cladiri inalte

7/29/2019 cladiri inalte

1/38


2/38

CUPRINS1.Particularitatile lucrarilor topografice la montajul constructiilor foarte inalte2.Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor

3.Masurarea deplasarilor si deformatiilor unghiulare

4. Influenta factorilor naturali asupra constructiilor inalte

5.Instrumente i dispozitive pentru transmiterea pe vertical a punctelor

6.Topul celor mai inalte cladiri din lume


3/38

1.Trasarea cldirilor cu multe etaje Aceast trasare depinde de tehnolgia de executie industrializat a acestor construcii

cum sunt:cldiri cu structuri de beton armat turnate in cofraje la fiecare etaj si cupereti si plansee din prefabricate,cladiri realizate din panouri mari prefabricate.

Specificul lucrarilor topografice la executia cladirilor cu multe etaje este urmatorul:

Axele pricipale ale cladirilor se traseaza pe teren fata de punctele retelei de sprijinsau fata de linia rosie cu eroarea relativa medie patratica de circa1:6000...1:8000;aceste axe se fixeaza in afara zonei lucrarilor de constructii prinborne de beton armat si repere de perete,devenind axe de trasare.Distantele dinproiect dintre axele vecine se aplica cu ruleta etalonata cu eroarea in medie de 1...2mm.Baza de trasare in inaltime este alcatuita prin nivelment geometric de ordinul IV.

In timpul executiei pana la nivelul zero axele se transpun cu teodolitul de pe borneleplantate pe imprejmuire,iar de pe aceasta prin intersectie repetata se transmite ingroapa de fundatie,fixandu-le pe repere martori.Intre aceste axe se traseazaamplasamentele pentru turnarea sau montajul fundatiei si a panourilor pereti ausubsolurilor cladirii.

Se transmite sistemul axelor de trasare de la nivelul zero la fiecare etaj,inclusiv cotaorizontului de montaj respectiv.

Cotele din proiect se transmit la inaltime cu ajutorul panglicilor de invar sau aruletelor de otel atarnate si a doua instrumente de nivelment instalate la etaje.


4/38

2. Trasarea construciilor in forma de turn(cosuri de fum ,furnale)

Necesita fixarea pe teren prin borne de beton a centrului O(fig.4.29) si cate

doua repere pe fiecare din axele radiane ale constructiei(I si I`,II si II`etc.) astfelincat,semnalul apropiat se planteaza in apropierea fundatiei,iar cel departat ,la

o distanta minima egala cu inaltimea constructiei.Distantele dintre aceste

puncte se masoara cu precizie.

Dupa turnarea fundatiei turnului la cota proiectata se restabileste

pozitia centrului O si se transpun pe soclul fundatiei punctele cele maiapropiate ale bazei de trasare(I` si II` etc.).

Pentru trasarile si observatiile asupra stabilitatii turnurilor din beton

armat se alcatuieste o retea de sprijin sub forma unui sistem inelar de

microtrilateratie,de microtriangulatie sau combinat,retea liniar-unghiulara.

Verticalitatea axei constructiei se verifica fata de reperul centrului O cufirul cu plumb,care este coborat din punctul central al cofrajului fiecarei

centuri.La turnurile inalte,din cauza oscilatiilor puternice,precum si la

P.Z.L.Dispozitivul se aseaza desupra punctului central O sau in punctul fixat

de pe planseu si se proiecteaza optic verticala in sus,a carei urma se

marcheaza pe cofrajul centurii.De asemenea ,la fiecare planseu se traseaza si

se verifica cotele proiectului fata de reperele de nivelment.


5/38

La trasarea nivelurilor poate fi de asemenea folosit procedeul unghiuriloregale.Teodolitul se aseaza in statia departata I si se vizeaza punctul axial apropiat

I`,facand citirea la cercul orizontal. Apoi indreapta luneta in sus la etajul care este detrasat fixand pe el aceasta pozitie:Se calculeaza unghiul orizontal cu relatia:

tg =r/d,

Unde:

- r-este raza din proiect a inelului nivelului respectiv;- d-distanta de la punctul de statie pana la centrul constructiei.


