club feroviar - octombrie

2012 Octombrie

Nr. 09, Octombrie 2012 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

Zilele Feroviare 2012Cum ne câştigăm locul pe harta coridoarelor euroasiatice

• Linie industrială nouă la Giurgiu• Cum plănuim Marea Viteză

• Căile ferate, ignorate în transportul metropolitan

1

2012 Octombrie

CUPRINS

Lucrări de reparaţii pe Bucureşti-Câmpina• Astra Vagoane Arad livrează vagoane în Brazilia• România, pe primul loc în ceea ce priveşte cota de piaţă a operatorilor privaţi

02 Ştiri

Infrastructură feroviară pentru un trafic în creştere în Portul ConstanţaPe fondul unei creşteri semnificative în traficul de mărfuri, Portul Constanţa a demarat lucrările pentru modernizarea...

06 Infrastructură

Club FeroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: [email protected] Partner Club Feroviar: Cosmin BotezDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Elena IlieFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan

Foto: © Club Feroviar

Foto copertă: © Club Feroviar

Sesiunea Transport de Marfă: Exploatarea avantajelorcoridoarelor de marfă

22 Zilele Feroviare 2012

Zilele Feroviare 2012 Cum ne câştigăm locul pe harta coridoarelor euroasiaticeAflat anul acesta la a VII-a ediţie, evenimentul Zilele Feroviare a captat atenţia pieţei feroviare ...

10 Eveniment

Linie industrială nouă la Giurgiuvoestalpine Steel Service Center Romania, parte a grupului austriac voestalpine şi cel mai nou membru al Diviziei Oţel voestalpine...

08 Infrastructură

32 Info Legislativ

Sesiunea Transport de Pasageri:Provocări şi oportunităţi


Sesiunea Infrastructură:Interoperabilitatea completă a coridoare-lor paneuropene – între mit şi realitate


Cum plănuim Marea Viteză24 Zilele Feroviare 2012

Railway Technology Expo 201226 Zilele Feroviare 2012

Vizită tehnică pe şantierul staţiei Academia Militară

28 Foto reportaj

Căile ferate, ignorate în transportul metropolitan

30 Urban

Lucrări de reparaţii pe Linia Braşov – podu oLt

Vest Construct a câştigat licitaţia deschisă în iulie pentru lucrările de reparaţii pe linia Braşov – Podu Olt. Valoarea contractului se ridică la 3,3 milioane lei fără TVA, după ce fusese iniţial estimată la 5,6 lei. Se vor efec-tua lucrări de consolidare a rambleului, lucrări de consolidare a platformei şi terasamentului, lucrări de suprastructură şi la instalaţiile TTR şi BLA care sunt amplasate pe linia CF 205 Braşov – Podu Olt, între km.40+695-40+720.

astra vagoane arad Livrează vagoane în BraziLia

Astra Vagoane Arad a anunţat că e gata să livreze în Brazilia primele vagoane de pasageri, în urma unui contract câştigat la în-ceputul anului constând în livrarea a 100 de vagoane către compania Vale. Vale este a doua companie minieră din lume ca mărime, având sediul în Brazilia şi activităţi în 37 de ţări. Vale desfăşoară, de asemenea, şi activităţi legate de transport şi logistică, iar pe două din liniile pe care operează în Brazil-

ia transportă şi pasageri: linia Carajás (EFC) – 892 km şi linia Vitoria-Minas (EFVM) – 905 km „Primele 11 vagoane vor fi recepţionate luna viitoare, urmând ca expedierea să se facă în decembrie”, a declarat pentru Economica.net Valer Blidar, patronul Astra Vagoane Călători. Potrivit acestuia, compania va livra al doilea transport, format din 28 de vagoane, în luna aprilie a anului viitor.EximBank a acordat companiei Astra Vagoane Călători pentru a putea participa la licitaţie o scrisoare de contra-garanţie bancară a cărei valoare depaşeşte 31 de milioane de euro.

cFr căLători „internaLizează” reaBiLitarea vagoaneLor

CFR Călători a anunţat că va derula în pe-rioada următoare, din resurse financiare pro-prii, programe de reabilitare a vagoanelor la interior, în unităţi ce aparţin companiei. Operatorul încearcă astfel să menţină locurile de muncă pentru angajaţi si să reducă cos-turile financiare aferente ridicării gradului de confort - prin internalizarea în unităţile proprii ale activităţilor de recondiţionare.

2

oFerte diversiFicate pe trenuriLe intercity

Trenurile intercity ale CFR Călători vor beneficia de un serviciu în plus: cărţi de citit în tren, oferite de Book-Land. Un proiect pilot a fost iniţiat timp de o săptămână, în trenurile IC 573 Bucureşti Nord – Galaţi şi IC 572 Galaţi – Bucureşti Nord. Testul pilot a demonstrat că pasagerii acestor trenuri respectă şi apreciază iniţiativa.CFR Călători şi BookLand vor extinde programul, începând cu data de 02 noiembrie, la nivelul tuturor trenurilor InterCity de pe reţeaua feroviară din România. În perioada următoare, va avea loc acţiunea de echipare a vago-anelor cu cărţi în format clasic şi cu e-book-uri (stickere cu coduri QR), aşa încât după data de 13 noiembrie, în toate trenurile Intercity pasagerii vor beneficia de acest serviciu.CFR Călători nu are costuri pentru pu-nerea în aplicare a acestui proiect, efor-tul financiar fiind asumat de BookLand.„Acest parteneriat reprezintă un ser-viciu colateral pentru CFR Călători, ce va aduce plus valoare transportului cu trenul”, a declarat directorul general al CFR Călători, Ştefan Roşeanu.

ŞTIRI

2012 Octombrie

Operatorul utilizează zilnic un număr de pes-te 1100 de vagoane, o pondere semnificativă (peste 50%, mai mult de 600 de vagoane) fiind reprezentată de vagoanele utilizate pen-tru asigurarea compunerii trenurilor Regio. O bună parte dintre acestea sunt vagoane mo-dernizate în ultimii 6 ani în unităţile de resort din industria feroviară autohtonă. Procesul de modernizare a constat la acel moment, în principal, în reamenajarea interiorului prin în-locuirea integrală a obiectelor de mobilier şi modificarea designului. Vagoanele modern-izate în anii 2000 au cunoscut în ultimii 12 ani diferite etape de utilizare - prin introducerea în prima fază în compunerea trenurilor Rapid (anii 1999 – 2005), a trenurilor Accelerat (anii 2005 – 2009) şi apoi a trenurilor Personale, actuale Regio. În perioada următoare se impun lucrări de reabilitare a vagoanelor menţionate, lucrări

ce se vor desfăşura concomitent cu cele prevăzute deja la partea de confort cu ocazia reparaţiilor planificate.

compLexuL energetic oLtenia repară LiniiLe industriaLe

Trei companii diferite au câştigat licitaţia organizată de Complexul Energetic Oltenia pentru reparaţii şi întreţinere curentă a lini-ilor de cale ferată: Fercon pentru lucrări în Secţia Berbeşti, Horema Impex pentru Motru Mehedinti şi CON Metal CF pentru secţia Rovinari. Liniile care vor intra în reparaţii însumează 8 km. 767.000 mii de lei va plăti Complexul Energetic Oltenia pentru aceste lucrări, cu mult mai puţin faţă de 1,1 mili-oane cât estimaseră valoarea contractelor la deschiderea licitaţiei.

3ŞTIRI

omoLogarea vectron în românia

Locomotiva Vectron fabricată de Siemens a fost omologată şi în România, a anunţat Gabriel Stanciu, Director de Vânzări al Siemens România, în cadrul evenimentului Zilele Feroviare. Aceasta a fost prima omologare permanentă a locomotivei din Europa.Conceptul produsului Vectron oferă o gamă completă de locomotive modulare mono şi mul-tisistem pentru reţelele europene de tensiune alternativă AC şi cele de tensiune continuă DC, atât pentru trenurile rapide de pasageri cât şi pentru traficul de marfă transfrontalier.Caroseria locomotivei este proiectată astfel încât să poată rezista solicitărilor cazurilor de încărcare în conformitate cu DIN EN 12663:2000 categoria P.1 şi prDIN RO 12663-1:2007 categoria L şi UIC 651:2002. Aceasta înseamna o forţă maximă de tracţiune statică de 1500 kN şi o forţă maximă statică de comprimare de 2000 kN.Peretele lateral al cabinei este întărit pentru a asigura spaţiul necesar de supravieţuire pen-tru mecanicul de locomotivă, în cazul scenariilor de tamponare în conformitate cu TSI HS RST:2008 si EN 15227:2008.A doua omologare permanentă a fost obţintă în Polonia, unde au fost făcute şi teste de tracţiune.

Foto

: SIE

ME

NS

A.G

.

