Ministerul Educaiei al Republici Moldova.Universitatea de Studii Politice Economice Europene,,Constatin Stere"

Facultatea de Drept.Catedra:Drept privat.ReferatTema:,, GARANTAREA EXECUTRII OBLIGAIILOR "

.A efectuat:Cociorvei Marianagrupa 204A verficat: Popov Adrian,drd., lect.sup.

Chiinu,2015

Plan.1..Noiunea de garantii ale executari obligatilor..2.Clasificarea garantiilor executarii obligatilor.1. Garanti reale1. Garanti personale3.Fidejusiunea..1. Notiunea si felurile fidejusiunii.1. Caracterele juridice ale fidejusiunii1. Caracterul accesoriu1. Caracterul gratuit1. Caracterul consesual1. Caracterul unilateral1. Conditile de validitate ale fidejusiunii1. Efectele fidejusiuniii1. Raporturile dintre creditor si fedejusor.

4.Gajul.1. Gaj inregistrat .1. Gaj fara deposedare si amanetul.1. Gaj cu deposedare.

5.Ipoteca.1. Feluri de ipoteci-legale,convetionale,1. Efectele ipoteci

6.Concluzie.7.Bibliografie.

1.Notiunea de garantii ale executarii obligatiilor.

Existena oricrei obliga ii este executarea ei. Garantarea obligaiei constituie o msur de asigurare a acestei executri, n plus confer creditorului garant anumite prerogative suplimentare, constnd, de regul, fie ntr-o prioritate fa de ceilali creditori, fie n posibilitatea ca, n caz de neexecutare din partea debitorului, s urmreasc pe o alt person, care s-a angajat s execute ea obligaia ce revenea debitorului. Se cunoaste ca scopul final al asumarii oricarei obligatii l constituie executarea acesteia ntocmai cum a fost angajata, or, n aceasta ordine de idei, creditorul diligent poate si ar trebui sa ia masurile corespunzatoare prin care sa prentmpine riscul insolvabilitatii debitorului. Asigurarea executarii unei obligatii se nfaptuieste si pe calea garantarii ei, privita ca masura constituita n acest scopul.n sistemele de drept, obligatia este garantata prin diverse instrumente juridice accesorii, numite "garantii". Garantarea executarii obligatiilor se poate realiza prin doua categorii de mijloace juridice:generalesispeciale. Mijloacele juridice generale sunt recunoscute tuturor creditorilor n temeiuldreptului de gaj general pe care-l au asupra patrimoniului debitorului, conformart.1718 Cod civil: "oricine este obligat personal este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare". Creditorii care beneficiaza doar de mijloacele generale de garantare a realizarii drepturilor lor de creanta sunt numiti n literatura de specialitate creditori chirografari.. Mijloacele juridice speciale s-au nascut din nevoia imperioasa de a evita sau de a reduce o data n plus riscul insolvabilitatii debitorilor, ntarindu-le astfel pozitia n cadrul circuitului juridic la care participa.

2.Clasificarea garantiilor executarii obligatiilor. Codul civil reglementeaza doua feluri de garantii: garantii reale si garantii personale.Garantiile personale-sunt acele mijloace juridice prin care una sau mai multe persoane convin cu creditorul, printr-un contract accesoriu, sa achite acestuia datoria debitorului atunci cnd acesta nu o va plati din proprie initiativa. Legea reglementeaza o singura garantie personala: fidejusiunea (cautiunea).Garantiile reale-sunt acele mijloace juridice care constau n afectarea unui bun al debitorului n vederea asigurarii executarii obligatiei asumata de debitor. Garantiile reale instituie n favoarea creditorului un drept de urmarire si un drept de preferinta. Sunt garantii reale: gajul, ipoteca, privilegiul si dreptul de retentie (debitum cum re iunctum) care constituie o garantie reala imperfecta