6/38

Prin adaugarea unghiului la citirea pe limbsi apoi scazandu-l,se obtin punctele D si D`din dreapta si din stanga ,care se fixeaza pecofrajul etajului.Se repeta operatiilor cuteodolitul in cele doua pozitii ale cerculuivertical,luand media pentru stabilirea pozitieidefinitive a punctelor D si D`.Se procedeazain mod analog din statia II`,cand se traseazape cofraj punctele C si C`.

In functie de precizia de trasare a unghiului si de masurare a distantei d, se calculeaza

eroarea in determinarea razei r.Ridicarea de executie a turnului terminat se face din punctele I si II` masurand cuteodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical unghiurile orizontale formate dedirectii la punctele axiale de jos si la punctele din dreapta si din stanga aflate pecenturile inferioare,superioara si intermediare.Dupa aceste date se determina inclinarea

generala a turnului si precizia de construire a centurilor la diferite niveluri.Se folosescteodolite de precizie,iar calarea lor in timpul masurarii trebuie efectuata foarte atent.


7/38

Procedee de masurare la verificarea montajuluiprefabricatelor

1.Procedeul vizarii laterale cu teodolitul.

Acest procedeu ,numit si procedeul nivelmentului orizontal,determinadistantele orizontale de la planul vertical pana la cele patru colturi aleelementului montat.Aceste distante se citesc pe mirele orizontale aplicate incolturile elementului prefabricat. Citirile se executa intr-un plan verticalrealizat de teodolit si marca de vizare - de exemplu,bazele AB si

CD(fig.4.30,a,b).Pentru cladirile cu pereti portanti longitudinali baza trebuiesa fie paralela cu axa longitudinala a cladirii(fig.4.30,a).Baza se traseaza prinaplicarea distantelor fata de marcile axiale,fixate pe soclul cladirii.

Abaterea axei panoului fata de pozitia proiectata se calculeaza curelatia:

=unde: - este departarea bazei fata de axa din proiect a panourilor exterioare;

adistanta de la planul vertical (ce trece prin baza AB) pana la coltulpanoului

bjumatate din grosimea reala a panoului.


8/38

Determina abaterile la montaj prin procedeul vizarii laterale cu teodolitul :

avedere generala si detaliu de vizare la cele patru colturi ale banoului;bschema cu trasarea bazei.Distanta este de obicei nu este mai mare ca 2 si poate fi masurata cu precizie

ridicata ( 0,2...0,5). Abaterea maxima in determinarea grosimii panourilor nu trebuie sadepaseasca 1 mm.

In functie de tipul si dimensiunile dimensiunile cladirii din panouri prefabricateetc.

Pentru controlul si cresterea preciziei masuratorilor este necesar ca observatiile peaceeasi mireta sa fie executate din ambele capete ale bazei.


9/38

Este evident c erorile rezultatelor observaiilor din ambele capete ale tuturorcelorlalte coluri ale panourilor vor fi de asemenea in limitele 2,6 ...2,7

mm.Eroarea medie ptratic in determinarea abaterii de montaj este 3 mm. La cldirile cu panouri portante transversale utilizarea acestui procedeu de

determinare a abaterilor de montaj este de preferat, dei volumul lucrrilor este multmai mare. `

2.Procedeul interseciilor unghiulare

Abaterile colurilor pereilor montai din panouri prefabricate fa de planulvertical se pot determina de asemenea prin metoda interseciei unghiulare nainteaplicat pentru fiecare col al panoului. In cazul unei cldiri de volum mare, baza de

intersecie se amplaseaz fa de faada cldirii la distana de maximum x0 50m,pentru o lungime a cldirii pan la 90...100 m.Pornind de la aceti doi parametri se proiecteaz baza fa de cldire, de obiceiparalel cu faada i mrimile unghiurilor de Intersecie.


