CIUPERCILE

Ciupercile reprezintă un grup numeros (80 060 de specii) şi divers de organisme cu un mod unic de viaţă Sunt organisme eucariote uni sau pluricelulare, lipsite de pigmenţi asimilatori (caracter care le distinge net de vegetale) Au o nutriţie heterotrofă – parazită sau saprofită (fapt care le apropie de animale) Ciupercile saprofite obţin nutrienţii necesari prin descompunerea materiei organice moarte şi au un rol foarte important în circuitul substanţelor în natură Importanţa ciupercilor• în sol se găsesc numeroase ciuperci (Mucorales, Eurotiales etc.) saprofite care constituie micoflora caracteristică • contribuie la descompunerea materiei organice moarte, îmbogăţirea solului în substanţe nutritive şi circuitul materiei în natură

Miceliu de Rhizopus (Mucorales) Colonii de Aspergillus si Penicillium (Eurotiales)

Formarea de micorize• unele ciuperci trăiesc în simbioză cu plantele vasculare şi formează micorize care favorizează dezvoltarea speciilor pe rădăcinile cărora s-au format • miceliul ciupercii • aduce arborelui sau arbustului (prin hife): apă + săruri minerale şi diferiţi metaboliţi • primeşte: materie organică (glucide, vitamine, fitohormoni) indispensabilă metabolismului său

Procese fermentative• numeroase ciuperci sunt folosite în practică pentru realizarea procesului de fermentaţie acidă, alcoolică etc. • hidroliza taninului şi obţinerea de glucoză şi acid galic (fermentaţie acidă) este realizată de ciuperci din genurile Aspergillus şi Penicillium; acidul galic este folosit la fabricarea cernelurilor şi a unor medicamente

• specia Saccharomyces cerevisiae prezintă importanţă deosebită în panificaţie, în procesul de dospire • fermentaţia alcoolică a berii este realizată de Saccharomyces cerevisiae, a vinului de Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus • fermentaţia unor brânzeturi este realizată, alături de bacterii, de anumite ciuperci (Penicillium roqueforti, P. camemberti)

Valoarea alimentară• ciupercile sunt un aliment complet, cu valoare nutritivă ridicată • conţin: proteine, zaharuri, substanţe minerale, acizi organici, vitamine etc. • datorită valorii alimentare pe care o au s-au stabilit tehnologii de cultură pentru diverse specii (Agaricus bisporus, Pleurotus ostreatus, Lentinula edodes etc.) Producerea de toxine• numeroase ciuperci secretă substanţe toxice cu acţiune diferită şi pot provoca moartea celulelor şi ţesuturilor pe care se instalează • toxinele produse de macromicete (ciupercile cu corp de fructificaţie macroscopic) pot fi introduse în organism prin ingerarea acestora şi acţionează la nivel protoplasmatic, neurologic, gastrointestinal (micetism) • micotoxicozele sunt intoxicaţii induse de micotoxinele din alimente (fructe, compoturi, dulceţuri, arahide, uleiuri vegetale etc.), elaborate de micromicetele (ciuperci cu corp de fructificaţie microscopic) care se dezvoltă pe acestea Intoxicaţiile determinate de ingestia de macromicete toxice pot evolua cu manifestări patologice gastro-intestinale, tulburări nervoase, tulburări vasculare, afectare hepatică, delir, exitus

Parazitism • ciupercile saprofite cât şi cele parazite secretă enzime prin care descompun substanţele organice complexe din substratul nutritiv în substanţe organice mai simple cu care se hrănesc • ciupercile parazite se hrănesc pe seama ţesuturilor vii ale organismului atacat (plantă, animal, om) • parazitismul speciilor de ciuperci este la originea maladiilor umane şi animale denumite micoze • din totalul de boli cunoscute la plantele cultivate şi spontane, micozele reprezintă proporţia cea mai mare

Producerea de principii active de interes terapeutic• unele specii de Penicillium, Aspergillus, Trichoderma produc antibiotice utilizate în terapeutica umană, animală şi vegetală (penicilina, griseofulvina, clavacina, fumigatina, viridina etc.) • biopreparate obţinute din ciupercile Ganoderma lucidum, Lentinula edodes sau specii ale genului Pleurotus au activitate antitumorală, hepatoprotectoare, antivirală • specia Claviceps purpurea (cornul secării) produce ergometrina şi ergotamina (acţiune ocitocică şi vasoconstrictoare) Din unele ciuperci (genurile Coprinus, Russula, Laetiporus) se extrag coloranţi naturali (negru, galben, brun-roşcat) folosiţi pentru vopsirea pieilor şi stofelor Fragmente din carpofori de Gloeophyllum odoratum erau purtate de laponi în haine, ca parfum Specia Fomes fomentarius era cea mai cunoscută pentru producerea de iască pentru aprinderea focului

Fomes fomentarius