.3.Fidejusiunea1.Garantii personale. Fidejusiunea (cautiunea) 1.1Notiunea si felurile fidejusiunii.Fidejusiunea sau cautiunea este singura garantie personala reglementata de Codul civil romn. n sistemul nostru de drept, nca de la nceputurile sale, fidejusiunea a fost cunoscuta sub denumirea de "chezasie".Din dispozitiile art.1652 Cod civil, n conformitate cu care "cel ce garanteaza o obligatie se leaga catre creditor de a ndeplini nsusi obligatia pe care debitorul nu o ndeplineste", deducem ca fidejusiunea este un contract accesoriu, consensual si unilataral, cu titlu gratuit, prin care o persoana, numita fidejusor, se obliga fata de un creditor sa execute obligatia debitorului, atunci cnd acesta nu si-ar executa-o, la scadenta.Fidejusorul se poate angaja din punct de vedere juridic sa garanteze obligatia debitorului dintr-un contract principal, chiar daca nu are consimtamntul acestuia si chiar fara ca acesta din urma sa stie, conform art.1655 alin.1 Cod civil ("oricine poate sa se faca fidejusore, fara ordinea si chiar fara stiinta acelui pentru care se obliga"). Mai mult, se poate garanta nu numai debitorul principal, ci si fidejusorul nsusi al acestuia, n conformitate cu dispozitiile alin.2 ale aceluiasi articol ("asemenea se poate face nu numai pentru debitorul principal, dar si pentru fidejusorul acestuia").Institutia juridica pe care o analizam prezinta urmatoarele trasaturi:are natura contractuala, fidejusiunea fiind un contract unilateral (prin acest contract iau nastere obligatii numai n sarcina fidejusorului) si accesoriu (contractul de fidejusiune are caracter accesoriu fata de un alt contract principal, aplicndu-i-se, n consecinta regula de drept conform careia "accesoriul urmeaza soarta principalului" sauaccesorium sequitur principale);fidejusiunea reprezinta acordul de vointa intervenit ntre creditorul unei persoane si o terta persoana de contractul principal, numita fidejusor;fidejusorul garanteaza fie pe debitorul principal, fie chiar un fidejusor al acestuia;contractul de fidejusiune se ncheie cu sau fara acordul ori cunostintadebitorului garantat sau a garantului personal al acestuia.n functie de izvorul ei, fidejusiunea a fost considerata ca fiindlegala,judecatoreascasiconventionala. Mentionam cu privire la aceasta clasificare ca primele doua feluri de fidejusiune, legala si judecatoreasca, nu contravin nicicum naturii juridice contractuale a fidejusiunii; aceasta deoarece n cele doua cazuri mentionate legea sau instanta judecatoreasca sunt cele care impun aducerea, n anumite situatii date,a unui fidejusor, fara nsa sa-l indice sau sa-l oblige ntr-un fel pe acesta. n cele din urma, nici legea, nici vreo ncheiere judecatoreasca, nu pot substitui acceptul fidejusorului cu privire la perfectarea contractului de fidejusiune.Fidejusiunea se aseamana, neidentificndu-se nsa, cu solidaritatea[14]. n timp ce, la solidaritate, creditorul poate considera pe oricare dintre debitorii solidari drept debitor principal, oricare dintre ei putnd fi tinut sa execute ntreaga datorie, cu drept de regres mpotriva celorlalti, n cazul fidejusiunii, fidejusorul este numai un debitor accesoriu, obligat numai n subsidiar.Continutul si ntinderea obligatiei fidejusorului nu pot fi mai mari dect ale debitorului, "nsusi obligatia pe care debitorul nu o ndeplineste" este expresia codului civil, pentru ca ar contraveni caracterului accesoriu al conventiei de fidejusiune, dar exista posibilitatea pentru fidejusor sa garanteze numai pentru o parte a obligatiei principale. n sustinerea acestei opinii, amintim dispozitiile art.1654 Cod civil. "Fidejusiunea nu poate ntrece datoria debitorului, nici poate fi facuta sub conditii mai oneroase. Poate fi nsa numai pentru o parte a datoriei si sub conditii mai putin grele. Cautiunea ce ntrece datoria sau care este contractata sub conditii mai oneroase e valida numai pna n masura obligatiei principale".Accesorium sequitur principaleimpune ca obligatia principala, care este garantata, sa existe, sa fie determinata sau determinabila