10/38

Totodat, admindpunctul A ca origin a sistemului de axe de coordonaterectangulare plane, iar baza de intersecie, ca axa ordonatelor y, atunci, n cazulamplasrii bazei paralel cu faada cldirii, abscisa planului vertical al panourilor va fiegal cu x0 = 50 m, unde: x0este abscisa fa de axa din proiect; b -jumtate dingrosimea real a panourilor.

Eroarea medie ptratica m de msurare a unghiurilorsi este variabil In acestcaz. Valoarea ei va crete odat cu mrirea unghiului de nclinare a axei de vizaredatorit creterii influenei erorilor componenteprovovate de nclinarea limbului, deinstabilitatea erorii de colimaie la variaia focusarii lunetei, de nclinarea axeiprincipale a teodolitului

VV i de asemenea datorit variaiei mrimii unghiului de intersecie n punctul

intersectat). Metoda interseciilor unghiulare este convenabil a fi folosit la msurtorile

de control al montajului panourilor mari ale cldirilor cu perei portani transversali,deoarece aici volumul lucrrilor este mult mai mic.

Trebuie menionat c metoda interseciei unghiulare folosit la msurtorilede control al montajului prefabricatelor consum un mare volum de msurtori in

teren i de calcule.

P d l i f i


11/38

Procedeul prin fotogrammetrie terestr

Acest procedeu este avantajos cand este necesar s se determinecoordonatele unui numr mare de puncte, cat i verificarea obiectelorinaccesibile. Totui nu trebuie opuse procedeele fotogrammetrice cu celetopografice, deoarece procedeele topografice sunt mai simple ca tehnologiei mod de organizare, inclusiv la controlul msurtorilor efectuate prin

procedeele fotogrammetrice. De aceea, alegerea unuia din aceste procedeeeste condiionat de posibilitatea i utilitatea folosirii fiecruia. Intr-o serie decazuri este raional folosirea combinat a procedeelor topografice ifotogrammetrice.

Procedeul msurtorilor de control al montajului folosind fototeodolitulconst in determinarea coordonatelor sau a creterilor de coordonate dintrepunctele cldirii i compararea lor cu valorile proiectate corespunztoare.Dac trebuie gsit poziia reciproc dintre punctele cldirii, se poate lucranumai in coordonate fotogrammetrice. Trecerea de la coordonate

fotogrametrice la coordonate geodezice, i deci la utilizarea fototeodolituluiin procesul de constructii-montaj, este necesar numai atunci cand sedetermin deformatiile construciilor, precizia montajului, volumul lucrrilorde terasamente etc.

Tehnica de msurare fotogrammetric, relaiile pentru calculul abaterilorsi precizia de obinere a acestora sint date n lucrrile de specialitate.


12/38

1.Generalitati

Constructiile suple si inalte (cosuri de fum,turnuri de racire chiar si blocuri deloncuite inalte) datorita greutatii proprii foarte mari in raport cu suprafata de fundatie,precum si a unor factori naturali,sunt supuse unor deformatii care se caracterizeaza ingeneral prin rotiri.Aceste rotiri pot avea loc in plan vertical (inclinari aleconstructiei), in plan orizontal (rasuciri ale constructiei ) precum si vibratii si oscilatiiale acestora din cauza unor factori naturali ca vant,seisme etc.

2.Determinarea rotirilor care au loc in plan vertical(inclinari ale constructiei)Aceste deformatii unghiulare sunt cele mai importante, intru-cat caracterizeaza

stabilitatea constructiei in ansamblu,iar cunoasterea lor asigura o exploatare laparametrinormali a tuturor echipamentelor si instalatiilor din cadrul acesteia.

Pentru determinarea inclinarii constructiilor,s-au conceput diverse procedeecare au utilizat unele dispositive tehnice speciale sau o parte din aparatura folosita lamasurarea deplasarilor orizontale si vertical.Dintre cele mai cunoscute procedee de

determinare,se mentioneaza urmatoarele:a) determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta vertical sau

un plan de referinta vertical;b) determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor orizontale;c) determinarea inclinarii constructiilor inalte dupa marimea tasarii fundatiilor (prin

nivelment geometric).

