club feroviar - septembrie 2013

34
Nr. 20, Septembrie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar” LucrăriLe La noiLe magistraLe de metrou din BucureŞti se extind • Linia Sibiu-Agnita aşteaptă un nou administrator • Rămâne Craiova pe harta industriei de locomotive?

Upload: railwaypro

Post on 10-Mar-2016

250 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: Club feroviar - septembrie 2013

Nr. 20, Septembrie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

LucrăriLe La noiLe magistraLe de metrou din

BucureŞti se extind

• Linia Sibiu-Agnita aşteaptă un nou administrator

• Rămâne Craiova pe hartaindustriei de locomotive?

Page 2: Club feroviar - septembrie 2013
Page 3: Club feroviar - septembrie 2013

1

2013 Septembrie

CUPRINS

România primeşte un an suplimentar pentru cheltuirea fondurilor europene• Grampet concurează cu SNCF şi RZD pentru TRAINOSE• MFE va contracta experţi BEI pentru programele operaţionale• Timişoara continuă reabilitarea liniilor de tramvai prin POR

02 Ştiri

Club FeroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: [email protected] Partner Club Feroviar: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia GheorghieşFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan

28 Info Legislativ

Raportul preliminar asupra Master Planului General de TransportMai multe organizaţii implicate în dezvoltarea transpor-tului feroviar au transmis în luna septembrie o Scrisoare Deschisă în atenţia Domnului Prim Ministru ...

10 Comunicare

Licitaţii la CFR CălătoriCFR Călători a demarat şi atribuit în luna septembrie mai multe licitaţii ce vizează servicii de mentenanţă şi reparaţii a materialului rulant dar şi pentru alte domenii...

08 Licitaţii

Ultimele întâlniri dedicate analizei celor 15 ani de la reforma căilor ferateÎn luna septembrie au continuat întâlnirile Club Feroviar dedicate analizării celor 15 de la momentul reorganizării sistemului feroviar în 1998. ...

12 Întâlniri Club Feroviar

Lucrările la noile magistrale de metrou din Bucureşti se extindDupă ce, la începutul lunii septembrie, au fost demarate lucrările la două staţii ale magistralei 4, la sfârşitul lunii a fost pus în funcţiune primul TBM ...

16 Şantiere

Linia Sibiu-Agnita aşteaptă un nou administratorPe 19 septembrie a avut loc la Cornăţel o întâlnire pentru discutarea viitorului liniei de cale ferată Sibiu-Agnita, linie închisă circulaţiei în 2001

20 Patrimoniu

Rămâne Craiova pe hartaindustriei de locomotive?Imediat după 1990 fosta oglindă a industriei construc-toare de locomotive, Electroputere Craiova, a cunoscut o evoluţie negativă şi contra-productivă ...

24 Industrie

Spania restructurează RENFE pentru com-petitivitate sporităGândită pentru a consolida compania înainte de liber-alizarea transportului feroviar de pasageri, reorganizarea RENFE se realizează cu întârziere.

26 Internaţional

Page 4: Club feroviar - septembrie 2013

GFR aR putea Finaliza în cuRând pReluaRea Hz caRGo

Preluarea HZ Cargo, operatorul feroviar de transport marfă din Croaţia, de către Grup Feroviar Român (GFR) ar putea fi finalizată în două săptămâni, şi-a exprimat încrederea ministrul croat al Transporturilor, Siniša Hajdaš Dončić, în a doua parte a lunii septembrie. Discuţiile sunt în desfăşurare, iar contractul a fost deja trimis companiei româneşti spre aprobare.Guvernul croat a acceptat pe 25 iulie oferta depusă de GFR pentru achiziţionarea unei participaţii de 75% din capitalul HZ Cargo, în acel moment estimându-se că finalizarea tranzacţiei ar putea avea loc în luna august. D.F.G.

MFE va contracta ExpErţi BEi pEntru prograMElE opEraţionalE

Ministerul Fondurilor Europene a semnat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un acord pentru contractarea de experţi BEI în scopul îmbunătăţirii implementării proiectelor din sec-toarele transport şi mediu finanţate din fonduri europene. Acordul, încheiat pe 24 septembrie, are o valoare de 7,5 milioane euro, sumă care acoperă atât plata experţilor pe o perioadă de doi ani, cât şi achitarea unor servicii contrac-tate de BEI de la terţi. Finanţarea acordului va proveni din fonduri europene, prin intermediul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică.În cadrul acordului, MFE va contracta şapte experţi BEI care vor oferi consultanţă pentru Autoritatea de Management a Programului

2

consiliul concurEnţEi a Fost notiFicat dE gFr privind achiziţia cFr MarFă

Pe 24 septembrie, Grup Feroviar Român (GFR) a înaintat Consiliului Concurenţei notificarea privind achiziţia a 51% din CFR Marfă. Notificarea cuprinde, printre altele, documente legate de companiile implicate în tranzacţie şi piaţa de profil. La rândul său, potrivit presei, Consiliul Concurenţei a trimis către GFR o notă care atestă că notificarea depusă este valabilă. Nota Consiliului Concurenţei preciza că în urma analizei „informaţiilor din fomularul de notificare şi din anexele ataşate acestuia, cu scopul de a determina dacă sunt corecte şi complete”, GFR ar putea fi solicitat să completeze şi/sau să confirme anumite date. De altfel, pe 3 octombrie, preşedintele Consiliului, Bogdan Chiriţoiu, a anunţat că va fi trimisă o solicitare către GFR pentru completarea datelor din notificare. Termenul în care Consiliul Concurenţei trebuie să ofere un răspuns privind tranzacţia este de cinci luni de la primirea documentaţiei complete. Bogdan Chiriţoiu nu a exclus însă nicio variantă de răspuns (aprobare, respingere sau apro-bare condiţionată) în privinţa tranzacţiei.Consiliul va trimite Comisiei Europene documentele primite de la GFR, urmând să fie purtate discuţii dacă aprobarea tranzacţiei va rămâne în grija Consiliului sau a CE, a mai precizat Bogdan Chiriţoiu. Consiliul Concurenţei a anunţat de asemenea că este interesat să primească observaţiile terţilor (inclusiv concurenţi şi clienţi ai părţilor implicate) în legătură cu preluarea CFR Marfă de către GFR. Conform contractului de vânzare-cumpărare aprobat prin HG nr. 526 din 24 iulie a.c. şi intrat în vigoare după publicarea în „Monitorul oficial” nr. 516 din 14 august 2013, finalizarea vânzării-cumpărării va putea avea loc doar după aprobarea primită din partea Consiliului Concurenţei, dar cu toate acestea termenul finalizării tranzacţiei nu poate depăşi 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a contractului. În aceste condiţii, ministrul Transporturilor, Ramo-na Mănescu, a cerut Consiliului Concurenţei şi consultanţilor un punct de vedere privind termenul de finalizare a privatizării CFR Marfă, precizând că o eventuală prelungire va fi discutată în gu-vern. D.F.G.

ŞTIRI

Foto

: Rad

u C

osta

che

Page 5: Club feroviar - septembrie 2013

2013 Septembrie

3ŞTIRI

graMpEt concurEază cu sncF şi rzd pEntru trainosE

SNCF, RZD în asociaţie cu GEK-TERNA (Grecia) şi Grampet sunt singurele companii care au înaintat expresii de interes pentru privatizarea operatorului feroviar elen TRAINOSE până pe 16 septembrie, data limită de depunere a acestora. Compania chineză COSCO, pe care presa o prezenta iniţial drept un alt potenţial cumpărător, nu a depus o expresie de interes, întrucât cererile repetate ale acesteia de prelungire a termenului limită au fost respinse. Există însă posibilitatea ca aceasta să se asocieze în viitor cu una din cele trei companii rămase în cursa pentru privatizarea TRAINOSE, în presă speculându-se că Grampet ar putea fi compania aleasă pentru această colaborare.Propunerea SNCF este considerată serioasă şi pare să fi obţinut sprijinul unor alţi parteneri de afaceri, au declarat oficiali din cadrul Agenţiei de Privatizare. Oferta RZD-GEK Terna vizează conectarea infrastructurii feroviare elene la reţeaua planificată pentru a uni Asia şi Europa pe uscat şi pe mare. RZD doreşte însă ca portul Salonic să fie inclus în pachetul de priva-tizare, cerinţă considerată problematică de autorităţile elene, deoarece acodul cu creditorii internaţionali prevede privatizări separate.Experţii Agenţiei de Privatizare din Grecia vor evalua documentele depuse de ofertanţi şi

vor recomanda candidaţii care se califică pen-tru următoarea fază a licitaţiei, în care vor trebui depuse oferte finan-ciare angajante, în urma desfăşurării procedurii de due dilligence. Autorităţile elene speră ca statul să obţină în urma privatizării companiei 200 de milioane euro. TRAIN-OSEa avut pierderi de 33 milioane euro în 2011şi înregistra o cifră de afa-ceri de 83 milioane euro la finalul lui 2012. D.F.G.

Operaţional Sectorial Transport, pentru De-partamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, pentru Autoritatea de Man-agement a Programului Operaţional Sectorial Mediu şi pentru MFE. Experţii BEI vor avea calitatea de consultanţi independenţi şi vor oferi sprijin în toate etapele implementării proi-ectelor din sectoarele menţionate. D.F.G.

roMânia priMEştE un an suplimentaR pentRu cHeltuiRea

FonduRiloR euRopene

Pe data de 24 septembrie, Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului Euro-pean a votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de aplicare a regulii „N+3” pentru România, aprobând astfel prelungirea cu un an a perioadei de cheltuire a fondurilor euro-pene alocate pentru 2011 şi 2012. România va putea astfel cheltui fondurile europene alocate pentru anul 2011 până la data de 31 decemb-rie 2014, iar pe cele alocate pentru anul 2012

până la data de 31 decembrie 2015. Decizia luată de Comisia pentru Dezvoltare Regională trebuie să fie confirmată, în octo-mbrie a.c., de votul final în plenul Parlamentu-lui European.D.F.G.

raMBursărilE EuropEnE sunt grEvatE dE corEcţii sEMniFicativE

Cele şapte programe operaţionale coordonate de Ministerul Fondurilor Europene şi cele trei programe coordonate de Ministerul Agricul-turii cumulează rambursări europene de peste 12,5 miliarde euro, reprezentând 37,03% din fondurile europene alocate României în perio-ada 2007-2013.Acestea sunt grevate însă de corecţiifinanciare totalizând 253 milioane euro până la 31 au-gust 2013, potrivit situaţiei oferite de Au-toritatea de Audit de la Curtea de Conturi. Corecţiile respective vor fi suportate fie de la bugetul de stat, fie de către beneficiari, în funcţie de cine poartă vina pentru acestea, a

Foto

: Arte

mis

Klo

nos

Page 6: Club feroviar - septembrie 2013

4 ŞTIRI

Botoşani şi sucEava vor trEnuri MEtropolitanE

Primăriile din Botoşani şi Suceava iau în considerare un proiect de dezvoltare a unui tren metropolitan care ar urma să asigure legătura directă şi rapidă între cele două oraşe, a de-clarat primarul Botoşaniului, Ovidiu Portariuc, în urma unei întrevederi cu primarul Sucevei, Ioan Lungu. Proiectul ar urma să concureze pentru a obţine finanţare europeană în perioada 2014-2020.„Acest tren metropolitan ar permite ca în maximum 15 minute cetăţenii să se deplaseze dintr-un municipiu în celălalt, în condiţii de maximă siguranţă. Eu cred că este un proiect fezabil.

