8/19/2019 Cine e Doamna Bovary

1/2

„Doamna Bovary” descrie povestea unei femei frumoase, atât la trup cât i la caracter, cu dorin e pe care doarș țromanele sale de dragoste le pot stăvili. Romanul începe cu creionarea vie ii lui Charles Bovary, copilul so ilorț țBovary. Charles este crescut întro manieră feministă, su! tutela predominant a mamei, care îl îndrumă spremedicină, chiar dacă sărmanul Charles nu prea are nicio trea!ă cu meseria de doctor. Cel pu in, nu e unțînnăscut.

"dată devenit doctor, se căsătore te cu o femeie văduvă, trecută de prima tinere e, care are picioarele mereu reciș ți e foarte geloasă. tie că Charles nu o iu!e te, dar nu acceptă asta niciodată.ș Ș ș

#ntâlnindo pe frumoasa, tânăra i aspiranta $mma, Charles se tre%e te trăsnit de dragoste pentru această femeie,ș șdragoste pe care o va păstra cu sfin enie în sufletul său până la finalul romanului, care se sfâr e te întroț ș ștonalitate îndoliată.

$mma, la începutul căsătoriei sale cu Charles, se arată su! imaginea îndrăgostitei. #nainte de a face pasul acesta,cititorului i se oferă această imagine a îndrăgostitei ca una specifică $mmei. Ceea ce cititorul nu tie e că $mmașe una dintre cele mai comple&e personalită i feminine din literatura universală. 'ici în momentul ăsta, după cețam terminat lectura cu multe frământări i între!ări, nu am reu it să o în eleg pe deplin. #mi dau dreptul să credș ș țcă în spatele con tiin ei $mmei, cea esută de narator între pagini, se lasă spa iu pentru con tiin a cititorului,ș ț ț ț ș țcare este pus în scaunul (udecătorului. )stfel, miam permis să mă între! cine anume este de fapt $mma

Bovary* Dar nu am reu it să îmi răspund, nu întrun mod care să mă mul umească.ș ț

După mutarea în alt ora , la +ostes, $mma i Charles merg împreună la o serată. )cesta este momentul în careș șvisurile $mmei vor începe să fie !ântuite de ilustre peisa(e cu con i i prin i carei cer esc iu!irea aceea pre%entăț ș ț șdoar în romanele de dragoste ale epocii. in neapărat să men ione% că tind a crede că în acest moment, fiecareȚ țdin noi are pu in din gândirea $mmei. Cine nu aspiră la acea dragoste desăvâr ită, plină de dăruire i sacrificiu,ț ș șdin care te hrăne ti în permanen ă cu poftă i parcă nu te saturi niciodată*ș ț ș

Căsnicia ei cu Charles capătă din acest moment o nuan ă cenu ie, fadă, plictisitoare. $mma se aventurea%ă înț șvisuri cu realităi care îi vor deveni, inevita!il, fatalice.

-aptul că protagonista noastră, cu frumuseea ei răpitoare, ochii săi al!astrufumurii i spiritul ei pasional,reuete să îi piardă /la propriu0 raiunea întrun vârte( al adulterului, poate repre%enta fie un oc, fie un uriaș șsemn de între!are care se lunge te i lă e te pe tot parcursul nara iunii. 1au amândouă. 2ersonal, am fost peș ș ț ș țrând3 neîncre%ătoare, ocată, reticentă, îngândurată, tristă i la final, e&trem de meditativă. 'u orice paginiș șreu esc să te lege prin cuvinte de mâini i picioare i să te a%vârle în aer ca pe o păpu ă aiurită, controlându iș ș ș ș țemo iile până la cele mai surprin%ătoare cote.ț

)m între!at diferite urechi dacă au suferit aceea i „traumă”. )m fost fericită să descopăr că „4adame Bovary”șe un roman pe care cititorii însă i îl aruncă în sala de (udecată din perspective diferite.ș

4ia plăcut la romanul flau!ertian ideea de a!stracti%are a sentimentului adulterului, astfel încât, la un moment

dat, a(ungi să cre%i că în acele vremuri era, de fapt, perfect normal să comi i acest păcat. 1ă ai aman i, respectivț țamante, era o rutină. " femeie tre!uia să fie între inută i distrată, iar dacă nu putea avea parte de asta dinț ș !ra ele so ului ei, ce vină avea, sărmana femeie, că i căuta fericirea în ochii unuia ca Radolphe Boulanger sauț ț ș56on Dupuis*

#ncerc să nu o (udec pe !iata $mma, dar lucrul care mia %gâriat oasele con tiin ei a fost soarta Berthei Bovary,ș țfiica celor doi so i Bovary. 4a păscut o repulsie peste care nu pot trece nici acum, căci pedeapsa a%vârlită pestețumerii acestui copil din pricina păcatelor i nea(unsurilor spirituale ale mamei este de neiertat. Dar, încă o dată,șfatalitatea sor ii $mmei îmi aminte te că, de fapt, soarta acestei femei se resimte încă de când începi să inspiriț șcu mintea primele apari ii ale sale în roman. " tânără frumoasă, crescută în datinile cre tine ti /educată la coalaț ș ș șde maici0, orfană de mamă i singură la părin i, caută por i de evadare în căr ile pe care le pre uie te atât deș ț ț ț ț ș