MASURAREA DEPLASARILOR SI DEFORMATIILOR UNGHIULARE


13/38

2.1.Determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de

referinta vertical sau un plan de referinta vertical

a)Cu ajutorul firului cu plumb

Unul din cele mai simple procedee pentru determinarea inclinariiconstructiilor este folosirea firului cu plumb,care suspendat genereaza odreapta de referinta verticala.

In partea superioara a constructiei se suspenda un fir cu plumb (luandu-semasuri de evitare a oscilatiilor). Prin masurarea distantelor de la fataconstructiei(in anumite puncte) la firul cu plumb si compararea acestor

distante intre ele( care ar trebui sa fie egale), se poate trage concluzia in ceea cepriveste verticalitatea constructiei. Metoda nu ofera precizii prearidicate,intrucat curentii de aer influenteaza puternic stabilitatea firului,chiardaca greutatea e introdusa intr-o baie de ulei.

Masuratorile se pot face si cu un aparat de vizare pe vertical(P.Z.L. 100) si omira orizontala;precizia in acest caz fiind mult mai mare.

b) Cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului Atunci cand partea superioara a constructiei nu permite sa se fixeze firul cu

plumb sau cand inaltimea constructiei este mai mare si precizia oferita de firulcu plumb suspendat depaseste toleranta ceruta , se recomanda utilizarea unuiteodolit bine verificat si rectificat.

Teodolitul se instaleaza intotdeauna pe aceeasi borna. Se marcheaza pe

cladire un punct A (la partea superioara ) care este transmis la bazaconstructiei(B) prin bascularea lunetei in plan vertical.


14/38

Daca la o noua masuratoare se constata ca firul reticular vertical se abate de lapunctul B, avem de a face cu o inclinare a cladirii. Inclinarea se poate obtine prinmasurarea deplasarii in plan orizontal pe directia punctului B.

Inclinarea totala I se stabileste in functie de inclinarea I1 constanta din statia S1 sirespectiv I2 din statia S2.

2 2 D t i i li ii t tiil i t d


15/38

pentru constructiile cu sectiune rectangulara

Pentru inclinarea cladirilor , unul dintre procedeele frecvente intalnite in

practica este cel al masurarii unghiurilor orizontale. Se marcheaza in teren, la circa20-30 m de cladirea in cauza statiile S1 si S2 (prin bornare) pe prelungirea zidului incauza al cladirii.

2.2 Determinarea inclinarii constructiilor prin metoda

masurarii unghiurilor orizontale

La partea superioara a cladiriise amplaseaza omarca A. prin instalarea teodolitului in statia S1,

respectiv S2, se masoara unghiul 1 si 2, unghiuriformate de marca A pe cladire si un punct b stabil.Din masurarea periodica a unghiurilor 1 si 2 , sepot determina cresterile liniare ale inclinarilorpartiale ale constructiei.


16/38

Pentru constructiile cu sectiune rotunda

In cazul cosurilor de fum, se vor alege 2 statii S1 siS2 situate la o distanta de aproximativ (2-3) oriinaltimea cosului. Cu teodolitul instalat in statia S1 seva viza la baza cosului de fum(stanga si dreapta) si lapartea superioara a cosului( stanga si dreapta) dupa

tangent, efectuandu-se citirile corespunzatoare pecercul orizontal gradat.

Se repeta operatia de masurare din statia S2. Serecomanda masurarea in ambele pozitii ale lunetei. Secalculeaza media citirilor pentru baza cosului si pentru

varful acestuia.


17/38

Verificarea verticalitatii unui cos de fum se poate verifica prin metodadeterminarii coordonatelor rectangulare ale centrului sectiunilor transversal,

uniform repartizate pe inaltimea cosului. Se va tine cont ca, la diferite inaltimi, sectiunea circulara are raza diferita.