Vorbim de o investiţie de zeci de milioane de euro, care ar permite şi o mobilitate a forţei de muncă”, a precizat Ovidiu Portariuc.În prezent cele două oraşe sunt deservite de patru perechi de tre-nuri Regio: 5561/5562, 5563/5564, 5565/5566, 5567/5568, cu un inter-val de succedare de la 3 ore şi 33 minute până la 9 ore şi 40 minute. Durata călătoriei între cele două destinaţii se situează între 1 oră şi 26 de minute şi 1 oră şi 51 de minute.D.F.G.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

arătat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Doar trei programe operaţionale au corecţii zero potrivit situaţiei de la 31 august 2013: Programul Operaţional Sectorial Dez-voltarea Capacităţii Administrative, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică şi Programul Operaţional pentru Pescuit. Pentru Programul Operaţional Sectorial Trans-port, căruia i-au fost alocate în total fonduri UE de 4,56 miliarde euro, sumele rambursate se ridică la 655.352.851 euro (14,35%), aces-tea fiind supuse unor corecţii financiare de 21.848.070 euro.Programul Operaţional Regional (POR), care a atras în total fonduri europene de 3,72 miliarde euro, a primit deja rambursări de 1.450.597.997 euro (38,93%), corecţiile financiare pe acest program atingând 14.932.819 euro. D.F.G.

cE aştEaptă dE la roMânia un dRaFt matuR al acoRdului de

paRteneRiat

România nu se descurcă mai bine sau mai rău decât alte state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte alcătuirea Acordului de Parten-eriat pentru perioada 2014-2020, a declarat comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn, în urma unei întâlniri avute la Bruxelles cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.Serviciile CE se află într-un dialog permanent cu autorităţile române, executivul comunitar aşteptând primul draft de Acord de Parteneriat

până la „sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie”, a mai precizat Johannes Hahn.„Avem un interes să dezvoltăm şi mai mult ţări ca România, dar trebuie să facem acest lucru în conformitate cu o strategie clară privind modul de folosire a banilor şi garantând că nu ne vom confrunta cu problemele pe care le-am văzut în actuala perioadă de programare”, a afirmat comisarul european.Draftul de Acord de Parteneriat care va fi trimis de România trebuie să răspundă în primul rând observaţiilor primite în luna iulie de la Comisia Europeană pe marginea primei versiuni a do-cumentului. D.F.G.

cFr MarFă va asigura transportul dE cărBunE pEntru coMplExul

eneRGetic oltenia

SC Complexul Energetic Oltenia SA a atribuit CFR Marfă două contracte de servicii de trans-port feroviar de cărbune. Unul din contracte are o valoare de 4,12 milioane lei şi o durată de o lună, iar celălalt se ridică la 5 milioane lei. Ambele contracte au fost obţinute prin nego-ciere fără anunţ de participare. D.F.G.

noi Evoluţii privind prograMul dE coopErarE roMâno-Bulgar

2014-2020

În cadrul celei de a patra întâlniri a Grupului Co-mun de Lucru pentru pregătirea următoarei perio-ade de programare pentru cooperarea teritorială

Page 7: Club feroviar - septembrie 2013

5

2013 Septembrie

româno-bulgară 2014-2020, care a avut loc la Dobrici pe 17 septembrie, s-a decis ca vii-torul program de cooperare transfrontalieră să includă şapte judeţe din România şi opt districte din Bulgaria. Acestea sunt: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa şi, respectiv, Vidin, Vraţa, Montana, Plevna, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra şi Dobrici.S-a mai stabilit de asemenea că secretaria-tul comun al programului va fi organizat în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi, cu o sucursală la

Ruse.Tot în cadrul întâlnirii a fost prezentat pro-iectul de acord de înţelegere dintre cele două state partenere privind viitorul program de cooperare româno-bulgară 2014-2020, modificat conform observaţiilor formulate de către membrii grupului de lucru la reuniunea precedentă organizată la Constanţa în iu-nie a.c. În acelaşi timp a fost înfăţişată şi o primă versiune a cererii de finanţare care va fi utilizată în cadrul următorului exerciţiu finan-ciar. D.F.G.

ŞTIRI

piErdEri rEdusE pEntru cFr călători

În primul semestru al acestui an, CFR Călători şi-a redus pierderile la 139 milioane lei, faţă de 200 milioane lei în perioada similară din 2012, rezultat care va contribui semnificativ la îmbunătăţirea echilibrului financiar al companiei, a anunţat Consiliul de Administraţie al societăţii. Măsurile luate pentru diminuarea pierderilor au inclus: renunţarea la unele conexiuni neprofitabile, reducerea consumului de motorină şi scăderea cheltuielilor cu personalul prin diminuarea numărului de angajaţi de la 14028 în 2012 la 13891 în 2013.CFR Călători şi-a îmbunătăţit poziţia financiară şi prin reducerea liniilor de credit cu 30,5 mili- oane lei faţă de începutul anului şi prin achitarea din fonduri proprii a tuturor investiţiilor res-tante aferente anului 2012.Compania a înregistrat de asemenea o creştere cu 3% a veniturilor auxiliare în primele şase luni ale acestui an în comparaţie cu semestrul I din 2012.Pentru îmbunătăţirea capacităţii operaţionale a companiei s-au luat măsuri pentru realizarea programului de reparaţii a materialului rulant şi pentru modernizarea spaţiilor de producţie din interiorul depourilor. Compania a iniţiat totodată un amplu pro-gram de repoziţionare a tarifelor adaptate nevoilor de transport, care va fi continuat şi în a doua jumătate a anului prin simplifi-carea ofertelor.CFR Călători estimează că în perioadă septembrie-decembrie 2013 va înregistra o creştere cu 3% a încasărilor în raport cu pe-rioada similară din 2012, iar în 2014 va cunoaşte o majorare cu 2% a încasărilor faţă de 2012. D.F.G.

Foto

: FC

CFo

to: C

lub

Fero

viar

Page 8: Club feroviar - septembrie 2013

tiMişoara continuă rEaBilitarEa liniiloR de tRamvai pRin poR

Municipiul Timişoara desfăşoară o nouă procedură de achiziţii publice prin cerere de ofertă pentru reabilitarea liniei de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe str. Ştefan cel Mare, traseu 1 – tronsonul cuprins între str. Şt. O. Iosif şi intersecţia cu str. 1 Decem-brie. Contractul include lucrări de reabilitare a liniei de tramvai, amenajări rutiere (carosabil, trotuare, piste de biciclete, zone verzi, sema-forizare) şi reglementări ale reţelelor stradale (de alimentare cu apă, de canalizare, de ter-moficare şi de iluminat public).Valoarea contractului, cu o durată de nouă luni, este estimată la 19.156.519,72 lei, din care 18.251.414,03 lei pentru lucrările de execuţie şi 905.105,69 lei pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute. Proiectul este finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1.:

Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere.D.F.G.

Rep. moldova: pRimul tRonson cu ecaRtament euRopean la

giurgiulEşti

În Republica Moldova, a fost dat în exploatare la începutul lunii septembrie primul tronson de cale ferată cu ecartament european, care va permite conexiunea directă între Portul Internaţional Giurgiuleşti şi România.Proiectul de construcţie a tronsonului face parte din planul de modernizare a Căii Ferate din Moldova (CFM) şi reprezintă un pas impor-tant pentru transformarea viitoară a sudului Moldovei într-un nod multimodal de transport.Până la sfârşitul anului, CFM intenţionează să lanseze un serviciu de transport pasageri pe ruta Giurgiuleşti-Galaţi, cu frecvenţă zilnică, iar din 2014 va oferi o conexiune Cahul-Giurgiuleşti-Galaţi.În plus, în ianuarie a.c., BERD a anunţat acor-

Mai Mulţi partEnEri pEntru proiEctElE căii FEratE din Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii au anunţat că sunt dispuse să susţină două proiecte de modernizarea căilor ferate din Republica Moldova, vizând ameliorarea condiţiilor de transport călători şi creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor. Acest subiect a fost discutat pe 11 septembrie în cadrul unei întâlniri între ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, şi reprezentanţii BERD şi BEI.BERD este interesată să cofinanţeze un proiect de modernizare a trenurilor şi locomotivelor, în valoare de 25 milioane euro, iar BEI ar putea sprijini financiar un proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare, în valoare tot de 25 milioane euro.„CFM a intrat într-un amplu proces de reorganizare, scopul reformei iniţiate fiind ca Moldova să aibă un sistem de cale ferată modernă. Concomitent, întreprindem acţiuni şi pentru mo-dernizarea întreprinderii. Mizăm mult pe ajutorul partenerilor de dezvoltare în iniţierea proi-ectelor investiţionale cât mai rapid, ca să creăm deja astăzi condiţii mai bune pentru transpor-tarea pe intern a mărfurilor şi pasagerilor, dar şi pentru atragerea fluxului de tranzit pe calea feroviară”, a afirmat ministrul Vasile Botnari.Letonia este de asemenea interesată să acorde asistenţă Moldovei în reformarea CFM după modelul european, subiectul fiind discutat la Riga în cadrul unei întâlniri între miniştrii Trans-porturilor din cele două state, Anrijs Matiss şi Vasile Botnari.Experienţa Latvijas Dzelzcels privind reformarea sistemului feroviar din Letonia ar putea fi „extrem de utilă pentru Moldova, atât la capitolul practicilor pozitive, cât şi al lecţiilor învăţate”, a spusAnrijs Matiss. „Urmărim optimizarea cheltuielilor şi crearea de noi oportunităţi de dez-voltare a CFM. Modelul aplicat de Letonia s-a dovedit a fi unul de succes şi suntem extrem de interesaţi în preluarea acestei experienţe pentru a asigura dezvoltarea calitativă a CFM”, a precizat la rândul său Vasile Botnari.De altfel, Strategia de Transport şi Logistică 2013-2022, aprobată de guvernul moldo-vean în septembrie, prevede, printre altele, direcţionarea investiţiilor în infrastructură pen-tru reabilitarea reţelei de cale ferată, precum şi pentru modernizarea parcului de vagoane şi locomotive al CFM. Strategia de Transport, cu un cost total estimat la 2,4 miliarde euro, va fi aplicată în trei etape: 1) 2013-2015, 2) 2016-2018 şi 3) 2019-2022. D.F.G.