8/19/2019 Cine e Doamna Bovary

2/2

mult. Romanele ei de dragoste, care îi pecetluiesc visurile care o atârnă de cer. 7rea să î i picte%e singură via aș țdupă un tipar creionat de autorii pe care îi cite te. ) fi ipocrită să spun că nu mam regăsit în ochii cartografia iș ș țai $mmei. Dorin a ei disperată, speran a de a i câ tiga sufletul alături de care să se împlinească, acestea suntț ț ș șfatale con tiin ei sale. Realitatea o loveste în tâmplele sufletului i îi spul!eră visurile. Ce căutăm noi, de fapt, înș ț șvia ă* 1ă fim mul umi i cu platonicul sau să atingem vârfuri ascu ite ale fericirii, sărind peste pre(udecă i iț ț ț ț ț ștampile puse de societate*ș

2ersona(ul principal, al carui nume este pre%ent sin titlu, Doamna Bovary, este o femeie desteapta cu am!itii

inalte, dar care fiind casatorita cu un medica mediocru /Charles0, nu reuseste sa atinga ,,adevarata dragoste8.$ste vesnic nemultumita de statul sau social, de aspectul monoton al vietii sale. +an(este dupa o pasiuneclocotitore, dupa o viata mai dinamica, dupa lu&ul claselor inalte. $mma este o romantica. Chiar daca poate fiva%uta ca sotie si mama denaturata, ea tre%este mila si compasiunea cititorului, datorita copilariei in care nu aavut niciun model feminin de urmat /mama ei a murit, dupa aceea a fost trimisa la manastire0. 1copul sau,idealul sau de fericire nu a fost niciodata realist, ci tot timpul e&tras din fictiune, nu dupa modelul realitatii.Doamna Bovary este o femeie care nu va fi niciodata fericita. 9n mod intentionat titlul cartii este compus dinnumele sotului /Bovary0 si de ,,Doamna8, pentru ca repre%inta statul ei dupa casatorie, rolul pe care este nevoitasal (oace. 4ulti oameni se vor regasi in drama ei /fie ca o recunosc, sau nu0, pentru ca ,,fericirea8 este greu deatins si deseori ne gasim o!ligati sa ducem o viata pe care nu o dorim.

4ia placut Doamna Bovary pentru nenumaretele feluri prin care mia pus mintea la contri!utie. 2e langa omare opera ce tre!uie, in mod incontesta!il, citita de toata lumea, ea ofera si infinite posi!ilitati de interpretareasupra mesa(ului. Ca sa inchei, va rog, cand aveti timp, /re0cititio:

Doamna Bovary este o carte care te ochea%ă, te readuce la realitate. $mma este o tânără frumoasă i visătoarecare refu%ă să trăiască în realitate ci se hrănete cu visurile ei, cu romanele pe care le citete. $a dorete maimult de la viaă i este mereu nemulumită iar din această cau%ă e&istena ei este una tumultoasă iar firea ei esteuna vulcanică. -ără să cunoscă ce este dragostea, ea se căsătorete dintrun impuls cu doctorul văduv CharlesBovary. 5a început este mulumită de căsnicia ei, însă treptat reali%ea%ă că aceasta este lipsită de pasiuneaar%ătoare despre care a citit în cări i pe %i ce trece începe să îi urăscă soul. Cu toate că nu este mulumită deCharles, ea nu îi spune acest lucru ci toate gândurile i nemulumirile se %!at în inima ei fără a găsi o cale de

ieire.2articipând la un !al, ea îi dă seama că dorete să trăiască în lu&, este vră(ită de strălucirea toaletelor scumpe ivrea o viaă plină de evenimente. #nsă, aceste dorine nu îi sunt îndeplinite, căci %ona în care trăiete nu îi oferănici un prile( de distracie.1ă trăiască o viaă simplă este un chin pentru ea. 4ai târ%iu datorită visurilor i vieii paralele pe care ioconstruiete, începe să calce peste principile ei morale. 7ră(ită de amanii ei întro dragoste ilu%orie, ea îiîneală soul i păete întro viaă vicioasă. Deoarece aceasta dragoste ne!ună se dovedete a fii o maredecepie, impulsurile ei i firea %!uciumată îi u!re%esc sănătatea iar apoi o împing spre un sfârit crunt.4ia plăcut foarte mult acest roman, deoarece pre%intă uurina cu care fiinele umane care refu%ă să trăiască înrealitatea pre%entă i îi făuresc vise, cad victime unor decepii ce îi împing spre fapte imorale.#mi place foarte mult stilul lui -lau!ert i uurina stilului său dar i descrierile frumoase pe care le face, mai

ales la începutul romanului ; pur i simplu te îndeamnă la visare.

Chiar dacă suntem tentai să o (udecăm aspru pe !iata $mma, eu nu fac acest lucru. )cest persona( este unulneîneles, care se %!ate în lumea ei interioară, în propriile ei gânduri distructive, i nimeni nu o poate înelege,deoarece face acest lucru fără vor!e, fără cuvinte.Ceea ce este interesant în această carte este că te înspăimâni când ve%i că uneori te regăseti în acest persona( idintro dată îi dai seama că tre!uie să fii mulumit cu ceea ce ai, cu pre%entul i să nu te hrăneti cu vise iidealuri ce nu le poi atinge. 'u spun că nu e !ine să vise%i, însă cu măsură: