate ale teritoriului, cu referire particulară la

polurile funcţionale şi la zonele productive

- Implementarea planului prin aplicarea de practici de distribuire echitabilă în

materie de urbanism şi teritorială ca instrument de implementare a proiectului de

oraş prefigurat

Planul energetic comunal

„Proiectul Urban CO2 reduction – Planul energetic”aprobat prin decizia Consiliului

comunal odg n. 112/1999, răspunde dispoziţiilor legislative 10/91 art. 5 alineatul 5 şi

decretelor ulterioare de aplicare, între care cel mai important este DPR 412 din data de

22.06.1983 care atribuie primăriilor un rol de importanţă primară.

Ca răspuns la numeroasele solicitări internaţionale pentru o stabilizare a emisiilor de gaz

de seră, PEC urmăreşte să limiteze şi apoi să reducă consumurile energetice prin

difuzarea tehnologiilor inovative care au ca scop eficienţa energetică şi utilizarea, chiar

şi experimentală, a surselor energetice regenerabile, conform indicaţiilor europene

pentru o dezvoltare de mediu sustenabilă.

Planul conturează următoarele scenarii de referinţă ale dezvoltării consumurilor

energetice şi ale emisiilor aferente de gaz de seră pentru anul 2005: scenariul „Business

ad Usual”, de referinţă în absenţa unor intervenţii specifice de reducere, Scenariu:

Reducerea bazată pe acţiunile în mod raţional practicabile în 2005 şi scenariul -

Potenţial care poate fi atins aplicând măsurile aplicabile în mod real chiar şi după 2005.

Planul activităţilor extractive

Planul activităţilor extractive, aprobat de către Consiliul comunal din Bologna, în data de

26 aprilie 2004, a fost elaborat de către primăria din Bologna pentru a asigura

satisfacerea necesarului de materiale inerte (pietriş şi nisip) estimat identificându-l cu

precădere în cadrul zonelor deja destinate activităţilor extractive.

_____________________ ____________________




148

PAE redefineşte necesarul de argilă necesară pentru construcţii în interiorul celor două

cariere prezente în teritoriu, analizează impacturile temporare şi permanente ale

activităţii extractive asupra sistemului de mediu, teritorial şi infrastructural, şi defineşte

criteriile şi orientările pentru proiectarea carierelor, introducând atenuări la impacturile

legate de extracţie, având în vedere forme de echilibrare de mediu, identificând

dispoziţiile operaţionale care trebuie respectate în cursul sistematizării şi recalificării

finale, analizând zonele degradate şi definind criteriile pentru recalificarea acestora.

Planul zonal 2005-2007: sistemul integrat de intervenţii şi servicii sociale

În cadrul zonei de servicii furnizate persoanelor şi familiilor, planul zonal este

instrumentul în vederea coordonării sistemului integrat de intervenţii şi servicii sociale

activate în contextul cultural.

Obiectivele strategice şi priorităţile planului au în vedere politicile şi intervenţiile în

sectoarele responsabilităţilor familiare şi capacităţilor părinţilor, drepturilor copiilor şi ale

adolescenţilor, politicilor în favoarea tinerilor şi pentru imigrare, azilul, lupta împotriva

comerţului ilegal cu sclavi, politicile de împiedicare a sărăciei şi de prevenire şi

contrastare a subordonării, precum şi alte forme de disconfort social, politici în favoarea

celor vârstnici şi persoanelor cu disabilităţi.

Alegerile strategice de sistem pentru 2005-2007 consideră integrarea politicilor sociale şi

socio-sanitare, modalităţile de asociere a funcţiilor, accesul la sistemul intervenţiilor şi al

serviciilor, formarea şi politicile tarifare.

Pentru implementarea planului zonal a fost constituit Biroul de plan al primăriei Bologna,

cu scopul de a promova şi de a monitoriza proiectele aferente planului zonal.

_____________________ ____________________




149

Centrul pentru ocupare din Bologna

Ex-birourile de plasare au devenit Centre pentru ocupare şi au început un proces de

transformare treptată care au dus la întărirea propriilor servicii şi oferirea altor servicii

noi.

Centrul pentru ocupare din Bologna oferă un serviciu în mod potenţial tuturor, şomerilor,

celor angajaţi şi chiar şi muncitorilor atipici.

În particular, serviciul oferit constă în:

- informaţii privind contextul şi ideea activităţii de desfăşurat

- primirea şi orientarea (a cunoaşte, a alege, a utiliza oportunităţile existente)

- informaţii privind informarea la zi şi formarea profesională

- acţiuni de suport pentru lansarea activităţii

- consultanţă contractuală

- consultanţă privind oportunităţile legislative şi financiare, credite facilitate, etc

- consultanţă în materie de contribuţii sociale, asigurări sociale

- activarea de stagii de formare

- servicii informative prin intermediul publicaţiilor periodice

- servicii ţintă pentru persoanele cu disabilităţi şi categoriile dezavantajate

- baza de date a ofertelor de muncă

- servicii on line

- material informativ

- consultanţă on line

_____________________ ____________________




150

Evaluarea sustenabilităţii de mediu şi teritorială (ValSAT)

Evaluarea sustenabilităţii de mediu şi teritorială prevăzută de L.R. 20/2000 este un

proces sistematic de evaluare a consecinţelor asupra mediului a propunerilor

politice, de programare şi de planificare, menit să asigure că acestea sunt incluse în

mod complet încă de la primele faze ale procesului decizional.

Aceasta permite evaluarea efectelor cumulare şi sinergice ale ansamblului alegerilor

de planificare chiar dacă sunt corelate cu iniţiativele care nu se transpun în mod

necesar în proiecte.

Obiectivul primar al ValSAT prevăzută de L.R. 20/2000 este evaluarea preliminară a

impacturilor aferente alegerilor de planificare şi se dezvoltă prin:

- obţinerea datelor cognitive privind stadiul mediului, teritoriului şi infrastructurilor

- construirea scenariilor unei evoluţii probabile în absenţa unor noi previziuni şi a

unei evoluţii aferente previziunilor conţinute în Documentul preliminar

- evaluarea consecinţelor aferente previzionării planului

- verificarea respectării şi coerenţei cu:

- parametrii de calitate şi prestaţiile impuse de aceeaşi L.R. 20/2000 şi de legile

de sector

- obiectivele şi strategiile conţinute în instrumentele de planificare supraordonate şi

de sector

- definirea măsurilor de atenuare posibile menite să împiedice, să reducă şi să

compenseze eventualele efecte negative datorate implementării

Toate instrumentele de planificare comunale, in primis PSC şi apoi planurile şi

programele de implementare sunt supuse procesului ValSAT.

_____________________ ____________________




151

Programe de recalificare urbană (PRU)

Regiunea Emilia – Romagna promovează recalificarea oraşelor prin sistematizarea

zonelor degradate şi reutilizarea zonelor ieşite din uz, prin activarea de programe de

recalificare urbană (PRU) şi prin suportul oferit programelor inovative în contextul urban

denumite „contracte de cartier II”.

Programele de recalificare urbană (PRU) sunt instrumente ordinare pentru

transformarea unor părţi din oraş care au pierdut funcţia lor originară ori au intrat într-un

proces de degradare edilitară, de mediu şi socială.

Primăria Bologna este interesată de 28 PRU din tot atâtea zone degradate sau care

necesită o recalificare. Aceste programe sunt caracterizate printr-o pluralitate de

intervenţii, care pot fi implementate cu implicarea operatorilor publici şi privaţi prin

stipularea de convenţii, acorduri de program.

Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi mobilitatea sustenabilă la Bologna

Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi mobilitatea sustenabilă în Bologna este un

instrument pentru abordarea emergenţei traficului şi a poluării atmosferice în zona

urbană din Bologna printr-o serie de acţiuni integrate cu scopul de a favoriza sistemele

de mobilitate care au un impact minor şi de a limita depăşirile valorilor maxime admise

pentru pulberile subţiri. Planul conţine liniile de intervenţie pe termen scurt şi mediu cu

privire la mobilitate – transporturi – logistica în oraş, şi este dezvoltat având în vedere

supoziţia că măsurile care trebuie adoptate, pentru a rezulta imediat eficiente, nu pot fi

aplicate în formă izolată, nici ocazională, ci combinate între ele.

Dată fiind fragilitatea mediului pe teritoriul comunal şi în particular a centrului istoric, care

prezintă puncte majore de concentrare a agenţilor de poluare, este necesar să se

_____________________ ____________________




152

adopte o strategie care să urmărească să reducă constrângerea privind utilizarea

transportului privat relansând transportul public şi alte forme de mobilitate cu un impact

scăzut asupra mediului.