6 ŞTIRI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Page 9: Club feroviar - septembrie 2013

darea unui credit de 12 milioane de dolari (8,85 mil. euro) companiei Danube Logistics, operatorul portului internaţional Giurgiuleşti, în vederea construirii unui terminal feroviar cu ecartament dublu, pentru a înlesni trans-ferarea mărfurilor direct în şi din vagoane, fără a mai face necesar transportul intern în zona portului cu camioanele. D.F.G.

rEp. Moldova şi transnistria pRelunGesc acoRdul de

transport MarFă

Prim-ministrul Iurie Leancă din Republica Moldova şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, au semnat extinderea protocolului cu privire la principiile de reluare completă a serviciilor de transport feroviar de mărfuri pe segmentul transnistrean. Acordul a fost pre-lungit pe un termen de un an şi trei luni, până la finalul lui 2014. Documentul iniţial privind reluarea transportului feroviar de mărfuri pe segmentul transnistrean a fost semnat pe 30 martie 2012, de către premierul de atunci al Republicii Moldova, Vlad Filat, şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi urma să expire la 30 septembrie a.c. Transportul feroviar între Moldova şi Trans-nistria a încetat în 2006, iar o primă încercare de reluare a conexiunilor transfrontaliere a avut loc în toamna lui 2010, prin redeschi-dereatraficului pe linia Odessa-Chişinău. D.F.G.

priMul trEn caF încEpE proBElE în luna octoMBriE

Primul din cele 16 trenuri de metrou CAF, achiziţionate de Metrorex în urma licitaţiei internaţionale din anul 2011, urmează să sosească la Bucureşti în luna octombrie. Acesta este prototipul seriei pentru Bucureşti, asamblat la uzinele CAF din Spania. Re-alizarea prototipului a avut loc împreună cu reprezentanţii Metrorex pentru a asigura o formă tehnică şi vizuală similară trenurilor Bombardier aflate în exploatare. Prototipul urmează să ajungă în Bucureşti în cadrul unui convoi feroviar. Trenul va urma un am-plu proces de testare şi omologare timp de

3 luni, pentru ca spre sfârşitul lunii ianuarie 2014 să intre în exploatare alaturi de alte 3 trenuri noi care sosesc direct asamblate din Spania. Toate 16 trenuri vor intra în ex-ploatare pe Magistrala 2 (Pipera – Berceni), urmând ca trenurile Bombardier care circula pe această magistrală să fie repartizate către Magistrala 3 (Anghel Saligny – Preciziei) în vederea retragerii din circulaţie a trenurilor IVA.Asamblarea următoarelor 12 trenuri va avea loc la Atelierele Griviţa Bucureşti, în urma unui contract semnat între firma de la Bucureşti şi compania CAF. Contractul prevede asam-blarea în termen de 8 luni, în funcţie de so-sirea din Spania, a restului de 12 trenuri ce vor fi livrate în anul 2014. Primele vagoane şi piese au ajuns la Atelierele Griviţa în luna septembrie.Preţul pe care Metrorex îl plăteşte pentru cele 16 trenuri noi este de 97 milioane de euro, fără TVA. În urma prevederilor licitaţiei, contractul poate fi prelungit cu încă 8 tre-nuri. Noile trenuri de metrou au in compu-nere câte 6 vagoane avand intercomunicaţie (gangway) intre acestea, sistem de tracţiune si de frânare controlat cu microprocesor, caroseria realizată din oţel inoxidabil, sistem imbunătăţit de bare de sprijin pentru călatori, uşi culisante cu autoblocare si protecţie la prinderea persoanelor intre uşi. De ase-menea, pentru îmbunătăţirea siguranţei în exploatare şi a confortului călătorilor, noile trenuri vor fi echipate cu sisteme automate de protecţie şi operare (ATP şi ATO). Aceste sisteme sunt achiziţionate de la compania Bombardier Transportation – Divizia Rail Control Systems, care se va ocupa de mon-tarea, punerea în funcţiune şi mentananţa celor 16 sisteme instalate. Valoarea celor 16 sisteme este de 4,9 milioane euro, fără TVA. În prezent Metrorex are în exploatare 44 de trenuri de generaţie nouă, produse de Bombardier Transportation şi 60 de trenuri de generaţie veche, produse la Astra/IVA Arad, care sunt în exploatare pe Magistrala 3 (parţial) şi Magistrala 4 (total). Alte 21 de tre-nuri vor fi achiziţionate în anii următori pentru asigurarea parcului circulant al magistralei 5, tronsonul Eroilor – Drumul Taberei. A.M.

ŞTIRI

Foto

: ww

w.g

ifp.m

d

2013 Septembrie

Page 10: Club feroviar - septembrie 2013

8 LICITaŢII

un important contract ce urmează să fie atribuit prin negociere directă vizează imple-mentarea unui sistem de control şi monitori-zare a accesului în zona peroanelor staţiei Bucuresti Nord, Grupa B (Bucureşti Basa-rab). Contractul vizează servicii de furnizare, montare şi mentenanţă a sistemului care va avea valoarea estimată de 990 mii lei, fără TVA. Sistemul va delimita şi controla accesul călătorilor în zona de îmbarcare/debarcare, peroanele staţiei CF Bucureşti Nord, Grupa B. Sistemul trebuie să respecte standardele actuale în domeniu, să fie proiectat pentru a funcţiona optim în condiţiile de exploat-are intensă şi să permită accesul pe baza mai multor opţiuni – acces liber, acces prin comandă manuală şi acces controlat elec-tronic cu ajutorul dispozitivului de citire. De asemenea zona de acces şi peroanele vor fi monitorizate cu ajutorul unui sistem de moni-torizare video. Finanţarea proiectului este asigurată din surse proprii ale CFR Călători. Termenul de implementare este de 12 luni de la atribuirea contractului.

O altă procedură importantă demarată de CFR Călători este reprezentată de un con-

tract pentru servicii de revizie tip R8 (Revizie Capitală) la automotoarele Siemens Desiro SR 20D. Contractul este un acord cadru pentru o perioadă de 36 de luni, împărţit în două loturi. Valoarea maximă estimată a contractului este de 220,6 milioane lei, fără TVA. CFR Călători are în exploatare 120 automotoare Siemens Desiro achiziţionate începând cu anul 2002. Acestea deservesc în prezent trenuri Regio şi Interregio, o parte din ele fiind scadente la reparaţii şi revizii capitale. Procedura de atribuire este nego-cierea cu candidaţi pre-selectaţi. Ofertele vor fi deschise la data de 11 noiembrie 2013.

De asemenea un acord cadru se află în procedură de atribuire pentru servicii de reparaţie tip RR la locomotivele diesel-elec-trice LDE 621 GM. Acestea sunt în număr de 60, modernizate din locomotive diesel DA de către Electroputere Craiova în colaborare cu General Motors. Modernizarea a constat în-locuirea tuturor echipamentelor şi a motoare-lor. Contractul pentru servicii de reparaţie tip RR vizează 57 de locomotive din serie şi are valoarea maximă de 79 milioane lei, fonduri proprii ale CFR Călători. A.M.

LICITAŢII LA CFR CăLăTORI

CFR Călători a demarat și atribuit în luna septembrie mai multe licitații ce vizează servicii de mentenanță și reparații a materialului rulant dar și pentru alte domenii

de interes pentru companie.

de Andrei Marian

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Page 11: Club feroviar - septembrie 2013

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]

www.conferinte.clubferoviar.ro

Conferences 2014

Media Partners:

Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

Club Feroviar Conference - 9th edition Concepts and technologies for a sustainable transport. A greener railway passenger and freight transport

Club Feroviar Conference - 9th edition Railway infrastructure development in the programming period 2014-2020

Railway Business Plus

Club Feroviar Conferences represent a unique business & networking platform aiming to analyse the growth opportunities in the Romanian railway sector. Join this series of conferences and interact with top industry executives, policy makers, influencers and regulators aiming to deliver in-depth views on the local market evolution, latest market trends and a sound perspective on the international railway background.

4th International Technical Colloquium on Railway Infrastructure

19 & 20 February 2014, Sibiu

19 & 20 March 2014, Sibiu

4th International Technical Colloquium on Rolling Stock

Innovative Railways. Competitive Business.

Page 12: Club feroviar - septembrie 2013

10 ComUNICaRe

Stimate domnule Prim-ministru,Stimata doamnă ministru şi stimate domnule ministru,

Având în vedere importanţa deosebită a acestui master-plan şi din dorinţa ca acesta să-şi atingă scopul, în sensul asigurării unei dezvoltări economice armonioase şi durabile a ţării noas-tre, în spiritul directivelor Uniunii Europene, consemnate, în principal, în “Cartea Albă - Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor-Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor” (2011), apreciem, ca imperios necesară adâncirea şi completarea aceastei variante a planului, aflată în faza de proiect.

Astfel:1-Prioritizarea proiectelor, nu asigură o creştere a cotei de

piaţă a sistemelor de transport mai puţin poluante, precum cel feroviar şi naval, cu toate că, UE a lansat un apel privind „re-ducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul transporturilor până în anul 2050, cu cel puţin 60% faţă de 1990 (ceea ce corespunde unei reduceri ale emisiilor cu cca. 70% faţă de

nivelurile înregistrate in 2008)”;2-Evaluarea corectă a impactului datorat proiectelor dema-

rate sau pentru care s-au alocat fonduri în vederea realizării studiilor de fezabilitate, nu a fost luată în considerare cu toate că, după finalizare vor avea un impact inclusv asupra fluxurilor de mărfuri şi persoane;

3-Echilibrul solicitat de UE, privind sumele destinate investiţiilor în infrastructura sistemului feroviar şi în cel rutier, nu este asigurat;

4-Sunt omise moduri de transport şi arii geografice, aflate sub jurisdicţia Ministerului Transporturilor, precum liniile fero-viare secundare naţionale sau transfrontaliere şi metroul bucureştean, deşi fondurile necesare exploatării acestor sis-teme şi investiţiilor în dezvoltarea acestora sunt asigurate prin Ministerul Transporturilor.

5-Politicile de organizare şi taxare a modurilor de transport, nu au fost suficient adâncite, în contextul în care ele au fost

prevăzute la baza realizării MPGT. Se regăsesc numai trimiteri la îmbunătăţirea sistemului de taxare în transportul rutier.

In sustinerea acestui demers, vă prezentăm, în anexă, explicaţii şi argumente, sperăm noi, convingătoare.

Stimate domnule Prim-MinistruStimată doamnă Ministru, stimate domnule Ministru,

Având în vedere importanţa acţiunii asupra dezvoltării economice armonioase şi durabile a României în deplină concordanţă cu directivele UE, ne exprimăm speranţa că veţi da curs favorabil disponibilităţii noastre pentru clarificarea as-pectelor semnalate facilitându-ne un contact direct şi oficial cu echipa de consultanţi şi cu factorii de decizie, înaintea finalizării MPGT.

Mulţumindu-vă anticipat pentru înţelegere, aşteptăm cu in-teres decizia Dumneavaoastră şi vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

raportuL preLiminar asupra master pLanuLui generaL de

transportScriSoare deSchiSă

mai multe organizații implicate în dezvoltarea transportului feroviar au transmis în luna septembrie o Scrisoare Deschisă în atenția Domnului Prim ministru,

Victor Ponta, Doamnei ministru al Transporturilor, Ramona mănescu, și Domnului ministru Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții, Dan

Șova, referitoare la conținutul și importanța master Planului General de Transport al României. Scrisoarea atrage atenția asupra abordării incorecte a

transportului feroviar în prima variantă a Raportului preliminar asupra master Planului făcut public în august 2013.

Conținutul anexei transmise poate fi descărcat de la adresa web următoarehttps://www.dropbox.com/s/e60sqxg0y1sw56f/20130916-scrisoare-mpgt-anexa.pdf

Cu respect,Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR)Preşedinte, Mihai Mihăiţă

Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF)Preşedinte, Daniel Birsan

Asociaţia Inginerilor Feroviari din România (AIFR)Preşedinte, Adrian Stănescu

Asociaţia pentru Continua Dezvoltare a Transportului Urban şi Suburban (CODATU-Romania)Preşedinte de onoare, Viorica Beldean

Asociaţia EU Concepts R&DPreşedinte, Dan Caraman

Clubul FeroviarPreşedinte de onoare, Octavian Udrişte

Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM)Director General, Ştefan Roşeanu

Page 13: Club feroviar - septembrie 2013
Page 14: Club feroviar - septembrie 2013

12

întâlniRile au abordat teme referitoare la transportul de marfă şi de călători, iar ul-tima întâlnire a fost dedicată învăţământului de profil şi formării profesionale. În acelaşi context s-a discutat şi despre viitorul căii ferate în România, pornind de la analiza documentului draft al Master Planului de Transport propus recent Ministerului Trans-porturilor de compania de consultanţă res-ponsabilă.

Mpgt arată calEa sprE dEzastru

Discuţiile din cadrul întâlnirii din 5 septem-brie s-au concentrat în jurul raportului preli-minar de Master Plan General de Transport,

propus de consultantul Aecom, considerân-du-se că acest document trebuie să ţină seama de analiza reorganizării căilor ferate şi să propună politici şi proiecte în conse-cinţă.

Cei prezenţi la această întâlnire au su-bliniat neconcordanţa între propunerile din acest raport şi promovarea căilor ferate la nivel european. Promovarea unui MPGT în această formă va însemna un dezastru pen-tru transportul feroviar. Proiectele propuse au plecat de la datele din 2011, care nu sunt relevante, fiind un an încă marcat de criza financiară globală. În plus, sunt ignorate şi alte evoluţii, precum construirea podului Calafat-Vidin. Raportul preliminar al Master

uLtimeLe întâLniri dedicate anaLizei ceLor 15 ani de La

reforma căiLor ferateÎn luna septembrie au continuat întâlnirile Club Feroviar dedicate analizării celor

15 de la momentul reorganizării sistemului feroviar în 1998. acestea au fost ul-timele întâlniri, urmând ca rezultatele discuțiilor să fie grupate într-un document

raport care va fi trimis autorităților și publicat în presă în luna octombrie.

de Florentina Ghemuţ

ÎNTâLNIRI CLUb FeRoVIaR

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Page 15: Club feroviar - septembrie 2013

13

2013 Septembrie

Planului General de Transport propus de compania consultantă Aecom aduce grave prejudicii transportului feroviar, au subliniat participanţii.

S-au trecut în evidenţă câteva din proiecte-le din raportul preliminar al MPGT, scenariul 2020-2030, evidenţiindu-se erori de analiză precum programarea reabilitării liniei Cala-fat-Craiova abia după 2020, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii podului nou inau-gurat.

Gabriel Popa, conferenţiar la Facultatea de Transporturi din cadrul Universităţii Politeh-nica din Bucureşti, a spus că trebuie eviden-ţiate proiectele care nu sunt viabile din punct de vedere economic, cum ar fi achiziţiile de rame diesel, în condiţiile în care calea ferată trebuie electrificată.

Participanţii au subliniat necesitatea unui dialog cu Ministerul Transporturilor pe această temă şi au propus înfiinţarea unei Comisii care să supervizeze redactarea acestui Master Plan.

Participanţii au analizat modul cel mai per-tinent prin care părerile lor pot fi grupate în raportul final al întânirilor.

Evoluţia sEctorului dE MarFă – rEconFigurarE, oportunităţi, pieRdeRi

Abordând din nou momentul în care s-a ajuns la reforma din 1998, participanţii au deplâns în întâlnirea din 12 septembrie scă-derea rolului căii ferate în România, care nu a mai fost privită de politicieni ca o infra-

structură strategică şi cu rol în structura de apărare naţională. În vederea implementării acestei reforme, nu a fost făcut un studiu corespunzător. Documentele legislative din 1998 au anulat legea căilor ferate din 1994, considerată de participanţi ca fiind foarte re-uşită.

Transportul de marfă este totuşi văzut ca având succes în România. În documentul draft de MPGT, România are o cotă de piaţă a transportului feroviar peste media euro-peană. Totuşi, pe podul recent inugurat de la Calafat peste Dunăre, deschis din iunie 2013, nu se circulă încă cu trenuri de mar-fă, în ciuda cererii unor operatori, din cauza lipsei unor reglementări din partea CFR S.A. Pe acelaşi pod, transportul rutier şi-a intrat în drepturi. Situaţia a fost caracterizată de participanţi ca un „sabotaj din interior”.

Ştefan Roşeanu a trecut în revistă evoluţia licenţierii operatorilor de marfă şi de mane-vră de-a lungul ultimilor ani. Pe partea de material rulant, s-a discutat despre proasta gestionare a locomotivelor operatorilor na-ţionali. Migrarea personalului calificat din cadrul operatorului naţional către cei privaţi a fost amintită ca un factor de scădere a randamentului CFR Marfă.

Referitor la transportul intermodal, s-a de-plâns situaţia vagoanelor de transport de tip RO-LA şi al feriboturilor care nu sunt folosi-te în niciun fel. S-a afirmat că deficienţe au existat chiar şi în organizarea demonstrativă a unei curse de tip RO-LA în 2009 pe dis-

ÎNTâLNIRI CLUb FeRoVIaR

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Page 16: Club feroviar - septembrie 2013

14 ÎNTâLNIRI CLUb FeRoVIaR

tanţa Bucureşti-Arad. Cu toate acestea, se impune organizarea unui proiect pilot care să poată demonstra avantajele căii ferate şi faptul că există şi lucruri care pot funcţiona eficient.

Discutându-se despre proiectul de MPGT, s-a afirmat că acest document nu ia în calcul conceptul de hub şi încurajarea autorităţilor pentru înfiinţarea unor astfel de terminale

Totuşi, se speră ca iniţiativa privată să fie cea care va ajuta la relansarea terminalelor din România, a căror decădere a fost cauza-tă şi de indiferenţa angajaţilor operatorului naţional.

cErcEtarE, învăţăMânt şi ForMarE proFEsională

Pe 26 septembrie, membrii Club Feroviar au dezbătut situaţia învăţământului şi for-mării profesionale în ultimii ani. Dincolo de evoluţiile negative din acest domeniu, cum ar fi scăderea numărului de studenţi sau lipsa formării profesionale la nivelul com-

paniilor feroviare, care reflectă decăderea domeniului feroviar în general, au fost evi-denţiate şi câteva aspecte pozitive, cum ar fi preocupările celor din învăţământul su-perior de transporturi de a păstra un nivel ridicat.

Ştefan Roşeanu a punctat faptul că cer-cetarea în domeniul feroviar beneficiază de puţine investiţii private. Colaborarea dintre producător, centrul de cercetare şi benefici-ar este foarte scăzută.

Mihaela Popa, prodecan al Facultăţii de Transporturi din cadrul Universităţii Poli-tehnica Bucureşti, a prezentat programa de învăţământ a facultăţii şi cele patru de-partamente: Autovehicule rutiere, Materiale rulant de cale ferată, Transporturi, trafic şi logistică şi Telecomenzi şi electronică în transporturi. La începutul anului universitar 2013-2014, numărul total de studenţi înma-triculaţi era de 2580.

În cadrul facultăţii s-au înfiinţat şi trei cen-tre de cercetare, care sunt implicate în di-ferite proiecte internaţionale: Centrul de

Page 17: Club feroviar - septembrie 2013

15

2013 Septembrie

Cercetare, Proiectare, Consulting, Prestări Servicii în Domeniul Transportului Auto, Centrul de Cercetare, Proiectare şi Consul-ting în Transporturi şi Centrul de cercetare, Proiectare, Execuţie, Service şi Consulting în Domeniul Telecomenzilor şi Electronicii în Transporturi.

