ClimatologieAcest curs prezinta Climatologie.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 9 fisiere, intr-un numar total de 124 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasCURS 1: Introducere – conceptele de schimbări globale şi schimbări climatice

1.INTRODUCERE

Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara, intrucat atat sistemul natural cat si celsocio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acesteavor avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor sisteme.

Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se adapteze schimbarilor climatice careapar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privintarapiditatii cu care vor avea loc schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fimasurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarileclimatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeazamodelele stiintifice pentru viitorul apropiat. Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozatastazi, lumea va intra intr-o perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii.

Activitatile umane determina cresterea concentratiilor gazelor cu efect de sera, care tind sa incalzeascaatmosfera si sa induca modificari climatice regionale si globale.

- Definiţii:

- Clima care este definita ca o sinteza a vremii pe o perioda de timp suficient de lunga care sa permitadeterminarea unor anumite caracteristici statistice ale acesteia. (Organizatia Meteorologica Mondiala). Inclimatologie, conform acordurilor internationale, perioada de 30 de ani (1961-1990) este denumitaperioada de referinta.

- Sistem climatic – un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum şiinteracţiunile lor,( notiune introdusa la inceputul anilor ’70);

- Emisii – eliberarea în atmosferă de GES sau de precursori ai unor asemenea gaze dinr-o anumită zonă şiîn cursul unei perioade date;

- Gaze cu efect de seră ( GES )- constituenţi gazoşi ai atmosferei, atât naturali cât şi antropici, care absorbşi remit radiaţia infraroşie;

- Rezervor – unul sau mai mulţi constituenţi ai sistemului climatic care reţin un GES sau un precursor deGES;

- Absorbant – orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial, care conduce ladispariţia din atmosferă a unui GES, a unui aerosol sau un precursor de GES.

- Sursă – orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES un aerosol sau un precursor deGES.

Natura diferita a acestor subsisteme care interactioneaza intre ele genereaza variabilitatea climatica.Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatica sa se manifeste intr-un domeniu larg defrecvente, incempand cu variabilitatea pe termen scurt (pana la cativa ani) si continuand cu variabilitateape termen lung (pana la secole, milenii) iar suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climaticaobservata.Variatiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuatii/oscilatii care sunt foartefrecvente, in timp ce variatiile pe termen lung sunt associate cu schimbarile climatice.

- Schimbări climatice – schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşticare alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatuluiobservat în cursul unor perioade comparabile;( Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilorclimatic-UNFCCC).

Elemente climatice

Soarele este principalul actor in sistemul climatic, emitand radiatia solara care incalzeste Pamantul.Energia solara este mai puternica in regiunile ecuatoriale, intensitatea radiatiilor solare scazand catre poli.Acest fapt determina tipurile de circulatie a vanturilor si a curentilor oceanici, care influenteazadezvoltarea sistemelor climatice. Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare, mentinand o temperaturapropice vietii pe Pamant si ecranand razele daunatoare ale Soarelui. Formata din mai multe straturidistincte, atmosfera actioneaza ca un "depozit" pentru diverse gaze si particule. Atat structura atmosfereicat si modul in care se realizeaza circulatia aerului au un efect considerabil asupra climei si a sistemelorclimatice, inclusiv asupra regimului precipitatiilor. Atmosfera Pamantului este formata din 78% azot (N2),21% oxigen (O2) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezinta 0,03-0,04%, in timp ce vaporii deapa (H2O) variaza intre 0 si 2%.

Oceanele acopera aproximativ trei sferturi din suprafata Pamantului. Apa se raceste si se incalzeste maiincet decat aerul, moderand in acest fel climatul din zonele de coasta. Curentii oceanici ajuta ladistribuirea caldurii pe glob, punand in miscare apele tropicale catre poli si apele mai reci catre ecuator;astfel, oceanele influenteaza puternic climatele regionale. Oceanele sunt si un depozit important de carbonsi joaca un rol deosebit in absorbtia unei parti a dioxidului de carbon antropogenic. Apa, sub toate formeleei, are un rol important si complex in procesele climatice. Cantitatea medie de precipitatii (ploaie sauzapada) pe care o primeste o zona este o componenta climatica importanta. Apa ajuta la racirea suprafeteiterestre (prin evaporare), reflecta energia solara (apa sub forma de nori sau straturi de gheata) si mentinePamantul cald (prin vaporii de apa). Structurile terestre si caracteristicile lor - de exemplu padurile,deserturile si muntii - pot influenta atat clima globala cat si pe cea regionala. Solul se incalzeste si seraceste mai repede decat apa, afectand cursul curentilor de aer si formarea sistemelor climatice. Tipul desuprafata terestra influenteaza cantitatea de energie solara care este reflectata sau absorbita de Pamant.Zonele albe, precum cele inzapezite, reflecta razele solare, in timp ce zonele intunecate absorb mai multacaldura.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 124 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro