Compozitia chimic a ciupercilorComponentulLa 100 gComponentulLa 100 g

Ap90 gFosfor135 mg

Substante azotoase5 gClor80 mg

Glucide2,5 gCaroten0,04 g

Grsimi0,5 gVitamina B10,04 mg

Potasiu470 mgVitamina B20,20 mg

Sodiu12 mgVitamina PP60 mg

Calciu3 mgVitamina C8 mg

Magneziu14 mg

Fier4,5 mgValoare caloric35 calorii

Ciupercile pot inlocui carnea Nutritionistii spun ca ciupercile, aceste adevarate mici minuni care rasar din pamant, pot inlocui carnea cu succes, mai ales ca au gustul si toate celelalte calitati ale carnii, fara colesterol, insa.

Ciupercile sunt bogate in proteine, minerale ca fierul, potasiul, cuprul, zincul, seleniul, magneziul, fosforul si calciul, acid folic si contin vitamine precum A, B1, B2, C, fiind si singura sursa vegetariana de vitamina D.

Au, asadar, o compozitie bogata care inglobeaza nutrientii de care organismul nostru are nevoie ca sa functioneze normal in tot timpul anului si nu numai in anumite perioade.

Astfel, potasiul ajuta la mentinerea unei presiuni sanguine scazute si previne atacul cerebral, in timp ce cuprul previne problemele cardiace si asigura o buna functionare a metabolismului.

Calciul din compozitia lor intareste oasele, iar fierul previne anemia. Vitamina C, bine reprezentata, intareste imunitatea, prevenind, in acest fel, infectiile, destul de frecvente in sezonul rece, iar combinatia dintre proteine, fibre si vitamina B ajuta la un metabolism sanatos.

Pe langa faptul ca sunt hranitoare, fiind considerate un aliment de exceptie care poate asigura necesarul de nutrienti cam in aceeasi masura ca si carnea, ciupercile sunt si adevarate medicamente pentru multe persoane suferinde.

Pentru diabetici, ciupercile pot fi un aliment ideal si asta datorita insulinei naturale si enzimelor care ajuta la decompunerea amidonului din alimente. Ciupercile coboara tensiunea in cazul persoanelor hipertensive si controleaza migrenele.

S-a afirmat chiar ca niacina din compozitia ciupercilor ajuta la prevenirea bolii Alzheimer. Antibioticele naturale continute de ciuperci previn infectiile si grabesc vindecarea ranilor.

Ca si carnea, care acum, in postul Craciunului, poate fi inlocuita cu aceste minunate daruri ale pamantului, ciupercile se pot prepara in foarte multe feluri: fierte, prajite in ulei, la gratar sau incorporate in alte feluri de bucate ca salate, supe, tocanite, ciorbe, pilaf, ardei umpluti, pizza.

Cele mai sigure si mai sanatoase ciuperci, care nu te trimit la spital si nu-ti pun viata in pericol, sunt cele cumparate de la magazin, la borcan sau cutie ori vrac.

Atentie, insa! Vitamina B12, esentiala pentru buna functionare creierului si a sistemului nervos se gaseste numai in produsele de origine animala. In perioada postului, se recomanda un supliment de vitamina B12, deoarece lipsa acestei vitamine poate duce la oboseala, palpitatii si chiar stari de lesin, ceea ce ti-ar putea pune in pericol activitatea de zi cu zi.

Despre ciuperciDespre ciuperci s-a scris i se va mai scrie mult. i spun aceasta ca ceva firesc, avnd n vedere sortimentul i numrul de specii, subspecii i forme ct mai variate. Din circa un milion de specii de plante ce populeaz Terra, aproximativ 20% sunt ciuperci dar din cele 200.000 specii sunt descrise numai n jur de 72000 i sunt consumate n jur de 700 specii n care sunt incluse i cele medicinale. La noi n ar sunt menionate 8700 specii de ciuperci.Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de civa zeci de microni au aprut nc din Cretacic cu 90 mil. de ani n urm, dar sunt menionate n Jurasic cu 20-35 mil. de ani n urm pn mai aproape de noi, n Egiptul antic, n urm cu 4600 ani. i mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deintorii cunotinelor despre ciuperci nc de la anul 535 .Ch.Patricienii le apreciau att de mult nct le dedicaser o srbtoare numit Robigalia iar poetul Suetonius le preaslvea calitile culinare n poeziile sale.mparatul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor si cu o mncare de ciuperci. Apetitul su pentru ciuperci i-a fost ns fatal, deoarece mprteasa Agrippina soia sa l-a nlturat de la putere prin otravire, n favoarea fiului su, Nero ( otravire cu ciuperci sau cu ierburi ! ).Se mai menioneaz c i Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al Franei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otravii tot cu ciuperci dei n acele vremuri se foloseau i alte otravuri ca arsenic, beladon, cucut, mtrgun, cianur, care erau mai puternice dect cele din ciuperci.Ciupercile sunt usor de conservat si sunt importante surse de fibre, vitamine si minerale in mod special pe timpul iernii cand sursele de hrana vegetala erau putin sau deloc accesibile.

ASIGURA NEMURIREA?

Vechii egipteni considerau ciupercile a fi o masa regala la propriu, doar faraonii avand privilegiul de a gusta din aceste bunatati. Ei credeau ca la nemurirea lor contribuia si consumul de ciuperci si au luat toate masurile sa se asigure ca nici un muritor de rand nu avea acces la acest aliment divin.Probabil ca este un pic de adevar in aceasta afirmatie deoarece ciupercile comestibile sunt o surs important de proteine cu 18 aminoacizi ( 2,7-5%), hidrai de carbon ( 3,5-10%), sruri minerale deK, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn,Se, vitamine mai ales cele din grupa B :B 1, B 2, B 3, B5, B6, B 12, vit.C, D, E , acid folic, sunt srace n grsimi (1-2,2% ) dar acestea sunt numai sub form nesaturat i combinat (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide ). Ciupercile conin puin sodiu, nu conin colesterol iar prezena glicogenului n ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea s fie numite carne vegetal.Din totalul de substan uscat din ciuperci, proteinele reprezint n medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile conin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemntoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou i gliadina din gru. Unele specii conin i acizi organici, malic, tartic.Ciupercile conin antioxidani i recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant i mai sensibil c cele mai cultivate specii de ciuperci comestibileAgaricus bisporusiPleurotus ostreatusconine de 40 de ori mai mult ergotionein fa de germenii de gru, produs considerat puternic antioxidant, i ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.

Despre recoltarea ciupercilorCum s recoltm ciuperci n siguran?NU LASATI COPII SARECOLTEZE CIUPERCI!!De ce oare n crile de desenat pentru copii, la grdinie i n primele clase, peste tot apare specia de ciuperci Amanita muscaria - plria arpelui sau muscaria ? Explicaia ar fi aceea c ea este de culoare roie i este uor de colorat.Ideal ar fi ca lng ea s apar i avertismentul de cap de mort, din care s se rein c este toxic i produce moartea.n funie de regiunile geografice ale rii noastre, aceast specie de ciuperci se ntlnete din iulie pn n septembrie n pduri de conifere.

Plria arpelui prezint plria de culoare rou-intens, cu puncte albe, solzoase ce dispar dup ploaie. Nu trebuie pus mna pe ea, nici nu se va recolta i pune peste alte ciuperci n co, deoarece i sporii ei sunt toxici. De asemenea nu se vor recolta ciupercile pe o raz de un metru n jurul acestei specii deoarece acestea pot fi i ele toxice.__________________________

Ce spune tiina de ultim ora?Un grup de cercettori din Austria de la Universitatea Hagenberg au inventat un telefon mobil ce poate identifica 600 specii de ciuperci. Posesorul telefonului fotografiaz ciuperca fr s o ating i introduce poza n memoria telefonului. Dup cteva secunde apare rspunsul dac ciuperca este sau nu comestibil. Nu toi oamenii pot recunoate ciupercile din flora spontan. Cel mai bun sfat este acela de a cumpara ciuperci de cultur proaspete. In cazul cumprrii celor congelate poate apare fenomenul de oxidare fie nainte fie n perioada decongelrii.La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le-ai consumat.