Facultatea de Transporturi a rămas una din puţinele din ţară care impun un examen pentru admitere.

Participanţii au deplâns reducerea stagiu-lui de practică în învăţământul superior, în timp ce Mihaela Popa a precizat că în ultimii ani s-a reuşit introducerea unui stagiu de practică de trei luni pe baza unor finanţări externe. Companiile feroviare naţionale nu au colaborat cu facultatea în acest sens.

Unii studenţi au putut efectua practica la AFER. De altfel, AFER are un departament de cercetare care, deşi a trecut printr-o pe-rioadă tulbure de restructurări, pare să fie din nou pe linia de plutuire, fiind de altfel implicat în câteva proiecte cu finanţări de la Comisia Europeană. În schimb, departa-

mentul suferă din cauza imposibilităţii an-gajării de personal nou.

Dan Caraman, Directorul General al com-paniei Integral Consulting R&D, a trecut în revistă situaţia cercetării în domeniul feroviar, prezentând rezultatele proiectului Transnew, care a avut ca scop evaluarea capacităţii de cercetare în transport în 26 ţări. Pentru România s-a evidenţiat în ultimii 15 ani o scădere drastică a numărului de proiecte de cercetare în domeniul feroviar, de la 67 în Planul National de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (PNCDI) 1999-2006 la 20 în PNCDI 2007-2013.

Regretabil este faptul că, în PNCDI, trans-porturile de suprafaţă nu au fost integrate într-o arie prioritară, ci au fost incluse în domeniul prioritar ,,Materiale, procese şi produse inovative”.

În ceea ce priveşte proiectele UE, s-a remarcat că participarea cercetătorilor din România în proiecte europene se limitează la calitatea de partener şi foarte puţin în co-ordonarea de proiecte.

ÎNTâLNIRI CLUb FeRoVIaR

Page 18: Club feroviar - septembrie 2013

16 ŞaNTIeRe

LUCRăRILE LA NOILE MAGISTRALE DE METROU DIN BUCUREŞTI SE ExTIND

După ce, la începutul lunii septembrie, au fost demarate lucrările la două stații ale magistralei 4, la sfârșitul lunii a fost pus în funcțiune primul Tbm al magistralei 5,

la mai bine de 6 luni de la termenul inițial de pornire. De asemenea tot în septembrie au fost semnate documentele de finanțare pentru studiile de fezabilitate

și pre-fezabilitate pentru magistrala 4, tronsonul Gara de Nord – Progresul. Toate aceste acțiuni vin în contextul în care proiectele de extindere a rețelei de metrou

urmează să fie finanțate prin PoS-Transport.

maGistRala 5

La mai bine de 6 luni de la termenul iniţial, în data de 25 septembrie a fost inaugurat primul TBM care va realiza primul tunel al magistralei între Academia Militară şi Râul Doamnei (tunelul realizat este cel al sen-sului Râul Doamnei – Academia Militară). TBM-ul botezat Sfânta Varvara a intrat în teste pe data de 17 septembrie cand a re-alizat primul inel de tunel fals (tunel realizat în interiorul staţiei, înainte de ieşirea din peretele mulat). Pornirea efectivă a utila-jului a avut loc pe data de 27 septembrie, ora 20, când a început realizarea tunelului către staţia Orizont, tunel cu lungimea de 530 metri ce va fi construit până la începu-tul lunii noiembrie. Pentru realizarea aces-tui tunel vor fi montate 354 inele formate din câte 6 piese.

Cele două utilaje sunt scuturi TBM tip EPB automatizate. Practic acest utilaj este pro-gramat să execute săpăturile şi montajul inelelor de tunel automat sub monitorizarea operatorilor specializaţi. TBM-urile sunt ex-ploatate şi întreţinute de firma Herrenknecht din Germania. Un utilaj are presiunea maximă de lucru de 4 bar, diametrul de 6570 mm, 8 motoare cu puterea de 160 kW (pu-

tere totală 1280 kW) şi o forţă de împingere de 42.575 kN. Pentru fiecare inel de tunel procesul de lucru constă în avansul utila-jului prin săparea pe 1,5 m (lungimea unui inel de tunel), ceea ce reprezintă aproxima-tiv 54 mc de pământ, urmat de instalarea celor 6 piese ce formează inelul de tunel, apoi procedura finală este jet-groutingul de material în spatele pieselor inelului pentru etanşare şi consolidare. Jet-groutingul se realizează în sistem bi-component, sistem care constă în pomparea a două compo-nente care intrate în contact la faţa locului ajung în stare solidă/compact. Componen-tele inelelor de tunel sunt transportate din zona Bucureşti - Berceni (baza de producţie Delta ACM) cu trailere şi introduse în tunel prin golurile tehnice ale staţiei Academia Militară. Transportul din zona golurilor tehnice până la TBM este asigurat cu un trailer special conceput pentru transportul acestor componente în tunel până la capul de montaj al TBM-ului. De la acest trailer piesele sunt ridicate pe rand de un braţ spe-cial care le transport până la banda care le aduce în poziţia de ridicare cu braţul care le montează în final pentru a continua tunelul. Utilajul este alimentat din reţeaua Enel de 110 kV, energie transformată în 20 kV cât

de Andrei Marian

Page 19: Club feroviar - septembrie 2013

17

2013 Septembrie

ŞaNTIeRe

este necesar pentru funcţionare.Graficul de lucru al primului TBM prevede

ca acesta să realizeze anul acesta tu- nelul până la staţia Favorit, de unde în luna ianuarie 2014 va continua drumul către staţia Tudor Vladimirescu. Se estimează că acesta va ajunge în staţia Râul Doam-nei în luna septembrie 2014. Al doilea TBM, botezat Sfânta Filofteia, va lucra la diferenţă de o staţie faţa de primul utilaj, din motive tehnice. Utilajul lucrează 24/24, operarea fiind asigurată de 3 schimburi de operatori specializaţi dar şi muncitori pen-tru manipularea pieselor de tunel şi a trans-portului pământului excavat. Toate materi-alele necesare dar şi pământul extras vor fi transportate prin staţia şi zona şantierului de la Academia Militară, unde este baza de lucru a firmei care exploatează TBM-urile şi spaţiul unde este depozitat şi încărcat pământul extras. Pământul este transportat de la capul de săpare al utilajului cu aju-torul unui sistem de benzi transportoare care se intinde prin staţii şi tunel până la suprafaţă, în spaţiul special amenajat. Pen-tru subtraversarea în condiţii de siguranţă a zonei liniilor de tramvai aflate pe şoseaua Progresului, a fost luată măsura devierii tramvaielor timp de două zile în zonă, totuşi nu au fost probleme, tasarea solului fiind

minimă, în limitele normale pentru acest tip de lucrare.

În afară de punerea în funcţiune a TBM-ului lucrările continuă pentru realizarea staţiilor, 7 din 10 se află la ora actuală în stadii avansate cu excavaţii la nivelul 1 şi nivelul peronului. Totuşi, lucrările sunt mult întârziate la staţiile Eroilor 2, Parc Drumul Taberei şi Râul Doamnei. De asemenea la punctul de scoatere a TBM-ului de la Operă nu au fost demarate lucrările.

La staţia Orizont în ultima lună a fost finali-zat planşeul inferior, a fost excavat primul nivel iar în prezent se excavează nivelul peronului, operaţiune ce se va încheia în a doua parte a lunii octombrie. La staţia Fa-vorit a fost finalizat planşeul intermediar iar excavaţia la nivelul peronului a depăşit 50%. Staţia Tudor Vladimirescu este de aseme-nea în stadiu avansat, fiind în lucru planşeul intermediar, urmând ca luna aceasta să fie demarate excavaţiile la nivelul peronului. O problemă o pune staţia Parc Drumul Ta- berei unde lucrările sunt încă blocate deşi nu sunt finalizaţi nici pereţii mulaţi, realizaţi în proporţie de 45%. La staţia Romancierilor planşeul superior este realizat în proporţie de 50%, urmând să fie finalizat în luna oc-tombrie. De asemenea aici au fost dema-rate excavaţiile la primul nivel al staţiei.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Page 20: Club feroviar - septembrie 2013

1818 ŞaNTIeRe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

La Valea Argeşului a fost finalizat planşeul superior urmat de finalizarea excavaţiei la primul nivel al staţiei, se lucrează la planşeul intermediar. Atât aici cât şi la Ro-mancierilor se va excava mai greu nivelul peronului datorită pânzei freatice aflată la mică adâncime. La staţia Râul Doam-nei lucrările la structură sunt încă blocate, singurele lucrări în desfăşurare sunt cele de relocare a reţelelor edilitare.

Lucrările în zona staţiei şi a depoului de la Valea Ialomiţei au evoluat pozitiv prin con-tinuarea betonării planşeului superior al de-poului dar şi prin continuarea excavaţiilor în tunelul de legătură cu staţia Romancierilor. În prezent, tunelul de legătură a fost unit de zona depoului prin ultima parte de radier ce a fost turnată între cele două. Singura parte a structurii depoului rămasă în urmă este cea dinspre strada Valea Oltului.

Lucrările la Magistrala 5 sunt finanţate la ora actuală prin fonduri alocate de guvern cu menţiunea că lucrările sunt incluse în finanţarea prin POS-Transport 2007-2013. Lucrările actuale vizează realizarea struc-turii staţiilor şi a tunelelor, fiind în pregătire documentaţia tehnică în vederea demarării licitaţiei pentru atribuirea contractului pen-tru automatizări, cale de rulare şi finisaje în vederea punerii în funcţiune. După toate întârzierile termenul de punere în funcţiune

avansat oficial de autorităţi este vara anului 2016.

maGistRala 4

În cazul magistralei 4, luna septembrie a venit cu două evoluţii importante, de-mararea lucrărilor la staţiile Laminorului şi Străuleşti dar şi semnarea documentelor de finanţare pentru studiile necesare pentru extinderea magistralei 4 între Gara de Nord şi Gara Progresul.

La data de 7 septembrie a fost deviat traficul pe Bulevardul Bucureştii Noi în vederea demarării lucrărilor la staţiile Laminorului şi Străuleşti, ultimele două staţii ale magi- stralei din zona de nord. În această zona sunt demarate lucrările la depoul Străuleşti încă din anul 2012. Devierile de trafic în această zonă au oprit şi două trasee ale mijloacelor de transport public, tramvaiele între strada Piatra Morii şi Laromet şi tro-leibuzele între Pajura şi Străuleşti. Odată cu construcţia metroului, cel puţin unul din cele două mijloace de suprafaţă nu va mai fi reintrodus.