Este esenţial în planul prezent folosirea de noi tehnologii menite să garanteze

respectarea măsurilor adoptate şi, împreună, o nouă atitudine culturală din partea

cetăţenilor. Proiectarea şi realizarea intervenţiilor prezentate în plan sunt considerate

complementare în raport cu marile lucrări de infrastructură şi cu intervenţiile care vor fi

planificate cu PGTU denumit „Planul de mobilitate BO2”

În cadrul documentelor Planului mobilităţii intră şi planul comunal de siguranţă rutieră

care are ca şi scop o reducere – până în 2010 – cu 40% a numărului de morţi şi cu 20%

a numărului de răniţi. Obiective care vor fi atinse prin intermediul unui ansamblu de

intervenţii asupra mobilităţii de tip infrastructural (îmbunătăţirea circulaţiei, realizarea de

intervenţii de diminuare a vitezei, precum intersecţia cu sens giratoriu sau zone 30),

stimularea în vederea utilizării mijlocului public), de control şi norme (verificare majoră

din partea PM, telecontrol, permis cu puncte, etc), de educaţie şi sensibilizare (permis

pentru ciclomotoare, campanii de sensibilizare, educaţie în şcoli), cat şi de îmbunătăţire

a vehiculelor şi a comportamentelor (airbag, centuri, siguranţa pasivă).

Planul de management al calităţii aerului şi reţeaua SARA

Planul de management al calităţii aerului este în prezent în curs de elaborare cu forum-

ul Aerul - Agenda 21.

Acesta se foloseşte de activitatea de monitorizare desfăşurată de către reţeaua SARA

lansată în primele luni ale anului 1993 şi restructurată începând cu ianuarie 1998, şi fiind

constituită din 8 staţii fixe de detectare a calităţii aerului.

_____________________ ____________________




153

Rezultatele detectării sunt menţionate în publicarea unor rapoarte speciale anuale

privind detectarea calitatea aerului.

Planul de depoluare acustică a primăriei Bologna

Primăria Bologna a aprobat în luna mai 1999 (O.d.G n. 98 din 12 mai 1999) „Planul de

depoluare acustică a teritoriului comunal”, ca răspuns la măsurile care derivă din Legea

cadru privind poluarea acustică n. 447/95.

Planul este structurat în două părţi principale: „Zonarea acustică a teritoriului comunal” şi

„ Planul de reabilitare acustică a teritoriului comunal” cu Normele tehnice de

implementare aferente.

Proiectul „Mii de sponsori pentru Porticurile S.Luca”

Proiect finalizat prin căutarea de finanţări pentru recalificarea porticurilor şi a altor

proiecte în oraş

Agenda 21 comunală

În baza capitolului 28 din agenda 21, oraşul Bologna a întreprins o serie de proiecte de

sustenabilitate, precum şi de implicare şi confruntare transversală între diverşi actori

locali.

Din 1993, Bologna devine membru fondator al ICLEI (deja citat, International Council for

Local Environmental Initiatives) împreună cu alte 80 de oraşe din toată lumea.

_____________________ ____________________




154

Bătălia împotriva efectului de seră şi a schimbărilor climaterice începuse deja cu câţiva

ani înainte prin: adeziunea la campania oraşelor împotriva efectului de seră (1992),

adeziunea la proiectul „Urban CO2 Reduction” sub patronatul ICLEI (1991), aprobarea

în 1995 a „strategiilor de reducere a emisiilor de anhidridă carbonică”, şi actualizarea în

1999 a proiectului „Urban CO2 Reduction” care constituie Planul energetic al oraşului (în

temeiul legii n. 10/1991). Reducerea emisiilor climaterice reprezintă un obiectiv „ţintă”

pentru sustenabilitatea locală în Bologna, întrucât conjugă responsabilitatea locală faţă

de riscul de schimbări climaterice la scară globală cu obiectivele de îmbunătăţire a

calităţii vieţii la nivel urban.

Etapele cele mai importante în direcţia sustenabilităţii, s-au realizat prin adeziunea la

Carta Aalborg a Oraşelor Sustenabile (1994), participând la Conferinţa mediteraneană

pentru agenda 21 locală – Roma în anul 1995 şi aducând contribuţia oraşului Bologna la

patru importante întâlniri unde s-au conturat strategiile internaţionale pentru

sustenabilitatea urbană : Conferinţa ONU Habitat II care s-a ţinut în luna iunie 1996 la

Istanbul, Conferinţa europeană a oraşelor sustenabile care s-a desfăşurat în septembrie

1996 la Lisabona, Conferinţa privind clima de la Kyoto în decembrie 1997, Conferinţa

Paneuropeană a oraşelor sustenabile care s-a desfăşurat la Hannover în februarie 2000.

La Lisabona în 1996, cu ocazia verificării la doi ani de la Aalborg, este acordat de către

ICLEI „premiul european al oraşelor sustenabile”, pentru activitatea sa în activarea

obiectivelor de sustenabilitate de mediu.

Pornind de la aceste experienţe, Bologna a lansat în mod formal în anul 1997, propriul

proces – Agenda 21 locală, ocupându-se de constituirea Forum-ului Civic care

_____________________ ____________________




155

stimulează participarea activă a instituţiilor, asociaţiilor, grupurilor relevante la nivel local

(sindicale, antreprenoriale, profesionale, ecologiste, de solidaritate).

Întâlnirile şi participarea Forum-ului, care au în linii generale sarcina de a orienta

procesul agendei 21 locale, şi de a monitoriza aplicarea acestuia, au contribuit, în faza

iniţială, la definirea Raportului privind stadiul mediului oraşului.

Din 1996 până în 1998, într-adevăr, s-a procedat la redactarea acestui Raport în

vederea evaluării performanţelor de mediu ale oraşului faţă de principalii factori de

presiune. Acest instrument, structurat în cadre tematice şi în indicatori de tip presiune –

stare – răspuns (PSR) s-a configurat ca şi element de verificare în raport cu intervenţiile

pentru limitarea şi prevenirea nivelurilor de degradare a mediului.

Proiectul ecoBUDGET

Proiectul Ecobudget aprobat şi finanţat de către UE în data de 31.08.2001 şi finalizat în

data 31.08.2004 a fost urmat de Unitatea intermediară - Calitatea mediului şi a implicat

opt parteneri dintre care şase autorităţi locale: Vaxjo, beneficiarul proiectului (Suedia),

Amaroussion şi Kalithea (Grecia), Lewes (Regatul Unit, (Bologna şi Ferrara (Italia).

Funcţia consultativă este încredinţată unui număr de două oraşe „pionier” care au

participat la proiectul pilot german (Dresden şi Heidelberg) şi Agenţiei regionale pentru

protecţia mediului (ARPA Emilia – Romagna).

Programul LIFE s-a dovedit a fi o ocazie pentru a experimenta o etapă de colaborare

între diverse realităţi locale şi în cadrul aceleaşi realităţi între guvernul local, instituţii.

_____________________ ____________________




156

În timpul primei faze a fost constituit un Grup de lucru (Local Implementation Team) în

care să conveargă principalele competenţe necesare interne şi externe administraţiei

comunale, asigurând astfel intersectorialitatea proiectului.

Grupul de lucru a definit un Bilanţ de mediu (Environmental Master Budget pe baza unor

indicatori specifici daţi în cantităţi fizice şi de target împărtăşiţi de către administraţia

comunală.

Pentru a evalua „disponibilitatea” de resurse naturale, Bologna a utilizat un set de

indicatori care acoperă toate resursele selecţionate, care pot fi influenţate de acţiunile

existente şi planificate.

Resursele considerate în bilanţul de mediu al oraşului reflectă mare parte din elementele

de mediu tratate în cel de-al doilea raport privind stadiul mediului. Odată identificate

resursele considerate prioritare, a fost selecţionat setul de indicatori care reprezintă mai

bine acele resurse (1 – 3 indicatori pe temă).