Ce ciuperci se pot recolta toamna?Iat n continuare cteva specii de ciuperci comestibile pe care le puteti recolta toamna.Agaricus arvensis ciuperca de cmp, ciuperca de branite;Agaricus campester ciuperca de balegarRusulla cyanoxantha- pinioar, vineica porumbeilor, hulubi;Lepista nuda- nicorete vntPleurotus ostreatus- pstrvul de fagBoletus edulis- hribiArmillariella mellea-ghebeRecunoasterea speciilor Deosebirea dintre o ciuperc comestibil i una toxic sau otrvitoare este mic, nensemnat la prima vedere, de aceea se produc numeroase confuzii. Recunoaterea speciilor se face numai de ctre specialiti, dup aprofundarea caracterelor morfologice. Acesta i datorit faptului c exist specii de ciuperci otravitoare care seamn mult cu cele comestibile. Pentru o determinare corect a ciupercilor se iau n studiu urmtoarele elemente : aspectul general, locul unde cresc, forma de apariie, culoarea, forma plriei i a piciorului, carnea, stratul cu lamele, inelul, vlul i sporii prin analiz la microscop.Exist ciuperci pereche, adic una comestibil i alta toxic, foarte semntoare ntre ele i foarte greu de deosebit chiar i de ctre specialiti. Pentru nceptori se recomand s nu se recolteze mai mult de 2-3 specii iar pentru persoanele venite n vizit n acea zon este bine s consulte localnicii asupra comestibilitii lor, deoarece acetia le recunosc mai bine. Criteriul culorii nu este determinant, el poate fi foarte neltor. O ploaie abundent poate modifica serios culoarea ciupercilor. Unele ciuperci au culoarea identic dar celelalte pri componente precum forma plriei, piciorul, inelul, volva i altele sunt diferite. Pentru o determinare acas, va trebui s recoltai ciuperca ntreag i s nu o rupei. Recoltarea se va aplica cu ajutorul unui cuit pentru ca postamentul micelian, partea din sol, s rmn pe loc, i astfel vei mai putea recolta ciuperci i anul viitor.Ciupercile se vor recolta pe timp nsorit, nu dup ploaie cnd sunt umede, mbibate cu ap i se pot deteriora i oxida rapid. Pentru recoltare se vor folosi couri de nuiele, sculei de pnz, pungi de hartie, cutii din carton sau din folie de de aluminiu.Nu se recomand recoltarea ciupercilor de pe marginea oselelor, autostrzilor, drumurilor, a complexelor industriale, chimice, deoarece acestea sunt zone poluate. Ciupercile pot fi toxice i din cauza metalelor grele sau radioactive acumulate n sol, a emanaiilor de plumb, a pesticidelor, ierbicidelor folosite pentru alte culturi.

Myth busters - Povesti!

Nu sunt concludente i nici relevante urmtoarele recomandri care mai apar n unele publicaii, precum : carnea ciupercilor otrvitoare, la rupere sau tiere, i schimb culoarea. Buretele viperei, ciuperc foarte otravitoare prezint carnea alb i dup secionare . ciupercile otravitoare devin comestibile dup fierbere sau oprire ; nu toate ciupercile consumate de animale, sunt comestibile. Cobaiul, de exemplu, este imun la consumul de Buretele viperei. Exist de asemenea ciuperci toxice, viermnoase sau consumate de melci, care pentru om pot deveni fatale. linguria de argint nu se nnegrete n zeama ciupercilor otrvitoare, la fiert ; nu toate ciupercile ce apar primvara sau toamna sunt comestibile ; nu toate ciupercile ce cresc pe cioate n descompunere sunt otrvitoare , pe lemn viu cresc i ciuperci otrvitoare i comestibile ; nu toate ciupercile la care se desprinde cuticula, sunt comestibile ; nu toate ciupercile amare, acre sau picante sunt otrvitoare ; nu toate ciupercile ce au miros i arom agreabile sunt comestibile ; nu toate ciupercile de culoare violet sau cele cu suprafaa vscoas sunt necomestibile. nu sunt relevante nici alte ncercri cu ceapa, ptrunjel s.a.

Prepararea ciupercilorRecomandari de prepararePentru preparare se vor folosi vase emailate, din inox, teflon, sticl termorezistent, ceramic, vase din font, intregi i neciobite sau cu smalul srit, cu puin ap cu sare i zeam de lmie sau oet, iar ciupercile se introduc cnd fierbe apa. Timpul de firbere este de cca 15 minute. Dac ciupercile prezint gust iute, sau amar, se in n ap rece 5-10 minute, schimbnd apa de cteva ori. Dup splare cele de culoare alb se stropesc imediat cu zeam de lmie sau oet 0,3 g/l, pentru a-i pstra culoarea. La splare nu se ndeprteaz membrana, pielia, de pe plrie. Se spal numai n momentul folosirii, n jet de ap rece sau se pun cteva minute ntr-un vas cu mult ap. Mncarea de ciuperci este bine s fie consumat rece. Nu se recomand s fie pstrat mai mult timp, la temperatura camerei , iar la frigider maximum 2-3 zile. Mncarea de ciuperci se altereaz destul de rapid i intr n fermentaie.La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le-ai consumat. Intoxicaiile cu ciuperci se mpart n funcie de speciile implicate.

CONSERVAREA CIUPERCILOR fara conservantiCONSERVAREA CIUPERCILOR

n zilele noastre, n magazine, se gsete o multitudine de alimente conservate, prezentate ntr-un mod foarte atractiv, pentru a strni interesul.

Metoda de conservare prin congelare a luat i ea amploare.

Conservarea hranei este o tehnic foarte veche ce apare menionat i n scrierile din timpul Romei antice. Hrana conservat asigur posibilitatea de a prepara produse variate tot timpul anului , n unele cazuri chiar cnd acestea nu se mai gsesc proaspete pe pia.Produsele conservate i pstreaz n mare parte calitile organo-leptice.

Tehnicile strvechi de conservare cum ar fi murarea, srarea sau uscarea adaug o arom distinctiv i delicioas ciupercilor proaspete.

n urma unei plimbri la sfrit de sptmn, la iarb verde, la pdure pentru a face un grtar, nu de puine ori poi s recoltezi i o anumit cantitate de ciuperci comestibile. Dar aceste produse sunt perisabile, nu pot fi pstrate mai mult de 24 ore n frigider. Ciupercile se degradeaz uor din cauza deteriorrii naturale a materiei organice ca rezultat al activitii enzimelor i proliferrii mucegaiurilor

i bacteriilor. Aceste procese de degradare au loc ntr-un mediu cald, umed, cu pH echilibrat aproape de neutru i n prezena oxigenului. Prin conservare se vor elimina aceti factori ce favorizeaz degradarea.

Se poate presupune cu uurin c primele metode de conservare ale omului au fost pe baz de soare, vnt i mai apoi focul. Omul primitiv a observat c o bucat de carne lsat la vnt i soare devine mai apetisant, mai uoar i se poate pstra mai mult timp. Metodele de conservare a alimentelor l-au fcut pe om s se stabileasc ntr-un loc i s renune treptat la statutul de nomad. Alturi de carne este uor de presupus c s-au conservat i plante, fructe i semine.

Ciupercile se pot valorifica i prin conservare fie ca produse semifinite sau ca produse finite.

Ca produse semifinite ciupercile se pot conserva prin uscare, congelare, marinare, murare, n suc propriu, n sos tomat, n oet, ulei, untur sau n unt. Ciupercile conservate pot fi pstrate i consumate dupa cca 6, 12 sau chiar 24 luni, preparate dup reeta dorit.

n funcie de cantitatea de ciuperci ce urmeaz s fie conservat, se pot folosi borcane din sticl de diferite dimensiuni, pornind de la 0,2, 0,4, 0,5, 0,8 kg, 1 kg, 2,3,5 i chiar 10 kg, butoaie de lemn sau PVC cu capaciti diferite, de pn la 200 kg ( n sistem industrial). Se impune alegerea recipientelor cu grij, att din motive practice ct i estetice. Pentru depozitarea produselor n mediu umed i lichid se vor alege ntotdeuna recipiente din materiale neabsorbante, cum ar fi sticla, ceramica smluit, porelan sau inox. Alegei recipiente care pun n valoare culoarea i aspectul produsului final. Sticla este materialul ideal pentru produsele conservate, prezentndu-le la adevrata lor valoare. Borcanele care au mai fost folosite sunt potrivite pentru conservarea pe termen scurt. Pentru conserve ce vor trebui pstrate un timp mai ndelungat sunt potrivite borcane noi, care sunt rezistente la temperaturi nalte i au capace inoxidabile. Se vor evita vasele din materiale corosive, cum este aluminiul, plasticul, ce au tendina de a modifica sau absorbi aromele. Un recipient folosit pentru conservare trebuie s fie ntreg, neciobit, fr zgrieturi i crpturi . Se alege un model de borcane care exist deja n comer i pentru care gsii oricnd piese de schimb ( garnituri sau capace). nainte de folosire aceste vase se spal bine cu ap cald i detergent, se cltesc i se sterilizeaz. Sterilizarea se face n ap , pe foc iute prin fierbere 10 minute.