In jurul cosului de fum, se vor marca mai multe puncte de statie ce vor faceparte dintr-o drumuire planimetrica inchisa. Unghiurile orizontale si distanteleorizontale din drumuirea planimetrica se vor masura cu un tahimetruelectrooptic(statia totala).

Distantele de la punctul destatie pana la central cosului se potdetermina din coordonatele statiei siale centrului cosului, iar unghiurileverticale se vor masura direct.

Determinarea inclinarii unorconstructii inalte se poate face si prinfolosirea tasarii fundatiilor, tasaredeterminate prin nivelment geometricde precizie.

3 INFLUENTA FACTORILOR NATURALI ASUPRA


18/38

3. INFLUENTA FACTORILOR NATURALI ASUPRA

CONSTRUCTIILOR INALTE

Influenta radiatiilor solare

Din cauza incalzirii partii constructiei expuse spre soare,aceasta sufera o rotire inplan orizontal,in sens opus rotirii pamantului in jurul axei sale. Miscarea diurna acosntructiei urmareste un traseu elliptic,in functie de latitudinea geografica si deinaltimea constructiei.

Aceste rotiri in plan orizontal se pot determina prin metode geodezice, urmarindu-

se marci amplasate pe constructive la diferite inaltimi si la diferite ore din zi.Cunoasterea rasucirilor in plan orizontal ca urmare a influentei razelor solare asupraconstructiei, prezinta interes pentru interpretarea corecta a masuratorilor,ele de regulaneconstituind insa un pericol pentru utilitatea si siguranta in exploatare,desi pot atingepentru turnuri din beton armat la inaltimea de 200 m valori de pana la 20-25 cm pedirectia est-vest si 10-15 cm pe directia nord-sud.


19/38

Influenta vantului si a seismelor Vibratiile si oscilatiile constructiilor inalte sunt generate in special de

factori naturali cum sunt vantul si seismele, care in anumite conditii potduce la deteriorarea acestora. Seismele au o perioada de aparitie destul deindelungata,ani sau chiar zeci de ani, si nu influenteaza practicemasuratorile geodezice repetate. Mult mai interesant si cu efect directasupra masuratorilor geodezice este actiunea vantului. In apropiereasuprafetei terestre(pana la 600m inaltime) vantu apare ca un strat turbulent a

carui rafale constituie practicsolicitari ale acestora. La constructiile inalte si suple rafalele de vant pot duce la fenomenul

de rezonanta care este un fenomen destul de daunator. La constructiile cuprofil circular mai apare suplimentar fenomenul de formare a unor curentiturbionari care genereaza oscilatii laterale ale constructiei fata de directiavantului,acest fenomen fiind denumit efectul Karman.


20/38

EXEMPLE DE CONSTRUCTII INCLINATEConstructiile inalte sunt predispuse la fenomenul de inclinare al constructiilor.

Cunoscuta ca si Turnul inclinat dinPisa, constructia reprezinta de fapt clopotnita

catedralei din Pisa.

Inalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului

la baza de 4,09 m si o greutate estimata la

14500 tone, turnul a fost proiectat sa stea

vertical.

Datorita insa proastei calitati a solului,

fundatia a inceput sa se scufunde imediat

dupa inceperea constructiei, in anul 1173,

provocand inclinarea turnului spre sud.

De-a lungul timpului turnul a suferitmai multe operatii de consolidare, prin care

s-a incercat stoparea sau chiar reducerea

inclinarii turnului.


21/38

Suprafaa de sprijin pe sol joac un rol extrem de important n meninerea n poziie

vertical a diverselor obiecte sau construcii. Dac un obiect nu are stabilitate, se poatersturna extrem de uor.Ideea este c un obiect se va rsturna atunci cnd centrul su de mas va ajunge ntr-

un punct care, ducnd perpendiculare pe sol, se va afla n afara suprafeei de sprijin

(vezi imaginea de mai jos).