Lucrările la depoul Străuleşti realizate până la ora actuală au vizat finalizarea pereţilor mulaţi şi a radierului precum şi a unei mari părţi din stălpii ce vor susţine planşeul su-perior. La cele două staţii, deşi au fost de-

Staţia Orizont

Page 21: Club feroviar - septembrie 2013

19

2013 Septembrie

ŞaNTIeRe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

marate recent, lucrările deja sunt avansate prin realizarea primelor panouri de pereţi mulaţi. Procedura tehnică de realizare a ce-lor două staţii este tip top-down, la fel ca în cazul magistralei 5. Pentru realizarea celor două staţii este necesară defrişarea a 85 de arbori, dar termenul prevăzut pentru re-facerea spaţiilor verzi este de 14 luni de la demararea lucrărilor. Proiectul este realizat de asocierea de firme Astaldi (lider de aso-ciere), Somet, Tiab şi UTI Grup. Termenul de finalizare a lucrărilor este 18 aprilie 2015. Lucrările sunt finanţate prin POS-Transport, excepţie zona depoului care este finanţată din bugetul naţional.

În afară de partea de şantiere, pentru magistrala 4 au fost demarate şi proceduri economice pentru continuarea lucrărilor de extindere pe tronsonul Gara de Nord – Progresul. Astfel la data de 24 septem-brie 2013, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a avut loc semnarea a două acorduri între min-ister şi Elveţia respectiv Metrorex. Primul acord reprezintă Acordul de Proiect între Elveţia reprezentată de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al SECO şi Guvernul României reprezentat de Minis-terul Finanţelor Publice. Al doilea acord este acordul de implementare a proiectului între Ministerul Finanţelor Publice şi Metrorex, în

calitate de beneficiar pentru realizarea Stu-diului de pre-fezabilitate (SPF) şi a Studiului de fezabilitate (SF) în vederea construcţiei magistralei 4 de metrou, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul. Proiectul de construcţie a tronsonului a fost aprobat la data de 12 iulie 2012 în cadrul Obiectivului 2 al Ariei de concentrare 4 – „Îmbunătăţirea mediului înconjurător” a Programului de Cooperare Elveţiano - Român vizând re-ducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse”.

Durata Proiectului este de 30 de luni, cu o valoare de 10 milioane CHF (fără TVA), din care contribuţia elveţiană nerambursabilă este de maximum 85%, respectiv 8,5 milio-ane CHF, iar contribuţia părţii române este de minimum 15%, respectiv 1,5 milioane CHF.

În prezent magistrala 4 este în exploatare pe tronsonul Gara de Nord – Parc Baziles-cu, prima parte a acesteia fiind inaugurată în anul 2000, staţiile Gara de Nord, Ba-sarab, Griviţa şi 1 Mai iar staţiile Jiului şi Parc Bazilescu au fost inaugurate în anul 2009. În prezent, M4 este cea mai scurtă magistrală a reţelei din Bucureşti cu lungi-mea de 6,2 km.

În final, magistrala va face legătura în-tre Străuleşti şi Progresul fiind a două magistrală care va traversa oraşul de la nord la sud.

Bd. Bucurestii Noi, demararea lucrărilor la staţia Laminorului.

Page 22: Club feroviar - septembrie 2013

20 PaTRImoNIU

LINIA SIBIU-AGNITA AŞTEAPTă UN NOU ADMINISTRATOR

Pe 19 septembrie a avut loc la Cornățel o întâlnire pentru discutarea viitorului liniei de cale ferată Sibiu-agnita, linie închisă circulației în 2001 și aflată

acum în administrarea unei asociații interregionale a comunelor de pe traseu, sub o concesiune de la SaaF.

în 2007, SAAF a concesionat această linie, ca o alternativă la demontarea şi valo-rificarea fierului, unei asociaţii constituită de mai multe comune de pe traseul mocaniţei (Valea Hârtibaciului) - Consorţiul pentru Dezvoltarea Interregională Sibiu-Agnita. Tot atunci s-a înfiinţat şi Asociaţia „Prietenii Mocăniţei”, o asociaţie de voluntari care şi-a propus să conserve linia şi să încerce valorificarea ei. Un grup de entuziaşti au întocmit rapid documentaţia pentru a clasa în regim de urgenţă linia şi gările aferente

ca monument istoric. Rezultatul a fost in-cluderea pe Lista Monumentelor Istorice (cod SB-II-a-B-20923) şi salvarea ei de la distrugerea iminentă.

doaR 4 km de linie mai sunt Funcţionali

„După cum era de aşteptat, 10 ani de abandon şi nepăsare îşi spun cuvântul asupra infrastructurii căii ferate. Majoritatea traverselor sunt putrede sau arse în urma

de Florentina Ghemuţ

Foto

: Prie

teni

i Moc

anite

i

Page 23: Club feroviar - septembrie 2013

21

2013 Septembrie

incendierii vegetaţiei iar materialul mărunt de prindere a fost în parte sustras. Miracu-los însă, câteva segmente au ramas intacte şi pot susţine şi astăzi cele 32 de tone ale unei locomotive diesel L45H, dar acestea sunt scurte şi dispersate”, ne-a declarat Mi-hai Blotor, preşedintele Asociaţiei Prietenii Mocăniţei.

„Deşi dispunem de câteva vagoane de călători, nu avem nicio locomotivă iar deocamdată cea mai grea piesă de material rulant cu care circulăm este o moto-drezină construită de unul din voluntarii noştri, având o greutate de 750 kg pe două osii. Datorită greutăţii reduse putem circula şi pe tronsoane cu traverse lipsă sau putrede, iar ceea ce facem noi în această perioadă este să unim câteva porţiuni de linie funcţională prin înlocuirea traverselor la îmbinări, mon-tarea de eclise şi prinderea cu crampoane a şinelor. Am reuşit în acest fel să aducem în parametri minimi de funcţionare pentru drezină 4 km de linie de la Cornăţel înspre

Hosman, urmând ca până la sfârşitul anului să mai atacăm o zonă, ceea ce ne va per-mite sa circulăm pe 7 km de linie, până la Hosman.”

Colaborarea acestei asociaţii cu instituţiile interesate în păstrarea şi valorificarea acestei linii este caracterizată ca fiind foarte bună. „Desigur, sunt şi interese private care ne pun beţe în roate, dar atât autorităţile locale de pe valea Hârtibaciului cât şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură sunt de partea noastră şi ne ajută cum pot. Este şi de înţeles acest fapt, deoarece noi suntem voluntari şi nu cerem nimănui bani pentru lucrările de conservare şi restaurare pe care le facem, în definitiv pe un bun al Statului”, justifică Mihai Blotor.

După un prim pas prin care comunităţile riverane s-au unit în asociaţia mai sus-numită, au abordat şi un al doilea pas în sal-varea liniei, repectiv realizarea unui studiu de fezabilitate pentru restaurarea căii fer-ate, însă între timp s-a schimbat legislaţia

PaTRImoNIUFo

to: P

riete

nii M

ocan

itei

Page 24: Club feroviar - septembrie 2013

22 PaTRImoNIU

şi acesta trebuie completat şi actualizat. „Totusi, ce le lipseste acestor comunităţi este iniţiativa şi implicarea, ceea ce este de înţeles în contextul vremurilor grele prin care trec toate primăriile, mai ales cele dintr-o zonă rurală saracă, cum este valea Hârtibaciului. După părerea mea, următorul pas ar fi desemnarea unui reprezentant ac-tiv al acestei asociaţii, care să pună lucrurile în mişcare. Din fericire şi autorităţile locale sunt conştiente de această nevoie”, este de părere Mihai Blotor.

saaF cErE 18.000 Euro pE lună

De la data de 1 ianuarie 2014, concesio-narul liniei (asociaţia formată din primăriile de pe traseul căii ferate) este obligat să plătească, conform contractului de con-cesiune încheiat cu SAAF, o redevenţă de 18.180 Euro/lună.

Contractul, încheiat pe 25 de ani, stipula o redevenţă lunară de 18.000 euro către SAAF. Deoarece linia nu era funcţională, s-a acceptat ca în primii cinci ani redevenţa sa fie de numai 1% (180 euro pe lună). Contractul a fost semnat cu promisiunea

că în intervalul de cinci ani linia va intra în patrimoniul Consorţiului pentru Dezvoltarea Interregională Sibiu-Agnita.

În 2013, perioada de graţie a expirat iar linia nu a fost încă preluată de acest consorţiu.

„Această sumă absurdă riscă să facă im-posibil proiectului de restaurare a căii fe- rate, mai mult, ar bloca orice încercare de atragere de fonduri europene sau private, datorită imposibilităţii de a demonstra sustenabilitatea poiectului. În momentul de faţă nici un calcul matematic imagina-bil nu poate garanta acoperirea sumei de peste 200.000 de euro pe an (redevenţa), la care se adaugă cheltuielile de operare şi

Foto

: Prie

teni

i Moc

anite

i

Foto

: Prie

teni

i Moc

anite

i

Page 25: Club feroviar - septembrie 2013

23

2013 Septembrie

PaTRImoNIU

În 2010, Asociaţia „Prietenii Mocăniţei” a primit Premiul de excelenţă pentru tradiţie în transportul pe şină în cadrul Galelor Club Feroviar, pentru implicarea în întreţinerea şi promovarea liniei înguste Sibiu-Agnita.

întreţinere”, au justificat într-un comunicat cei de la Asociaţia Prietenii Mocăniţei.

concluziile întâlniRii

A fost prima dată când membrii Consorţiu-lui, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi di-rectorul SAAF s-au aflat la aceeaşi masă, pentru a discuta această problemă extrem de dificilă. „Regretăm faptul că la masa rotundă nu a participat nici un reprezentant al Consiliului Judeţean Sibiu”, a spus Mihai Blotor.

George Duhan, noul director al SAAF, a asigurat participanţii că acordă întrea-ga susţinere proiectelor de dezvoltare a zonei, că susţine procesul de transfer a administrării căii ferate înguste Sibiu-Agnita către autorităţile locale, singura cu acoper-ire legală fiind Consiliul Judeţean Sibiu, dar că această iniţiativă trebuie să fie susţinută de ambele părţi.