si sa fie valabil contractata, pentru ca nsasi fidejusiunea sa existe si sa fie valabila. Garantarea unei obligatii viitoare impune fidejusiunii o modalitate, respectiv conditia suspensiva ca obligatia principala sa se nasca. Garantarea unei obligatii nule absolut (de exemplu, o obligatie contractata sub o conditie potestativa din partea celui care se obliga - art.1010 Cod civil) este ea nsasi nula absolut. Dupa cum sanctiunea nulitatii relative a obligatiei principale atrage dupa sine anularea obligatiei fidejusorului, numai ca, n acest caz, obligatia fidejusorului subzista pna la pronuntarea hotarrii de anulare ori se consolideaza prin confirmarea obligatiei principale de partea n drept care fusese lezata n contractul initial.Dispozitiile art.1653 alin.2 Cod civil prevad: "Cu toate acestea, se poate face cineva fidejusorele unei obligatii ce poate fi anulata n virtutea unei exceptii personale debitorului, cum de pilda n cazul de minoritate"; ceea ce nseamna ca, daca obligatia principala se anuleaza pentru lipsa de capacitate a debitorului principal, obligatia fidejusorului ramne valabila, cu exceptia cazului n care fidejusorul va nlatura prezumtia legala relativa, dovedind ca el nu a cunoscut starea de incapacitate a debitorului principal.S-a exprimat si opinia potrivit careia prin fidejusiune poate fi garantata chiar si o obligatie naturala, cu conditia ca cel ce garanteaza sa cunoasca natura obligatiei. Facem precizarea ca obligatia naturala este lipsita de sanctiune, neputnd fi supusa executarii silite, ceea ce nseamna ca fidejusorul nu s-ar putea regresa mpotriva debitorului principal.Fidejusiunea este legala, de exemplu, n cazul prevazut de art. 10 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea n legatura cu gestionarea bunurilor, cu modificarile ulterioare, prin care gestionarul debitor este obligat sa aduca un garant, care sa se oblige fata de unitatea bugetara ca va acoperi eventualele prejudicii pe care le-ar cauza gestionarul n cursul gestiunii.Un caz de fidejusiune judecatoreasca este cel reglementat de art. 279 Cod procedura civila, care reglementeaza procedura ncuviintarii unei executii vremelnice; cnd hotarrea se va referi la bunuri, instanta poate cere reclamantului sa aduca un fidejusor care sa garanteze acoperirea pagubelor care s-ar produce-"instanta poate ncuviinta executia vremelnica a hotarrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita n ntrziere; n acest caz, instanta va putea obliga la darea unei cautiuni".Fie legala, fie judecatoreasca, fidejusiunea are un caracter conventional, deoarece "nimeni nu poate deveni garant-fidejusor n afara vointei sale". Caracterul contractual al fidejusiunii va fi pastrat n ambele situatii. Caracterele juridice ale fidejusiuniiCaracterele juridice ale fidejusiunii sunt urmatoarele:a) Caracterul accesoriual fidejusiunii fata de obligatia principala n vederea garantarii careia se ncheie.Consecintele caracterului accesoriu al fidejusiunii sunt multiple.Astfel, fidejusiunea va urma ntotdeauna soarta obligatiei principale. Ea nu poate exista n absenta unei asemenea obligatii. Totodata, mai este necesar ca obligatia principala sa fie valida. O prevede expres art. 1655 Cod civil: "fidejusiunea nu poate exista dect pentru o obligatie valida". Aceasta regula are nsa o exceptie, n sensul ca fidejusiunea va putea exista si atunci cnd obligatia principala este anulabila n virtutea unei exceptii personale a debitorului cum ar fi, de exemplu, pentru cauza de minoritate (art. 1653 Cod civil).Fidejusiunea nu poate fi mai mare dect datoria debitorului si nici nu poate fi facuta n conditii mai oneroase (art. 1654 alin. 1 Cod civil), putnd nsa,per a contrario, sa poarte asupra numai a unei parti din obligatia principala ori n conditii mai putin oneroase dect aceasta.Potrivit art. 1657 Cod civil, fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se ntinde la toate accesoriile unei datorii, precum si la cheltuielile ocazionate cu urmarirea silita.Caracterul accesoriu al fidejusiunii a fost retinut si