Noam Chomsky este autorul a numeroase bestselleruri politice,printre acestea numirAndu-se Hegemony or Survival qi FailedStates. Profesor emerit de lingvistici qi filosofie la MIT, este con-siderat a fi cel care a revolutionat lingvistica moderni. Triieqte inCambridge, Massachusetts.

NOAM CHOMSKY

CINE CONDUCE LUMEA?

Traducerea din limba englezi deDoru Cistiian

**Bucuregti

2018

Who Rules theWorldNoam Chornsky

Copyright @ 2076L. Val6ria Galvio Wasserman-Chomsky.Edifie publicati prin infelegere cu Metropolitan Books,

o divizie a Henry Holt and Company, LLC, NewYorkToate drepturile rezervate

+at-

LI?ERAO

Editura LiteraO.P. 5e C.P. 212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; 031 425 L6 19;0752 548 372e-mail: comenzi@litera.ro

Cine conducelumea?Noam Chomsky

Copyright @ 2018 Grup Media Literapentru versiunea in hmba romAnd

Toate drepturile rezervate

'*u*;:*?ffi;nsreza:

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactori: Gabriela Mitrovici, Georgiana Harghel

Corector: Georgiana EnacheCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiNOAMCHOMSKYCine conduce lumea? / Noam Chomslcy; trad.: Doru Cistdian. -Litera,2018

ISBN 978-606 -33-2947-0

I. Cistdian, Doru (trad.)

821.111-31=13s.1

Ne puteli vizita pe

Bucuregti:

Cuprins

Introducere ..................... 7

1. Responsabilitatea intelectualilor redux ......... i1

2. Terorigtii au wut sa distrugi lurnea .............. 29

3. Rapoartele despre torturi si amnezia istoricd ..................39

4. Mana invizibih a puterii ...-........53

5. Declinul american: cauze gi consecin,te ........ 68

6. SfArgitulAmericii?... ...................79

7. Magna Carta. Soarta ei gi a noasrri...................................97

8. SdptdmAna in care lumea a stat pe loc............................ 114

9. Acordurile de la Oslo: contextul gi consecingele lor ......131

10. in ajunul distrugerii ..................t44

11. Israel-Palestina: adev[ratele op!iuni....... .....151

12.,,Nimic pentru al1ii": Lupta de clasi in Statele Unite....160

13. Securitatea cui? Cum se protejeazd 'Washingtontrl

pe sine, dar gi sectorul corporatist..................,.,.............167

14. Oroare..

15.Cate minute mai sunt pAnd la miezul nop!ii?.................199

16.Acorduri de incetare a focului violate in permanenld....209

17. SUA sunt unele dintre principalele state teroriste .........218

18. Migcarea istorici a lui Obama .,...................223

19.,,Doua modalitegi" .........,...,.,...230

20.O zi din viaqa unui cititor de Mw YorkTimes..........."....7.35

21. ,,Ameninqarea iraniand": care este

cel mai rnare pericol pentru pacea mondialal............ ....240

22.Ceasul Judeclqii de Apoi^

t d - ^ ../J.)tapanli omenlrll

253

763lNrnooucERE

Problema ridicati de aceasti carte nu poate primi un rispunssimplu gi bine definit. Lumea este prea complexa gi prea variatapentru ca aga ceva si fie posibil. Dar nu sunt greu de remarcatdiferenfele uriage in ceea ce privegte capacitatea de a modelarelagiile internalionale pe care o au diferilii factori gi de a identi-fica cei mai importanli gi mai influenti actori.

in ceea ce privegte statele, dupd cel de-al Doilea RizboiMondial, SUA au fost de departe primul dintre inegali gi au ri-mas astfel. SUA stabilesc gi azi termenii in care se discuti la nivelglobal problemele, de la relafia dintre Israel gi Palestina, Iran,America Latini, rizboiul impotriva terorii, ordinea economiciinternafionali, drepturi gi justifie, gi altele p6ni la ultimele ches-tiuni ale supravieluirii civilizafiei (rizboiul nuclear gi distrugereamediului). Cu toate acestea, puterea SUA s-a tot diminuat dupice a atins un maximum firi precedent in 1945. Dupi acest declininevitabil, puterea Washingtonului este, intr-o oarecare misurd,exercitati in cadrul unei ,,ordini mondiale de facto" construitd de

,,stipAnii universului", pentru a folosi termenii utilizafi de pre-sa economicd pentru a se referi la principalele puteri capitaliste(larile G7), impreuni cu instituliile financiare pe care le contro-leazi in,,noua epoca a imperialismului", precum Fondul MonetarInternafional gi organizaliile mondiale ale comer;ului.1

Acegti ,,stipAni ai universului" sunt, desigur, departe de a fireprezentativi pentru populalia puterilor dominante. Chiar gi

in cele mai democratice state, populafia are doar un impact re-dus asupra deciziilor politice. in Statele Unite, nigte cercetitoricunoscufi au ajuns la concluzia ci ,,elitele economice gi grupu-rile organizate care reprezintd interese de afaceri au un impactindependent substanfial asupra politicii SUA, pe cAnd cetileniiobignuili sau grupurile care le reprezinti interesele au o influenti

Noau CHolrsny

independenti redusi sau chiar inexistenta". Rezultatul studiuluilor, concluzioneazi autorii, ,,furnizeazd, dovezi substantiale infavoarea teoriilor dominafiei economice a elitelor sau a pluraris-mului pd.rtinitor, dar nu si pentru teoriile democratiei majoritareelectorale sau ale pluralismului majoritar". Alte studii au ardtatcd majoritatea populafiei, aflati la nivelul inferior al venitului sial bogifiei, este efectiv exclusd din sistemul politic, este ignoratide reprezentanlii ei formali, in timp ce un segment nesemnifi-cativ de 7a vfuf are o influenfd disproportionati; de asemenea,s-a aritat cd, pe termen lung, finantarea campaniilor este un bunindicator al alegerilor politice. 2

O consecinfi este asa-numita apatie; oamenii nu se mai de-ranjeazd. si voteze. Existi o importanta corelatie de clasi. Motiveasemdnitoare au fost discutate cu trei decenii gi jumatate in urmade citre unul dintre cei mai importanti specialigti in politici elec-torale: Walter Dean Burnham. El a legat absenteismul de o ,,par-ticularitate comparativi esenfiala a sistemului politic american:absenta totali a unui partid socialist sau al muncii, in calitate decompetitor organizat pe piafa electorala" care, a argumentat el,este responsabili pentru mare parte din absenteismul in masi ,,aanumitor clase sociale", ca gi pentru disparifia opfiunilor politicecare ar putea fi sustinute de populatie, dar s-ar opune intereselorelitelor. observaliile lui sunt valabile gi astizi. intr-o anarizd. aalegerilor din 201-4, Burnham si Thomas Ferguson au ardtat ciratele participdrii la vot ,,amintesc de primele zile ale secoluluial XIX-lea", cand dreptul la vot era efectiv limitat la barbatii albiimproprietirifi. EI concluzioneazd cd,,,atAt cifrele provenind dinsondaje, cAt 9i bunul-sim! ne arati cd un numir urias de ameri-cani sunt acum circumspecti cu ambele partide politice importan_te si tot mai nemultumiti de perspectivele pe termen lung. Mulgisunt convingi ci deciziile politice sunt controlate de cei putini,dar cu interese economice majore. oamenii au nevoie de actiunieficiente care sd opreascd declinul economic pe termen lung gisa niveleze inegalitagile economice, dar nimic de genul ista nuva fi oferit la scara necesard de nici unul din cele doui partidemajore americane, ambele supuse intereselor financiare. Aceasta

8

CrNn coNouca r,uupe?