_____________________ ____________________




157

Tabelul II: Oraşul reşedinţă de judeţ: cadru sinoptic al instrumentelor şi actelor examinate

ZONA VASTĂ



Planuri de sector Programe şi proiecte Politici şi iniţiative

- Planul structural comunal (PSC)

- Planul energetic comunal - Planul activităţilor extractive - Planul zonal 2005-2007 –

sistemul integrat de intervenţii şi servicii sociale

- Planul de management al calităţii aerului

- Planul de depoluare acustică

- ValSAT (evaluarea de sustenabilitate a mediului) de planuri şi programe

- Programe de recalificare urbană

- Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi mobilitatea sustenabilă din Bologna

- Proiectul „Mii de sponsori pentru S.Luca

- Agenda 21 comunală - Proiectul ecobudget

- centrul pentru ocupare din Bologna

- Reţeaua SARA

_____________________ ____________________




158

ZONA METROPOLITANA BOLOGNA

Bune practici sugerate de Carta Aalborg

Zona vastă Oraşul reşedinţă de judeţ

1.6 Economia urbană pentru dezvoltarea sustenabilă

Protecţia acviferilor


Planuri, politici, iniţiative de sector

Instrumente generale de planificare: planul structural comunal (PSC)

Planuri, politici, iniţiative de sector

Reglementarea consumului solurilor

QC PLAN QC PLAN

Planul regional de protecţie a apelor PTCP31

Proiectul LIFE ambiente Acqualabel (certificare de mediu a resursei – apa distribuită

PSC – QC: analiza calităţii mediului urban (ape de suprafaţă

PSC: obiective pentru calitatea ecologică şi de mediu – resursele hidrice

31 Politicile legate de protecţia canalelor fluviale şi a zonelor corelate acestora sunt:

- identificarea, salvgardarea şi valorificarea, prin zonări specifice şi norme aferente, a zonelor de competenţă fluvială în baza caracteristicilor morfologice, naturale şi de mediu, hidraulice

- dispoziţii menite să garanteze o scurgere treptată a apelor de ploaie - limitări în ceea ce priveşte utilizarea teritoriului în raport cu noi aşezări şi activităţi în mod potenţial poluante - a permite construirea de lucrări nelocalizabile în mod diferit, ca de exemplu infrastructuri în măsură să răspundă unor exigenţe specifice ale unui anumit

teritoriu, noi construcţii pe activităţi de utilitate publică sau intervenţii considerate necesare pentru lărgirea şi dezvoltarea activităţilor economice deja existente la nivel local

- realizarea unor bazine de expansiune în vederea reducerii gradului de periculozitate a sistemului - realizarea de lucrări de reţinere cu un impact scăzut antropic, recuperarea funcţională a lucrărilor în principalele noduri hidraulice şi de intervenţii

necesare pentru a reduce artificialitatea cursului de apă, finalizându-le şi prin recuperarea funcţiei de coridor ecologic - promovarea de proiecte de protecţie, recuperarea şi valorificare a principalelor braţe fluviale (PTCP; raport pp. 89-90)

La acestea se adaugă politicile pentru calitatea şi utilizarea resursei hidrice (p. 91)

_____________________ ____________________




159

în apeducte şi subterane)

Planul activităţilor extractive

PSC – QC: analiza sistemului teritorial: model de aşezări şi analiza stadiului de implementare a PRG în

PSC: Relocuirea oraşului Bologna: acţiuni structurale şi politici urbane32

Aplicarea distribuirii echitabile

Planul comunal al activităţilor extractive

32 Criteriile de fond ale planului pentru noile aşezări:

- primul este acela de a limita urbanizarea zonelor astăzi neurbanizate, precum zonele agricole ale teritoriului comunal limitând astfel o ulterioară expansiune a oraşului

- al doilea este acela de a evita o ulterioară densificare a ţesuturilor urbane completând spaţiile neconstruite în interiorul oraşului sau sporind volumele şi încărcătura urbană deja existentă

Structura nouă a aşezărilor trebuie, în orice caz, să fie congruentă cu următoarele condiţii:

- să fie localizată în mod prioritar la corespondenţa cu direcţiile deservite de transportul public - să asigure menţinerea discontinuităţii existente în ţesuturile de aşezări ale nucleului urban central - să asigure protecţia mediilor agricole periurbane - să asigure unele noi aşezări sustenabile din punct de vedere al sănătăţii şi calităţii mediului (calitatea aerului, clima acustică, etc) – (PSC, doc. Preliminar,

pp. 152 – 154)

_____________________ ____________________




160

vigoare

Conservarea habitat-ului /reţelelor ecologice

Analiza gradului ridicat de difuzare a previziunilor planurilor comunale

PTCP: politici pentru sistemul de aşezări, politici pentru dezechilibrul hidrogeologic (conţin previziuni de reducere a consumului solului chiar şi în zonele extra urbane)