Centrul de mas alTurnului din Pisa caden interiorul suprafeeide sprijin.

n cazul Turnului din Pisa, nalt de 56 de metri,

explicaia pentru meninerea sa n picioare esteurmatoarea:dei vrful su s-a deplasat n timp cu 3,9metri fa de locul unde ar fi fost dac turnul era perfectvertical, proiecia la sol acentrului de mas alconstruciei s-a meninut ntotdeauna ninteriorul suprafeei de sprijin. Lucrrile de restaurareau redus cu mai bine de 40 de centimetri nclinarea careatinsese la un moment dat aproape 4,5 metri. Pe atuncinclinarea cretea cu 1,25 milimetri anual, ceea ce ar fidus n cele din urm ladeplasarea centrului de mas alcldirii n afara suprafeei de sprijin.


22/38

Turnul din Pisa nu este cea mai nclinat cldire din Europa

Specialitii olandezi spun c cea mai nclinatcldire din Europa este turnul bisericii Walfridusdin Bedum i nu celebrul Turn din Pisa.Matematicianul olandez Jacob van Dijk a declaratc msurtorile efectuate la turnul bisericiiWalfridus din Bedum, nalt de aproape 36 demetri, arat c acesta este mai nclinat dect Turnuldin Pisa, care a fost ndreptat parial n timpul

lucrrilor de restaurare. Cu o nlime de 55,86metri, Turnul din Pisa are o nclinaie de circa 4metri, n timp ce turnul din Bedum are o nclinaiede 2,61 metri, la o nlime de 35,7 metri. Dacturnurile ar avea aceeai nlime, cel din Bedum

ar avea o nclinaie cu 6 centimetri mai mare,susine Van Dijk.


23/38

Inspectorii topografi au descoperit ca turnul cu ceas al Palatului Westminster,

cunoscut sub denumirea de Big Ben, a inceput sa se incline, lucru care va

continua si in anii urmatori.

Expertii estimeaza ca varful turnului seafla la 435 de milimetri distanta fata deaxa perpendiculara pe Pamant si este

inclinat spre partea de nord-vest la 0,26grade. Studiile arata ca aceasta miscares-a accelerat in ultimii ani.Inginerii nu pot explica inclinareaturnului Big Ben printr-un singur factor.

Din anul 2003, instrumentele care aumasurat inclinatia indica o crestere aacesteia cu 0,9 milimetri pe an, incomparatie cu media de dinainte de0,65 milimetri.


24/38

Daca acest fenomen se va dezvolta in cotinuare fara oprelisti, intr-o ziBig Ben

se va prabusi. La viteza de acum a inclinarii, peste 4.000 de ani turnul vaajunge la unghiul de inclinare al Turnului de la Pisa si inca si mai multi ani casa ajunga sa se prabuseasca, mai exact peste birourile Parlamentului, aflate decealalta parte a Bridge Street.

Motivul acestei problemele arhitecturale a fost pus pe seamadeceniilor intregi

de lucrari in subteranul cladirii. In anii 1860 a fost construita o retea decanalizare, iar in anii 1970 o parcare subterana pentru membrii Parlamentului.Specialistii au observat ca partea dinspre nord s-a scufundat in pamant intr-omai mare masura decat cea din sud.Atunci cand magistrala de metrou Jubilee a fost extina si in Westminster au

fost folosite tehnici speciale pentru a crea o bariera din ciment sub turn pentrua nu-i pune in pericol integritate.

Gradul de inclinare al Big Ben deja afecteaza peretii CaseiComunelor, precum

si coridoarele in care salasluiesc birourile oficialilor.

"Inclinatia este vizibila. Poate fi vazuta daca stai in Piata Parlamentului siprivesti spre est, inspre fluviu".
http://www.ziare.com/magazin/fenomen/http://www.ziare.com/magazin/fenomen/


25/38

Instrumente i dispozitive

pentru transmiterea pe vertical a punctelor

Instrumente si dispozitive clasice

Transmiterea cu ajutorul firului cu plumb opticFirele cu plumb optic sunt instrumente la care linia de viz estereflectat nunghi drept printr-o prism, astfel ncat aceasta este orizontal prin ocularivertical prin obiectiv.