Capacele i dopurile se opresc cteva secunde n ap fierbinte. Borcanele i capacele se vor usca nainte de utilizare. Este de preferat s folosii capace i dopuri noi.

Conservele cu aciditate redus sau cu coninut sczut de sare i zahr sunt supuse atacului mucegaiurilor i bacteriilor. Pentru a fi pstrate o perioada mai ndelungat, 6-12 luni acestea vor trebui sterilizate prin tratarea la temperaturi ridicate. Prin tratarea la temperaturi ridicate i lipsa oxigenului se creaz un mediu impropriu pentru dezvoltarea microorganismelor .

Tehnica de sterilizare cu ajutorul apei fierte este simpl i const n introducerea borcanelor sau sticlelor etaneizate ntr-un vas cu ap. Aezarea n vas se face astfel nct ele s nu vin n contact direct cu fundul i pereii vaselor de sterilizare, deci printre ele i pe fundul vasului se pun crpe curate. Apa este adus la punctul de fierbere i se menine la fiert o perioad ce depinde de tipul de conserv i mrimea conservei. Conserva care nu este bine etaieizat se va ndeprta i consuma imediat sau se reface etaneizarea i se sterilizeaz din nou. Se las apoi conservele s se rceasc, timp n care coninutul se contract i creeaz vid n interiorul conservei. Recipientele astfel sterilizate i rcite se vor depozita n locuri rcoroase, uscate i fr lumin. Se verific din cnd n cnd pentru a se observa dac nu apar semne de degradare (fermentare sau mucegaiuri).Timpul de fierbere este de cca. 25-3o minute pentru recipientele cu capacitatea de pn la 500 de ml sau 500 g i de 30-40 minute pentru cele cu capacitatea de un litru sau 1 kg i crete progresiv n funcie de capacitatea recipientelor. Intervalele de timp de fierbere sunt calculate din momentul n care apa a atins punctul de fierbere.

Ciuperci coapte conservate n oet

Ingrediente i cantiti: 1 kg ciuperci mari, 250 ml oet de 9 grade, 500 ml ap, 60 g sare, patrunjel i mrar verde, piper boabe, cteva felii de lmie,100 ml ulei, foi de dafin

Mod de preparare

1. Ciupercile se cur, se taie codiele, se spal i se sreaz.

2. Se aaz ntr-o tav cu lamelele n sus i se toarn n fiecare cte puin ulei. Se coc la foc potrivit cca. 15-20 minute, pn se nmoaie.

3. Se scurg de suc i se aaz n borcan cu capacitatea de 1,5 kg. Printre ciuperci se presar ptrunjel i mrar splate i tocate, felioare de lmie, piper boabe i foi de dafin.

4. Se pregtete marinata din ap, oet , sare i zeama lsat de ciuperci. Se fierbe cca. 5 minute, se rcete i se toarn n borcan peste ciuperci.

5. Deasupra marinatei se toarn un strat de 1,5-2 cm de ulei ncins. Borcanul se nchide ermetic i se pune la pstrat la rece.

Sugestie : aceast conserv se poate pstra chiar i 12 luni

SPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIASPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIA

( prezentare i tehnologia de cultur)

n ara noastr se cultiv cu preponderen dou specii de ciuperci comestibile :

-Agaricus bisporus,

- Pleurotus ostreatus.

Pe lng acestea au fost elaborate tehnologii de cultur pentru alte 6 specii de ciuperci, dar care nu sunt popularizate pentru a fi cunoscute pn la nivelul cultivatorilor.

Aceste 6 specii sunt :

-Agaricus edulis,

- Pleurotus florida,

- Pleurotus cornucopiae,

- Pleurotus sajor-caju,

- Coprinus comatus,

- Stropharia rugoso-annullata.

Prin importul de miceliu din Uniunea Europeana i prin deschiderea la informaie dup 1990 se mai pot recomanda n cultur i alte specii de ciuperci precum :

-Lentinus edodes,

- Pleurotus eryngii,

- Pleurotus pulmonarius,

- Pleurotus sacca,

- Pleurotus colombinus,

- Pleurotus flabellatus.

Dintre cele recomandate,Lentinus edodes( shii-take sau ciuperca parfumat) ocup primul loc n cultura pe plan mondial datorit virtuilor sale terapeutice i savorii deosebite. Lentinanul obinut din aceste ciuperci este folosit cu succes n Asia i S.U.A ca medicament n combaterea sau prevenirea a cca. 17 afeciuni printre care antitumoral, anticolesterol ru, antiglicemic sau anti SIDA.

Pleurotus eryngii este tot un burete dar mai bun calitativ, cu un coninut mai sczut n celuloz mai ales n picior.

Toate aceste specii sunt descrise cu tehnologia de cultura n crile : Cultura ciupercilor Pleurotus i Ciuperci comestibile i medicinale.

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMNCULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMN

Aceasta tehnologie de cultura este folosit mai ales n Ocoalele Silvice i const n nsmnarea cu miceliu a trunchiurilor vii, n cretere, sau pe butuci detaai, nainte de a fi folosii drept combustibil.

n ara noastr s-a elaborat aceast tehnologie de cultur de ctre Mateescu N., i Ioana Tudor n anul 1984 cnd s-au obinut pentru prima dat i fructificaii de Pleurotus ostreatus i Lentinus edodes, ciuperca parfumat sau Skii-take, specie ce ocup primul loc printre speciile de ciuperci cultivate n Asia.

Pentru cultura pe lemn se folosesc esene foioase, sntoase, lipsite de alte specii de ciuperci, proaspt tiate pentru a avea o umiditate optim i cu diametrul peste 12-15 cm deoarece cheltuielile aferente inoculrii, pstrrii i ntreinerii n cultur s poat fi acoperite de producia obinut. Prin utilizarea lemnului ca substrat de cretere se elimin celelalte verigi tehnologice privind pregtirea substratului precum: mrunirea, omogenizarea, mbibarea i dezinfectarea termic.

Metoda de cultur pe butuci se mai aplic i n pduri, dup tierea arborilor pentru a descompune complet buturuga rmas, eliminndu-se astfel lucrrile de scoatere a ei din pmnt. Pe parcursul a 3 ani P.ostreatus face s putrezeasc i lemnul rdcinilor i produce ciuperci nc din primul an.

Cultura ciupercilor Pleurotus spp. pe buteni este cea mai veche metod de cultur a acestor specii de ciuperci, ea ncepnd s fie aplicat din perioada anilor 19161928 i s-a extins dup al doilea rzboi mondial i a reprezentat singura metod de producere a ciupercilor Pleurotus.

Metoda culturii pe esene lemnoase prezint avantajul c nu necesit investiii speciale, ns exist i dezavantajul c producia de ciuperci este posibil numai n 2-3 luni din an

n sistem gospodresc Aceasta reprezint o cultur extensiv de lung durat, spre deosebire de cultura intensiv de scurt durat pe substraturi lignocelulozice. Caracteristic pentru acest sistem de cultur este faptul c nu solicit nici un consum energetic, totul se desfoar n mediul extern.

Alegerea materialului lemnos

Pentru nsmnare se ntrebuineaz butuci din urmatoarele specii de esen moale: plop, tei, mesteacn, salcie etc. i din esen tare: stejar, salcm, fag, cire, carpen, frasin, castan etc.

Pentru cultur se pot folosi i butuci din pomi fructiferi, acolo unde se fac taieri ale livezilor primvara pentru formarea coroanelor sau pentru regenerare, din urmtoarele specii : mr, pr, prun, viin, cire, nuc etc.

Miceliul mpnzete sau crete, mai rapid ntr-un lemn de esen moale dect n cel de esen tare, astfel c fructificarea apare din primul an pe esenele moi i n cel de-al doilea an pe esenele tari. Producia obinut este, mai ridicat pe esenele mtari i invers i dureaz 3-4 ani, fa de cele pe lemn moale.

nsmnarea butucilor, indiferent de esena de lemn folosit sau de metoda utilizat, se face primvara, n martie-aprilie cnd ncepe s circule seva pentru cei pe rdcin. Butucii detaai se taie din pdure n perioada februarie-martie i se protejeaz mpotriva uscciunii, pn la nsmnare. Lemnul se fasoneaz de ramurile laterale, cele groase se pot folosi pentru direct inoculare iar cele subiri se pot toca i intr n componena substratului lignicol.