Planul judeţean al Reţelelor ecologice Proiectul – Corpul judeţean al gărzilor ecologice voluntare

PSC: obiective pentru sistemul spaţiului verde şi reţeaua ecologică, incluse conexiunile cu celelalte primării ( QC, partea II)

PSC: obiective pentru sistemul spaţiului verde şi reţeaua ecologică33

PTCP34

33 Obiectivele strategice ale spaţiului verde sunt:

- un sistem al spaţiului verde de integrat şi dezvoltat - completarea marilor parcuri fluviale Reno şi Savena - oportunităţi de noi parcuri urbane şi perirubane - zonele verzi de protecţie de-a lungul axei tangenţiale – autostrada - protecţia mediului rural al câmpiei - un nou cadru de organizare pentru colină - proiectul de reţea ecologică comunală

34 Politici de sistem pentru salvgardarea şi valorificarea biodiversităţii

- protecţia biodiversităţii şi valorificarea ecosistemelor - reţelele ecologice

_____________________ ____________________




161

Promovarea energiilor regenerabile

Planul energetic şi de mediu al judeţului Bologna

PSC: obiective pentru calitatea ecologică şi de mediu – aer şi energie

Planul energetic comunal

Zonele verzi accesibile

PSC – QC: studiu privind calitatea faptului de locui în cartiere (este considerată şi prezenţa zonelor verzi)

PSC: a relocui Bologna: acţiuni structurale şi politici de urbanism

Eficienţa energetică a clădirilor

PTCP: obiective pentru energie, schimbări climaterice şi efecte de seră

Curs de formare privind arhitectura bio-ecologică „a construi în mod sustenabil” destinat personalului tehnic din judeţ şi primăriile teritoriului

- reţelele Siturilor Natura 2000 - sistemul judeţean al zonelor protejate

_____________________ ____________________




162

judeţean

1.7 ECHITATE SOCIALĂ

Locuinţe pe categorii dezavantajate

PSC: a relocui oraşul Bologna, acţiuni structurale şi politici urbane: 1000 de locuinţe sociale

Planul zonal 2005-2007: sisteme integrate de intervenţii şi servicii sociale

Servicii pe categorii dezavantajate

Conferinţa teritorială şi sanitară din Bologna

Planul zonal 2005-2007: sisteme integrate de intervenţii şi servicii sociale35

Locuri de muncă pe categorii dezavantajate

Planul zonal 2005-2007: sisteme integrate de intervenţii şi servicii sociale. Centrul pentru ocupare din Bologna

35 Networking al tuturor intervenţiilor / oportunităţilor sanitare, sociale şi educaţionale ale instituţiilor şi asociaţiilor care se adresează părinţilor în faza legată de evenimentul naşterii pentru a crea un sistem de suport în faza precedentă naşterii şi în momentul naşterii în sine ţinând seama de diversele situaţii / nevoi.

- implicarea celorlalte sectoare ale primăriei şi a altor instituţii, a întreprinderilor din teritoriu, şi a celor active în domeniul cooperării sociale, sindicatelor pentru o politică globală de conciliere între muncă şi îngrijire numit „Tavolo coordinamento sui tempi” (adică un fel de “Masa de coordonare privind timpul vieţii muncii şi a familiei”)

- dezvoltarea formelor de oferte educaţionale diversificate şi flexibile pentru prima copilărie - promovarea locurilor de recreere pentru adolescenţi şi pre-adolescenţi - dezvoltarea intervenţiilor de prevenire a comportamentelor care prezintă risc (droguri, dezorganizare alimentară, etc) în colaborare cu întreprinderea Usl,

Azienda Ospedaliera, Institute scolastice, Al treilea sector - mărirea spaţiilor şi a experienţelor pentru a susţine părinţii în competenţele educaţionale şi relaţionale - dezvoltarea activităţii de primire / counselling pentru oferirea de suport cuplurilor care traversează momente de criză - consolidarea activităţilor consilierilor familiari pentru suport psihologic al adulţilor cu dificultăţi de relaţionare

_____________________ ____________________




163

1.8 Modele sustenabile de utilizare a teritoriului

Recurs la VAS PSC: document de introducere la ValSAT

ValSAT a planurilor şi programelor care insistă asupra primăriei

Menţinerea unei bune densităţi a aşezărilor

PSC: condiţii pentru previziunea legată de noi cantităţi de aşezări

Transformări urbane mixte

PTCP: politici şi acţiuni pentru un policentrism virtuos

PSC- QC: analiza sistemului teritorial: modelul de aşezări

PSC: planul pentru calitatea urbană 36

Asupra primăriei insistă 26 de programe de recalificare urbană cf. legii 19/98

Interdependenţă regională echitabilă

Comitetul inter-instituţional de orientare pentru elaborarea PSC

PSC: căutarea de forme distribuire echitabilă cu primăriile din cadrul judeţului şi / sau cu asociaţiile / uniunile care le grupează, în vederea realizării de

36 Realizarea, în acord cu cartierele interesate, a previziunilor care apar din verificările efectuate pentru elaborarea Planului pentru calitatea urbană sau Sistemul serviciilor, în funcţie de priorităţile semnalate şi de restricţiile de buget, implementarea prioritară a cotelor de dotări urbane cu servicii despre care în prezent este certificată deficienţa în raport cu populaţia deja stabilită. Programarea intervenţiilor pe bază trienală în cadrul Programului pentru lucrări publice şi în Bugetul plurienal al primăriei (PSC, doc. Preliminar, p. 73)

_____________________ ____________________




164

cote de urbanism care să depăşească sustenabilitatea globală – de mediu, infrastructurală, de serviciu – a teritoriului comunal din Bologna (doc. Preliminar p. 74)

1.9 Măsuri de reducere a mobilităţii

PTCP: politici legate de obiectivele de accesibilitate teritorială

PSC – QC: analiza sistemului teritorial: mobilitate

PSC: obiective pentru mobilitatea urbană sustenabilă

Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi mobilitatea sustenabilă în Bologna: creşterea numărului de puste de ciclism, atenţie acordată reducerii interferenţelor între mobilitatea auto / pietonală, sporirea şi completarea liniilor tpl, zone ztl

Limitarea utilizării inutile a vehiculelor cu motor


PSC – QC: analiza sistemului teritorial: mobilitate

PSC – QC: obiective pentru mobilitatea urbană sustenabilă (a se vedea mai sus)

Mobility management: integrarea politicilor între societăţile pentru transport public

_____________________ ____________________




165

Promovarea mijloacelor de transport compatibile


PSC-QC: analiza sistemului teritorial: mobilitate

PSC – obiective pentru mobilitatea urbană sustenabilă ( a se vedea mai sus)

Integrarea între sistemele de transport


PSC-QC: analiza sistemului teritorial: mobilitate

PSC: reţea de accesibilitate şi mobilitate urbană modernă, integrată şi eficientă (constituită din reţea feroviară italiană; SFR, tramvai tip metrou, TPGV, reţea de transport public rutier)

1.10 Răspunderea privind clima

Măsuri de reducere a gazului de seră

PTCP: obiective pentru energie, schimbări climaterice cu efect de seră

PSC – QC: analiza calităţii mediului urban (energia – efect de seră)

Planul energetic comunal – proiectul „Urban CO2 Reduction – planul energetic”

1.11 Prevenirea poluării ecosistem

Poluarea atmosferică

PTCP: politici pentru calitatea mediului aşezărilor: calitatea

Proiectul: „Energia 21 /micro Kyoto” în cadrul agendei 21

PSC-QC: analiza calităţii mediului urban (aer,

PSC: obiective pentru calitatea ecologică şi de mediu – zgomot şi

Planul de management al calităţii aerului /în curs de elaborare în colaborare cu Forum-ul Aerul al agendei 21)

_____________________ ____________________




166

aerului, zgomot, poluare electromagnetică

judeţene


zgomot, electromagnetism, efect seră)

electromagnetism Reţeaua SARA (sistemul automat de detectare a mediului)

Rapoarte anuale privind calitatea aerului

Plan de depoluare acustică al primăriei Bologna

Poluarea hidrică

PSC – QC: analiza calităţii mediului urban (ape de suprafaţă şi subterane)

Poluarea solului

Poluarea alimentaţiei

1.12 Autoguvernul local

Aplicarea principiului subsidiarităţii

Conferinţa metropolitană a primarilor din zona Bologna

Consolidarea bazei financiare

PTCP: politici pentru valorificarea

Proiectul „Mii de sponsori pentru Porticurile S. Luca

_____________________ ____________________




167

locale resurselor de excelenţă teritoriale şi pentru competitivitatea sistemului economic

