LocalizareClimatul mediteranean (subtropical) se intalneste in tinuturile si in jurul Marii Mediterane intre 5 12 latitudine nordica si sudica.Europa Sudica face parte din zona mediteraneana care care cuprinde trei mari peninsule:Iberica,Italica si Balcanica;numeroase insule si arhipelaguri.Din Europa Sudica fac parte tarile: Portugalia,Spania,Italia,Vatican,San Marino,Andorra,Bosnia si Hertegovina,Monaco,Macedonia,Iu goslavia,Grecia,Cipru,Croatia,Alba nia.

Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-250 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile).

Hidrografia Hidrografia este variata deoarece si relieful este variat. Este o regiune in care raurile au multa apa iarna si putina vara din cauza secetei.Raurile mari formeaza la varsare delte: delta Padului.Fluvii din zona mediteraneana:Arno,Tibru,Eb ro,Toro,Ron.Lacuri:Garda,Scu tan,Almendra etc.

Vegetatie Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza. Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri mediteraneene.Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu.

Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt padurile ce cresc in jurul Marii Mediterane.Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost alterata de interventia omului.In locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le inlocuiesc tufisurile dese -maquis sau macchia- sunt tipice.Locuri cu tufisuri mai mici -garriga- sunt si mai frecvente.Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri aromatice. Intinderi de paduri asemanatoare cu cele de maquis ocupa regiunea Capului Bunei Sperante in Africa de Sud.Numita fynbos, aceasta ecoregiune cuprinde numeroase specii unice in lume.In sud-vestul Australiei,arborii de eucalipt domina padurile jarra si wandoo care ocupa zona se clima Mediteraneana.In centrul si sudul Californiei dealurile de pe coasta sunt acoperite de manzanitas,ceanothus si alte plante care formeaza zona de chaparral.

Fauna

Fauna este formata din: broasca testoasa,scorpionul, vipera cu corn,numeroase insecte,magotul care este singura specie de maimuta care traieste in Europa.

Aratarea zburatoare din dreapta reprezinta cu siguranta un trofeu important pentru orice colectionar. Cel mai mare fluture din lume este de fapt o molie inrudita cu viermele de matase, care traieste in zonele subtropicale din Asia. Noroc ca nu mananca lana, ca ar inghiti un pulover in 2 min

Populatie Populatia mediteraneana este densa in zonele litorale, zona fluviilor,zone cu resurse naturale,in marile orase si se identifica dupa limba latina si religia catolica. Turismul,transportul pe mare si agricultura aduc venituri importante tarilor mediteranene.