n practica instantelor judecatoresti. Astfel, s-a stabilit ca "Fidejusiunea este un contract accesoriu si subsidiar n temeiul caruia garantul se obliga fata de creditor la executarea obligatiei de care este tinut debitorul"[17].De asemenea, contractul de fidejusiune este un contract accesoriu care dureaza att timp ct dureaza si contractul principal. Conexiunea dintre cele doua contracte explica att efectele fidejusiunii n raport cu obligatia principala, n lipsa careia obligatia fidejusorului nu poate exista, ct si ntinderea obligatiei fidejusorului, ce nu poate ntrece datoria debitorului.b) Caracterul gratuital contractului de fidejusiune.Acesta rezulta din faptul ca fidejusorul nu urmareste nici un avantaj patrimonial prin perfectarea contractului de fidejusiune. Nimic nu mpiedica nsa ca partile sa convina o anumita contraprestatie n favoarea fidejusorului, fapt ce ar da contractului un caracter oneros, gratuitatea fiind de natura, si nu de esenta fidejusiunii.Desi gratuita, fidejusiunea nu este o liberalitate, ntruct legea a statuat n favoarea fidejusorului dreptul de a se regresa mpotriva debitorului pe care-l garanteaza; art.1680 Cod civil prevede ca "confuziunea urmata ntre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea (mostenirea) unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor".c) Caracterul consensualal fidejusiunii.Contractul de fidejusiune se ncheie prin simplul acord de vointa al partilor. Nu este necesara ndeplinirea unor formalitati pentru a lua nastere n mod valabil. Ca si n cazul oricarui act juridic civil, forma scrisa se cere numai pentru a se putea face dovada contractului n caz de litigiu, conform art.1191 Cod civil "dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face dect sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata".Art. 1656 Cod civil prevede doar ca fidejusiunea sa fie expresa, sa rezulte cu claritate din contract. De asemenea, fidejusiunea nu poate depasi limitele n care s-a contractat. Dupa cum, n situatia n care mai multe persoane au garantat pentru unul si acelasi debitor, fata de acelasi creditor, fiecare din ele poate fi tinuta pentru ntreaga datorie- n conformitate cu prevederile art.1666 Cod civil "cnd mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru una si aceeasi datorie, fiecare din ele ramne obligata pentru datoria ntreaga"-, cu drept de regres ulterior fata de ceilalti fidejusori si fata de debitorul nsusi.Fidejusiunea nu trebuie confundata nsa cu delegatia, care este o conventie si n acelasi timp un mod de transformare a obligatiilor, prin care debitorul dintr-un raport juridic preexistent aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, prin care acesta din urma se obliga fie alaturi de primul debitor, fie n locul sau. Deosebirea consta n aceea ca cel ce se obliga-delegatul- nu este un debitor accesoriu, ca la fidejusiune, ci este un debitor principal.d) Caracterul unilateralal fidejusiunii consta n faptul ca fidejusiunea da nastere la obligatii doar n sarcina fidejusorului fata de creditor. Creditorul nu-si asuma nici o obligatie, cu exceptia cazului cnd partile convin n mod expres aceasta (transformnd contractul dintr-unul unilateral si gratuit ntr-unul bilateral sau sinalagmatic si oneros).2.Conditiile de validitate ale fidejusiunii.Contractul de fidejusiune trebuie sa ndeplineasca toate conditiile de validitate de fond (capacitate de a contracta, consimtamnt valabil exprimat de catre parti, obiect determinat si cauza licita- art.948 Cod civil) si de forma ale oricarui contract.Unele conditii speciale se cer nsa fidejusorului. Mentionam ca acestea sunt urmatoarele:fidejusorul sa fie solvabil-Aceasta conditie rezulta din coroborarea dispozitiilor art.1659 Cod civil"debitorul obligat a da siguranta trebuie sa prezinte o persoana capabila de a contracta, care sa posede avere ndestula spre a garanta o obligatie" cu cele ale art. 1661, alin.1 Cod civil "Daca fidejusorul, capatat de creditor de buna-voie sau judecatoreste, a devenit apoi nesolvabil, trebuie sa se dea