La unele instrumente de acest tip, prisma poate fi dirijat n sus

sau n jos. (de exemplu : instrumentele PZL sau Wild ZNL).Alte tipuri (Korn OL) sunt prevzute eu dou lunate,ceeace permite vizarea concomitenta n sus i in jos.Toate beneficiaz de:- un design durabil.-minimul de piese n micare- protecia mpotriva prafului i umezelii-stabilitate excepional-rezistenta la intemperii.


26/38

Transmiterea unui punct prin vizare direct spre partea .superioarse realizeaz prin calarea instrumentului peplaneul pe care este marcat punctul ce

urmeaz a fi transmis, deasupra acestuia i vizarea prin ocularndireciaascensional

Pentru transmiterea la nlime a unui punct marcat la un nivelinferior sau n jos a unui punct marcat la un nivel superior, n

condiiile posibilitii de vizibilitate total ntre cele dou puncte,permite obinerea unei precizii de verticalizare de pn la 2 mm/50m.Pentru transmiterea concomitent pe nlime, n sus sau n jos a unuipunct se recomand : instrumentul ZenitNadir tip Wild ZNL, care permitevizarea pe vertical n ambele sensuri, funcie de poziia pe care oia prisma manevrabil de la exterior, cu care este dotat instrumentul; acesta poate fi ntrebuinat independent sau poate fi ataatdetaat laambaza unui teodolit tip Wild, precizia ce se obine fiind de 1mm/30 m ;


27/38

instrumentul ZenitNadir tip Kern OL,care permite vizarea pe vertical n ambelesensuri cu ajutorul a dou luneteindependente ; abaterea ce se obine pevertical este 2 mm/100 m.

Punctul poate fi marcat,la etajele superioare, cu ajutorul unei plcitransparente pe care se traseaz oreea i unsistem de coordonate. Coordonatele punctuluide peplac, care coincide cu centrul firelorreticulare ale instrumentului,poate fi uorreperat.Poziia punctului transmis poate fimarcata i cu ajutorul unui dispozitiv

de centrare fixat in golul practicat n planeu.


28/38

Transmiterea unui punct prin vizare excentric spre partea inferioar este :

n campul de viz al firului cu plumb

optic, se va aezao rigl, n unghi dreptfa de linia debazi se va citidistana dintre linia debaz ilinia de viz.Peplaneul pe care urmeazs fie transmis punctul se marcheaz

poziiapunctului transmis,prin msurare cu rigla.


29/38

Cand punctele sunt transmise pe distane verticale mari, se recomand camsurareadistanelor dintre linia de viz i liniile debazs se fac cu rigla n

form de sector circular.

Instrumente si dispozitive moderne

Un sistem de poziionare global GPS (Global Position System) permitedeterminarea poziiei exacte (coordonate n domeniul milimetric) a unui punct de pesuprafaa Pmntului, ntrun sistem tridimensional de referin, prin trilateraia spaial .Procedeul presupune msurarea la un moment dat, a distanelor pn la cel puin patrusatelii i cunoaterea poziiei acestora n sistemul de referin adoptat .Aceste elemente

trebuie determinate cu precizie maxim ludu-se n considerare o serie de erori icorecii corespunztoare. Prin calcule ulterioare (post procesarea datelor) se vordetermina coordonatele ce dau poziia n spaiu a punctului n raport cu un sistem dereferin.


30/38

Burj Dubai

Cea mai inalta cladire din lume, turnul Burj Dubai are o inaltime de peste 800 metri siconstructia lui a fost finalizata in anul 2008. Ridicarea acestuia a fost realizata de LeicaGeosystems folosind observatiile GPS-ului, obtinundu-se coordonatele definitivesigure pentru etajele inalte ale cladirilor.