1.13 Implicarea comunităţii

Implicarea cetăţenilor

Agenda 21 judeţeană

Proiectul şcoală - mediu (educaţie privind mediul)

Proiectul Corpul judeţean al gărzilor ecologice voluntare

Practica descentralizării administrative

Experimentarea asociaţiilor de primării

1.14 Utilizarea de instrumente administrative şi de gestiune urbană

Monitorizarea şi colectarea datelor de mediu

Raportul judeţean privind stadiul mediului

PSC – QC: studiu privind calitatea faptului de a locui în cartiere

Al doilea raport privind stadiul mediului – agenda 21 comunală

_____________________ ____________________




168

Instrumente de planificare a mediului

PTCP


Plan de depoluare acustică

Instrumente de informare pentru cetăţeni

PSC – QC: informarea şi ascultarea cartierelor de cetăţeni

Laboratoare de cartier de urbanism participat

Forum „Bologna – oraş care se schimbă”

PSC:

Noua eficienţă privind acţiunea cartierelor în guvernul teritorial

Proiecte comune pentru oraşul care se schimbă

Viziuni noi asupra oraşului

Planul zonal 2005-2007: sisteme integrate de intervenţii şi servicii sociale

SIT

Utilizarea contabilităţii de mediu

Proiectul special ecobudget (analiza şi politicile pentru bilanţul de mediu al primăriei)

3. CONSIDERAŢII CONCLUZIVE

Zona metropolitană Bologna prezintă un aspect care nu a fost verificat în alte zone:

instituţionalizarea necesităţilor unei planificări cu caracter supra-comunal care să depăşească

graniţele administrative.

Dacă o astfel de necesitate se observă oricum şi în general cu privire la temele specifice

(protecţia apelor, instituirea unor mari parcuri şi reţele ecologice), în această zonă, şi datorită

unui cadru legislativ care favorizează formarea de asociaţii de primării, Conferinţa metropolitană

îşi asumă rolul de prim plan în a călăuzi formarea tuturor instrumentelor de planificare existente

în zonă, datorită chiar şi Comitetului inter-instituţional de orientare pentru elaborarea PSC. Acest

fapt permite într-adevăr să se orienteze PSC nu doar din punct de vedere tehnic, ci şi mai ales să

se orienteze către obiectivele comune.

La nivel supra-comunal, judeţul îndeplineşte un rol important fie în favorizarea şi coordonarea

asociaţionismului între primării, fie în dezvoltarea de proiecte cu caracter voluntar şi având ca şi

scop educaţia personală şi voluntariatul (cfr. Proiecte gărzi ecologice voluntare şi arhitectura bio-

ecologică şi proiecte Şcoala - mediu, precum şi agenda 21 judeţeană).

În acelaşi mod, primăria Bologna a acordat o atenţie particulară practicilor participative, însă doar

în cadrul agendei 21 comunale, dar in primis în cadrul formării PSC: deja în faza de elaborare a

cadrului cognitiv au fost activate diverse iniţiative de implicare a cetăţenilor (informare şi

ascultare, laboratoare de urbanism participat, forum al cetăţenilor), care au permis elaborarea

unui document de orientare comună.

Implicarea comunităţii este aşadar unul din punctele Cartei de la Aalborg care obţine o atenţie

majoră în zona metropolitană din Bologna, în ambele articulări ale sale cu privire la implicarea

cetăţenilor şi la practica descentralizării administrative.

_____________________ ____________________




170

În cele din urmă, este necesar să se sublinieze atenţia particulară acordată de către primăria

Bologna temei calităţii aerului: acest lucru este demonstrat de faptul că „Planul mobilităţii BO2” a

fost precedat de un document de orientare denumit Planul extraordinar pentru calitatea aerului şi

mobilitatea sustenabilă, ale căror conţinuturi indică interdependenţa clară între cele două

dimensiuni şi sunt considerate complementare în raport cu marile lucrări de infrastructură şi

intervenţiile care vor fi panificate cu PGTU.

4. SITE-URI DE REFERINŢĂ

Primăria Bologna: www.comune.bologna.it

Judeţul Bologna: www.provincia.bologna.it

clustere

Documents