CIVILIZATIA GETO-DACA

CIVILIZATIA GETO-DACA

Erau impartiti in numeroase triburi ce se intindeau la nordul si sudul Dunarii. Prin numele de geti era desemnata populatia din Campia Romana, Dobrogea si sudul Moldovei de astazi, primele stiri despre ei le primim de la greci (Herodot, sec. V I.Hr.). Daci este termenul folosit de romani (il Iulius Caesar, sec. I I.Hr.), desemnand populatia din zona Transilvaniei si a Banatului.

DACII SI GETIIHerodot despre geti ,, Inainte de a ajunge la Istru, (Darius) birui mai intai pe geti, care se cred nemuritori . Caci tracii, cati locuiesc mai sus de Apollonia si Mesembria s-au predat lui Darius fara lupta. Getii insa, fiindca s-au purtat nechibzuit, au fost pe data brobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci Iata cum se cred nemuritori getii. Ei cred ca nu mor si ca acel care dispare din lumea noastra se duce la zeul Zalmoxis (Zamolxis) Tot al cincilea an,ei trimit la Zamolxis un sol,tras la sorti,cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care ,de fiecare data ,au nevoie.Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite cu virful in sus , iar altii apuca de miini si picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxis si,ridicandu-l in sus,il arunca in sulite.Daca,strapuns de sulite,acesta moare,getii socot ca zeul lor le este binevoitor.

grecii au ajuns pe meleagurile noastre mai devreme,venind dinspre sud si sud-est,unde i-au intilnit pe geti, termenul cel mai des folosit in izvoarele elene;romanii venind dinspre vest si sud-vest,i-au intalnit pe daci, scriitorii latini au folosit cu predilectie acest termen.

Decalajul cronologic intre cele doua consemnari si denumirile

Daci si geti sunt doua denumiri pentru unnul si acelasi popor. Numele de geti apare in textele grecesti (incepand cu Istoria lui Herodot, secolul 5 i.Hr), iar cel de daci este folosit de romani. Probabil, acestea erau numele unor triburi mai importante, care au fost mai tarziu preluate de intregul popor, sau cel putin de parti semnificative ale acestuia. Istoricii moderni atribuie acestui popor numele de geto-daci. Scrierile antice, descoperirile arheologiice si denumirele locurilor dovedesc unitatea geto-dacilor.Dacii reuesc de-a lungul a dou secole s treac de la nivelul unor uniuni de triburi barbare, care fceau incursiuni de prdare la sud de Dunre, la realizarea unui regat puternic care va fi fi cu greu lichidat de Imperiul roman. Aezrile cunosc o evoluie de la cele parial adncite n pmnt pn la cele aflate la suprafa.- sunt realizate din lemn, piatr, uneori acoperite cu igle de tip grecesc- unele sunt construcii complexe, cu ncperi poligonale, cu etajNoi mari aezri sunt construite,Sarmizegetusaavea (sfritul sec. I d.Hr.) drumuri pietruite, instalaii de captare i aduciune a apei, canalizareCULTURA GETO-DACILORArhitectura militarce se dezvolt nc din timpul lui Burebista cuprinde:- fortificaii ce nglobeaz o aglomerare de construcii civile i religioase- aezrile cu caracter distinct militar ce gzduiesc armate permanente- fortificaii liniare, de barajCreterea populaieise reflect prin apariia unui numr mare de aezri, a mririi suprafeelor agricole i perfecionarea tehnicii agricole.-culturile principaleconstau ncereale(gru, mei, orz, secar),plante furajere, plante textile i via de vie.- n schimbul produselor agricole i animaliere, a lemnului i srii, dacii achiziionau vase de bronz i sticl, unelte, podoabe etc.Cu toate cprincipala ocupaie a dacilor era agricultura,dacii exploatau i zcmintele de fier, aur, argint, plumb i aram, pe care le prelucrau n ateliere meteugreti(Sarmizegetusaera unul din cele mai mari centre metalurgice din afara spaiului roman).Religia geto-dacilora fost politeista, eventualhenoteista, centrat n jurul zeului importantZamolxis. Herodot afirma c dacii eraumonoteisti, dar opinia majoritar a istoricilor de azi este c dacii nu erau monoteitii c nu se poate avea prea mult ncredere n afirmaiile lui Herodot.

Religia geto-dacilor

Religia geto-dacilor se caracterizeaz prin urmtoarele:credina in Zalmoxisaniconism (include si interdicia scrisului religios)rolul important al muziciiresurectia ciclica a zeului supremritualuri privind "imortalizarea"iniierea Chiar i ritualul de a trimite mesageri la Zalmoxis confirm credina n viaa de dincolo, mesagerii urmnd a-l intlni pe Zalmoxis. Ritualul se presupune c se desfura n incinta sacra circular din Sarmizegetusa, la fiecare patru ani. Sacrificaii erau aruncati n trei sulie ndreptate cu vrful n sus, iar mesajele destinate lui Zalmoxis erau ncredinate ct timp mesagerul mai era in via.

Zamolxe a fost principalul Zeu al dacilor , a cror religie constituia un element important al civilizaiei lor si anume credina in imortalitate. Herodot scrie c dacii credeau c nu dispar dup moarte ,ci ii continuau viata in Rai , alturi de Zeul lor suprem Zamolxe. Scrierile lui Herodot arata c Zamolxe era un barbat dac , fost sclav al lui Pitagora , care dup ce a fost eliberat s-a ntors printre daci .Istoricul i geograful grec Strabon a scris despre Zamolxe ca fiind un fost sclav al lui Pitagora care o data fiind eliberat a inceput s i nvete pe daci din doctrina pitagorian a imortalitaii i din tiinele astrale .Gebeleizis zeul fulgerului, tunetului, ploii. Era reprezentat ca un brbat chipe, uneori cu barb. Fulgerele i tunetele erau manifestrile sale.Zamolxis(Zamolxe) zeul suprem al geto-dacilor, zeul trmului de dincolo, al morilor i al viilor, reprezentnd lumea subteran i viaa de dup moarte.Bendis zei a Lunii, a pdurilor i a farmecelor, zeia dragostei i a maternitii.Derzis(Derzelas) zeul sntaii.Kotys(Cottyo) zeia-mam n mitologia traco-dac

ZEITATIDEZVOLTAREA ECONOMICA