un altul", respectiv un alt debitor solvabil.Aceasta regula are si o exceptie, consacrata n alineatul 2 al aceluiasi articol: "nu se aplica n singurul caz n care fidejusorul s-a dat numai n puterea unei conventii, prin care creditorul a cerut de fidejusor o anume persoana", adica n situatia n care fidejusiunea s-a contractat n considerarea calitatilor unei anumite persoane,intuitu personae.Solvabilitatea unui garant se apreciaza, n conditiile art.1660 Cod civil, numai dupa imobilele ce pot fi ipotecate, afara de cazul cnd datoria este mica sau afacerea este comerciala, respectiv obligatie decurgnd dintr-un act sau fapt comercial. "Spre acest finit" (n acest scop) nu se pot lua n consideratie imobilele n litigiu, nici acelea situate la o asa departare, situare n spatiu, nct sa devina foarte dificile "lucrarile executive asupra-le", adica toate masurile ce se impun n cadrul procedurii silite.O alta opinie, a fost exprimata n sensul ca o persoana poate fi considerata solvabila chiar si n lipsa detinerii de bunuri imobile.fidejusorul trebuie sa aiba domiciliul n raza teritoriala a tribunalului judetean n care urmeaza sa se execute obligatia, "n teritoriul jurisdictional al tribunalului judetean, la care trebuie sa se dea", teza a doua a art.1659 Cod civil.Din punct de vedere al conditiilor de forma, contractul de fidejusiune trebuie sa fie ncheiat n forma scrisa, aceasta fiind ceruta de lege doarad probationem. Actul scris este necesar numai n ceea ce l priveste pe fidejusor, nu si pe creditor.3. Efectele fidejusiunii.Pentru analiza efectelor fidejusiunii, vom distinge ntre categoriile de raporturi juridice implicate de cautiune: raporturi dintre creditor (creditor att n raportul juridic obligational principal, ct si n raportul juridic accesoriu)si fidejusor; raporturi dintre fidejusor si debitorul principal, precum si raporturile dintre fidejusori ntre ei, daca obligatia principala a fost garantata de mai multi fidejusori.3.1Raporturile dintre creditor si fidejusor.Raporturile dintre creditor si fidejusor iau nastere n urma perfectarii contractului de fidejusiune ntre cele doua parti; n baza acestuia, n cazul n care debitorul nu-si executa obligatia, creditorul se poate ndrepta mpotriva fidejusorului, l poate urmari direct, fara a mai fi nevoie de urmarirea n prealabil a debitorului principal. n acest sens, sunt reglementate prevederile art.1663 Cod civil: "creditorul nu este ndatorat sa discute averea debitorului principal, daca garantul nu o cere de la cele dinti lucrari ndreptate contra sa".n raporturile sale cu creditorul, fidejusorul apare ca un obligat personal. Daca urmarirea mpotriva debitorului principal s-a scontat cu ndestularea creditorului, atunci fidejusorul nu mai este obligat; n caz contrar, urmarirea mpotriva acestuia va fi reluata. Putem aprecia n aceasta ordine de idei ca beneficiul de discutie suspenda, amna urmarirea fidejusorului de catre creditor, pna la solutionarea exceptiei de catre instanta; reduce obligatia fidejusorului proportional cu valoarea creantei satisfacuta de nsusi debitorul principal ori poate chiar stinge obligatia acestuia. Faptul ca obligatia fidejusorului este una accesorie si subsidiara, i confera acestuia posibilitatea de a invoca beneficiul de discutiune, beneficiul de diviziune, precum si exceptiile personale ce decurg din contractul de fidejusiune.Beneficiul de discutiuneconsta n facultatea fidejusorului de a pretinde creditorului sa porneasca mai nti executarea mpotriva debitorului si apoi mpotriva sa, daca nu va fi ndestulat; potrivit art. 1662 Cod civil "Fidejusorul nu este tinut a plati creditorului, dect cnd nu se poate ndestula de la debitorul principal asupra averii caruia trebuie mai nti sa se faca discutie-urmarire-, afara numai cnd nsusi a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. n cazul din urma, efectul obligatiei sale se reguleaza dupa principiile statornicite n privinta datoriilor solidare". Constituind un beneficiu instituit de lege n favoarea fidejusorului, acesta poate renunta la el.

