climatologie

Elemente de bază în procnoza timpului

Tema 1

Codul Sinoptic Internaţional (CSI)

I . Aspecte generale;

II. Continutul sectiunilor 0 si 1.

I. Scopul final al meteorologiei este prevederea timpului.

Starea vremii sau starea timpului reprezinta valorile tuturor valorilor meteo la un moment dat. Timpul sau vremea din punct de vedere meteorologic reprezinta. Succesiunea continua a starilor atmosferei intr-un interval de timp (o zi ; o saptamana; o luna; un an ). Procnoza timpului se face pe baza datelor meteo, provenite de la un numar mare de statii meteo situate pe suprafete foarte intinse numite regiuni naturale sinoptice.

In emisfera Nordica exista 3 regiuni natural sinoptice:

a) Asiatica;b) Europeana;c) Americana.

!! Delimitarea nu este conventionala, ci este in functie de centribarici varipermanenti si sezonieri care determina evolutia starii vremii in regiunile sinoptice.

Regiunea naturala sinoptica europeana se dezvolta din vestul Islandei (3° longitudine vestica) pana in regiunea raului Enisei ( 90° longitudine estica ) si intre 30 – 90° latitudine nordica.

1

Pentru prevederea vremii sunt necesari circa 20 parametrii atmosferici esentiali proveniti de la un numar mare de statii amplasate in puncte representative pe intreg cuprinsul regiunii.

Datele necesare sunt transmise prin codul sinoptic international. (CSI).

CSI a fost elaborat de OMM in 1981 si pus in practica de la 1 ianuarie 1982.

Este alcatuit din doua sisteme :

a) Unul terestru cu formula : FM-12 10 SYNOP;b) Pentru statiile meteo de pe mare sau de pe coaste cu formula : FM- B 10 SHIP.

Codul sinoptic este alcatuit din grupe de cifre si indici sinoptici majoritatea de lungime egala grupate in 5 sectiuni. Sectiunile au utilizare selective.

SECTIUNEA 0Asigura identificarea mesajului.

SECTIUNEA 1 Folosita partial sau total in functie de ora de observatie si de elementele masurate.

SECTIUNEA 2 Folosita partial sau total de statiile meteo de pe mare si unele de pe litoral in functie de elementele masurate.

SECTIUNEA 3 Este utilizata selective si regional fiind inclusa partial sau total numai la anumite ore standard pentru transmiterea unor date sau detalieri suplimentare necesare in schimbul national sau regional de date.

SECTIUNEA 4 Se utilizeaza cand varful norilor se afla sub nivelul altitudinal al statiei meteo.

SECTIUNEA 5 Se foloseste pentru transmiterea mesajelor de avertizare privind producerea unor fenomene meteo de risc sau a altor detalii stabilite de ANM.

Schimbul international de date meteo se face de 4 ori pe zi la orele 0,6,12,18.Datele meteo sunt corelate cu datele meteo de altitudine obtinute prin radare , observatoare meteo , sateliti.

2

II. Continutul sectiunilor 0 si 1 .

Sectiunea 0 cuprinde:

a) date indentificare ( ora , ziua );b) unitatea de masura a vitezei vantului;c) indicativul numeric al statiei;d) date asupra pozitiei.

Sectiunea 1 cuprinde :

e) date destinate schimbului international ce sunt cuprinse in formula sinoptica FM-12SYNOP;Telegrama sinoptica ( meteorul ) provenita de la statiile meteo terestre ( cu personal sau automata ) se transmite dupa urmatoarea schema sinoptica:

Mi Mi Mj Mj YYGG iw IIiii → sectiunea 0 .

iR ixh VV Nddff 1snTTT

2snTdTdTd 3P0P0P0P0 4PPPP

5appp 6 RRRtR 7wwW1W2

8NhCLCMCH. 9 h h // → sectiunea 1.

III. Descifrarea grupelor de indici simbolici

Sectiunea 0

Mi Mi Mj Mj YYGG iw IIiii

Mi Mi Mj Mj = ne indica tipul de mesaj SYNOP sau SHIP sau tipul de statie terestra sau maritime.

3

YYGG iw

YY = ziua din luna;

GG = ora reala a observatiei rotunjita la ora intreaga UTC cea mai apropiata.

iw = este indicativ pentru unitatea de masura a vitezei vantului (m/s sau noduri ).