Fasonarea se face la o lungime de 40-50 cm i diametrul cuprins ntre 20-40 cm, pentru a fi uor de manipulat. Se elimin prile putrede. Dac butucii nu s-au pstrat corespunztor i sunt uscai, nainte de nsmnare se mbib n ap timp de 24-36 ore, apoi se pot lsa la scurs.

Inocularea butucilor

Pentru inoculare sau nsmnare se practic trei metode, astfel :

prin rondea ;

n pan;

n orificii.

Metoda prin rondea detaat

Prin aceast metod la unul din capetele butucului se detaeaz cu un fierstru o rondea cu grosimea de 3 cm. Dup cntrirea butucului se calculeaz cantitatea de miceliu de 4% de provenien romneasc i de 2-3% din import, la greutatea butucului. Din acest miceliu dou pri se pun la captul butucului, peste care se fixeaz rondeaua cu 1-2 cuie. Exemplu : pentru un butuc de salcm cu dimensiunile de 50 cm lungime, 15 cm diametru i greutatea de 10 kg se va utiliza o cantitate de 400 g miceliu romnesc, din care 270 g se pun sub rondea, iar 130 g se aaz sub butuc la incubat.

Metoda prin orificii

Orificiile se execut intercalat, de-a lungul butucului, cu ajutorul unui burghiu, avnd distana ntre orificii de circa 10 cm, iar diametrul fiecrui orificiu de 1-2 cm i adncimea de 2-3 cm.

Dup ce s-a gurit, se scoate rumeguul din orificii i se introduce miceliul granulat pn se umple complet. La suprafaa miceliului se protejeaz cu vat curat. Pentru aceast metod se preteaz foarte bine miceliul produs pe dopuri din lemn care nu se produc n ara noastr, dar exist productori i pot fi accesai prin Internet.

Dopul respectiv conine miceliu i se introduce foarte uor n fiecare orificiu.

n general prin aceast metod rmne mai mult miceliu ce nu poate intra n orificii, i atunci se pune sub butuc la incubat.

Metoda n pan

De-a lungul unui butuc fasonat dup descrierea anterioar se fac 5-6 despicturi n pan, cu adncimea de 3-4 cm, n care se introduce miceliul. Peste acesta se fixeaz pana de lemn, tot cu ajutorul unui cui.

Aezarea butucilor la incubat

Incubarea butucilor are loc ntr-o perioad de 6 luni, ntr-un an de incubare, n pmnt.

Pentru a spa anul se alege un loc ferit de insolaie i de inundaii, unde se sap pn la adncimea de 60 cm, adic mai adnc cu 10 cm fa de lungimea butucilor, limea de aproximativ 1 m, iar lungimea n funcie de numrul de butuci.

nainte de aezarea butucilor se pregtete anul astfel : se umezesc pereii i fundul anului, dac acetia sunt uscai. Se aaz pe fundul lui un strat de nisip jilav, n grosime de 1-2 cm, sau rumegu de lemn, de asemenea umezit. Se presar miceliul reinut, apoi se pun butucii vertical, unul lng altul. Se are n vedere la aezare s nu rmn spaii mari ntre ei. Dup umplere, anul se acoper, mai nti cu un rnd de scnduri aezate orizontal, sprijinite pe marginile lui, fr spaii ntre ele. Deasupra scndurilor se realizeaz, din crengi mai groase, o coam n dou pante, peste care se pune un strat de paie de circa 10-15 cm grosime, care se acoper cu o folie din polietilen perforat, iar la sfrit un strat de pmnt gros de 15-20 cm, care se nierbeaz cu gazon. Acest gazon va fi meninut umed, pentru ca butucii s nu se usuce. n jurul anului, la o distan de 20-30 cm, se sap rigole pentru scurgerea apei din precipitaii.

Periodic, la interval de o lun, se verific incubarea butucilor, deschizndu-se cu grij un capt al anului; se msoar temperatura i se acoper imediat. anul se deshide definitiv dup 6 luni, n septembrie-octombrie, cnd butucii se scot i se aaz ntr-o camer de cultur, asigurnd condiii de microclimat specifice bureilor care au fost inoculai, adic umiditate, ventilaie, iluminat. Dac se constat c sunt deshidratai, se nfoar n hrtie, care se menine tot timpul umed, iar captul de jos al butucului se introduce n nisip umed. La circa 30 zile de la scoaterea de la incubat se poate recolta primul val de burei, iar n cazul folosirii unui hibrid precoce, chiar i la 15 zile, la Pleurotus ostreatus Hibridul romnesc 421.

Pe lemnul de esen tare cultura dureaz 3-4 ani iar pe cel de esen moale, 1-2 ani, apariia bureilor fcndu-se primvara i toamna.

Randamentul total este de 20-30 kg burei la 100 kg lemn inoculat, cumulat pe toi anii de cultur.

nsmnarea cu miceliu poate fi aplicat i buturugilor pe rdcini, direct n pdure. Buturugile nu trebuie s fie putrede, li se mprospteaz tietura sau se fasoneaz astfel ca seciunea s fie neted i plan, se aaz miceliul pe seciune, care se protejeaz prin legare cu o folie. mpotriva insolaiei se acoper cu crengi i frunze.

Aceast metod este folosit n vederea distrugerii buturugilor, obinnd astfel un dublu avantaj :

- primul- recolt de burei ;

- al doilea- economie de for de munc pentru scoaterea lor.

BRICHETA cu ciuperci Pleurotus ostreatus

MICELIU in litri si kgMiceliul din import in litrisi kg.Agaricus si Pleurotus : 1 litru = 0,7 kg ; 1 kg= 1,43 litri.

Shiitake sau Lentinus edodes, ciuperca parfumata: 1 litru = 0,58 kg; 1 kg = 1,72 litri.

Cultivarea ciupercilor, o investitie cu amortizare rapida (2003)Desi de multe ori privita ca o alternativa pentru cresterea veniturilor familiale, cultivarea ciupercilor a devenit in ultimii patru ani o afacere profitabila pentru romanii interesati de astfel de activitati. ?Este profitabil sa investesti in cultivarea ciupercilor, mai ales ca nu trebuie sa angajezi decat cel mult patru salariati, ceea ce reduce destul de mult cheltuielile?, ne-a declarat George Ana, un producator de ciuperci din judetul Pitesti. Mai mult, reprezentantii Asociatiei Nationale a Cultivatorilor de Ciuperci Comestibile sustin ca foarte multi cultivatori care dispun de suprafete mici de teren intentioneaza sa se extinda. ?In momentul de fata, in tara exista foarte multi producatori de ciuperci, dar cultiva pe suprafete mici. In ultima perioada insa, din solicitarile de consultanta pe care le-am avut, am observat ca tot mai multi producatori mici intentioneaza sa se extinda?, ne-a declarat Ioana Tudor, membru fondator al Asociatiei Cultivatorilor de Ciuperci. Potrivit reprezentantilor asociatiei de profil, investitia initiala pentru o cultura de ciuperci de dimensiuni medii, cu o suprafata de 100 de metri patrati, se ridica la aproximativ 4000-5000 de euro, in timp ce pentru o crescatorie pe o suprafata de 2000 de metri patrati, cheltuielile de pornire pot ajunge la peste 10. 000 de euro. Unul dintre avantajele principale pe care le au crescatorii de ciuperci consta in faptul ca amortizarea investitiei se face intr-un timp foarte scurt, aproximativ doi ani in cazul culturilor de dimensiuni mici si cinci-sase ani in situatia in care producatorul detine suprafete de peste 2000 de metri patrati. De asemenea, in timpul unui an, se pot realiza de la patru la sase culturi de ciuperci. Productia de ciuperci champignon este de aproximativ 20 de kilograme pe metru patrat, iar in cazul buretilor se pot obtine 25-30 de kilograme la 100 de kilograme de substrat insamantat. ?Investitia initiala se amortizeaza mult mai repede decat in cazul altor culturi intrucat, numai in cazul cultivarii ciupercilor, se pot obtine patru-sase culturi in cursul unui singur an?, a mai spus Ioana Tudor. Ca in orice afacere, cultivarea ciupercilor implica si riscuri, printre acestea numarandu-se in primul rand diversele boli ce pot surveni in situatia in care nu se acorda ingrijirea necesara. ?Exista si riscuri, de exemplu diferite boli ce pot afecta cultura de ciuperci. De aceea, este necesar ca, la momentul potrivit, sa se aplice unele tratamente?, sustine George Ana. In ceea ce priveste cheltuielile pe care le presupune intretinerea in cele mai bune conditii a unei culturi de ciuperci, pentru un ciclu de productie, costurile cu pesticidele se ridica la 43 de dolari, o tona de turba costa in jur de 1. 000.000 de lei, in conditiile in care sunt necesare 25 de kilograme de turba pentru fiecare metru patrat, iar tratamentele impotriva bolilor nu depasesc 2. 000.000 de lei. La producatori, pretul unui kilogram de ciuperci variaza intre 60. 000 si 65.000 de lei, iar pretul de comercializare pe piata poate ajunge la 100. 000-120.000 de lei.