4

compania naţionaLă a uraniuLui cumpără servicii de reparare şi

de întreţinere

Compania Naţională a Uraniului va plăti 500 .000 de lei pentru servicii de reparare şi de întreţinere a două locomotive, LDE 2100 CP şi LDH 1250 CP, aparţinând Sucursalei Feldioara. Firma câştigătoare a contractului este TIBOB TRANS S.R.L. din Braşov. Ser-viciile presupun între 6 şi 12 revizii tehnice tip RT, R1 şi R2 pe an, din 2012 în 2015, semnându-se un acord cadru pe o durată de 4 ani. Termenele de execuţie vor fi de maxim 8 ore pentru RT, 12 ore pentru R1 şi 24 de ore pentru R2.

reaBiLitare de poduri şi tuneLuri în regionaLa cLuj

Autoritatea de Management a POS-T a inclus un nou proiect pe lista proiectelor cu finanţare în exerciţiul 2007-2013. Este vorba despre proiectul „Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj”, inclus pe Axa prioritară 2 / DMI 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infra-structurii feroviare naţionale şi a serviciilor pen-tru călători. Valoarea proiectului este de 14,3 milioane lei şi se află în evaluare. Alte două proiecte similare, corespunzătoare Regionalelor Iaşi şi Bucureşti se află în evalu-are, iar altele pentru Regionalele Constanţa, Timişoara şi Braşov au fost aprobate. CFR SA a demarat în 2012 şi lucrări în Regio-

nalele Braşov şi Timişoara, în urma atribuirii licitaţiei corespunzătoare unei asocieri for-mate din Swietelsky, Sopmet şi Dafora.

metrorex repară aparateLe de caLe

În vederea executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la aparatele de cale pentru o perioadă de 4 ani, Metrorex achiziţionează aparate de cale, piese de schimb pentru aparate de cale, plăci metalice suport pen-tru şina tip 49 şi tip 60 şi joante izolante şi cupoane de tranziţie, lansând o licitaţie pen-tru încheierea unui acord cadru. Valoarea estimată a contractului este de 16,5 milioane de lei, sursa de finanţare a achiziţiei este asigurată prin buget din subvenţie şi venituri proprii. Cantitatea totală de produse ce va fi achiziţionată pe durata întregului acord-cadru este de: 180 bucăţi, 87 seturi, 112.942 kg, 20 de perechi.

ŞTIRI

tiBBett Logistics accentuează activitatea internaţionaLă a terminaLuLui din Bucureşti

Tibbett Logistics a redenumit terminalul său intermodal din incinta parcului Europolis - „Termina-lul Intermodal Internaţional Bucureşti” sau BIRFT, motivând prin faptul că o mare parte din piaţa din Europa de Est nu este conştientă că serviciile furnizate în cadrul terminalului reprezintă mai mult decât un simplu serviciu de transport intermodal, local.Pe 29 octombrie 2012 a sosit în Bucureşti primul tren direct din Germania şi Austria operat de Tibbett Logistics. Trenul a fost format din 38 de unităţi intermodale – opt semiremorci şi 30 containere de 45’ „pallet-wide” – având ca destinaţie companii importatoare din Sud- Estul României, în principal Bucureşti şi Ploieşti. Terminalul deschis tuturor operatorilor fe-roviari realizează transferurile de containere mari-time care sosesc pe cale ferată pe semiremorci specializate de containere şi vice-versa. Printre clienti se numără linii maritime importante, case de expediţii precum şi utilizatori direcţi. „Credem că – prin Portul Constanţa – România este punctul firesc de intrare către Europa din Est şi restul lu-mii. Scopul nostru este să facilitam transportul eficient de mărfuri din port către destinaţiile finale din Europa, precum şi din statele UE înapoi către România”, a declarat David Goldsborough, CEO Tibbett Logistics. Fo

to: T

ibet

t Log

istic

sFo

to: C

lub

Fero

viar

5

2012 Octombrie

împrumut Berd pentru modernizarea trenuriLor din

moLdova

Un proiect privind acordarea unui împru-mut Căilor Ferate din Moldova este în curs de aprobare la nivelul BERD. Împrumutul va finanţa programul de modernizare şi repa-rare a parcului de material rulant destinat tran-sportului de călători. Proiectul are în ve-derea şi acordarea de consultanţă către CFM în vederea lansării programului de reformă şi pentru reducerea consumului de energie. Costurile totale ale proiectului sunt estimate la 30 de milioane de euro, din care BERD va acorda 25 de milioane. Împrumutul ar putea fi aprobat la începutul anului viitor, în februarie.

Lucrări de reparaţii pe Bucureşti-câmpina

Wiebe România a câştigat un contract de 3 milioane lei pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii pe tronsonul Bucureşti – Câmpina, parte a Coridorului IV Paneuropean. Lucrările se vor efectua pe firul I şi II de la km. 1+ 000, pâna la km. 94 + 298. Conform documentelor de licitaţie, se vor executa lucrări de înlo-cuire a materialelor de cale ce prezintă uzuri mecanice apărute în procesul de exploatare în scopul asigurarii funcţionarii normale, con-tinue şi în condiţii de siguranţă a transportului feroviar. Durata lucrărilor va fi de maxim 1,5 luni şi nu va depăşi data de 15 decembrie 2012, data finalizării contractului.

românia, pe primuL Loc în ceea ce priveşte cota de piaţă a operatoriLor privaţi

România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cota de piaţă a operatorilor privaţi de marfă, luând în calcul indicatorul tone-kilometri. Astfel, întreprinderile altele decât opera-torul cel mai important deţin cele mai mari cote de piaţă în România (55%), în Regatul Unit (51%) şi în Estonia (43%), după cum reiese al treilea raport al Comisiei Europene de monitorizare a evoluţiei pieţei feroviare transmis Parlamentului European.În cei doi ani de criză, cota de piaţă deţinută de operatorii neistorici a crescut semnificativ în mai multe state membre (de la 10 la 23% în Letonia, de la 14 la 27% în Belgia şi de la 10 la 20% în Franţa), rămânând însă nulă sau aproape nulă în Finlanda, Irlanda, Lituania şi Luxemburg.

ŞTIRI

Cotele de pia�ă, în %, ale tuturor transportatorilor feroviari de marfă în afară de transportatorul principal

0

10

20

30

40

50

60

Fi ie LT lU SK Si eS PT Be AT

HU Fr lv IT DE

DK

No

BG PL Nl

Se ee UK

ro

Cotele de piaţă, în %, ale tuturor transportatorilor feroviari de marfă în afară de transportatorul principal

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

6 INfRaSTRUCTURa

InFRASTRUCTURă FEROVIARă PEnTRU Un TRAFIC în CREŞTERE

în PORTUL COnSTAnţA

Pe fondul unei creşteri semnificative în traficul de mărfuri, Portul Constanţa a demarat

lucrările pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii feroviare, la doi ani de la lansarea

licitaţiei corespunzătoare.

compania Naţională „Administraţia Por-turilor Maritime” a anunţat pentru primele trei trimestre ale anului o creştere de 13% în traficul total de mărfuri faţă de perioada similară a anului trecut.

Traficul total de mărfuri prin porturile mari-time româneşti a înregistrat, în perioada ia-nuarie - septembrie 2012, 38.005.530 tone, faţă de 33.636.604 tone în aceeaşi perioadă a anului 2011. Creşteri de trafic s-au înreg-istrat la cereale, îngraşăminte naturale şi chimice, minereuri şi deşeuri neferoase, mi-nereuri de fier, deşeuri de fier şi oţel, produse chimice.

O creştere mai mică s-a înregistrat şi în privinţa traficului de containere. Cantita-tiv, creşterea a fost de 3%, iar în ceea ce priveşte numarul de TEU-uri, creşterea a fost de 4,15%. Traficul de containere în-registrat la finalul lunii septembrie 2012 a totalizat 5.104.344 tone, respectiv 523.441 TEU, comparativ cu aceeaşi perioadă a anu-lui 2011 când au fost înregistrate 4.969.563 tone, respectiv 502.577 TEU.

În Portul Constanţa, în luna octombrie au în-ceput lucrările pentru dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul fluvio-maritim, termenul de execuţie fiind de 18 luni.

Obiectivele urmărite sunt creşterea capacităţii căii ferate pentru transportul mar-furilor uscate vrac din şi către sectorul fluvio-maritim al portului Constanţa şi transferul congestionării traficului, generat de dezvolta-rea activităţii în sectorul fluvio-maritim, din Agigea Nord către zonele mai largi şi în ap-ropierea danelor. Triajul se va construi într-o zonă în care există suficient spaţiu pentru o

dezvoltare ulterioară. Lucrările sunt realizate de Consal Trade,

câştigătoarea unei licitaţii suspendate mult timp din cauza contestaţiilor. Valoarea con-tractului este de 54,2 milioane de lei (12,7 milioane euro) proiectul fiind finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Transport, pe Axa prioritară 2, DMI 2.3 - Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime.Contractul a fost semnat în luna mai, până acum derulându-se faza de proiectare.

Compania Naţională „Administratia Portur-ilor Maritime” Constanţa a lansat şi o licitaţie pentru asistenţa tehnică de supraveghere a acestor lucrări. S-au depus trei oferte, deschise pe 15 octombrie: Tractebel şi Ac-ciona cu o ofertă de 1.255.941 lei, Systra şi Metroul SA cu o ofertă de 819.975 lei şi Baicons Impex SRL cu o ofertă de 1.156.165 lei. Toate ofertele sunt fără TVA. Asistenţa tehnică cuprinde servicii de arhitectură, serv-icii de inginerie şi servicii integrate de ingin-erie, servicii de amenajare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică, servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică, servicii de testare şi analiză tehnică. Finanţarea se asigură tot prin fonduri structurale ale Uniunii Europene prin POST 2007-2013.

de Florentina Ghemuţ

CLUB FEROVIAR CONFERENCEROMANIA 2020 RAILWAY INFRASTRUCTURE 8th edition

CLUB FEROVIAR CONFERENCE ROMANIA 2020 RAILWAY PASSENGER TRANSPORT 8th edition

CLUB FEROVIAR CONFERENCEROMANIA 2020 RAILWAY FREIGHT & LOGISTICS 8th edition

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]

www.conferinte.clubferoviar.ro

Conferences 2013

Media Partners:

CITY ON THE MOVEMetropolitan

Club Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

20 & 21 March 2013, Sibiu

20 & 21 February 2013, Sibiu

24 & 25 April 2013, Constanţa

Investments in Developing Romanian Railways

3rd International Technical Colloquium on Freight Rolling Stock

3rd International Technical Colloquium on Passengers Rolling Stock

3rd International Technical Colloquium on Infrastructure

8 INfRaSTRUCTURa

LInIE InDUSTRIALă nOUă LA GIURGIU

voestalpine Steel Service Center Romania, parte a grupului austriac voestalpine şi cel mai

nou membru al Diviziei Oţel voestalpine, a inaugurat la 18 octombrie Centrul de procesare a

oţelului de la Giurgiu, în urma unei investiţii de aproximativ 20 de milioane de euro.

„este unul dintre cele mai eficiente cen-tre de procesare a oţelului pentru tablă de oţel de cea mai înaltă calitate din sud-estul Europei”, a declarat Stefan Einfalt, Ma-nager de Proiect şi Membru al Consiliului de Administraţie al voestalpine Steel Service Center România.

Construcţia centrului de prelucrare a oţelului de la Giurgiu a fost începută în anul 2010 şi a fost finanţată de Fondul pentru Dezvoltare Europeană Regională (FDER) şi de Guver-nul României prin Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice, pe proiectul intitulat „Extinde-rea durabilă şi pe termen lung a voestalpine Steel Service Center în Europa de Sud-Est”.

„Compania a construit o cale ferată proprie la Giurgiu, dispunând de 120 de m în afara fabricii şi de 100 de m în interiorul acesteia,

direct racordată la reţeaua naţională de cale ferată. Intenţionăm să folosim transportul feroviar pentru a aduce materiile prime din Austria, în special iarna când Dunărea va fi în mare parte îngheţată. Pentru transportul oţelul ce va fi procesat la Giurgiu am putea colabora cu CFR Marfă sau cu operatorii privaţi de transport feroviar de marfă”, ne-a declarat Stefan Einfalt, Managerul de pro-iect. Linia a fost construită in primăvară de Wiebe Romania

Fabrica are o capacitate anuală de producţie de 130.000 de tone de tablă din oţel procesat, cu posibilitatea dublării acesteia pe măsură ce piaţa se va dezvolta. Materia primă va fi transportată pe fluviul Dunărea, de la oţelăria voestalpine din Linz (Austria), unde se află şi sediul central al voestalpine. Fabrica a devenit operaţională din octombrie 2012.

„Ne propunem ca până în 2016 să reuşim să ajungem la o producţie anuală de 130.000 de tone de table din oţel procesat, iar în funcţie de evoluţia şi dezvoltarea pieţei să putem chiar dubla capacitatea”, a declarat Einfalt.

„Am ales România şi în special Giurgiu datorită poziţiei sale geografice, aflându-se chiar în centrul pieţelor noastre cheie. Ne propunem să dezvoltăm în mod con-stant parteneriate strânse şi de durată cu clienţii, să atragem noi potenţiali clienţi şi să exploatăm posibilele segmente de piaţă care sunt relevante pentru industria noastră”, a precizat Gernot Schwarzhuber, membru al Consiliului de Administraţie al voestalpine Steel Service Center România. Prin deschi-derea noii facilităţi de producţie, voestalpine ţinteşte şi pieţele regionale cu focus pe Bul-garia, Serbia şi Turcia. Grupul austriac îşi propune ca 70% din producţie să meargă la export către clienţii din regiune în timp ce 30% din producţie va fi destinată clienţilor din România.

de Elena Ilie

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]

Media Partners:

CITY ON THE MOVEMetropolitan

Club Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

8th edition8-9 October 2013Bucharest, Romania

www.railwaysummit.com

10

Zilele Feroviare 2012CUM nE CâŞTIGăM LOCUL PE hARTA

CORIDOARELOR EUROASIATICE

aflat anul acesta la a VII-a ediţie, evenimentul Zilele feroviare a captat atenţia pieţei

feroviare din România în zilele de 9 şi 10 octombrie. Continuând orientarea pe care a lansat-o în

2010, Zilele feroviare se concentreză pe discutarea proiectelor din Spaţiul Extins al Mării Negre,

rezervând un rol important poziţionării României în acest spaţiu şi proiectelor interne româneşti.

evenimentuL a fost deschis de Octa-vian Udrişte, preşedinte Onorific al Clubului Feroviar, care a mulţumit participanţilor pen-tru prezenţa lor numeroasă la această a a VII-a ediţie a Zilelor Feroviare, accentuând importanţa acestui eveniment în consoli-darea dialogului dintre autorităţi şi mediul de afaceri. Au luat cuvântul în deschidere Daniel Birsan din partea Asociaţiei Indus-triei Feroviare din România şi Jean-Pierre Loubinoux, Director General al UIC, alături

de Septimiu Buzaşu, ca reprezentant al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi de Sorin Bota, ca reprezentant al Senatu-lui României – Comisia de Buget Finanţe.

Prezentările din prima zi s-au concentrat în cea mai mare parte pe definirea cori-doarelor de transport în spaţiul euroasiatic şi pe proiectele majore de infrastructură din acest spaţiu. Pentru România, Coridorul IV însumează toate aceste aspecte, fiind axa majoră de transport identificată până acum


EVENIMENT

2012 Octombrie

de Comisia Europeană pe teritoriul ţării noastre. În discursul său de deschidere, Daniel Birsan, preşedinte al AIF, a cerut ca „prioritatea zero” a Guvernului în domeniul feroviar să fie asigurarea finanţării conti-nue a proiectelor de infrastructură lansate în 2012, având în vedere importanţa lor şi necesitatea finalizării lor în termen. Ur-gentarea licitării şi semnării contractelor de întreţinere multianuală, atât a secţiunilor recent reabilitate cât şi a altor secţiuni care fac parte din liniile magistrale este o altă prioritate identificată de AIF.

A doua zi a Zilelor Feroviare a continuat cu trei sesiuni paralele, dedicate transpor-tului de pasageri, transportului de marfă şi infrastructurii.

Joan Amorós, Secretar General al FERRMED („Promotion du Grand Axe Ferroviaire de Marchandises Scandinavie-Rhin-Rhône-Mediterranée Occidentale”), a prezentat obiectivele asociaţiei constituită în 2004 şi

orientată strict spre promovarea intereselor operatorilor de marfă din Europa. Cele 150 de companii membre promovează crearea unor axe de transport care conectează cele mai importante porturi maritime şi de uscat din Europa şi impunerea unor standarde tehnice. Într-un studiu realizat de FER-RMED se demonstrează că impunerea acestor standarde va relansa transportul feroviar de marfă şi îi va creşte competi-tivitatea. Ele se referă, printre altele, la im-punerea unei încărcături maxime pe osie între 22,5 – 25 tone, posibilitatea de a avea trenuri lungi de 1500 de metri care să poată transporta între 3.600 şi 5.000 tone, nivel maxim de declivitate de 12 la mie, dar şi la rute ocolitoare pentru marfă pe lângă mar-ile oraşe, electrificarea liniilor, armonizarea taxelor de infrastructură etc.

Armenia îşi propune să se integreze mai bine în coridoarele de transport euroa-siatice, a declarat Victor Rebets, Direc-tor General al South Caucasus Railway,

11EVENIMENT

12

companie care administrează căile ferate ale Armeniei. Pentru aceasta, Armenia se concentrează pe construcţia unei noi li-nii (540 km) pe direcţia nord-sud care să lege reţeaua ferată a Armeniei de cea a Iranului, pe care Rebets o consideră ca având potenţial de a deveni cea mai scurtă legătură între Iran şi UE. Costurile unui ast-fel de proiect pot ajunge la 4 miliarde de euro. Un alt proiect al South Caucasus Rail-way este construirea unui centru logistic în apropierea graniţei cu Turcia, la Akhuryan, care ar putea procesa până la 600 de mii de tone anual. Centrul ar putea atrage o mare parte din traficul de cărbune dintre Rusia şi Turcia, care se desfăşoară acum prin por-turile de la Marea Neagră.

Jan Ilík, reprezentant al Ministerului Trans-porturilor din Cehia, a prezentat opinia asu-pra dezvoltării unor servicii de mare viteză din perspectiva unei ţări mici în Europa Centrală. Jan Ilík a arătat că în planurile de dezvoltare a unei reţele de mare viteză euro-pene, Cehia ar putea rămâne pe dinanfară. Situaţia legăturilor internaţionale pe calea ferată ale Cehiei este destul de bună, astfel încât, în acest context, cehii îşi pun întreba-rea dacă au nevoie cu adevărat de mare viteză. Schimbând o abordare bazată pe studii efectuate începând cu 1995, cehii au dezvoltat din 2011 un nou concept, acela de Servicii Rapide, care vizează dezvolta-rea unei reţele de mare viteză în mai multe etape şi pune accentul pe servicii, abordând problema în mod complex. O primă fază se va concentra pe dezvoltarea axei Lovosice – Praha – Brno – Přerov, unde se pot obţine îmbunătăţiri în privinţa duratelor de parcurs prin lucrări de reparaţii pe anumite secţiuni şi se poate utiliza material rulant care să poată circula la viteze de 200 km/h acolo unde infrastructura îi permite, după mod-elul german. Integrarea în reţeaua de mare viteză europeană, prin construcţia unei noi linii care să permită viteze de peste 300 km/h, va reprezenta ultima etapă din acest plan.