IIiii

I I = este indicativul regional egal cu 15 , egal Romania.

!!! Pe hartile sinoptice Romania si Bulgaria fac parte din careul geografic 15.

iii = indicativul national al statiei in Romania.

! Indicativul national este cuprins intre 00 – 499.

Exemplu : IIiii = 15 499 = Mangalia

II = 15

iii = 499.

Sectiunea 1

iR ixh VV Nddff 1snTTT

iR ixh VV

iR = ne indica absenta sau prezenta grupei pricipitatiilor ( cu cifra de control 6).

Daca iR este 0 sau 1 grupa este prezenta.

Daca iR este 3 sau 4 grupa este omisa.

Se codifica prin tabela 18 19 .

ix = ne indica modul de exploatare a statiei cu personal sau automata daca este inclusa grupa cu cifra de control 7. Se codifica cu tabele 1870.

Exemplu: ix = 1 rezulta statie cu personal si grupa 7 .

4

h = este inaltimea bazei celor mai josi nori fata de nivelul statiei; se codifica cu tabela 1600.

Exemplu : daca h= 0 rezulta inaltimea bazei norilor intre 0- 50 m .

h = 1 rezulta 50- 100 m .

VV = vizibilitatea orizontala la suprafata solului ce se codifica print abele 4377.

!! Prin VV se indica cel mai indepartat reper vizibil si indentificabil.

Daca VV nu este aceasi pe toate directiile prin VV se va exprima cea mai mica distanta.

Exemplu : VV = 00 rezulta vizibilitate mai mia de 100 m .

Daca VV = 99 rezulta vizibilitate mai mare sau egala de 50 de km.

Nddff

N = nebulozitatea totala data de toate genurile de nori.

Se codifica cu tabela 2700.

Exemplu : daca N= 3 rezulta grad de acoperire a cerului 3 optimi sau 10 zecimi.

dd = este directia vantului exprimata in decagrade pentru statiile dotate cu anemometru , anemografe si senzori de vant.

Se codifica cu tabele 0877.

!!! Daca statiile meteo au numai giruete se folosesc tabelele de sub tabela 0877.

ff = viteza vantului exprimata in m/s determinate intr-un interval de 10 minute ce precede observatia.

1snTTT = indica temperatura aerului exprimata in grade si zecimi de garde celsius.

1 = cifra de control ;

sn = semnul temperaturii , se codifica cu tabela 3845.

5

Daca sn = 0 , rezulta temperatura mai mica sau egala de 0℃.

sn = 1 , rezulta temperatura mai mica de 0℃.

TTT= temperatura in momentul observatiei.

t◦= 10,9 ℃ rezulta 10109.

t◦ = - 0,4 rezulta 11004.

2snTdTdTd 3P0P0P0P0 4PPPP

2snTdTdTd = indica temperatura punctului de roua exprimata in grade si zecimi de grade Celsius.


sn = semnul temperaturii ce se codifica cu tabela 3845.

TdTdTd = temperatura punctului de roua.

Exemplu: Td = -0,1℃ = 21001

!!! Daca sn = 9 grupa devine 29UUU fiind indicata umezeala relative a aerului exprimata in procente.

!! Se indica umezeala relative la statiile meteo care nu pot masura Td.

!!!! Cand umezeala relative este 100% se ocupa toate cele 3 pozitii ale lui “U” , in celelalte cazuri , prima pozitie a lui U este = 0.

3P0P0P0P0 = indica presiunea atmosferica la nivelul statiei exprimata in hectopascali

(h Pa) sau milibari (mb) , citita la barometru si corectata pentru temperatura de 0℃.

!!! Se omite cifra miilor din valoarea presiunii.

P0 = 978,2 mb rezulta 39782.

= 1002,2 mb rezulta 31022

= 1010,2 mb rezulta 30102.

6


P0P0P0P0 = presiune atmosferica la nivelul statiei.

4PPPP = presiune atmosferica la nivelul marii exprimata in mb sau hPa . Se codifica ca la grupa de control 3 fiind omisa cifra miilor.

P = 920,9 rezulta 49209.

5appp 6 RRRtR 7wwW1W2

5appp = indica tendinta barometrica din ultimile 3 ore ce preced ora de observatie.

5 = cifra de control;

a= caracteristica tendintei barometrice ce se codifica cu tabela 0200.

ppp = valoarea tendintei barometrice exprimata in hPa sau mb.

52 198 = 19,8 mb.

6 RRRtR = indica cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 sau 12 h care precede momentul observatiei Se codofica cu tabela 3590.

tR = durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii cazuta . Se codifica cu tabela 4091.

7wwW1W2 = indica starea timpului.


ww = starea timpului in momentul observatiei. Se codifica cu 4677.

W1W2 = este starea timpului in intervalul de timp care precede momentul obeservatiei. Se codifica cu tabela 4680.

8NhCLCMCH. 9 h h //

7

8NhCLCMCH. = indica toate genurile de nori si nebulozitatea inferioara si partiala.


Nh = nebulozitatea partiala sau inferioara data de toate genurile de nori inferiori (CL ) si in absenta acestora de toate genurile de nori mijlocii (CM ) . Se codifica cu 2700 .

CL – nori inferiori . Se codifica cu 01513.

CM - nori mijlocii . Se codifica cu 0515.

CH – nori superiori . Se codifica cu 0509.

9 h h // = indica inaltimea celor mai josi nori cu o precizie de 30m .

!!! La statiile meteo, unde nu se masoara intrumentar precizia corecta pentru inaltimea bazei celor mai josi nori , grupa este omisa.


hh = se codifica cu tabela 1677.

8

Aplicaţie

Folosind codul sinoptic sectiunile 0 si 1 descifrati telegrama sinoptica cifrata.

15 373 32 945 20 000 10 013 21 089

30 090 40 217 52 018 82 500.

15 373

15 – II (Romania );

373 – iii (Pitesti).

32 945

3 – iR = grupa precipitatiilor este omisa;

2 – ix = statie cu personal , grupa 7 este omisa;

9 – h = 2500 sau mai mult sau nu sunt nori ;

45 – VV = 4,5 km vizibilitate orizontala.

20 000

2 – N = gradul de acoperire a cerului ( 2/8 );

00 – dd = directia vantului (calm);

00 – ff = calm ( viteza vantului).

10013

1 – cifra de control;

0 - sn (temperatura pozitiva sau egala cu 0 );

013 – TTT (13℃) temperatura in momentul observatiei.

9

21089

2- cifra de control;

1- sn (temperatura negativa)

089- TdTdTd (-8,9℃) temperatura punctului de roua.

30090

3- cifra de control ;

0090 – P0P0P0P0 (1009,0 mb ) presiune atmosferica la nivelul statiei.

40217


0217 – PPP (1021,7) presinua atmosferica la nivelul marii.

520818

5 – cifra de control;

2 – a = in crestere ( uniforma sau neuniforma )- Presiunea atmosferica este mai ridicata decat cu 3 ore mai innainte.

08 – ppp (1,8 mb) valoarea tendintei barometrice.

82500


2 – Nh (2/ 8 sau 2/10)

5 – Stratocumulus cumulogenitus (Stratocumulus ce s-a format prin etalarea norilor Cumulus , norii Cumulus pot fi deopotriva prezenti.

0- fara nori CM (fara nori Altocumulus , altostratus)

0 – fara nori CH (fara nori Cirus , Cirocumulus).

10

Tema 2

Harta sinoptică de bază sau de sol

I. Aspecte generale

Harta sinoptica de baza sau de sol este o harta geografica ce reprezinta regiuni mai mult sau mai putin intinse de pe suprafata Globului pe care sunt inscrise principalele elemente ale starii vremii observate sau masurate la aceeasi ora la statiile meteo de pe teritoriul raspectiv.

Se realizeaza de 4 ori pe zi fiind reprezentarea grafica a starii timpului in momentul observatiilor.

Sinopticienii completeaza datele provenite de la statiile meteo cu informatii obtinute din sondajele aerologice.

Pe baza acestor date se realizeaza hartile aerologice pentru nivelele izobarice de 850 mb , 700 mb, 200 si 100 mb , harti ce se numesc harti de topografie baric ace prezinta campul baric, temperatura, umiditatea , directia si viteza vantului.

Centrele meteo care intocmesc hartile inscriu : in culoare rosie valorile temperaturii aerului , temperatura punctului de roua , temperature extreme si a tendintelor barimetrice pentru presiunea in scadere la care se adauga caracteristicile norilor superiori.

Restul elementelor meteo sunt inscrise in albastru sau negru.

Etapele de prelucrare a hartii sinoptice de baza sunt :

a) trasarea izobarelor si marcarea zonelor cu presiune ridicata si scazuta;

b) trasarea izotendintelor barice si marcarea zonei de crestere si de scadere a presiunii;

c) determinarea pozitiei fronturilor atmosferice si a precipitatiilor caracteristice maselor de aer;

d) colorarea hartii si evidentierea fenomenelor atmosferice , precum si notarea maselor de aer.

Izobara este linia care uneste puncte cu aceeasi presiune atmosferica .

11

Reguli de trasare a izobarelor

- Pe hartile la scara 1:10.000.000 se traseaza din 5 in 5 mb.- Pe hartile zonale cu scara 1:5.000.000 se traseaza din 2,5 I 2,5 mb. Se tine cont de viteza si

directia vantului, astfel incat la viteza mare a vantului distanta dintre izobare este mica.- Pentru izobarele deschise valoriile se trec in ambele parti;

- La izobarele inchise se intrerupe izobara in directia meridianului ce trece aproximativ prin centrul zonei si se scrie cifra corespunzatoare.- Izobarele se noteaza cu valori intregi in mb.

!!! In centru , zona de joasa presiune (ciclonii) se scrie litera “D” cu rosu. In centrele zonelor de inalta presiune (anticicloni ) se scrie litera “M” in albastru.

Pe hartile sinoptice indentificarea tipului geographic al masei de aer se face in zonele unde acestea sunt representative din punct de vedere al caracterisiticilor propietatilor folosindu-se urmatoarele simboluri:

cA – aer continental artic; mA – aer maritime artic; cP – aer continental polar sau temperat; mP – aer maritime polar / temperat; cT – aer continental tropical; mT – aer maritim tropical; aE – aer ecuatorial.

Pe harti se incriu :

a) printr-o sageata : cand o masa de aer se afla in transformare intr-o alta masa de aer;

mP →mT

b) + pentru un amestec dintre 2 mase de aer;

mP + mT

c) – cand o masa de aer se afla deasupra altei mase de aer;

mTcP

De regula pe fronturile atmosferice iau nastere ciclonii si curentii asccendenti ce determina caderi de precipitatii pe zone intinse.

12

Analiza hartii sinoptice presupune:

stabilirea principalelor procese fizice ce au loc in atmosfera la un moment dat si tendinta lor in evolutie;

corelarea diferitelor elemente meteo si fenomene meteo de la o statie meteo inscrise la aceeasi ora de observatie;

comparaea acestor date cu date de la statii innvecinate; compararea acestor date de observatie cu cele inscrise pe hartile sinoptice

anterioare in urma carora rezulta directia si viteza vantului si deplasarea centrilor barici si a fronturilor atmosferici.

Analiza hartii sinoptice reprezinta diagnoza prin care se stabileste situatia sinoptica curenta si in linii mari caracterisitice situatiei viitoare.Urmeaza procnoza ce consta in prevederea propiu-zisa a timpului.

!!! De regula in ciclon vremea este urata cu nebuozitate accentuata si precipitatii.

De regula in anticiclon vremea este frumoasa , fara precipitatii si cu nebulozitate slaba.Sunt prevazute urmatoarele elemente si fenomene meteo:

a) temperatura aerului si inghetul la sol;

b) precipitatii, ceata, si depunerile de gheata;

c) vantul la sol si in altitudine;

d) viscolul si fenomene orajoase.

Pe langa analiza si interpretarea hartilor sinoptice, sinopticienii trebuie sa tina cont de o serie de principii confirmate in practica.

13

Sursă: https://www.google.ro

14

Tema 3

Prelucrarea şi interpretarea principalelor elemente meteo

I. Temperatura aerului;

II. Precipitatiile;

III. Vantul.

Histograma temperaturii aerului

Histograma este o diagrama in care distributia temporala a frcventei sau a valorii medii este reprezentata prin coloane dreptunghiulare alaturate.

Pentru realizarea histogramei temperaturii medii lunare se construieste un sistem de axe pe abcisa (ox) si se trec zilele si lunile din an iar pe ordonata (oy) se trec temperaturile medii lunare sub forma de coloane.