Cum ncepi o afacere cu ciuperci. Primul pas: coala de ciupercariRomulus Cristea3-04-201311323 citiri162 recomandri19 comentariiInginerul Irinel Gheorghe (40 de ani) din Bucureti a depus documentaia pentru accesare defondurieuropene prin Programul Tnrul fermier, program prin care agricultorii pot primi sprijin nerambursabil de la Uniunea European pentru nfiinarea de exploataii agricole. El vrea s nfiineze la Ploieti o cultur de ciuperci Champignon (Agaricus) pe o suprafa de 6.000 metri ptrai. Pentru eficientizarea afacerii s-a nscris la singura coal funcional de ciupercari din Romnia, pentru a obine un atestat n domeniu.Cultivarea ciupercilor s-a dovedit a fi o afacere profitabil. Din pacate, formarea profesional n Romnia pentru a putea dezvolta un business n domeniu, nu are nc amploarea necesar pentru a acoperi cererea. n afara facultilor de horticultur unde se nva, la nivel universitar, despre ciupercile macromicete (grup de ciuperci mari cu un corp format din picior i plrie) n Romnia exist acum doar o singur coal atestat de ciupercari i care elibereaz la final de cursuri o diplom recunoscut pentru practicarea profesiei.coala de ciupercari din Bucureti a ajuns la a treia serie de cursani de la nfiinare, n 2012. Cursanii vin din toat ara (Piteti, Sibiu, Braov, Bucureti, Timioara, Moreni, Vaslui etc) i au vrste cuprinse ntre 25-60 de ani.

Cum se pred tehnologia de cultur a ciupercilorIoana Tudor, doctor inginer specialist n cultura ciupercilor comestibile i producerea miceliului, formator autorizat la coala de ciupercari spune c toi cei 18 cursani din prezent au venit s nvee, unii au dejaafacericu ciupercrii, alii pregtesc business-ul sau au intenia s depun proiecte pe fonduri structurale.Avem un cursant care a nceput deja construcia unei ciupercrii n judeul Arges, altul a obinut producii importante i vinde de dou luni ciuperci Pleurotus n zona Bucuretiului. De asemenea, trebuie menionat c pentru depunere de proiect pe fonduri structurale, dovada atestatului sau a angajamentului n scris c vei obine acest atestat, aduce zece puncte, a relatat Ioana Tudor.Ce se pred la aceste cursuri? Cursanii studiaz tehnologia de cultur a ciupercilor. De exemplu, pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus i edulis se nva despre alegerea terenului pentru nfiinarea ciupercariei, dotarea, utiliarea, pregtirea compostului, nsmnarea, lucrri de ngrijire, condiii de microclimat necesare creterii pe faze fenologie, recoltare, ambalare, evacuarea compostului uzat i folosirea lui n alte domenii. Tehnologia se refer i la tehnologia n sistem clasic-gospodresc i intensiv -industrial.La cursuri se primesc informaii complete despre hibrizii recomandai, despre caracteristicile lor. Punem de asemenea la dispoziia cursanilor adrese pentru procurarea de pesticide omologate pentru ciupercrie, pentru procurarea compostului n cele trei faze, pentru procurarea de turb, aparatur de control, instalaii de microclimat. De asemenea, sunt discutate msurile de protecia muncii n ciupercrii, dar i beneficiile consumului de ciuperci ca aliment si medicament.La fel, discuiile sunt reluate i dezvoltate pentru specii precum Pleurotus ostreatus sau pstrvul de fag, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus sajor caju i Pleurotus eryngii, a declarat dr. ing. Ioana Tudor.

Practic de specialitate i informaii despre furnizoriPe lng tehnologia propriu-zis de cultur a ciupercilor cursul include lecii despre producerea miceliului de ciuperci n sistem casnic i n laborator dotat dup norme europene. Sunt oferite informaii despre furnizorii de miceliu pentru piaa romneasc, despre controlul calitii la achiziionare, condiii de transport, de pstrare i de utilizare.La curs de mai predau lecii despre alte specii de ciuperci i mai ales cele medicinale precum Agaricus blazei sau Ciuperca lui Dumnezeu, Shiitake-Lentinus edodes sau ciuperca parfumat Ganoderma lucidum sau Linguria znei, cu descriere, nfiinarea de cultur, furnizori de miceliu, perioade optime de cultur, substrat lignicol-alegerea lemnului, fasonare, pregtire, inoculare, condiii de incubare, meninere pe perioada recoltrilor, dar i depre virtuile medicinale ale ciupercilor.Ct privete practica n domeniu, se ine cont de faptul c n ciupercrii exist condiii deosebit de stricte de igien. Spre finalul cursului, se fac dou vizite la ciupercrii, n zonele din apropierea Bucuretiului, prin bunvoina unor cultivatori, una pentru specia Agaricus (cunoscut i ca Champignon) i alta pentru Pleurotus.n ziua de vizit la ciupercrii, tehnologul i managerul ciupercriei rspund la toate ntrebrile puse de cursani. Se viziteaz toate halele pe flux, se fac anumite lucrri practice , se fotografiaz, se filmeaz, se discut amnunit despre instalaiile de microclimat, sistem de ventilaie, compost, turb, executarea udrii, gratajul la champignon etc., a declarat lectorul Ioana Tudor.Ca materiale didactice, exist plane color pentru prezentarea speciilor, a bolilor i duntorilor, pentru identificarea lor. Fiecare cursant primete un suport de curs de 40 pagini, pentru a putea studia i singur. O mare parte din materiale se trimit i pe e-mail pentru cei interesai de studiu suplimentar.

Pasiunea genereaz o prezen de 100% la cursCursul de ciupercari este organizat de SSM Protect Training cu sediul n Bucureti, iar slile de curs sunt situate pe bulevardul Mreti. Managerul firmei, Iacob tefan care a fost i cultivator de ciuperci n zona Mgurele spune c la acest curs prezena este una surprinztoare.Din cte cunosc, la ora actual, cursul nostru este singurul din Romnia. A mai existat unul, n cadrul unui proiect ns s-a ncheiat. Cursanii notrii sunt toi oameni pasionai de cultivarea ciupercilor. Dei au vrste diferite i vin din toate colurile rii, au prezen la lecii de 100%. Eu nu am mai auzit de asemenea prezen la alte cursuri. Cursul dureaz trei luni i cost 700 lei. Pe durata cursului, lectorii invit pentru prezentri, oameni din domeniu. Astfel, a fost invitat i preedintele Asociaiei Naionale a Productorilor i Distribuitorilor de Ciuperci din Romnia- ANPDCR, Bjenaru Eugen care a prezentat situaia culturii, a producieiobinute i a vnzrilor din ara noastr, fa de concurena din Uniunea European.Examenul final este scris, sub forma de gril, cu 20 ntrebri. Data examenului este fixat de o comisie i se desfasoara tot la sediul firmei noastre. n prezent, tot pentru fermieri avem n derulare un proiect de nfiinare a colii pentru tractoriti. coala de tractoriti va avea loc la Agromec tefneti. Este un curs de calificare pentru obinerea noii categorii pentru permis n conformitate cu prevederile noului Cod Rutier.Cursul de ciupercari este autorizat deMinisterulEducaiei i Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor (CNFPA). La final, cursantul obine un atestat oficial parafat de cele dou instituii.