Pasul următor identificat de participanţi ar

fi ca autoritatea locală să iniţieze un proiect de Hotărâre de Guvern în vederea transfe-rului gratuit a căii ferate, din administrarea SAAF în administrarea locală, proprietar rămânând statul român.

Întâlnirea de la Cornăţel a fost organizată de Asociaţia Prietenii Mocăniţei şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Patrimo-niului.

La manifestare au participat, printre alţii, George Duhan, directorul SAAF, Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Sibiu, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu, Georg Hocevar, preşedintele Asociaţiei pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România şi Raluca Teodorescu, şef de secţie în cadrul Muzeului Bruke-nthal, alături de zece cetăţeni britanici reprezentanţi ai SARUK (Sibiu to Agnita Railway – UK Supporter’s Group).

Club Feroviar a fost reprezentat de Preşedintele de Onoare, Octavian Udrişte.

Foto

: Prie

teni

i Moc

anite

i

Page 26: Club feroviar - septembrie 2013

24

Fondată în anul 1949, la data de 1 sep-tembrie, Electroputere Craiova a reprezen-tat până la începutul anilor 90 oglinda in-dustriei feroviare din România, la capitolul locomotive. Aici au fost produse peste 2400 locomotive diesel şi 1050 locomotive elec-trice precum şi vehicule urbane (tramvaie) şi echipamente complexe de putere. Uz-inele Electroputere au exportat locomotive către Bulgaria, China, Grecia, Iran, Polonia,

Anglia şi Yugoslavia. O comandă notabila a constat în realizarea clasei 56 pentru Căile Ferate din Anglia, după proiectul British Rail Engineering Limited.

În prezent din locomotivele construite la Electroputere, peste 700 de electrice EA 5100 kW şi 600 de locomotive diesel DA 2100 CP se află în exploatare pe căile fe-rate din România dar şi în ţări precum Bul-garia şi Ungaria. După anul 2000, uzina au

INDUSTRIe

rămâne craiova pe harta industriei de Locomotive?

Imediat după 1990 fosta oglindă a industriei constructoare de locomotive, electroputere Craiova, a cunoscut o evoluție negativă și contra-productivă la fel

ca mare parte din industria României. Totuși prin interesul și ambiția inginerilor, Craiova rămâne pe harta industriei constructoare de material rulant feroviar

din România. de Andrei Marian

Foto

: Rad

u C

osta

che

Page 27: Club feroviar - septembrie 2013

25

2013 Septembrie

avut o permanentă scădere a comenzilor şi a profitului din cauza managementului con-traproductiv, care a dus în final la închide-rea unei mari părţi a uzinei şi la restrânge-rea activităţii.

În anul 2012, secţia de reparaţii locomotive ramasă la Electroputere a fost cumpărată de Grampet Grup. În anul 2013, fabrica rămasă mai produce doar echipamente de putere – transformatoare, motoare electrice şi generatoare pentru centrale hidroelec-trice. Partea de uzină preluată de Grampet Group a primit brandul Electroputere VFU Craiova.

o nouă locoMotivă la craiova, FaBricată dE rEloc

Reloc S.A. a fost înfiinţată în august 1992 şi este continuarea fostei IMMR Craiova (Întreprinderea Mecanică de Material Ru-lant), întreprindere fondată în perioada comunistă. În anul 2012, odată cu pre- luarea Electroputere, şi această firmă a fost preluată de Grampet Grup, devenind una din cele mai importante baze de reparaţii

locomotive ale Grampet. În prezent firma se ocupă de modernizarea şi mentenanţa locomotivelor firmelor subsidare Grampet Group, cum ar fi Grup Feroviar Român, Rolling Stock şi Train Hungary. Activitatea principală a firmei este modernizarea, repararea şi asigurarea de piese de schimb pentru materialul rulant feroviar, locomo-tive şi automotoare. Firma are contracte cu clienţi din ţară dar şi din mai multe ţări europene.

În prezent firma are în plină desfăşurare procesul de reparaţie cu modernizare ICOL a unui lot de locomotive electrice ale CFR Călători în cadrul unui contract cadru atribuit la începutul anului. Firma are în prezent un număr de aproximativ 500 de angajaţi.

La începutul anului 2013, reprezentanţii Reloc au oferit informaţii conform cărora în fabrică se află în lucru o locomotivă de nouă generaţie ce urmează să fie prezentată la sfârşitul anului. Locomotiva se doreşte a fi un concept nou şi inovativ. De aseme-nea, reprezentanţii firmei au precizat că locomotiva va fi destinată exclusiv pieţei internaţionale. Prin acest produs, cei de la

INDUSTRIe

Locomotiva Transmontana

Page 28: Club feroviar - septembrie 2013

26

Reloc doresc ca firma să devină un centru pentru proiectare, fabricaţie şi construcţie a materialului rulant nou.

soFtronic prEgătEştE lansarEa Ramei electRice

Softronic este compania care a renăscut industria naţională constructoare de loco-motive electrice. Înfiinţată în 1999, Softronic a intrat pe piaţa furnizorilor feroviari cu insta-latia tip IVMS (instalaţie de măsură şi înreg-istrare a vitezei, siguranţă şi vigilenţă) care a înlocuit vitezometrul Hasler. În prezent, instalaţia echipează majoritatea locomo-tivelor aflate în exploatare în România. Ulte-rior compania a implementat un contoar de energie electrică şi de combustibil, care a fost de asemenea un produs bine primit de industria feroviară. Compania a cunoscut o ascensiune pozitivă odată cu implementa-rea instalaţiei ICOL – Instalaţie Comandă Locomotivă. Acest sistem înlocuieşte logica comenzilor realizate cu relee din circuitele de forţă şi serviciile auxiliare ale locomo-tivelor electrice CoCo 5100 kW cu logica digitală microprogramată.

Având capacitatea de fabricaţie de echipa-mente noi capabile să le înlocuiască pe cele uzate fizic sau moral, compania a intrat pe piaţa reparatorilor de locomotive realizând reparaţii cu modernizare.

Odată cu câştigarea experienţei şi asi-gurarea unei logistici solide în cercetare şi fabricaţie, compania a prezentat în anul 2008 prima locomotivă electrică produsă în România după 1991. Botezată „Phoenix”,

locomotiva reprezintă o variantă modernă a locomotivei CoCo 5100 kW produsă de Elec-troputere Craiova. Locomotiva dispune de o construcţie metalică proiectată de Softronic, de motoare de curent continuu fabricate de Electroputere şi de echipamente de control, comandă şi tracţiune realizate de Softro-nic. Locomotiva a fost fabricată într-o serie de 6 unităţi achiziţionate de operatorii DB Schenker România, MMV Ungaria şi CFR Călători.

Deşi seria Phoenix a avut dezavantajul tracţiunii cu motoare de curent continuu, ea a reprezentat un prim pas necesar în realiza-rea unei locomotive complet noi, dezvoltată în totalitate cu forţe proprii – locomotiva cu tracţiune cu motoare de curent alterna-tiv. Astfel, în anul 2010 a fost prezentată Transmontana, prima locomotivă electrică cu motoare asincrone produsă în Româ-nia. Locomotiva are puterea nominală de 6000 kW, poate atinge maxim 200 km/h, poate fi alimentată atât la 25 kV 50Hz cât şi la 15 kV 16⅔ Hz şi poate recupera energia consumată la frânare. Remarcabil pentru această locomotivă este capacitatea sa de a fi interoperabilă pe căile ferate europene, putând fi condusă de orice mecanic din orice ţară europeană. Gradul de asimilare a componentelor mecanice electomecan-ice şi electronice este mai mare de 85%. Prima locomotivă din serie a fost livrată către CFR Călători, dar a fost testată de mai mulţi operatori feroviari. Din anul 2012 a fost lansată producţia de serie a acestui model, până la data scrierii acestui articol fiind deja 10 locomotive produse şi vândute

INDUSTRIe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

Page 29: Club feroviar - septembrie 2013

27

2013 Septembrie

către operatori din ţară şi străinătate. Locomotivele fabricate de Softronic

îndeplinesc toate condiţiile cerute de stan-dardele europene aplicabile, fişele tehnice ale Uniunii Internaţionale a Transportato-rilor pe Cale Ferată (UIC) şi Directive ale Comisiei Europene. Acestea se impun prin performanţe tehnice comparabile cu cele ale produselor similare ale unor firme de prestigiu din Europa şi printr-un preţ de achiziţie mai mic.

Dorind să intre pe piaţa ramelor electrice (EMU), Softronic a achiziţionat un know-how şi în 2009 a început cercetări aplica-tive susţinute. În prezent, prototipul trenului se află în fază finală de construcţie urmând ca până la sfârşitul anului 2013 să intre în procesul de testare şi omologare. Fiind un proiect al anilor 2009 – 2012 şi având colab-orarea unor companii recunoscute în indus-tria de profil pentru performanţele şi calitatea produselor (ABB, Knorr Bremse, Lucchini, Voight, SPII şi alţii), noul tren va fi cel mai modern produs din această clasă, după cum ne-a declarat Radu Zlatian, Director de Dez-voltare al Departamentului Proiecte. Trenul are patru vagoane dintre care două sunt

motoare, viteza maximă este de 160 km/h, acceleraţia şi deceleraţia de 0, 7 m/s2, are o capacitate de 150-188 locuri pe scaune, dispune de facilităţi pentru persoanele cu dizabiltăţi, sistem modern de comunicare cu pasagerii şi corespunde regelementărilor europene aplicabile. Aceste caracteristici recomandă trenul Hyperion pentru transpor-tul Regio, InterRegio sau Intercity.

Acest nou produs este expresia experienţei şi capacităţii companiei Softronic care, în cei aproape 14 ani de la înfiinţare a ajuns un competitor important pe piaţa europeană fiind situată în catalogul locomotiveleor elec-trice 2013 alături de firme de renume ca Sie-mens, Alstom, Bombardier, Stadler. De altfel, Softronic este unicul fabricant de locomotive electrice şi trenuri EMU din Europa de Est.

peRspective

În contextul actual este clar că zona Craiova rămâne polul industriei materialului rulant feroviar din România, totuşi dezvolta-rea producţiei pe termen lung depinde de managementul şi strategia companiilor dar şi de comenzile primite.

INDUSTRIe Fo

to: C

lub

Fero

viar

A.M

.