Franc Žepič, reprezentant al Ministerului Transporturilor din Slovenia şi Priority Area Coordinator pentru Strategia Dunării, a prezentat Strategia în general şi proiectele feroviare ale Strategiei. Strategia Dunării este cea de-a doua strategie macro-regională după cea a Mării Baltice şi îşi propune să fie o platformă de coordonare a proiectelor deja existente, ci nu să creeze unele noi. Žepič a reliefat că Regiunea Dunării este străbătută de şase din cele 10 Coridoare Pan-Europene şi de şapte axe prioritare TEN-T aşa cum au fost definite în 2004, precum şi de Axa Sud-Estică din conexiunile UE cu vecinătatea, aşa cum au fost identificate în 2007 în Comunicarea Comisiei privind extinderea principalelor axe transeuropene de transport către ţările învecinate. Žepič a punctat că doar trei dintre obiectivele Pilonului 1 al Stra- tegiei – Îmbunătăţirea Mobilităţii se referă la transportul feroviar. Planul de Acţiune al Pi-lonului 1b identifică şapte acţiuni relevante pentru transportul rutier, feroviar şi aerian. Grupul de Lucru care se ocupă de acest pilon coordonat de Slovenia şi Serbia este activ din iunie 2011, şi a selectat din 150 de proiecte primite 17, din care doar şapte pe feroviar. Linia de mare viteză pe teritoriul României a fost şi ea una dintre propuneri şi urmează să fie supusă aprobării membrilor, având statut de Idee de Proiect.

EVENIMENT

13

2012 Octombrie

Roberta Calcina, Project Manager în cadrul South East Europe Programme, unul din programele de cooperare transnaţională dezvoltate de Comisia Europeană în cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013, a vorbit despre cooperarea între ţările din aceste regiuni pentru diferite proiecte feroviare. În total există 13 programe de cooperare transnaţională ale UE active în această perioadă, dar ceea ce diferenţiază Progra-

mul SEE între ele este numărul mare de ţări participante (16 - cea mai vastă arie de acoperire), dar şi diversitatea acestor ţări din punct de vedere economic şi politic. Programul beneficiază de 228 de milioane de euro din fondul ERDF, plus alte 20 de milioane de euro prin IPA şi 2 milioane de euro prin ENPI.

Obiectivele acestui program nu se axează pe dezvoltarea de noi infrastructuri, ci pe îmbunăţirea şi eficientizarea celor ex-istente. (start improving what we already have) Iar principala soluţie pentru realiza-rea acestui obiectiv este de a îmbunătăţi dialogul dintre ţările participante. Printre proiectele feroviare ale acestui program se numără SEETAC (South East Europe-an Transport Axis Cooperation), care va fi continuat de un proiectul ACROSSEE, nou aprobat, SETA (South East Transport Axis) şi RAIL4SEE.

EVENIMENT

14 ZIlElE fEROVIaRE 2012

SESIUnEA TRAnSPORT DE PASAGERI: PROVOCăRI ŞI OPORTUnITăţI

În cadrul sesiunii de transport de pasageri a Summit-ului Zilele feroviare 2012, vorbitorii au expus problemele și oportunităţile transportului feroviar multimodal,

legate de deschiderea pieţelor de transport și liberalizarea serviciilor. Odată cu creșterea cererii unui transport performant, rapid și interconectat, autoritățile

locale și companiile de transport caută cele mai bune soluții pentru alinierea la cererea pieței.

în conferinţa cu tematica transportului de pasageri, discuţiile s-au axat pe zona de transport multimodal, interconectare şi tran-sport transfrontalier. De asemenea, o altă necesitate în lupta pentru creşterea calităţii serviciilor o reprezintă deschiderea şi libe-ralizarea pieţelor feroviare pentru creşterea

competitivităţii în domeniu. Un loc impor-tant printre temele abordate de vorbitori îl reprezintă materialul rulant şi performanţele acestuia, începând cu calitatea serviciilor oferite până la performanţele tehnice şi eco-nomice. În acest articol vom vedea punctele principale atinse de către vorbitorii invitaţi.

de Andrei Marian,

2012 Octombrie

15ZIlElE fEROVIaRE 2012

pieţeLe de transport Feroviar treBuie deschise tuturor

operatoriLor

Frank Jost, Responsabil de Single Eu-ropean Rail Area în cadrul DG MOVE – Comisia Europeană, a prezentat necesi-tatea deschiderii pieţelor feroviare pentru toţi operatorii, într-o manieră care să nu creeze discriminare prin preţuri dar care sa menţină un nivel ridicat de siguranţă şi calitate a serviciilor. Pentru rezolvarea problemelor actuale se propune o refacere a legislaţiei feroviare prin care sa fie elimi-nate problemele de prioritizare a investiţiilor în infrastructura feroviară, să fie crescută transparenţa condiţiilor de piaţă şi reduce-rea diferenţelor discriminatorii în accesul pe infrastructură. De asemenea, pentru creşterea accesibilităţii se va insista pe independenţa managerilor de infrastructură, certificarea locomotivelor şi materialului ru-lant la nivel european, fără a mai fi nevoie de o recertificare pentru circulaţia pe in-frastructura ţărilor membre, implementa-rea ERTMS pe coridoarele principale şi licitarea competitivă pentru contractele de servicii publice. În cadrul prezentării, Frank Jost a prezentat şi o statistică de satisfacţie a călătorilor sistemului feroviar la nivelul ţărilor europene, din statistici reiese că 46%

din călători sunt multumiţi, 18% nu stiu ce să răspundă iar la polul opus, 36% nu sunt mulţumiţi de sistemele feroviare din ţara lor.

şase noi puncte de trecere Feroviară pot Fi reaLizate între

ungaria şi românia

Gyorgy Zarand, Directorul Adjunct al Mav Start, a prezentat mai multe posibilităţi de creştere a accesibilităţii feroviare în zona graniţelor dintre Ungaria şi România. Prin-tre rutele propuse şi care pot fi puse în funcţiune fără extinderea infrastructurii se numără Bekescsaba – Arad – Timişoara, Puspoklanady – Oradea – Cluj Napoca, Szeged – Bekescsaba – Salonta – Oradea şi plecarea din Zahony/Debrecen către Ca-


rei – Satu Mare – Baia Mare. Oportunităţile de realizare a unor trenuri cu mers cadenţat la 2 ore sunt cu atat mai importante pen-tru realizarea unor legături stabile cu oraşe ca Viena şi Budapesta cu România. De asemenea, există posibilităţi de refacere a legăturilor feroviare între Satu Mare – Mateszalaka şi Oradea – Debrecen/Gyoma cu trenuri interregionale şi suburbane. Ca posibilităţi de finanţare pentru punerea în funcţiune a acestor legături pot fi folosite soluţiile parteneriat public-privat şi mai ales suportul financiar prin fondul european pen-tru dezvoltare regională – ERDF.

o nouă strategie pentru cFr căLători va Fi Lansată La

sFârşituL Lui 2012

Ştefan Roşeanu, Directorul General al CFR Călători a realizat o prezentare generală a companiei dar şi o scurtă prezentare a punc-telor strategiei ce va fi lansată la sfârşitul lui 2012. Printre punctele cheie ale strategiei se numără concentrarea pe trenuri de scurtă şi lungă distanţă, servicii transfrontaliere (con-tractul dintre CFR Călători şi MAV Trakctio), trenurile cu orar cadenţat, integrarea serv-iciilor de transport feroviar cu cele de trans-port metropolitan prin puncte intermodale şi servicii de transport suburban. De asemenea un punct cheie al strategiei de dezvoltare a serviciilor CFR Călători este reprezentat de achiziţia de material rulant nou şi moderni-zarea parcului existent în prezent, pentru

scoaterea din circulaţie a materialului cu durata de viaţă depăşită. Ştefan Roşeanu a mai precizat că implementarea sistemelor push-pull va aduce o serie de economii şi îmbunătăţiri ale timpilor de parcurs pentru trenurile care schimbă mai multe locomotive pe traseu.

atragerea către transportuL puBLic începe cu un sistem de

taxare eFicient

Georg Lewandowski, manager zonal de vânzari al companiei Hoft & Wessel din Germania a prezentat o gamă largă de produse ale companiei pe care o reprezintă, începând de la cele mai simple sisteme pentru emiterea rapidă de titluri de călătorie până la terminale complexe care pot emite titluri de transport variate. De asemenea, în portofoliul companiei există şi terminale alimentate cu ajutorul panourilor solare, un avantaj pentru zonele fără reţele de alimen-tare electrică. Tot în cadrul prezentării, vor-bitorul a menţionat importanţa unor termi-nale de vânzare cu meniuri şi limbi variate, facilităţi pentru persoanele cu disabilităţi şi uşurinţă în utilizare.