Cursuri i tradiiiIoana Tudor i amintete c n urm cu mai bine de 13 ani a participat la organizarea primei serii la un curs de ciupercari fiind angajata Ageniei Naionale de Consultan Agricol, mai exact la Oficiul Judeean de Consultan Agricol Ilfov (OJCA).OJCA avea ca sarcin pregtirea profesional a adulilor, iar cursul era susinut financiar de Ministerul Agriculturii. Avem grupe de 30 i 40 cursani. Fiind n Ilfov, chiar la tefneti, organizam astfel nct un cursant s poat s pregteasca acas la el compost sau substrat. Se cumpra miceliu, mergeam cu grupa i fiecare nsmna cte un sac. Apoi am predat curs de ciupercar la Constana, Moreni, Hotarele n judeul Giurgiu, un curs scurt la Oradea i la Clrai, i amintete Ioana Tudor.Absolvent n 1981 a Universitii de tiine Agronomice i Medicin Veterinar din Bucureti, dr. ing. Ioana Tudor a publicat pn n prezent 190 de articole tiinifice i nu mai puin de 25 de cri de specialitate privind ciupercile.A lucrat la Institutul de cercetare pentru protecia plantelor Bucureti, la Institutul de cercetri pentru legumicultur i floricultur de la Vidra- Ilfov. Este cercettor tiinific i inspector de specialitate. De-a lungul anilor a mai fost director tehnic i inginer consultant la numeroase companii care se ocupau cu producia de ciuperci i miceliu.

Cele mai importante aspecte in cultivarea ciupercilor Pleurotus

Pleurotus ostreatus este una dintre cele mai hranitoare si mai apreciate ciuperci. Cultivarea ei nu este dificila, dar inainte sa devii te bucuri de Pleurotus cultivate chiar de tine, este important sa cunosti cele mai importante aspecte despre aceste ciuperci, cunoscute si ca Pastravul de fag sau Buretele de fag.

Cultura ciupercilor Pleurotus are o istorie de aproximativ 100 de ani, timp in care s-au dezvoltat mai multe metode eficiente de crestere a acestorbureti. Pentru a obtine o recolta buna, este recomandat sa tii cont de mai multe sfaturi ale specialistilor.

Cumpara miceliu Pleurotus autohton, produs in laboratorRecoltarea miceliului din natura este riscanta, deoarece acesta este adesea contaminat cu mucegaiuri sau chiar cu sporii altor ciuperci. Pentru cele mai bune rezultate, cumpara miceliu dePleurotus ostreatuscat mai proaspat, produs in laborator. Contaminarea miceliului sau a substratului cu mucegai verde sau insecte duce la scaderea productiei si calitatii ciupercilor Pleurotus.

Alege substratul potrivitExiste numeroase tehnici de cultivare a ciupercilor Pleurotus, dar cele mai simple si mai potrivite pentru incepatori sunt cresterea pe butuci si cultivarea in saci.

Pe butuci,ciupercile Pleurotuscresc cel mai bine pe lemn de esenta moale proaspat taiat. Butucii recomandati sunt cei de foioase, de la fag si stejar pana la plop si salcam.

Cresterea in saci necesita o pregatire mai atenta a substratului, inclusiv tratare termica si inoculare. Poti opta pentrupaie de graminee, rumegus din lemn de foioase si chiar stiuleti de porumb.

Ofera conditiile de mediu potrivitePentru a cultiva dePleurotus ostreatus, ai nevoie de o camera in care sa poti controla temperatura si umiditatea aerului. Ciupercile Pleurotus cresc mai incet la temperaturi prea scazute, mai mici de 12 C, si sunt ucise la temperaturi de peste 35 C.

Foloseste masca de protectieCand ciupercile ajung la maturitate, numarul ridicat de spori poate cauza probleme respiratorii crescatorului. Foloseste intotdeauna masca de protectie, pentru a elimina riscul unei iritatii a cailor respiratorii sau chiar al aparitiei uneialergii la spori.

Cum sa cresti ciuperci

Numeroase persoane se intreaba daca este posibil sa creasca ciuperci acasa. Aceste legume gustoase si foarte parfumate cresc de obicei in spatii racoroase si mai putin in gradina, insa cu putin efot poti obtine chiar acasa o recolta frumoasa de ciuperci.

Cresterea ciupercilor nu este foarte dificila si odata ce ai deprins regulile, totul va fi mult mai usor.

Urmeaza pasii de mai jos si vei obtine ciuperci frumoase si gustoase:Alege varietatea de ciuperci

Pentru inceput trebuie sa stii ce sortiment de ciuperci alegi sa cultivi. Unele specii de ciuperci se dezvolta mult mai bine in composturi, iar altele in ingrasaminte. De asemenea, unele sortimente sunt mult mai usor de crescut de catre incepatori.

Insa, toate speciile de ciuperci au nevoie de spatii racoroase, intunecate si umede. Pivnitele sunt ideale pentru cresterea ciupercilor, insa le poti creste si intr-un dulap bine inchis.Lucruri de care ai nevoie

Pentru cresterea si cultivarea ciupercilor ai nevoie de recipiente in care sa le plantezi, rumegus, ingrasamant, pamant, pulverizator si bineinteles spori sau seminte de ciuperci. Ai grija insa sa alegi produse de calitate. Asigura-te ca si semintele de ciuperci sunt de calitate. In acest fel vei avea ulturi bune de ciuperci.Prepara mediul pentru ciuperci

Pentru inceput, este indicat sa inmoi in apa timp de o ora cutia sau recipientul in care plantezi ciupercile. Ai grija ca aceste recipiente sa nu fie ceruite. Acopera apoi recipientele cu rumegus si ingrasamant.

Planteaza semintele sau sporii de ciuperci si muta recipientul intr-o camera intunecata si racoroasa. Ai grija ca temperatura sa fie mereu scazuta. De asemenea, pulverizeaza zilnic pamantul cu apa. In acest fel in incapere se va pastra nivelul optim de umezeala, ceea ce face ca sporii de ciuperci sa se dezvolte mai rapid.

Ciupercile pot fi cultivate si din ciuperci uscate. Inainte de a le planta este indicat sa le hidratezi bine, intr-un vas cu apa. Ai grija insa sa nu distrugi sporii, care ajuta la inradacinarea ciupercilor. Taie apoi ciupercile in mai multe bucati pe care adaugi in pungi de plastic. Monitorizeaza apoi dezvoltarea ciupercilor, deoarece sporii se dezvolta rapid si daca nu esti atent, va fi imposibil sa mai cultivi ciupercile in pamant.

Cand sunt ciupercile mature?

Fiecare tip de ciuperci are propriul ritm de dezvoltare si crestere, insa majoritatea ciupercilor au nevoie de cateva saptamani pana la cateva luni pentru a se maturiza. O ciuperca a atins stadiul de maturitate atunci cand palaria este deschisa la maxim.

Exista insa si specii de ciuperci care ajung la maturitate dupa un an, in special daca sunt plantate din seminte sau spori.

Dupa ce ciupercile au ajuns la maturitate in incaperile intunecate si racoroase, pot fi mutate si in gradina, in colturile cele mai intunecoase si racoroase. Ciupercile pot fi crescute si in serele care se afla pozitionate la umbra si racoare.

Noile culturi de ciuperci pot fi dezvoltate din cele existente. Atunci cand ciupercile ajung la maturitate taie tulpinile si planteaza-le direct in pamant.

Castigati peste 40.000 de euro pe an din cultivarea ciupercilorCiupercile champignon (Agaricus) sunt cultivate inca din secolul XVII. Cercetarile si experimentele au demonstrateficientaculturii de Agaricus precum sicalitatile culinare deosebiteale acestei ciuperci. In prezent, cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult datorita cererii in crestere.

In plus,ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie. Pe langa aceasta,posibilitatile de export sunt multiple,indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

Pe piata interna insa, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane devin vegetariene in Romania, iar produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente.

Ce beneficii va poate aduce aceasta afacere?

Sa facem un calcul simplu. Ciupercile constituie cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat. Astfel, intr-un singur ciclu de cultura, de pe un metru patrat, se pot scoate 15-20 kg de ciuperci. Cum intr-un an se realizeaza usor 4-5 cicluri de cultura, rezulta o cantitate de 80-100 kg/mp/an. Pretul de vanzare a unui kilogram de ciuperci este de 7-8 lei, ceea ce inseamna ca un spatiu de cultura de 100 mp (obtinut prin supraetajare) aduce incasari de peste70.000 de lei/an. Daca insa spatiul este mai mare si bine exploatat, incasarile se vor dubla sau tripla.

Este o afacere excelenta pentru o familie

Cand am inceput afacerea nu am luat-o de la zero pentru ca aveam deja spatiul, am achizitionat doar cazanul de fiert, miceliu, ipsos si paie. Dar amenajarea o faci o singura data si, daca o intretii potrivit normelor de igiena, esti asigurat. Mai investesti doar pentru substratul pe care cultivi, pentru apa si curent.