Rama Hyperion

Page 30: Club feroviar - septembrie 2013

28 INTeRNaŢIoNaL

RestRuctuRaRea operatorului spaniol de transport feroviar RENFE a fost stabilită prin Decretul-Lege Regal nr. 22 din 20 iulie 2012 privind măsuri în materie de infrastructură şi servicii feroviare, care avea drept scop atin-gerea obiectivelor de stabilitate bugetară, dez-voltarea sectoarelor productive şi gestionarea mai eficientă a serviciilor de transport. Analiza Ministerului spaniol al Dezvoltării publicată cu aceeaşi ocazie arăta situaţia deficitară a sectorului feroviar, pe baza datelor din 2011. Pentru RENFE analiza atrăgea atenţia că 52 de servicii de parcurs mediu aveau o rată de ocupare de sub 15%, înregistrând un deficit anual de 34,1 milioane euro, că tarifele sta-bilite pentru serviciile de mare viteză erau mai mari decât cele din alte ţări europene şi că unele servicii de transport internaţional de pasageri aveau preţuri duble faţă de cele practicate de companiile aeriene pentru aceleaşi destinaţii şi o durată de călătorie de cinci ori mai mare decât cea cu avionul pe aceeaşi rută. Se mai arăta că operatorul avea un excedent de trenuri şi vagoane şi că ra- murile acestuia de transport pasageri, trans-port marfă şi mentenanţă aveau rezultate negative, compania încheind 2011 cu o pierd-ere de 100 milioane euro şi o datorie de 5,2 miliarde euro. Documentul sublinia de ase-menea că, în ciuda liberalizării sectorului de transport feroviar de marfă, acesta continua să atragă doar 4% din totalul mărfurilor ve-hiculate.

Decretul-lege viza aşadar ameliorarea calităţii serviciilor, maximizarea randamen-tului, reducerea preţurilor pentru conexiunile de mare viteză, creşterea cotei de piaţă a transportului de marfă şi adaptarea ofertei de servicii la realitate. Obiectivul major îl consti-tuia liberalizarea efectivă a transportului fero-viar începând din iulie 2013, prin liberaliza-rea transportului de pasageri şi consolidarea măsurilor pentru liberalizarea transportului de mărfuri.

Restructurarea RENFE se dorea astfel a fi o modalitate de pregătire a acesteia pentru a face faţă mai bine concurenţei. Decretul-lege prevedea separarea activităţilor companiei în patru societăţi cu capital de stat, Consiliul de Miniştri urmând să aprobe la o dată ulterioară constituirea acestor societăţi. Aprobarea Consiliului de Miniştri a survenit abia pe 27 septembrie 2013, la mai mult de un an de la data decretului-lege.

Noul model de organizare a RENFE Opera-dora prevede transformarea acesteia într-o companie de tip holding care va reuni patru societăţi: un operator de transport pasageri: RENFE Viajeros, un operator de transport marfă: RENFE Mercancías, o societate de producţie şi mentenanţă: RENFE Fabricación y Mantenimiento şi o societate de închiriere de material rulant: RENFE Alquiler de Mate-rial Ferroviario. Trei dintre acestea (RENFE Viajeros, RENFE Mercancías – care va ab-sorbi societăţile Irion RENFE Mercancías S.A., Multi RENFE Mercancías S.A. şi CON-TREN RENFE Mercancías S.A. – şi RENFE Fabricación y Mantenimiento) sunt suc-cesoare ale ramurilor actuale ale RENFE cu acelaşi obiect de activitate. RENFE Alquiler de Material Ferroviario este o creaţie nouă, care va prelua excedentul de material rulant al RENFE pentru a îl putea închiria opera-torilor privaţi interesaţi să pătrundă pe piaţa spaniolă. RENFE Alquiler va avea astfel în dotare 51 de automotoare, 49 de locomotive şi peste 1.000 de vagoane.

În calitatea sa de companie-mamă, RENFE Operadora, care va deţine 100% din capitalul social al noilor societăţi, va defini strategia de afaceri a grupului. La rândul lor, subsidiarele nou create vor fi dotate cu propriile organe de conducere pentru a îşi stabili şi desfăşura activitatea de producţie atât în Spania, cât şi în străinătate. Toate cele patru companii noi urmează să îşi acopere nevoile de personal cu angajaţi din cadrul RENFE Operadora.

spania restructurează renfe pentru

competitivitate sporităGândită pentru a consolida compania înainte de liberalizarea transportului feroviar

de pasageri, reorganizarea ReNFe se realizează cu întârziere.

de Felicia Gheorghieş

Page 31: Club feroviar - septembrie 2013

29

2013 Septembrie

INTeRNaŢIoNaL

Decretul-lege mai stipula că pentru a nu fi întreruptă activitatea, după formarea celor patru companii, se va considera că acestea deţin licenţă de companie feroviară şi cer-tificat de siguranţă, dar în decurs de şase luni de la începerea serviciilor de exploatare vor trebui să solicite fiecare o nouă licenţă de companie feroviară, iar în maximum un an vor trebui să aplice fiecare pentru un nou certificat de siguranţă.

altE Măsuri dE MărirE a Randamentului

Pentru reducerea pierderilor rezultate din operarea serviciilor de transport feroviar, autorităţile spaniole au luat şi alte măsuri complementare restructurării RENFE. De-cretul-Lege Regal nr. 22 din 20 iulie 2012 prevedea astfel suprimarea de la 31 decem-brie 2012, din cauza pierderilor şi datoriilor mari, a companiei FEVE (Ferrocarriles Es-pañoles de Vía Estrecha), care gestiona şi exploata liniile cu ecartament îngust. În urma încetării existenţei FEVE, RENFE a preluat bunurile şi drepturile acesteia necesare pen-tru prestarea serviciilor de transport pe căile cu ecartament îngust şi mentenanţa materi-alului rulant aferent, iar administratorului in-frastructurii spaniole, ADIF, i-au revenit sar-cinile legate de gestionarea şi mentenanţa liniilor. Măsura luată de autorităţile spaniole a avut ca scop eliminarea costurilor duble şi raţionalizarea serviciilor.

Tot în vederea reducerii pierderilor, guver-nul spaniol a aprobat pe 27 decembrie 2012 un plan de raţionalizare a serviciilor RENFE de transport feroviar de pasageri de parcurs mediu care vor continua să fie finanţate de stat, fiind reglementate ca obligaţii de servi-

ciu public. Acest plan de raţionalizare vizează atingerea unor economii anuale cu costurile directe de 51 milioane euro în 2015. Pentru a permite ameliorarea în funcţie de evoluţia transportului feroviar, lista conexiunilor finanţate, care include legături cu un grad de utilizare de peste 15% (şi în cazuri speciale, din motive de coeziune, conexiuni cu un grad de utilizare de 10-15%), va fi revăzută o dată la doi ani.

În acelaşi scop al diminuării pierderilor, Consiliul de Miniştri a adoptat pe 5 iulie 2013 măsuri pentru raţionalizarea serviciilor Avant (de parcurs mediu şi mare viteză) şi a celor prestate pe liniile cu ecartament îngust oferite de RENFE, estimându-se că aceste dispoziţii vor asigura economii de 4,6 milioane euro şi, respectiv, de 4,7 milioane euro.

liBEralizarEa întârziE în FavoaRea RenFe

Stabilită iniţial pentru iulie 2013, prin De-cretul-Lege Regal nr. 4 din 22 februarie 2013, privind măsuri de sprijinire a sectoru-lui de afaceri, de stimulare a creşterii şi de creare de locuri de muncă, era modificată data liberalizării transportului feroviar de pasageri. Noul decret-lege stipula implemen-tarea progresivă a liberalizării, de la 31 iulie 2013 doar serviciile turistice fiind deschise concurenţei. Într-o fază ulterioară, guvernul spaniol urmează să stabilească un număr determinat de titluri abilitante, durata acesto-ra şi liniile pe care vor fi acordate, titluri care vor fi atribuite operatorilor privaţi prin licitaţie. Decretul-lege favorizează din nou RENFE, care va dispune de un titlu abilitant pentru toată reţeaua, fără a fi nevoită să participe la licitaţie.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Trenuri de mare viteza in Gara Atocha din Madrid

Page 32: Club feroviar - septembrie 2013

30

actE lEgislativE apărutE în monitoRul oFicial

558 / 3 septembrie 2013

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar

HG 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar a fost adoptată pentru transpunerea Directivei 2008/57/CE privind interoperabilitatea sistemului feroviar.

Actul normativ modifică HG 877/2010 în vederea îndeplinirii solicitărilor Comisiei Europene din dosarul EU Pilot nr. 3208/11/MOVE privind transpunerea Directivei 2008/57/CE.Comisia Europeană a apreciat în dosarul EU Pilot nr. 3208/11/MOVE privind transpunerea Directivei 2008/57/CE că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE, în ceea ce priveşte următoarele aspecte: - transpunere necorespunzătoare a prevederilor art. 21 alin. (5) din Directiva 2008/57/CE referitoare la valabilitatea în România a autorizaţiei de punere în funcţiune a unui vehicul feroviar acordată de un stat membru al Uniunii Europene ; - transpunere necorespunzătoare a prevederilor art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE privind referirea care trebuie făcută la prevederile corespunzătoare din Directiva 2008/57/CE şi Directiva 2004/49/CE.)

580 /12 septembrie 2013

Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Sere şi Pepiniere“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.

acte leGislative ale uniunii EuropEnE puBlicatE în Jurnalul

oFicial

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. 91/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind statisticile din transportul feroviar, în ceea ce priveşte colectarea datelor privind mărfurile, călătorii şi accidenteleCelex: 52013PC0611

Hotărârea Curţii (camera întâi) din 26 septembrie 2013. Procedură iniţiată de ÖBB-Personenverkehr AG.Cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare: Verwaltungsgerichtshof - Austria.

Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 - Drepturi şi obligaţii ale călătorilor din transportul feroviar - Articolul 17 - Despăgubire pentru preţul legitimaţiei de transport în caz de întârziere - Excludere în caz de forţă majoră - Admisibilitate - Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf - Competenţe ale organismului naţional responsabil pentru executarea acestui regulament - Posibilitate de a impune operatorului de transport feroviar să îşi modifice condiţiile privind despăgubirea călătorilor.Celex: 62011CJ0509

INFo LeGISLaTIV

Page 33: Club feroviar - septembrie 2013

29

2013 Septembrie

Page 34: Club feroviar - septembrie 2013