4.Gajul

Gajul este un drept real in al crui temei creditorul gaj ist poate pretinde sadisfacerea creanelor sale cu perfeciunea fata de cei lanti creditori, inclusiv statul din valoarea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul gaj ist nu executa obligaie garantata prin gaj. Potrivit unei alte difinitii legale, gajul este o garanie reala in al crui temei creditorul gajist poate urmri bunul gajat, avind prioritate fata de alti creditori, inclusiv fata de stat, la satisfacerea creantilor garantate din legea cu privire la gaj. In literatura de specialitate a Romniei contractl de gaj a fost definit ca acel contract prin care debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil. Corporal sau incorporai, in vederea garantari executri unei oblgatie. Gajul se afla strinsa legtur directa cu obligatiea garantata prin gaj si reprezint un raport de drept acesoriu fata de obligatiea principala si este condiionat in timp de durata obligaie principale cu conditiea ca contractul de gaj sau legea nu prevede alt fel. Gajul este un contract accesori fata de raportul obligailor principale, intruct nu are o exsistenta de sine statatoare. Soarat acestui contract depinde de soarta obligaii principale, pe care o garanteaza conform regulii. Prinn gaj se poate garanta orice obligaie, pura si simpla, sub condiie, cu termen;In functie de modul de formare contractul de gaj poate fi real sau inregistrat, gajul cu deposedare...amanetul... este un contract real deoarice pentru naterea obligaii este necesar remitere efectiva a bunului. Legea prevede expres ca, in caz de amanet, gajul apae in momentul transmitirii obectului gajului, daca in contract de gaj nu este prevzut alt fel.Remitere bunului se face, de obicei, direct creditorului gajist, dar se poate face si unui tert, care actioneaza in numele creditomlui gajist.Pina la momentul remiteri bunului, dreptul real de garanie care rezulta din contract de gaj nu se nate.Este de menionat ca legea prevede 2 tipuri de gaj: gaj inregistrat - gaj fara deposedare, si amanetul - gaj cu deposedare, In cazul gajului inregistrat, obectul gajului ramine in posesiea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numale debitorului gajist.In cazul amanetari, obectul gajului se transmite in posesiea creditorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele creditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajis si debitorul gajist, obectul gajului, sigiliat de ctre creditorul gajist poate fi lasat la debitorul gajist.Exista mai multe criterii de clasificare a gajului:In funcie de temeiul constituirii, gajul poate fi legal sau conventional. Legea dispune ca gajul se constitue in virtutea legii sau a contractului.Gajul este legal atunci cind legea obliga anumite persoane sa constitue un gaj, in vederea garantarii executrii unei obligaii.1. Legea specifica creanelor din care sepoate neste gajul legal:1. Creanele statului, pentru sumele indatorate conform legislaiei fiscale;1. Creanele persoanelor care au participat la construcia imobilelor;1. Creanele care rezulta dintro hotarire judectoreasca. 1. Gajul conventional este atunci cind prile insasi convin adsupra necesitii constituirii gajului.

5.Ipoteca1. Definitie si reglementareIpoteca este un drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul n stapnirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.Ipoteca este reglementata n art. 1746 - 1814 Cod civil.2. Caracterele generale ale ipoteciiIndiferent de felul ei, ipoteca prezinta urmatoarele caractere generale:1.ipoteca este undrept realasupra unui bun imobil care confera titularului sau doua atribute: dreptul de urmarire si dreptul de preferinta;2.ipoteca este undrept accesoriu, deoarece nsoteste si garanteaza un drept principal;3.ipoteca este ogarantie imobiliara,deoarece are ca obiect numai bunuri imobile aflate n circuitul civil;4.ipoteca este ogarantie specializata, ceea ce nseamna ca poate fi constituita numai asupra unui imobil sau a unor imobile individual determinate si pentru garantarea unei datorii cu o valoare determinata;5.ipoteca esteindivizibila, n sensul ca imobilul ipotecat este afectat n ntregime pentru garantarea creantei.---Felurile ipoteciin functie de izvorul sau, ipoteca poate fi de doua feluri:-ipoteca legala- care ia nastere n temeiul unei dispozitii speciale a legii (art. 1749 alin. 1 Cod civil);-ipoteca conventionala-care ia nastere printr-un contract ncheiat ntre creditorul ipotecar si proprietarul bunului imobil, care poate sa fie debitorul sau un tert.3. Ipoteca legalaIpoteca legala este acea forma de ipoteca care ia nastere n virtutea unei dispozitii legale.Dispozitiile prevazute n Codul civil cu privire la cazurile de ipoteca legala au fost abrogate.n prezent se poate retine ca sunt cazuri de ipoteca legala:1.ipoteca prevazuta de art. 10 din Legea nr. 22/1969, potrivit caruia garantiile suplimentare a caror obligativitate este stabilita de lege pot sa constea nu numai n fidejusiune ori n gaj, dar si ntr-o ipoteca;2.ipoteca legatarilor cu titlu particular al unor sume de bani sau bunuri fungibile asupra bunurilor imobile succesorale, prevazuta de art. 902 alin. 2 Cod civil;3.ipoteca prevazuta de art. 12 din Decretul - Lege nr. 61/1990[32]conform caruia creditele acordate de Casa de Economii si Consemnatiuni pentru cumpararea de locuinte din fondurile statului vor fi garantate prin constituirea unei ipoteci asupra locuintei dobndite si art. 15 din Legea nr. 85/1992[33]modificata prin Legea nr. 76/1994, conform caruia, n cazul n care vnzarea se face cu plata pretului n rate, unitatea vnzatoare si garanteaza ncasarea pretului prin nscrierea ipotecii asupra locuintei;4.ipoteca prevazuta de art. 166 Cod procedura penala, care reglementeaza o ipoteca legala cu caracter asigurator avnd ca obiect bunurile imobile sechestrate.4. Ipoteca conventionalaPotrivit art. 1749 alin. 2 Cod civil, ipoteca conventionala este aceea care ia nastere din conventia partilor, cu formele prescrise de lege.Pentru valabilitatea ipotecii se cer ntrunite conditii de fond si conditii de forma.Conditiile de fondprivesc persoana care constituie ipoteca, care trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplinasi calitatea de proprietar actual al bunului.n ceea ce privesteconditiile de forma, conform art. 1772 Cod civil, ipoteca conventionala este valabila numai daca este constituita prin act autentic. Sanctiunea nerespectarii formei autentice, care este cerutaad validitatem, este nulitatea absoluta.5.Publicitatea ipoteciiPublicitatea ipotecii consta nnscrierea ipoteciin registrul special sau, dupa caz, n cartea funciara aflata la judecatoria n a carei raza teritoriala este situat bunul imobil, n baza art. 108 alin. 1 din Legea nr. 36/1995.Publicitatea se efectueaza n baza contractului autentic de constituire a ipotecii si este ordonata printr-o ncheiere de catre judecator.nscrierea ipotecii conventionale conserva dreptul d eipoteca timp de 15 ani de la data nregistrarii, dupa care se perima.n cazul ipotecilor legale, nscrierea lor se face la cererea creditorului, n virtutea titlului din care rezulta ipoteca.nscrierea ipotecii legale este imprescriptibila, n sensul ca orict timp ar trece de la data efectuarii ei ea nu se perima.Data nscrierii confera sirangul ipotecii,conform art. 1779 Cod civil. Importanta rangului ipotecii, consta n faptul ca ntre doi creditori de rang diferit, cel cu rang prioritar, adica cel care a nscris primul ipoteca, va avea dreptul sa se despagubeasca integral din pretul imobilului ipotecat, iar ceilalti creditori se vor despagubi din ceea ce ramne.Daca debitorul plateste datoria, ipoteca ramne fara obiect, iar nscrierea se radiaza.6. Efectele ipotecii- Efectele fata de debitorDebitorul sau cel caruia i apartine imobilul ipotecat, pastreaza, n principiu, toate atributele dreptului de proprietate: posesia , folosinta si dispozitia.Debitorul poate nstraina bunul ipotecat sau l poate greva cu sarcini reale.7. Efectele fata de creditorCreditorul are recunoscut un drept real accesoriu, fara deposedarea proprietarului bunului imobil, drept care i confera doua atribute:-dreptul de urmarire, care consta n posibilitatea de a urmari bunul n stapnirea oricui s-ar afla, chiar daca debitorul l-a nstrainat;-dreptul de preferinta, care consta n aptitudinea de a-si realiza creanta cu prioritate din pretul obtinut din vnzarea imobilului ipotecat, iar n situatia n care sunt mai multi creditori ipotecari, dreptul de preferinta se exercita n ordinea data de rangul ipotecii fiecaruia.8. Efectele fata de tertii dobnditori ai imobilului ipotecatCodul civil reglementeaza n art. 1791 - 1797 posibilitatile pe care le are tertul dobnditor al imobilului ipotecat n cazul n care debitorul nu plateste datoria, iar creditorul cere realizarea ipotecii:1.tertul dobnditor poate sa opuna exceptii: inexistenta sau stingerea datoriei, nulitatea obligatiei garantate, nulitatea contractului de ipoteca, nulitatea inscriptiei ipotecare;2.tertul dobnditor poate sa plateasca datoria debitorului si se va subroga n drepturile creditorului;3.tertul dobnditor poate sa recurga la purga. Procedura acesteia este reglementata n art. 1801 - 1814 Cod civil si consta n oferta facuta creditorului de a plati creanta garantata prin ipoteca, pna la concurenta pretului de cumparare a imobilului sau pna la concurenta valorii imobilului, stabilita prin expertiza, daca a dobndit imobilul printr-un contract cu titlu gratuit;4.tertul dobnditor poate abandona imobilul ipotecat pentru a fi scos la vnzare, fara participarea sa.-- Stingerea ipoteciiIpoteca se poate stinge:1.pe cale principala, prin urmatoarele modalitati:-renuntarea creditorului la ipoteca;-oferta de purga;-rezolutiunea sau nulitatea titlului prin care cel care a constituit ipoteca a dobndit dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat;-prescriptia extinctiva;2.pe cale accesorie,atunci cnd se stinge obligatia pe care o garanteaza, respectiv prin: -plata;-compensatie;-novatie;-confuziune;-remiterededatorie -dare n plata.

6.Concluzie

Mijloacele juridice generale sunt recunoscute tuturor creditorilor n temeiuldreptului de gaj general pe care-l au asupra patrimoniului debitorului, conformart.1718 Cod civil: "oricine este obligat personal este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare". Creditorii care beneficiaza doar de mijloacele generale de garantare a realizarii drepturilor lor de creanta sunt numiti n literatura de specialitate creditori chirografari.. Mijloacele juridice speciale s-au nascut din nevoia imperioasa de a evita sau de a reduce o data n plus riscul insolvabilitatii debitorilor, ntarindu-le astfel pozitia n cadrul circuitului juridic la care participa. Existena oricrei obliga ii este executarea ei. Garantarea obligaiei constituie o msur de asigurare a acestei executri, n plus confer creditorului garant anumite prerogative suplimentare, constnd, de regul, fie ntr-o prioritate fa de ceilali creditori, fie n posibilitatea ca, n caz de neexecutare din partea debitorului, s urmreasc pe o alt person, care s-a angajat s execute ea obligaia ce revenea debitorului

7.Bibliografie

1.Codul civil al Republici Moldova.2.Autorii-Sergiu Baies,Aurel Baiesu,Valentina Cebotari,Ion Cretu,