Prima recolta nu am vandut-o. Am mancat-o noi si cunostintele. Am fost foarte incantati, stiti cum e cand te ocupi prima data de ceva si iti iese bine.

La a doua recolta am vandut in piata. Vanzarea a mers foarte bine, mai ales ca le-am ambalat frumos in pungi si le-am pus etichete cu data recoltarii. Am obtinut de la Institutul Sanitar un certificat care le garanteaza calitatea si pe care il asez intotdeauna la vedere, ne-a declarat din experienta de producator, doamna Elena Dogaru din Sacele.

Pentru demararea afaceriiin conditii modestesunt necesare urmatoarele: un spatiu amenajat ( care poate fi si o pivnita, un grajd dezafectat, un pod, o incapere pe care nu o mai folositi sau un spatiu din subsol); sursa de alimentare cu apa, o sursa de lumina, un mijloc de incalzire pentru perioada rece, un sistem de ventilare a aerului; saci din plastic pentru compost sau lazi din PVC, rafturi materii prime de baza pentru realizarea compostului necesar culturii ciupercilor (paie de grau, secara, orez, ciucalai de porumb, rumegus, deseuri de hartie, gunoi de grajd (cal si porc) sau gunoi de pasare la care se adauga in functie de reteta folosita alte materii auxiliare cum ar fi creta furajera, var sau ipsos, diverse ingrasaminte. Atat gunoiul de grajd cat si deseurile celulozice si lemnoase se pot obtine aproape gratis de la fermele de animale, de la fabricile de mobilasau centrele de colectare hartie.Cultivarea ciupercilor este o afacere banoasa

Nu uitati ca ciupercile sunt cautate pentru ca au: gust deosebit, continut de proteine apropiat de cel al carnii si calitati terapeutice sau imuno-stimulente. In plus, in perioadele de post de peste an cererea inregistreaza un salt remarcabil.

Cultivarea ciupercilor comestibileCiupercile, spre deosebire de legumele pe care le poti consuma doar in sezonul estival, iti sunt la indemana pe toata perioada anului.

Care este secretul lor si cum le poti cultiva chiar tu?Cresterea ciupercilorin sine este un procedeu extrem de simplu. De la insamantarea compostului ai de asteptat aproximativ 15 zile pana cand micelul se va transforma in ciuperca propriu zisa, dupa care, din doua in doua zile, pana cand ciclul de maxim 60 de zile se va incheia, vei tot culege ciuperci.Secretul obtinerii unei recolte bogate si sanatoase consta in conditiile tehnice de pastrare si decalitatea compostuluipe care-l utilizezi.Astfel, daca te-ai decis sa devii propriul producator de ciuperci trebuie sa cunosti urmatoarele aspecte:1. In primul rand ai nevoie de unspatiu izolat termic,prevazut cu ventilatie, un sistem de udare al culturii si de lumina, insa aceasta nu este obligatoare, pentru ca ciupercile se pot dezvolta le fel de bine si in absenta ei.2. Compostul.Un compost de calitate, stratul in care ciupercile se vor forma si din care isi vor extrage hrana, este esential. Pentru obtinerea acestuia ai nevoie de:- paie scurte (de preferat sunt cele de grau), galbene-aurii, curate si uscate- ingrasamant natural de pasare (gainat de pui de carne) uscat, usor sfaramicios cu un grad de umiditate de pana la 40%- gips utilizat in constructie. Ai nevoie de aproximativ 60 kg la tona de compost. Gipsul are rolul in determinarea nivelului Ph-ului. Cu cat Ph-ul este mai mare cu atat amoniacul din azot se va transforma mai repede intr-un gaz ce va otravi micelul- apa reciclata apa reciclata este de fapt apa care trece printr-un circuit. Din recipientul in care a fost introdusa, ea ajunge sa ude compostul pentru dezvoltarea caloriilor si proteinelor necesare hranirii, dupa care, surplusul revine in containerul de acumulare.Compostul are nevoie de aproximativ 30 de zilepana va indeplini conditiile necesare cultivarii ciupercilor. 3. Temperatura temperatura din interiorul compostului trebuie sa fie aproximativ egala cu cea din incaperea unde ati decis sa dezvoltati cultura de ciuperci. Altfel spus, daca temperatura optima a compostului este de 24-28 grade Celsius, in camera, limita inferioara nu trebuie sa fie mai mica de 19 grade, dar nici mai mare de 22. Temperatura este determinata de greutatea pe mp precum si de ingredientele din care este format compostul.

Cresterea ciupercilor. Agaricus si Pleurotus, ciuperci cautate pe piata.Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.

CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUSDupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului.Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare, dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.

Specii de ciuperci comestibile care cresc in fermeVom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fiecare specie prezentam o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta temperatura.FAMILIA PLEUROTUSCiupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului.Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la -20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o membrana care sa acopere lamelele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii.Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C.Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr CPleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foarte bine la temperaturi scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatura de fructificare: 14-20 gr C.Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calitati culinare excelente si o producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le detinem in momentul asta).FAMILIA AGARICUSIn romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza button mushrooms. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare.Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C.Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de bulgare de zapada deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr CAgaricus Blazei este de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai este cunoscuta sub denumirea de Gods mushroom, adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr CLENTINUS EDODES (SHIITAKE)Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produse in cea mai mare cantitate in comparatie cu alte specii de ciuperci in lume.O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata si este foarte rezistenta la boli si daunatori.Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte, dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agaricus pe compost.

Alegerea speciilor de ciuperci comestibilePentru inceput trebuie sa stiti ca semintele ciupercilor numite miceliu sunt sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa insamantati pentru o noua generatie cu acesti spori. Samanta trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci care o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu consultati Vanzatori de miceliuLuati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciuperci pentru care au miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de fructificare, rezistenta la boli, puterea de productie si alte avantaje sau dezavantaje.Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciupercile Lentinus sau una dintre ciupercile Pleurotus sau Agaricus.

Compostul. Metode de prelucrare.Prelucrarea compostuluiProdusele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului.Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale:* paie de grau, orz sau orez,* balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena* gainat solid* balegar de porc uscatNecesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar.Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica.Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii.Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 21-25 gr C.ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUIMetoda II:Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut.Metoda III:Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.Carti Recomandate:1.Ciuperci comestibile si medicinale2.CHAMPIGNON. Tehnologia de cultura3.Ciupercile - Cultura ciupercilor Agaricus si Pleurotus4.Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile (editia a doua)5.Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotus

Pentru comenzi mai mari de 69.99 RON aveti 10% reducere10 August 2008| CategoriaUncategorized|90 comentariiAmenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilorPentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic.In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna.Insamantarea compostului cu miceliuDupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca.Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune.O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus.Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p.

Cresterea si recoltarea ciupercilorOdata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala.Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%.Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus.Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile.Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei.Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou cicluInaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost.Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi.In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.

Producatori si distribuitori de ciuperci si miceliu1. HARD MANAGER COMPANYstr. Tudor Vladimirescu, 19Gherla, jud. Clujtel: 0264/2418292. NETWORK COMPANY S.R.Lstr. Rares Petru, 117Arad, jud. Arad,0257/2723250744/8962493.INST. DE CERC. PT. LEGUM.,FLORICULTURA VIDRA-FERMA MOGOSOAIAsos. Odai, 6Bucuresti, sector 1021/23612440744/3484224. PITESTI DIVERS S.R.L.str. Serelor, 44Bascov, jud. Arges0248/2904700744/6458965. ILIADA S.R.Lstr. Macului, 4Motru, jud. Gorj0740/2306236. SPOR ALFAR ARADstr. Muncii, 9Arad, Jud. Arad0257/2870580722/528186

7. IUTKA PRODCOM S.R.L.str. 1 decembrie 1918, 35Gherla, jud. Cluj0264/243933Producatori de miceliu:1. AE Sere, jud. Arad2. SCPL Isalnita, jud. Craiova3. CAP-Stoicanesti, jud. Olt4. CAP-Bucov, jud. Prahova5. IPIC-Fagaras, jud. Brasov6. ICLF-Vidra,7. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti8. Agrosem- str. Calea Mosilor nr.300, Bucuresti9. distribuitorii firmei italiene ITALSPAWNS.C. DIOTES COM SRLTG-MURES 4300, AVRAM IANCU 47Phone/Fax: +40/65/212191

CIUPERCI PLEUROTUS

Pe plan mondial cultura ciupercilor Pleurotus s-a intensificat, prin industrializare si derivati atragandmiliarde de dolari.Cresterea ciupercilor Pleurotus garanteaza reusita in afaceri cu ciuperci, prin rentabilitate si profitabilitate datorita costurilor mici al materiilor prime, rezistenta la boli si daunatori, dificultatea infestarii cu acarieni si nematozi. In comparatie cu alte afaceri noi, cum ar fi; cresterea ratelor, cresterea gastelor, cresterea melcilor, cresterea strutilor, etc., la care desfacerea produselor reprezinta o problema majora, in cultura ciupercilor desfacerea este asigurata atat pe piata interna cat si la export.

