CLASIFICAREA DRUMURILORPt realizarea trans sunt necesare 2 el:calea de trans(suport material pe care se face trans;el fix),mijl de trans(vehiculul care transporta;el mobil).Desf unui trans in bune cond pres o corelare perfecta intre cele 2 el.Drumurile-fasii de teren special amenajate pt circ vehicul si a pietonilor.Prin drumuri se inteleg si caile naturale neamenajate si categ de cai rutiere:soselele(drumuri amenaj special pt circ in afara local),strazile(drumuri amenaj in int. local),autostrazile(dr de mare capacitate si viteza rezervate exclusiv circ autovehic separate printr-o banda mediana),drumuri express(dr de mare capacit si viteza care se deosebesc de autostrazi prin faptul ca sensurile de circ sunt separate numai prin marcaje long;au de obicei 4 benzi).Tot in categ drumurilor intra si bulevardele,aleile si pistele.Primul drum s-a constituit sub domnia regelui Keops 900km,din dale de piatra mari.DRUMUL IN PLAN ORIZ,ELEM PRINC ALE UNEI CURBE CIRCPrin trasarea unui drum se intelege fixarea si reprez acestuia in plan oriz respective stab marimii si succesiunii aliniamentelor,a curbelor de racordare si a tutror el ce definesc drumul in fct de pct obligate,centre populate.La stab traseului se urmareste realizarea unor declivitati sub cele max admise si realizarea unui volum min de terasamente. U+α=180g R-se alege T=R ctgU/2 T=R tgα/2 NECESITATEA INTR CURBELOR DE RACORD PROGRSIn miscarea curbilinie,in afara fortelor care act asupra vehiculului in miscarea rect mai apare forta centrifuga care tinde sa deplaseze vehiculul spre ext curbei(Fc=mv²/R).Ea e aplicata in centrul de greut al vehiculului si e cu atat mai mare cu cat vit de circ e mai mare si raza curbei mai mica.Aparitia si disparitia brusac a fortei centrifuge pericliteaza stabilitatea vehiculului si confortul pasagerilor.Pt a evita inconvenientele acestea se recomanda intercalarea intre aliniamente si arcul de cerc a unor curbe de racod progresiva care fac ca efectul fortei centr sa apara in mod treptat.Racord progres trebuie sa indepl cond geom:radioida sa fie tg la aliniam in pct O acolo nde raza de curb e infinita.dealungul curbei prpgres raza de curb descreste ajungandin pct M la val R.In pct M centrele de curb si curba se confunda;ambele au tg comuna.CURBE DE RACORDARE PROGRCele mai des intaln sunt parabola cubica-la care curbura e proport cu abscisa(1/σ=x/c)Lemniscata lui Bernoulli(1/σ=r/c),clotoida(1/σ=s/c)-ea aproximeaza cel mai bn traiectoria teoretica a vehiculului de pe aliniam pe curba avand cea mai mare utilizare in proiect drumurilor. RAZE DE RACORDARE CARACTERISTICEElem principal pe baza caruia se face clasif razelor de racordare pt o vit data si o conditie de confort impusa il reprez forma profilului trans al caii in curba.Raza minima va asigura circ autovehic numai dak prof trans al drumului e suprainaltat la max.In general pe drum publ nu se admit curbe cu raze mai mari decat Rmin.Raza curenta e raza max pana la care suprainaltarea caii e obligatorie.Pt o raza cuprinsa intre Rmin si Rc aliniam se racordeaza cu arcele de cerc obligatoriu prin interm curb de racordare progresiva.Raza recomandabila e raza max de convertire pt o raza R>Rrecom,racordarea aliniam poate fi facuta numai cu arce de cerc;nu e obligatorie introducerea curb progresive.VIZIBILITATEA IN PLANPrin asigurarea vizibil se intelege crearea unor cond de circ incat cond auto sa vada permanent drumul din fata sa pe o dist care niciodata sa nu scada sub o val considerata min.Acea dist numita dist de vizibil depinde de vit de circ,coefic de frecare prin franare al autovehic,de performante tehnice si trebuie asigurata atat in plan cat si in prof long.Daca la asigurarea vizibil pe aliniamente nu sunt probl deosebite nu putem spune acelasi lucru despre asig vizibil intro curba.PROFILUL LONGITUDINALReprezinta proiectia desf pe un plan vert a inters dintre supr generata cu verticala axei drumului cu supr terenului nat numita linie neagra cu supr platformei drumului care uneste linia rosie sau linia proiectului.Linia neagra e o linie ondulata neregulata cu franturi dese si inclinari pronuntate fiind improprie circ vehic.Linia rosie e o linie poligonala,bn definita geometric alcatuita din portiuni oriz numite paliere si portiuni inclinate den declivitati.Pcte de schimbare de declivitate-pcte de pe profil long in care linia rosie isi schimba inclinarea.Dist dintre 2 schimari succ de declivitate se numeste pas de proiectare.Fiecare pct de pe linia rosie sau linia terenului e definit de o cota avand pe tot traseul cote proiect si cote teren.Dist dintre cele 2 cote se num cota de executie.CRITERI DE PROIECTARE A LINIEI ROSIIStabilirea liniei rosii e una din cele mai import si complexe proceduri ale proiect unui drum pt k trebuie sa asigure circ vehic in cond de siguranta.Declivitatea-are valori limita,maxime,minime,in fct de vit de proiectare.Stabilirea unei val max a declivitatilor se face pe considerente de siguranta si de circ fluenta a majoritatii tipurilor de vehicul existente iar cele min pe necesitatea scurgetii apei din precip.Lucrari minime de terasamente-e bine sa proiectam linia rosie de linia teren nat.Compensarea terasam presupune o compensare a lucrarilor de sapatura cu cele de umplutura.Scurgerea apelor se efectueaza prin asig unor decliv minime in sens long prin amenajarea platformei in sens transversal a platformei drumului si prevederea dispoz de scurgere a apelor.Pct de cota obligata-la slabilirea liniei rosii trebuie avut in veder si anumite pct de cota fixa cum ar fi inters cu alte drumuri,treceri la nivel de cale ferata sau poduri.RACORDAREA DECLIVITATILORTrecerea de la o declivitate la alta nu se face brusc ci prin interm racordarilor cu curbe circulare.Operatia se numeste racord vert sau racord declivitatilor.Poate fi concava sau convexa(m=d1±d2).Dist dintre 2 schimbari succ se num pas de proiectare