31/38

S-a realizat o retea de trasare astfel incat a rezultat unnumar suficient de puncte care s-au putut utiliza cand

au aparut miscari ale constructiei. Pentru fiecare etaj aurezultat 240 de puncte de control. Reteaua a fost astfelconstruita incat sa tolereze miscarile si sa permitaconstructiei sa inainteze pe verticala la urmatoareleetaje. Constructia este afectata de 3 tipuri de miscari:

-miscari ale constructiei pe perioada lunga(intre1 saptamana si 6 luni)

-miscari zilnice(efectele solare) -miscari dinamice(rezonanta cladirii si miscarile

vantului) . Toti acesti factori determina deplasarea de laaxa verticala teoretica.


32/38

Trasarea pana la etajul 20 s-a realizatcu puncte de control din exterior care erausituate la distante de 100 metri pana la 150metri de baza turnului. De la etajul 20 nuse mai puteau utiliza punctele din exteriorsi s-a utilizat o noua metoda. Pentrutrasarea urmatoarelor etaje s-a utilizatGPS-ul. Sistemul cuprinde 3 receptoare

montate pe fiecare etaj al cladirii. Infiecare recptor este asezata cate o prismaiar o statie totala este pozitionata pentru aavea o vizibilitate buna pentru toate statiileGPS. Sistemul de trasare pentru realizarea

etajelor inalte este alcatuit din GPS si ostatie totala. Pentru aceasta cladire s-autilizat Leica GPS GRX1200Pro cu AT504chokering antenna si Leica GPS Spidersoftware folosind Leica Geo Office

software(LGO).


33/38

Pentru construirea celei mai inalte cladiri dinlume Tunul Burj Dubai s-a utilizat o combinatieintre o statie totala, tehnicile GPS-ului,clinometrele de citire si modelele de matematica.


34/38

TOPUL CELOR MAI INALTE CLADIRI DIN LUME

Nr.10 - Jin Mao Building- Shanghai -China - are 88 de etaje si o inaltime de421m. Lansarea a avut loc in anul 1999.

Nr.9 - Trump International Hotel and

Tower (Chicago)- Chicago - SUA -constructia are 92 etaje si 423m ininaltime. Inaugurarea a fost in anul 2009

N 8 G h T i N 7 Willi T (S T )


35/38

Nr.8 - Guangzhou TwinTowers West Tower-Guangzhou - China -

constructia are 103 etaje si o

inaltime de 432m. 2009.

Nr.7 - Willis Tower (Sears Tower) -

Chicago - SUA- cladirea are 110 etaje si oinaltime de 442m. In anul 1974 a avut locinaugurarea aceste constructii. Este cea mai

veche constructie din top


36/38

Nr.6 - Nanjing Greenland

Financial Complex- Nanjing -

China -Constructia are 89 deetaje si o inaltime de 450m.Inaugurarea a avut loc in anul2010.

Nr.5 - Petronas Tower - Kuala Lumpur -

Malaezia - fiecare turn are 88 de etaje si o

inaltime de 452m. Inaugurarea a avut loc in anul1998. Este cea mai inalta constructie din Malaeziasi un simblo al acestei tari.


37/38

Nr4 - International Commerce

Centre - Union Square- Hong

Kong - China - Constructia are118 etaje si o inaltime de 484m.Afost inaugurata in anul 2010.

Nr.3 - Shanghai World Financial Center-Shanghai - China -constructia are 101 etaje si oinaltime de 492m. Inaugurarea a avut loc in2008. Este cea mai inalta cladire din China


38/38

Nr.2 - Taipei 101 - Taipei -

Taiwan - cladirea are 101 etaje si508 m in inaltime si a fostconstruita in anul 2004

Nr.1 - Burj Khalifa Tower- Dubai - EmirateleArabe Unite -cladirea are 160 de etaje si 828 min inaltime. Detine recordul de cea mai inalta

cladire construite vreodata de mana omului .Inaugurarea oficiala a avut loc pe 4 ianuarie2010. Detine si recordul pentru cel mai inalt sirapid lift din lume.

cladiri inalte

Documents