Ca si in cazul afacerilor de mai sus, unde exista contradictii mari intre sistemele abordate la noi fata de alte tari, si in cazul activitatii de cultivare - comercializare a ciupercilor exista tehnologii vechi care si-au dovedit efectele secundare prin prejudicii insemnate.

In cazul ciupercilor Pleurotus progresele sunt uimitoare, actualele tehnologii asigurand un randament maxim si o siguranta in activitate de peste 90%.

Prin tehnologia experimentata, am reusit identificarea si stabilirea unei metode de pasteurizare la rece pentru orice tip de compost necesar in cultivarea ciupercilor Pleurotus. Pasteurizarea compostului prin metode clasice presupune consumuri energetice insemnate, astfel prin metodele de pasteurizare propuse si practicate de noi se asigura un randament foarte bun.

Echipamentele necesare in cultura ciupercilor Pleurotus, comercializate de noi, sunt produse individualizate, in functie de marimea spatiului, gradul de ocupare si tipul de hibrid utilizat, asigurand si un consum energetic minim, prin proiectele inovative si produsele de ultima generatie incluse.

Ciupercile pleurotus cu regim nutritional lignicol celulotic, fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre ele.

Din familia Pleurotus amintim:Pleurotus Ostreatus Pleurotus Florida Pleurotus Sajor Caju Pleurotus DjamorSi o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara.Din acestea vom prezenta doar "premiantii clasei" si anume:

Pleurotus Ostreatuseste o ciuperca de cultura, ce prezinta palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare la o temperatura de 10C 16C.

Pleurotus Floridaeste o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta.

Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostrii maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani.HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere.Noi in special, am obtinut un procent record la 100 kg compost, folosind si un substrat deosebit (detaliiprezentate pe CD).La care venim in sprijinul dvs. pentru a evita unele greseli inerente oricarui inceput , cat si pentru a va extinde, daca aveti deja experienta, marindu-va profitul , printr-un randament ridicat , generat de compostul insamantat oferit de noi.

Pleurotus Djamoreste o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma placutacare se obtine in urma conservarii.In cultura emana un miros puternic "de peste".Temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C.Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania, reprezentand un succes garantat prin facilitatea producerii si calitatile culinare de lux ce o reprezinta.

TABEL(orientativ)TEMPERATURASI UMIDITATEA NECESARE PENTRU CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS

PERIOADAUMIDITATE(%)TEMPERATURA(C)TIMP(ZILE)

Incubare - cresterea miceliului.80 - 9020 - 2415 - 30

Aparitia primordiilor8014 - 1810 - 20

Fructificare85 - 9015 - 2028 - 42

Boli Daunatori Ciuperci

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii. In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor.

In categoria < boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare > se intalnesc: * Pata bacteriana sau pata de bronz ( Pseudomonas tolaasii) * Boala de ghips alba ( Monilia fimicola ) * Mucegaiul galben ( Myceliophtora sulphurea ) * Mucegaiul verde ( Trichoderma viride , Penicillium sp., Aspergillus sp. ) * Mucegaiul brun ( Phymatotrichum sp.) * Mucegaiul verde-masliniu ( Chaetomium olivaceum ) * Ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius ) * Ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.)Simptome, manifestari, metode de tratament si combatere sunt detaliate in documentatie si actualizate pe baza asistentei oferite.

Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a compostului pot apare diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala a ciupercilor.

Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: * Nematozi - Dytilenchus myceliophagus * Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine * Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis * Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta; Drosophila funebris - Heteropeza pygmea - Megaselia nigra _ sau_ musca gheboasa. Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci, provocand daune insemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau ineficiente. In cadrul asistentei oferite va tinem la curent cu metode moderne si eficiente de tratament, luand in calcul ca majoritatea daunatorilor se adapteaza si devin rezitenti la pesticidele traditionale.

Cultivareasi cresterea ciupercilor PleurotusMetode simple la indemana

Ciuperci pleurotus Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,)sau alte obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.

In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic. De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura. - pe ciocalai de porumb - exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere - rumegus de salcam si faina de ovaz.In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului, incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative.H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv.

Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida si hibrizii HK35, 421, HK37,etc.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara.

Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina.Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare investitii considerabil mai mari.

In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui.In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat . Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de microclimat. Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti tabloul - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul tuturor.Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :stabilirea substratului nutritiv - reteta compostumectarea materiilorpasteurizarea termica sau chimicainsamnatarea cu miceliuincubareafructificarea - recoltarea ciupercilorIn continuare aveti detalii pe fiecare etapa , pentru o usoara intelegere:Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite,Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in exemplu de retete finale:- paie de grau 95%- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%

- paie de grau(orz) 90%- tarate de grau sau faina de porumb 5%- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%

- rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%- ciocalai de porumb 5%- amendament 5%

- ciocalai 50 %,- rumegus 45 % ,- amendamente 5 % .

- vrejuri de soia 65%- ciocalai de porumb 30%- amendament 5%

- ciocalai 12%- coceni porumb 40%- vreji de soia 35%- orz 8%- amendament 5%

- ciocalai 75%- paie 12%- germeni de malt (colti de orz) 8%- amendament 5%

Dupa umectare urmeazapasteurizarea( termica sau chimica) , amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).

Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.

Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de pasteurizare.

De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament.

In cultura ciupercilor in sistem clasic(gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente.

Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.:

-butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 30 cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz

- bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua fuste care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.

In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii , care nu trebuie sa depaseasca 90C.

Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride. Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat. Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:

-Benlate 0,1%-Bavistin 0,1%-Topsin M70 0,1%-Dithane 0,2%-Morestan 0,05% Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf) Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 C/4-5 ore, de 70 C/36 ore sau 60 C/48 ore.- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.- utilizarea unui generator de abur de joasa presiune Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90 C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului. Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.

In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material.

Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.

In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune .

INSAMANTAREA CU MICELIU

Asezarea substratului in vederea inocularii (insamantarii) cu miceliu

Materialul celulozic(paie - rumegus-talas) se cantareste si se analizeaza calitatea acestuia, verificandu-se urmatoarele valori:

-temperatura21-24C

-umiditatea75 80%

-PHul5 7

Un substrat de calitate va trebui sa aiba pe langa parametrii obligatorii de mai sus, si o culoare cat mai aproape de cea initiala, sa nu prezinte un miros greu ,intepator, si sa aiba o textura robusta.

Odata stabilite aceste valori se amesteca materiile auxiliare utilizate in cultura si cresterea ciupercilor(sroturi, trae, colti de malt, etc.) care la randul lor au fost dezinfectate, si se adauga calciul sub forma de creta furajera 4%, sau ipsos 3%, sau apa de var 1-2%.

Insamantarea se poate face pe o platforma , dezinfectata in prealabil cu formalina 2% sau piatra vanata(sulfat de cupru) 4 %, unde se aseaza o cantitate de100150 kgde material( pt. o buna omogenizare), se imprastie o cantitate de miceliu2 3 %(din care se opreste5-10%de control), si se amesteca cu lopeti din fibra de sticla pentru a nu-l distruge.

In sistem intensiv, insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone/compost/h.

Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de :h-70/100 cm, diametrul25 30cm si grosimea 0.1mm(dimensiuni utilizate preponderent) sau saci tip coloana cu inaltimi variabile.

INCUBAREA MICELIULUI

Perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit , respectiv miceliul s-a impanzit , si urmeaza aparitia primordiilor(faza fructificarii).

Ciupercile Pleurotus necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de20- 22C, pe durata a10 15zile , in functie de specie.

In timpul incubarii este interzis sa se pulverizeze apa direct pe saci, in cazul in care aceasta operatie este necesara pentru mentinerea umiditatii, care trebuie sa se situeze la valoarea de65 - 70 %.

Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu seautoaprinde, prezentand pericolul cresterii temperaturii , cu consecinta distrugerii miceliului.