clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului

5
.Clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului Serviciile au un aport important in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber si in folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special a ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, in special in conditii de stres accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna. 1 In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila a timpului liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezinta o cerinta majora in practicarea unui turism modern . 1.1.Timp liber – concept si structura Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si reflectau anumite idei filozofice . Aristotel , in lucrarea “Politia! scria " “#oi muncim ca sa avem timp liber! $

Upload: andreeadeea

Post on 15-Jan-2016

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Clarificari Conceptuale Ale Timpului Liber Si Ale Agrementului

TRANSCRIPT

Page 1: Clarificari Conceptuale Ale Timpului Liber Si Ale Agrementului

.Clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului Serviciile au un aport important in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber si in folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special a ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de uti l izare a t impului l iber si pentru cresterea cali tat i i viet i i populatiei , in special in conditii de stres accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna.1 In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila a timpului liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezinta o cerinta majora in practicarea unui turism modern .1 . 1 . T i m p l i b e r – c o n c e p t s i s t r u c t u r a Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si reflectau anumite idei filozofice . Aristotel , in lucrarea “Politia! scria " “#oi muncim ca sa avem timp liber! $ . In aprecieri le al tor analist i “t impul l iber este preferabil muncii , este telul celor care muncesc!% . &ezvoltandu'si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii cal i tat ive a modului de petrecere a t impului l iber . “(apacitatea de a uti l iza corect timpul liber este temeiul intregii vieti omenesti. #atura ne cere nu numai sa muncim  bine, ci si sa trandavim la fel!, considera filosoful grec

  Timp liber, agrement, servicii turistice In opinia lui *i l ler si 4obinson t impul l iber se refera la acel t imp aflat la dispozitia individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuie indeplinite 7 acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala . Timpul de odihna

Page 2: Clarificari Conceptuale Ale Timpului Liber Si Ale Agrementului

reprezinta acea parte din timpul liber destinata activitatilor angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si activitati vesele , poate sau nu sa fie atinsa . Timp liber Timp pentru odihna Timp pentru recreere Fig. nr. 1.1. – Relatia timp liber-odihna-recreere 8dupa (osmescu,I ,op.cit. p.$'$$9 Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si este constituit din timpul constrans 8timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti, sarcini sociale diferite9 si recreerea 4ecreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere si care are ca rezultat revitalizarea trupului si a mintii . Se poate defini ca o activitate in afara muncii, destinata placerii , savurata in timpul odihnei. 4ecreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihna intr 'un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s 'a consumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directia unei vieti cat mai depline si mai multumitoareTimp liber, agrement, servicii turistice Sociologul ;offre *. &umazadier defineste recreerea drept un ansamblu de activitati carora individul li se dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentru a se odihni, f ie pentru a se distra si a 's i sat isface nevoile estet ice, f ie pentru a 's i imbogati informatia sau a'si completa in mod dezinteresat formatia, pentru a'si largi si dezvolta participarea sociala voluntara sau capaciatea creatoare, dupa ce s'a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale .3 4ecreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna. Intelegand relatia ca de la intreg la parte se apreciaza ca e<ista si unele activitati care desi angajate in timpul liber nu au numic in comun cu recreerea 8 timpul pentru cultul religios, studiul individual, vizitarea soacrei9. Apartin, de asemenea, acestei categorii" crima,drogurile, rasfatul si alte activitati antisociale . 4ecreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. &aca in odihna accentul cade  pe elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum

Page 3: Clarificari Conceptuale Ale Timpului Liber Si Ale Agrementului

este cheltuit timpul de odihna, este modul de comportament ce umple acest timp ./ Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele  pasive. 4ecreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, rela<are, distractie, arte, hobb0'uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere  poate fi desfasurata la orice varsta a individului , fiind conditionata de elementul temopral, conditia si atitudinea persoanei, circumstantele ambientale etc. *odalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile corespunzatoare difera , in functie de dimensiunile si localizarea acestuia 8timp l iber zi lnic, saptamanal, din concediul de odihna9. Se remarca astfel , ca t impul l iber zi lnic este folosi t pentru autoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va fi folosit pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc. In cazul concediului de odihna este dest inat in special turismului , t ratamentelor  balneare, in scopuri culturale etc