ELM PROFILULUI TRANSVERSALPartea carosabila-destinata circ vehic,trebuie alc a.i. sa reziste la actiunea repetata a vehic si a agentilor atm si sa aiba o supr coresp pt o circ rapida si confortabila.Inclinarea partii carosabile in sens transversal se num dever.Acostament-fasii laterale consolidate care incadreaza si protejeaza partea carosabila.Taluzurile-suprafete inclinate ale terasamentelor.Inclinarea lor depinde de inalt lor,de regimul hidrologic.Dispozitivele pt scurgerea apelor-necesare pt colectarea si indepartarea apelor de supr.Pot fi santuri sau rigole.Ampriza si zona drumului-fasia de teren delimitata de picioarele taluzurilor la ramleu.TIPURI DE SISTEME RUTIERESist rutiere nerigide(SRN).Imbracamintea-preia actiunile produse de ritole vehicul si transmite stratului de baza solicitari verticale de compresiune.Trebuie sa fie etans si sa reziste actiuni agentilor climatici.Straturi de baza sunt asezate imediat sub imbracaminte,trebuie sa reziste la solocitarile verticale si sa le repartizeze a.i. sa un depaseasca capacitatea portanta a fundatiei.Fundatia preia presiunile transmise de stratul de baza si le repartizeaza a.i. la nivelul patului drumului sa un se depaseasca portanta acestora.Substratul de fundatie are rol constructiv,se aseaza pe pamantul care formeaza patul drumului cu scopul de a feri structura de efectel daunatoare.Sist rut rigid(SRR) Imbracam e alc din beton si ciment,rol de strat de baza.Fundatia e mai putin solicitata insa trebuie sa asigure o supr de rezervare continua pt dale si o comportare cat mai uniforma.INFRASTRUCTURA DRUMURILORReprez totalitatea lucrărilor cu rol de susţinere a căii, de racordare a acesteia la terenul natural, de a prelua eforturile care apar din solicitarea căii de către vehicule, dar şi de a asigura continuitatea căii şi stabilitatea drumului. Terasamentele reprezintă lucrările de pământ necesare realizării platformei drumului şi racordării la terenul natural.Lucr de arta executate cu scopul traversarii vailor,de a colecta si evacua apele de supr.In terasam sunt cuprinse:saparea pamant,incarcarea,trans,imprastierea,descarcarea in depozite.

Drumul e o constructie pe o supr mare supusa actiunii factorilor de mediu si care presupune util unei game largi de pamanturi la realizarea infrastructurii.

TERASAMENTE-lucrari concetrate e fac pe supr reduse si interseaza un vol mare de pamant.lucrari liniare-se executa pe toata lung traseului si presupune vol mici de pamant.lucrari manuale-slab productive,impun vol mare de forta de munca.lucrari mecanizate-se folosesc la majoritatea lucrarilor,utilajel se aleg din pct de vedere economic.

LUCRARI PREGATITOARESe demareaza cu verificarea si restabilirea traseului,se face defrisarea

zonei de copaci,tufisuri,se scot radacinile,se extrag brazdel si se face decaparea pamat vegtal.in cazul terenurilor mlast se face asanarea zonei.Se executa pichetarea prof trans prin materializarea pe teren cu tarusi a marginilor amprizei iar cu sabloanel se da inclinarea taluzurilor si nivelul platformei.Se pot amenaja drumuri de acces.

EXECUTIA SAPATURILOR-met frontala-cand lucrarea se ataca la unul sau din ambel capete ale drumului,utilajele trecand o singura data executand saparea pe toata latimea drumului.Se aplica pe dist scurte.Met long-presupune atacarea lucrarii pe toata lung drumului executia facanduse in trepte sau pe toata inaltimea.Se util la lucrari de lungimi mari.

EXECUTIA UMPLUTURILOR-Profilele trans in umplutura(rambleu) au platforma situata deasupra tern nat.Pot fi ramblee mici,mijlocii si ft mari.La executia rambleelor nu se folosesc pamanturi inghetate,cu turba sau continut mare de carbune,pamanturile umezite un se acopera cu alt strat decat dupa uscare.Compactarea e un proces fizico-mecanic prin care se mareste nr de contacte dintre granule prin reasezarea si patrandurea granulelor de dim mici in spatiile dintre granulel mai mari eliminandu-se o anumita cantitate de apa libera.In urma compactarii se realizeaza sporirea densitatii pamanutlui,micsorarea influentei apei,evitarea tasarilor ulterioare.