Scarile de reprezentare sunt:

a) orizontala = 1m= 1 zi (31mm ianuarie)

b) verticala- 1 cm = 1°

!!! Coloanele vor avea o latime = cu numarul de zile ale lunii respective si inaltimea = cu valoarea temperaturii medii ale lunii respective.

Se traseaza apoi curba temperaturii medii lunare cu negru ce va trece prin mijlocul superior al coloanelor dupa urmatoarea regula:

Portiunea exclusa din suprafata dreptunghiului sa fie egala cu cea inclusa.

Se traseaza in culoare rosie si temperatura medie anuala printr-o linie dreapta , paralela cu ox.

15

Avantajele histogramei

- Elimina eroriile ;- Se poate afla temperatura medie , multianuala pentru oricare zi din an (perpendiculara dusa din axa ox catre curba temperaturii medii lunare);- Durata medie a intervalului cu temperature mai mici sau egale de 0°C, mai mari de 0℃ sau egale de 5, 10, 15, 20℃.

Histograma stabileste date medii de trecere a temperaturii medii zilnice oeste anumite praguri si a frecventei medii a temperaturii, considerate din 5 in5 ℃. Aceste date medii se folosesc la trasarea izocronelor.

Aplicatie

Realizati histograma cu titlul : “ Histograma temperaturii aerului la statia meteo Caracal , pentru perioada de timp 1900-1980”.

Tabel nr. I temperatura medie lunara si anuala la statia meteo Caracal pentru perioada 1900-1980.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AnZile 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31 365t℃ -2,9 -0,7 4,9 11,6 17,1 20,8 22,9 22,4 17,8 11,5 5,5 -0,1 10,9

16

Tema 4

Prelucrarea datelor climatologice Vântul

Vantul cu caracteristicile lui (viteza, directie, intensitate) , reprezinta elementul meteo cu cele mai mari variatii in timp si spatiu .

Climatologic prelucrarea datelor eoliene consta in :

a) calcularea frecventei pe directii, exprimata in % din numarul total de cazuri.

b) calcularea vitezei exprimata in m/s pe cele 8 directii;

c) calcularea frecventei pe interval de viteza.Climatologic cel mai des folosit este frecventa pe cele 8 directii la care se adauga

valoarea calmului atmosferic , astfel incat totalul sa fie 100%.Diagrama polara sau roza vantului este graficul cel mai des folosit pentru reprezentarea

regimului vantului astfel:- Se traseaza cele 4 axe principale , apoi se noteaza pe fiecare axa punctele vitezei si frecventei vantului ca in final sa fie unite prin linii drepte.- Pe roza se va mai trece calmul atmospheric fie printr-un cerc cu raza corespunzatoare acestuia, fie se noteaza in interiorul unui cerc , fie se trece la legenda.Pentru ca in majoritatea cazurilor valoriile frecventei sunt mult mai mari decat ale vitezei se folosesc scari de reprezentare diferite. Pentru o imagine cat mai ampla a regimului vantului se va reprezenta pe aceeasi roza atat frecventa cat si viteza vantului.!!! In excel roza vanturilor se realizeaza pe baza figurii de tip radar iar valoarea calculului se noteaza prin inserare de sub legenda.

17

Aplicatie

Folosind tabelul de mai jos , realizati roza vantului cu titlul “ Frecventa medie (%) si viteza medie (m/s) a vantului la statia meteo Tulcea pentru perioada de timp1946 – 1955”.

Tabel numarul 1 – “Frecventa medie (%) si viteza medie (m/s) a vantului la statia meteo Tulcea pentru perioada 1946-1955".

Directie N NE E SE S SV V NV CalmFrecventa medie

14,8 10,5 5,1 10,1 8,6 7,8 3,7 9,5 38,8

Viteza medie

2,7 2,6 1,9 2,5 2,7 2,3 1,6 2,4 -

18

Cuprins

Tema 1 .Codul Sinoptic Internaţional (CSI)……………………………….1

Aplicaţie…………………………………………………………………...9

Tema 2 .Harta sinoptică de bază sau de sol……………………………….11

Tema 3 .Prelucrarea şi interpretarea principalelor elemente meteo……....15

Tema 4 Prelucrarea datelor climatologice

Vântul……………………………………………………………………..17

19

climatologie

Documents