BomBardier răspunde noiLor cereri în domeniuL trenuriLor de

mare viteză

Mircea Marian, Country Manager Bom-bardier România, a prezentat noile modele de trenuri de mare viteză – Zefiro şi Frec-ciarossa, trenuri concepute pentru linii de mare viteză şi operarea la viteze de până la 360 km/h în serviciu comercial. În cadrul noii generaţii de trenuri de mare viteză a fost realizat trenul Frecciarossa 1000 în colabo-rare cu Ansaldo Berda pentru operatorul Tren Italia, fiind un tren conceput special pentru piaţa italiană. Printre punctele cheie ale acestui tren se regăsesc performanţe în rularea de peste 500.000 km pe an, cu o medie de 18 ore pe zi în serviciu com-ercial. Trenurile sunt dotate cu sisteme de

2012 Octombrie


informare în timp real a pasagerilor, inter-net, sisteme de prevenire a incendiilor şi boghiuri cu suspensie laterală activă.

a treia generaţie aLstom de rame eLectrice şi Bimod cu podea

compLet coBorâtă

Nicolae Dragu, Business Manager în cadrul Alstom România, a prezentat avantajele unei noi generaţii de rame electrice cu po-dea complet coborâtă, Coradia Polyvalent. Prin această nouă generaţie, Alstom aduce o gamă completă de rame electrice şi bimod EMU-DEMU, personalizabile din toate punc-tele de vedere, performante şi eficiente din punct de vedere al consumului şi costurilor de exploatare. Noile trenuri pot fi concepute pentru trafic urban, regional şi regim de tren intercity. De asemenea numărul de vagoane dintr-o ramă poate fi de maximum şase. Producatorul pune accent şi pe protecţia mediului, astfel că trenurile sunt realizate din peste 85% materiale reciclabile şi au un consum de CO2 redus.

Locomotiva vectron, cea mai nouă pLatFormă de tracţiune de

La siemens

Gabriel Stanciu, Business Unit Ma- nager Siemens România, a prezentat noua generaţie de locomotive Vectron, construite pe o platformă ce poate fi configurată după cererea cumpărătorului. Avantajul adus de platforma Vectron este faptul că poate fi fabricată cu diferite clase de putere. De asemenea, construcţia caroseriei este realizată astfel încât pagubele în caz de impact să fie minime, iar durata reparaţiilor să fie redusă. În prezent există, 4 astfel de locomotive în serviciu la operatorul Rail-pool. În 2012, Vectron a primit certificatul de omologare pentru a circula şi pe căile ferate din România.

craiova nu va renunţa La transportuL cu tramvaiuL

Alin Goga, Directorul General al RAT Craiova, a realizat o scurtă prezentare a planurilor de modernizare şi extindere a reţelei de tramvai din oraş şi a menţionat că politica autorităţilor locale este de a creşte calitatea serviciilor de transport public cu tramvaiul. De asemenea, acesta a preci-zat că se poartă discuţii pentru moderniza-rea unui număr de 30 de tramvaie în regie proprie în colaborare cu un constructor de material rulant cu experienţă în domeniu,

fiind în tratative cu două firme, dintre care una românească. În finalul prezentării, di-rectorul RAT Craiova şi-a exprimat dorinţa de a începe o colaborare în viitor cu CFR Călători pentru realizarea unui tren urban care să transporte angajaţii uzinei Ford din Craiova.

ratB treBuie să devină societate comerciaLă

Constantin Ballo, Consilier al Directorului General RATB, a făcut doar câteva precizări legate de modificarea şi îmbunătăţirea cadru-lui instituţional al RATB şi transformarea din Regie Autonomă în societatea comercială. De asemenea, acesta a precizat că în vii-torul apropiat RATB va trebui sa funcţioneze în baza unui contract de servicii.

construcţia magistraLei 5 - cea mai mare investiţie din Bucureşti

Gabriel Sburlan, Director General al Metrorex, a prezentat situaţia actuală a reţelei de metrou din Bucureşti şi proiectele viitoare ale Metrorex. Metrorex transportă

1818

anual peste 170 de milioane de călători(cca 650.000 / zi lucrătoare) şi şi-a diversificat sistemul de taxare în ultimii ani, având patru sisteme în momentul de faţă. „Parametrul care nu ne avantajează este distanţa me-die între staţii, de 1,3 km. La proiectele noi aceasta a fost redusă la 800m, pentru a avea o mai bună acoperire în raport cu cerinţele călătorilor”, a spus Sburlan. Metrorex are un parc de material rulant în circulaţie de 462 de vagoane şi a achiziţionat recent 16 trenuri noi (cu 6 vagoane fiecare) de la firma CAF, câştigătoare a licitaţiei lansată în acest sens. Referitor la trenurile IVA aflate în circulaţie, acestea vor fi retrase în cea mai mare parte, însă 15 rame modernizate de Alstom, care asigură mentenanţa materialului rulant, vor fi păstrate în circulaţie pentru magistrala 4. Metrorex desfăşoară cea mai mare investiţie din Bucureşti: construcţia Magistralei 5 de metrou. În momentul de faţă se lucrează la 10 staţii de metrou şi un depou pe secţiunea Râul Doamnei – Eroilor. Următorul proiect se referă la construcţia a încă două staţii pe Magistrala 4, dintre care cea de capăt dotată cu un punct de transbordare inermodal şi o parcare park&ride. Finanţarea pentru aceste staţii este mai dificilă deoarece se bazează strict pe fonduri bugetare. Anul viitor va fi deschisă o primă licitaţie pentru tronsonul 2 al Magistralei 5 care include şi o achiziţie de material rulant de 30 de trenuri şi o preselecţie pentru construcţia legăturii cu Aeroportul Otopeni.

Sburlan apreciază că în anul 2030 reţeaua de metrou ar putea ajunge la 150 de km de tunele duble de metrou şi 180 de staţii, dacă vor fi asigurate fondurile necesare. Staţia Piaţa Universităţii va fi cea mai adâncă staţie din Bucureşti, la 24 de m adâncime. F.G

noi Linii de tramvai înierBate în Bucureşti

Reabilitarea sistemului rutier şi a liniei de tramvai pe Şoseaua Pantelimon şi pe Şoseaua Iancului din Bucureşti, cuprinzând şi construcţia unui Park&Ride şi a unui ter-minal RATB în capătul Pantelimon-Vergului, a fost prezentată de Ion Dedu, Director Exe-cutiv al Direcţiei Transporturi şi Infrastructură din cadrul Primăriei Bucureşti.

Modernizarea liniilor de tramvai din Bucureşti a fost demarată în anul 2000 - cca 85% se prezintă acum în condiţii nor-male de circulaţie. „Căutăm soluţii cât mai ecologice şi atractive din punct de vedere estetic pentru modernizarea liniilor de tram-vai, cum este cea aleasă pentru Bulevardul

Liviu Rebreanu – linie înierbată”, a declarat Ion Dedu.

Aceeaşi soluţie a fost aleasă şi pentru Şoseaua Pantelimon şi Şoseaua Iancului din Bucureşti. Această arteră va fi străbătută şi de Magistrala 5 de metrou, dar până atunci, Primăria vrea să demareze proiectul de modernizare a sistemului rutier şi a liniei de tramvai, proiect pentru care a fost derulată o licitaţie în 2011. F.G

pentru un transport ecoLogic în interioruL oraşeLor

Sébastien Ridremont, Director de Vânzări în cadrul Diviziei Mainline & Metros al Companiei Bombardier Transportation, a prezentat soluţiile Primove şi Mitrac pentru un transport ecologic în interiorul oraşelor.

ZIlElE fEROVIaRE 2012

19

2012 Octombrie

Primove se bazează pe un transfer induc-tiv de energie între cablurile instalate sub şosea sau terasament şi componentele montate sub vehicule. Este o soluţie ce poate fi aplicată atât pentru tramvaie, cât şi pentru autobuze sau automobile. Primove a fost deja aleasă pentru autobuzele elec-trice în oraşele Braunschweig şi Bruges. Mitrac este un sistem inovativ prin care ul-tracapacitori recuperează energie în timpul frânării pentru a putea fi folosită în timpul accelerărilor sau operării. C.T

aparateLe de caLe: costuL pe durata de viaţă poate

Fi caLcuLat

Laurent Letzelter, Tramway Progam Di-rector în cadrul companiei Vossloh Cogifer, a prezentat aparatele de cale pentru liniile

de tramvai. A abordat două concepte de alcătuire a aparatelor de cale: construcţie sudată (piese prelucrate mecanic sudate, multe componente, adaosuri necesare su-durii, toleranţe mari) şi construcţie mono-bloc (macaz monobloc, doua componente principale, prelucrare continuă fără suduri, întreţinerea uşoară, toleranţe reduse).

Făcând o analiză LCC (costul pe durata de viaţă), macazurile în constructie mono-bloc trebuie utilizate obligatoriu pentru liniile curente, iar macazurile în construcţie sudată numai în zona depourilor (numai dacă con-strângerile bugetare nu permit utilizarea şi aici a construcţiilor monobloc). Macazurile în construcţie sudată au o durată de viaţă limitată, în cazul utilizării în linie curentă, pe cand aparatele de cale care utilizează tehnologiile Vossloh Cogifer Monobloc au o durată de viaţă estimată de 30 de ani. C.T.

aLegerea materiaLeLor – soLuţia pentru reducerea

costuriLor

Dorian Alexandrescu, Director Calitate al voestalpine VAE APCAROM, a prezentat aparate de cale pentru tramvai produse de voestalpine VAE APCAROM. În domeniul aparatelor de cale pentru tramvai, compa-nia are o experienţă de peste 15 ani, livrând în majoritatea oraşelor cu infrastructură de tramvai din România, dar şi în străinătate. Printre avantajele companiei în cadrul gru-pului se numără flexibilitatea, compania lucrând cu majoritatea tehnologiilor care sunt disponibile în grup, câştigând astfel experienţă.

Toţi producătorii caută soluţii de lungire a termenelor de viaţă şi de scădere a costurilor de mentenanţă. În urma analizelor făcute, una dintre posibilităţile pentru reducerea cos-turilor de producere şi utilizare a aparatelor de cale a fost înlocuirea materialelor folosite, parţial sau total. Propunerea voestalpine VAE APCAROM este înlocuirea unei părţi a suprafeţei de rulare a şinei cu o placă din oţel tratat termo-mecanic - HSLAS. C.T.



SESIUnEA InFRASTRUCTURă:InTEROPERABILITATEA COMPLETă A CORIDOARELOR PAnEUROPEnE

– înTRE MIT ŞI REALITATE

Dezvoltarea unui număr mai mare de conexiuni feroviare între Europa şi asia încă ridică o serie de dificultăţi ce pot fi depăşite doar printr-o politică decizională

adecvată în privinţa unor proiecte comune, pentru fiecare stat membru al Regi-unii Extinse a Mării Negre, precum iniţierea mai multor strategii investiţionale şi înlăturarea barierelor normative sau instituţionale ce împiedică dezvoltarea unor

servicii eficiente de transport.

este totuşi un lucru îmbucurător faptul că în ultimii ani, politicile guvernelor statelor SEMN par să se caracterizeze spre o curbă ascendentă pentru infrastructura feroviară; aceasta din urmă nu mai ocupă locul III în preferinţele populaţiei sau ale celor mai mari dezvoltatori de proiecte, ba chiar mai mult, începe să devanseze transportul rutier sau aerian, cele care până de curând păreau să fie concurentele sale imbatabile.

„Reţeaua feroviară din Balcanii de Vest încă

se confruntă cu investiţii insuficiente, iar cele alocate sunt direcţionate către secţiuni de cale ferată izolate şi nu pentru îmbunătăţirea reţelei în ansamblu. Din cauza problemelor de infrastructură, cota de utilizare a acesteia se situează la un nivel de sub 50%. Practic cea mai mare problemă în această regiune este reprezentată de deteriorarea infrastruc-turii”, a declarat Yanni Papapanagiotou, Ex-pert Infrastructură în cadrul WBIF.

Provocările economice, politice, de mediu şi

de Elena Ilie

21

2012 Octombrie


tehnice au constituit una din temele principale de dezbatere în cadrul sesiunii dedicate In-frastructurii Feroviare, cu ocazia desfăşurării la Bucureşti, a Summit-ului Zilele Feroviare 2012.

Dezvoltarea infrastructurii feroviare în Spaţiul Extins al Mării Negre a adus în prim-plan alte teme interesante de discuţii precum Interoperabilitatea completă a coridoarelor pan-europene – între mit şi realitate, proiecte privind programele de inovare şi cercetare în domeniul infrastructurii feroviare dar şi dez-bateri pe tema derulării proiectelor de mare viteză în SEMN. Participanţii la dezbateri au vorbit despre proiectele derulate la nivel de macro-regiune (SEMN) sau la nivel naţional.

„Unul dintre proiectele pe care ni-l prop-unem îl constituie conexiunea Chişinău – Iaşi printr-o cale ferată cu ecartament standard de 1435 mm. Posibilităţile de transbordare şi transvazare vagoane sunt mult mai mari la Chişinău decât la Ungheni.

La 10 octombrie am discutat posbilitatea lansării unui serviciu de transport feroviar de pasageri către Viena, astfel că am putea oferi o concurenţă bună transportului aerian. Deoarece în Republica Moldova nu există servicii aeriene de tip low-cost, un tren către Viena ar fi mult mai ieftin decît avionul”, a

declarat Vitalie Strună, directorul general al Căilor Ferate din Republica Moldova.

„Trebuie să conştientizăm că atunci când vorbim de interoperabilitate vorbim de ERTMS. Noile state membre UE au foarte puţin material rulant sau linii echipate cu ERTMS, ănsă cu toate acestea este nevoie de o analiză atentă pentru a evalua costurile necesare pentru instalarea acestui sistem”, a punctat Boris Živec, Director – Agenţia Publică Slovenă pentru Transport Feroviar.

„Din cele zece coridoare de marfă cuprinse în Regulamentul 913/2010, un număr de nouă coridoare se află pe teritoriul UE. Prin intermediul Strategiei Dunării, încercăm să sprijinim dezvoltarea acestor coridoare sau chiar să propunem dezvoltarea altora noi”, a precizat Franc Žepič, Coordinator Arie Prioritară – Strategia Dunării, Ministerul Transporturilor, Slovenia.

Infrastructura feroviară are un rol cataliza-tor pentru integrare regională sporită, dar şi pentru sprijinirea comerţului şi a investiţiilor străine în Regiune. Marile companii dezvol-tatoare de proiecte, operatorii de logistică vor căuta ca pentru proiectele pe care le demarează sau cele aflate în curs de dez-voltare, să se poată baza pe infrastructura de cale ferată.


SESIUnEA TRAnSPORT DE MARFă: ExPLOATAREA AVAnTAjELOR

CORIDOARELOR DE MARFă

trainose caută soluţii pentru dezvoltarea traficului feroviar în grecia

Athanasios Ziliaskopoulos, CEO al Train-ose, a vorbit despre planurile de dezvoltare ale operatorului grec. În următorii trei ani, strategia sectorului feroviar pe segmentul de marfă vizează conectarea porturilor, a centre-lor de logistică şi a celor industriale la reţeaua feroviară, creşterea cotei de piaţă a transpor-tului feroviar de marfă, optimizarea cooperării în punctele transfrontaliere, reducerea cos-turilor, promovarea proiectelor de electrificare şi investiţii în sistemele tehnologice.

Prin realizarea acestor proiecte, în următoarea decadă Grecia intenţionează să devină un furnizor important pentru serviciile de transport în sud-estul Europei, prin crea-rea unor oferte alternative privind lanţurile de furnizori pe axa Extremul Orient, Balcani, Eu-ropa Centrală şi de Sud Est.

Pentru a atinge aceste obiective, Train-ose are nevoie de mai multe investiţii în infrastructură, cum ar fi conectarea portu-

lui Piraeus cu terminalul COSCO şi portului Alexandroupolis la reţeaua feroviară, dezvolta-rea facilităţilor pentru terminalul de containere din Salonic, dar şi de încheierea de contracte directe cu marile companii industriale sau de schimbarea politicilor tarifare pentru a aaco-peri costurile, în special pentru serviciile de manevră sau de compunere a trenurilor.

Numai o colaborare cu COSCO pentru două trenuri pe zi pe relaţia Pireus-Austria ar fi suficient să dubleze cifra de afaceri a TRAINOSE.

23

2012 Octombrie

turcia îşi dezvoltă infrastructura logistică

Cavit Uğur, Managing Director în cadrul Asociaţiei Furnizorilor de Servicii Logistice din Turcia (UTIKAD), a detaliat investiţiile turce în domeniului transportului de marfă feroviar. În 2012, investiţiile feroviare au crescut cu 62% comparativ cu 2011, iar 32% din investiţiile statului în logistică au fost direcţionate către acest sector.

Odată finalizat, Marmaray (tunelul feroviar pe sub Bosfor) va deschide o nouă rută în traficul de marfă, permiţând circulaţia a 42 de trenuri pe zi.

De asemenea, linia Kars-Tbilisi-Baku va fa-cilita transportul a 3 tone de marfă pe an.

19 terminale şi centre logistice sunt în curs de construire de către TCDD, cele din Sam-sun, Denizli şi Izmit fiind deja puse în operare într-o primă fază.

Printre proiectele de transport de marfă în care este implicat TCDD se numără trans-portul de piese de schimb pentru automobile între Koln şi Kosekoy în Turcia, pe o rută care traversează şi teritoriul României (292 de trenuri în 2011).

FLavia - cooperare pentru folosirea eficientă a capacităţilor existente

Mihaela Popa a prezentat proiectul Flavia, în care Universitatea Politehnica Bucureşti unde activează este partener. Flavia are ca obiectiv crearea unor structuri de cooperare între operatori şi utilizatori pentru folosirea

eficientă a capacităţilor de transport existente. Flavia reprezintă un proiect pentru transfer de bune practici şi cunoaştere şi pentru fun-damentarea unor structuri de cooperare de-a lungul coridorului. Reprezintă, de asemenea, un proiect de promovare a transportului de marfă intermodal, de încurajare a operatorilor şi agenţilor economici de a utiliza transpor-tul intermodal, de realizare a unor studii de pre-fezabilitate pentru noi servicii intermo-dale de-a lungul coridorului şi de analiză a posibilităţilor de extensie a coridorului CE-SE către zona ţărilor TRACECA şi din regiunea Marii Negre.

Proiectul Flavia se concentrează asupra proceselor logistice şi identificarea unor rute: mai rapide – prin măsuri de înlăturare a bari-erelor, mai ales de natură administrativă; mai ieftine – prin utilizarea transportului feroviar şi/ sau fluvial; la îndemâna utilizatorilor – prin informarea completă asupra tuturor opţiunilor de transport şi a efectelor aferente alegerii.


2424

CUM PLănUIM MAREA VITEZăde Florentina Ghemuţ

Proiectul unei linii de mare viteză pe teritoriul României se discută în mediul feroviar de ani de zile, iar din 2007 a existat şi o bază legală, prin Memorandumul

semnat între Guvernele României şi Ungariei.

totuşi, lucrurile nu au evoluat prea mult de atunci şi abia anul 2011 a adus câţiva paşi înainte, pe de-o parte prin includerea proiec-tului în propunerile pentru noua configuraţie a reţelei TEN-T la nivelul global şi, de aici includerea proiectului în lista de proiecte eli-gibile pentru finanţare în cadrul POS-T 2007-2013 (elaborarea unui studiu de prefezabili-tate pentru analiza unor variante de traseu) şi, pe de altă parte, prin aprobarea în luna iulie 2012, la nivelul Ministerului Transpor-turilor şi Infrastructurii, a unui prim plan de măsuri privind promovarea proiectului. Se anunţa, de altfel, pentru 2012, şi lansarea unei licitaţii pentru elaborarea studiului de prefezabilitate.

Piaţa feroviară râmâne încă în expectativă. Doar câteva întâlniri pe această temă au fost organizate de Club Feroviar şi de AIF, dar opinia publică rămâne încă reticentă. Nici autorităţile locale nu şi-au expimat încă opinia cu privire la acest subiect, cu atât mai mult necesară cu cât traseul este încă în discuţie.

Una din secţiunile Zilelor Feroviare s-a referit la proiectele de linii de mare viteză în Spaţiul Extins al Mării Negre. Discuţiile, care au adunat atât participanţii din Sesiunea de Infrastructură, cât şi din cea de Transport de Pasageri, s-au concentrat cu precădere pe dezbaterea proiectului românesc. Adrian Dragomirescu, Şef UIP Infrastructură de mare viteză şi Transport Intermodal/modal în


25

2012 Octombrie

cadrul CFR SA, a prezentat stadiul acestui proiect şi etapele parcurse. El a precizat că obiectivul următor al CFR SA este includerea proiectului în reţeaua centrală a TEN-T. De altfel, secţiunile de mare viteză pe terito-riul Ungariei sunt incluse, ca propunere, în reţeaua centrală. CFR SA ia în calcul şi alte linii de mare viteză în România, care să lege şi oraşe precum Iaşi sau Cluj Napoca.

Gabriel Stanciu, Director de Infrastructură în cadrul AIF, a amintit de întâlnirea pe care AIF a organizat-o pe această temă în 2008, când a şi fost creionată o propunere de strategie naţională în privinţa liniilor de mare viteză. AIF propunea de atunci crearea unei reţele de mare viteză, care să lege cât mai multe din marile oraşe ale ţării cu peste 350.000 locuitori (Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa). AIF propunea pentru început construirea liniei pilot Bucureşti–Piteşti, după care se va continua cu Craiova, Tg. Jiu, Timişoara, cu scopul de a lega capitala cu principalele oraşe prin linii de mare viteză, cu costuri es-timate pentru această primă fază de 30 de miliarde de euro.

Gigi Gavrilă, de la Porr, a propus includerea oraşelor Oradea, Arad şi Timişoara într-o reţea circulară de mare viteză care să lege oraşele mari în sud-estul Europei, folosind 80% din li-nii existente care vor fi reabilitate pentru viteze de 220-250 km/h, cu posibilitatea extinderii ul-terioare către Bucureşti şi sudul Europei.

Prezentări interesante în cadrul acestei se-siuni au avut şi Laurentiu Irinciuc, Country Manager pentru România în cadrul UBIMET, şi Peter Schneyder, Executive Manager în cadrul companiei PAN PLAN.

UBIMET este cel mai mare serviciu meteo privat în Europa Centrala şi de Est. Irinciuc a a expus colaborarea lor cu OBB, care se bazează pe avertizări meteo pentru o op-erare sigură. Acestea includ printre altele raportari zilnice despre posibile probleme cauzate de vreme pentru primul tren al zilei sau analize despre afectarea reţelei de cale ferată de furtuni puternice, viteze mari ale vântului sau inundaţii.

Peter Schneyder a punctat importanţa unei analize bine documentate a cerinţelor unui proiect de mare viteză şi realizarea lui nu-mai în baza evaluării unor beneficii evidente. Opinia sa este că o viteză maximă de peste 200-250 km/h generează mai multe prob-leme tehnice majore dar nu oferă niciun avantaj suplimentar.

Concluzia întâlnirii a fost că linia de mare viteză rămâne un proiect dorit de piaţa feroviară din România. În deschiderea eve-nimentului Zilele Feroviare, Daniel Birsan, preşedinte al AIF, a făcut un apel la unirea forţelor pentru demararea proiectului. „Sun-tem siguri, a spus Birsan, că în condiţiile de astăzi, dar mai ales în cele viitoare, se va dovedi un adevarat succes.”


2626

railway TEChnOLOGy ExPO 2012

de Andrei Marian

Ca în fiecarea an, evenimentul Zilele feroviare a cuprins şi o expoziţie de standuri. au fost prezenți producători mondiali de produse şi tehnologii feroviare, dar și

companii românești care sunt mai recent sau mai demult intrate pe piața feroviară.

dintre producătorii de material rulant internaţionali au fost prezenţi Siemens, Bombardier şi Alstom care au prezentat cele mai noi tehnologii în domeniul locomotivelor, ramelor electrice şi diesel. Ca producători români au fost prezente firme de renume ca Electroputere Craiova, Atelierele Griviţa, As-tra Vagoane Călători Arad şi Softronic. Printre noutăţile prezentate de către Astra Vagoane Călători s-a numărat tramvaiul Imperio, produs la Arad şi Bucureşti, iar de compania Softronic Craiova - rama electrică Hyperion, aflată în curs de finalizare a echipării.

La capitolul infrastructură şi management au fost prezente companii ca Vae Apercom, Romkatel, ISAF, Spiact Craiova, Alpine, Swi-

etelsky, Vossloh Cogifer şi Vae Apcarom. Wiebe România a prezentat în standul pro-priu o serie de mostre de linii sudate şi joante speciale.

Servicii de transport şi mentenanţă a vehi-culelor feroviare au fost prezentate de către asocierea de firme Transferoviar Grup şi Remarul 16 Februarie, prima specializată în transportul de marfă şi călători iar a doua specializată în mentenanţa şi modernizarea materialului rulant. Firmele grupului Grampet au avut şi ele un stand unde au fost prezen-tate serviciile de transport feroviar ale Grup Feroviar Român şi serviciile de mentenanţă a materialului rulant ale companiilor din Gru-pul Grampet.


27

2012 Octombrie


28

VIZITă TEhnICă PE ŞAnTIERUL STAţIEI

ACADEMIA MILITARă

O vizită tehnică pe şantierul noii magistrale de metrou, Magistrala 5, aflată în construcţie, a avut loc în prima zi a Zilelor Feroviare, 9 octombrie 2012. Gheorghe Udrişte, Director de Achiziţii al Metrorex, le-a prezentat participanţilor proiectul lucrării şi stadiul desfăşurării acestuia. Vizita a vut loc în staţia Academia Militară, pe tronsonul Eroilor – Dru-mul Taberei, care va avea lungimea de 6,3 km cale dublă, 10 staţii şi un depou la Valea Ialomiţei.

Participanţii au avut ocazia să coboare la nivelul intermediar al staţiei. Staţia Academia Militară este construită pe 3 niveluri şi necesită realizarea a 3 planşee şi a radierului. Din această staţie vor fi lansate cele două TBM-uri care vor avansa apoi săpând tunelurile.

fOTO REPORTaj

29

2012 Octombrie

fOTO REPORTaj

30

CăILE FERATE, IGnORATE în TRAnSPORTUL METROPOLITAn


Implicarea şi dezvoltarea transportului feroviar în zonele metropolitane a fost una din temele întâlnirii din 11 octombrie,

organizată la Bucureşti de Club feroviar şi Club Metropolitan.

întâLnirea „Mobilitate durabilă şi dez-voltare metropolitană”, organizată sub forma unui workshop, a avut ca scop identificarea problemelor care frânează dezvoltarea unui transport public modern în zonele metro-politane înfiinţate în ultimii ani în toată ţara. Primul sistem de transport integrat pentru o zonă metropolitană a fost lansat recent în Alba Iulia, iar directorul companiei de tran-sport care operează în zona metropolitană , Stelian Nicola – STP Alba, a fost prezent cu mai multe detalii la această întâlnire.

Dezvoltarea unor asemenea sisteme de transport în România întâmpină o serie de obstacole, iar cele legate de cadrul legislativ

sunt printre cele mai presante. Legătura cu zonele suburbane, esenţială pentru dezvolta-rea unor Zone Metropolitane eficiente, este lăsată la iniţiativa unor companii de transport rutier care nu respectă aproape nicio condiţie de confort şi siguranţă, iar câştigurile lor se bazează în mare parte pe evaziune fiscală.

Participanţii la workshop au identificat prin-tre factorii care vor favoriza dezvoltarea tran-sportului în zonele periurbane următoarele: reglementarea legislativă a transportului metropolitan, reglementarea impunerii unor standarde de calitate în acordarea licenţelor de transport, includerea şi promovarea tran-sportului feroviar în planurile de dezvoltare

a transportului metropolitan, găsirea unor surse de finanţare nerambursabile pentru achiziţia de vehicule şi realizarea unor pla-nuri de mobilitate durabilă. Realizarea unui contract de serviciu public pentru presta-rea serviciilor de transport în zonele metro-politane se impune ca o condiţie a calităţii. Este nevoie de încurajarea respectării unor practici europene deja instituite şi legislativ, având în vedere în primul rând respectarea Regulamentului 1370/2007 Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători.

În privinţa transportului feroviar, din discuţiile în cadrul workshop-ului a reieşit că acesta este aproape inexistent în transportul metropolitan. Acest lucru se bazează şi pe neincluderea transportului feroviar ca mod de transport public în legislaţia transportu-lui judeţean. Această ignorare a avantajelor

transportului feroviar este cu atât mai greu de înţeles cu cât în jurul marilor oraşe există o infrastructură adecvată, care ar putea fi modernizată pentru a fi folosită pentru trans-portul de călători de tip navetă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai operatorilor de transport şi ai primăriilor din oraşele Alba Iulia, Bistriţa, Botoşani, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa, Râmnicu Vâl-cea, Oradea, reprezentanţi ai Zonelor Metro-politane Baia Mare şi Oradea, reprezentanţi ai Prefecturilor Ilfov şi Bucureşti, ai Minis-terului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ai Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, ai Societăţii Naţionale de Trans-port CFR Călători, ai companiei Metrorex, ai organizaţiilor URTP, Club Feroviar, Ecopolis şi CODATU, ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti şi ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

De le stanga la dreapta: Ciprian Barna - Director General Zona Metropolitană Oradea, Stelian Nicola - Director General STP Alba Iulia, Ştefan Roşeanu - Director General CFR Călători, Melente Horoba - Preşedinte Executiv URTP, Octavian Udriste - Preşedinte Onorific Club Feroviar, Ion Dedu – Director- Direcţia Transporturi - Primăria Municipiului Bucureşti, Cezar Grozavu - Manager Public - Direcţia Gestionare Program AM POR MDRT

Stelian Nicola

Viorica Beldean

URBaN

31

2012 Octombrie

CăILE FERATE, IGnORATE în TRAnSPORTUL METROPOLITAn


Implicarea şi dezvoltarea transportului feroviar în zonele metropolitane a fost una din temele întâlnirii din 11 octombrie,

organizată la Bucureşti de Club feroviar şi Club Metropolitan.

întâLnirea „Mobilitate durabilă şi dez-voltare metropolitană”, organizată sub forma unui workshop, a avut ca scop identificarea problemelor care frânează dezvoltarea unui transport public modern în zonele metro-politane înfiinţate în ultimii ani în toată ţara. Primul sistem de transport integrat pentru o zonă metropolitană a fost lansat recent în Alba Iulia, iar directorul companiei de tran-sport care operează în zona metropolitană , Stelian Nicola – STP Alba, a fost prezent cu mai multe detalii la această întâlnire.

Dezvoltarea unor asemenea sisteme de transport în România întâmpină o serie de obstacole, iar cele legate de cadrul legislativ

sunt printre cele mai presante. Legătura cu zonele suburbane, esenţială pentru dezvolta-rea unor Zone Metropolitane eficiente, este lăsată la iniţiativa unor companii de transport rutier care nu respectă aproape nicio condiţie de confort şi siguranţă, iar câştigurile lor se bazează în mare parte pe evaziune fiscală.

Participanţii la workshop au identificat prin-tre factorii care vor favoriza dezvoltarea tran-sportului în zonele periurbane următoarele: reglementarea legislativă a transportului metropolitan, reglementarea impunerii unor standarde de calitate în acordarea licenţelor de transport, includerea şi promovarea tran-sportului feroviar în planurile de dezvoltare

a transportului metropolitan, găsirea unor surse de finanţare nerambursabile pentru achiziţia de vehicule şi realizarea unor pla-nuri de mobilitate durabilă. Realizarea unui contract de serviciu public pentru presta-rea serviciilor de transport în zonele metro-politane se impune ca o condiţie a calităţii. Este nevoie de încurajarea respectării unor practici europene deja instituite şi legislativ, având în vedere în primul rând respectarea Regulamentului 1370/2007 Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători.

În privinţa transportului feroviar, din discuţiile în cadrul workshop-ului a reieşit că acesta este aproape inexistent în transportul metropolitan. Acest lucru se bazează şi pe neincluderea transportului feroviar ca mod de transport public în legislaţia transportu-lui judeţean. Această ignorare a avantajelor

transportului feroviar este cu atât mai greu de înţeles cu cât în jurul marilor oraşe există o infrastructură adecvată, care ar putea fi modernizată pentru a fi folosită pentru trans-portul de călători de tip navetă.

La eveniment au participat reprezentanţi ai operatorilor de transport şi ai primăriilor din oraşele Alba Iulia, Bistriţa, Botoşani, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa, Râmnicu Vâl-cea, Oradea, reprezentanţi ai Zonelor Metro-politane Baia Mare şi Oradea, reprezentanţi ai Prefecturilor Ilfov şi Bucureşti, ai Minis-terului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ai Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, ai Societăţii Naţionale de Trans-port CFR Călători, ai companiei Metrorex, ai organizaţiilor URTP, Club Feroviar, Ecopolis şi CODATU, ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti şi ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

De le stanga la dreapta: Ciprian Barna - Director General Zona Metropolitană Oradea, Stelian Nicola - Director General STP Alba Iulia, Ştefan Roşeanu - Director General CFR Călători, Melente Horoba - Preşedinte Executiv URTP, Octavian Udriste - Preşedinte Onorific Club Feroviar, Ion Dedu – Director- Direcţia Transporturi - Primăria Municipiului Bucureşti, Cezar Grozavu - Manager Public - Direcţia Gestionare Program AM POR MDRT

Stelian Nicola

Viorica Beldean

URBaN

32

acte LegisLative apărute în monitoruL oFiciaL

688 / 5 octombrie

Ordin al Ministerul Mediului şi Pădurilor privind stabilirea unui formular unic în ve-derea depunerii cererilor pentru proiectele finanţate din fonduri UE

706 / 16 octombrie

Ordin privind aprobarea de tarife pentru activităţi specifice efectuate de Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER

723 / 24 octombrie

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Gu-vernului nr. 812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi atribuţiile şi finanţarea Consiliului de su-praveghere din domeniul feroviar(Hotărârea fixează numărul membrilor Con-siliului de Supraveghere la 5 specialişti, faţă de 7 cât se propunea în Hotărârea supusă dezbaterii publice. Vezi Club Feroviar nr. 7/2012, Ştiri)

736 / 31 octombrie

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2012 privind acordarea unui împrumut Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ S.A. în scopul achitării obligaţiilor de plată datorate furnizorilor de energie electrică

propuneri LegisLative supuse dezBaterii puBLice pe site-uL

ministeruLui transporturiLor şi inFrastructurii

hotărâre de guvern privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în administrarea Com-paniei Naţionale de Căi Ferate ”CFR” SA, a unor mijloace fixe aflate în administrarea Min-isterului Transporturilor şi Infrastructurii şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Fe-rate ”CFR” SA- Sucursalele Centre Region-ale de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF Bucureşti şi Timişoara, în vederea reutilizării şi refolosirii, respectiv scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, după cazdata publicării: 9.10.2012

hotarâre de guvern privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în administrarea Com-paniei Naţionale de Căi Ferate ”CFR”-SA, a unor mijloace fixe aflate în administrarea Min-isterului Transporturilor şi Infrastructurii şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Fe-rate ”CFR”-SA- Sucursalele Centre Region-ale de Exploatare, Intreţinere şi Reparaţii CF Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov şi Galaţi, în vederea reutilizării şi refolosirii, respectiv scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, după cazdata publicării: 9.10.2012

ORDIN al ministrului transporturilor şi infra-structurii privind aprobarea Reglementărilor specifice de numerotare a trenurilor pe reţeaua căilor ferate românedata publicării: 12.10.2012

Anunţ privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu pentru “Master Planul General de Transport”

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Direcţia Proiecte Asistenţă Tehnică, în cali-tate de titular al proiectului „Asistenţă Tehnică pentru elaborarea unui Master Plan General de Transport”, anunţă publicul interesat asu-pra declanşării procedurii prevăzute de HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, pentru “Master Planul General de Transport”.Versiunea iniţială a planului poate fi consultată la sediul titularului Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38 de luni până joi între orele 09:00 – 16:30, vineri între orele 09:00 – 14:00 şi pe pagina de internet www.ampost.ro, link: http://www.ampost.ro/file/MPGT%20-%20prima%20vari-anta.pdf.Comentariile şi sugestiile se primesc în scris la sediul titularului şi la Ministerul Mediului şi Pădurilor din B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti, până pe data de 13 noiembrie.

acte LegisLative aLe uniunii europene în dezBatere

Directiva Parlamentului European şi a Con-siliului privind instituirea spaţiului feroviar unic european (Reformare Pachetul I Feroviar)

29 octombrie - Consiliul Uniunii Europene a adoptat directiva, în urma aprobării de către Parlamentul European şi a compromisului în-tre cele două instituţii (PE-CO S 44/12)

INfO lEGISlaTIV

27

2012 Octombrie

club feroviar - octombrie

Documents