probabil ci va duce doar la o dezintegrare a sistemului electoral,vizibild deja in alegerile pentru Congres din20L4."3

in Europa, declinul democratiei nu este cu nimic mai pufinizbitor, pe misurd ce luarea deciziilor cade tot mai mult in sarcinabirocrafiei de la Bruxelles gi a intereselor financiare pe care aceas-ta le reprezinti. Lipsa ei de respect fafa de democratie s-a vizutfoarte clar in iunie 2015, atunci cAnd a avut o reactie dezlin{uitadoar la ideea cd grecii ar putea avea vreun rol in determinareapropriului destin. Situagia a fost inriutafiti de politicile brutalede austeritate ale troicii - Comisia European5., Banca CentraliEuropeana gi Fondul Monetar Internalional (in special, actoriipolitici ai Fondului si nu economistii lui, care au criticat in ge-neral actiunile politice distructive). Aceste politici de austeritateau fost impuse cu scopul declarat de a reduce datoria Greciei. Defapt, datoria publici a crescut prin raportare la PIB, in timp ce

structura sociali a Greciei a fost facuti ferfenifi, iar exemplul

ldrii a fost folosit ca o fumigeni pentru a transmite avertismen-te bincilor franceze si germane care acordaseri imprumutuririscante.

Existd cAteva surprize aici. Rdzboaiele de clasi, de reguliunidirectionale, au o istorie lunga gi amari.. in zorile epocii ca-pitalismului de stat, Adam Smith i-a condamnat pe ,,stipAniiomenirii" de atunci, ,,comercianlii gi megtegugarii" Angliei, careerau ,,de departe principalii arhitecli" ai politicilor si care se asi-gurau ca interesele lor erau ,,cel mai important scop de urmat",oricAt ar fi fost de ,,dureroase" efectele ,,asupra altora" (in special,victimele injusti{iei lor ,,silbatice" de peste md.ri, dar gi o mareparte din populafia Angliei). Epoca neoliberald a generatiilor tre,cute si-a adiugat amprenta ei personali asupra acestei imaginiclasice, ,,stipAnii" provenind acum din zonele exclusiviste ale eco-nomiilor de vArf tot mai monopolizate, din institutiile financiaregargantuesti si adeseori rapace, din multinationalele protejate deguverne sau din rAndurilor oamenilor politici care reprezinta pescari larga interesele acestora.

Pe de alti parte, abia mai trece cAte o singurd zifara si apararapoarte gtiinlifice ingrijoritoare privind distrugerea mediului.

Nonnr Cuovsxy

Nu este foarte linigtitor si citegti ci ,,in zona latitudinilor mediiale emisferei nordice, temperaturile medii cresc intr-un ritm carear fi echivalent cu deplasarea spre sud cu cAte 10 metri in fiecarezi", adica de ,,aproape o suta de ori mai repede decit rata schim-birii climatice deductibili din inregistrdrile geologice", dar poatechiar gi de o mie de ori mai mare, conform altor studii stiinfifice.a

Nu mai pufin iminenti pare astiLzi amenintarea unui l5zboinuclear. Bine informatul fost secretar de stat William Perry, f.drd.

doar gi poate o voce credibila, considera cd ,,pericolul rdzboiuluinuclear este mai mare astizi" decAt in timpul Rizboiului Rece,

cAnd evitarea unui dezastru inimaginabil a fost aproape mira-culoasi. intre timp, marile puteri au continuat pe ascuns sa-gidezvolte programele de ,,insecuritate nationalA", dupi expresiafericitl a analistului CIA Melvin Goodrnan. Perry este, de ase-menea, unul dintre specialigtii care l-au sfetuit pe pregedinteleObama sa ,,distrugi noua racheta de croazierd", o armd nucleardcu betaie mai lungi siraza de acfiune mai redusd, ce putea incura-ja ,,rdzboiul nuclear de mici proporfii" care, in mod evident, puteacu usurinti. escalada intr-un dezastru total. Mai riu decAt atAt,noua racheta are atAt versiuni nucleare, cAt gi non-nucleare, ast-fel incAt ,,un inamic care este atacat poate presupune ce este mairiu si poate declanga un atac nuclear". Dar sunt puline speranteca aceste sfaturi si fie ascultate din moment ce Pentagonul a

alocat miliarde de dolari pe imbundtitiri aduse armelor nucle-are, in timp ce puterile mai mici fac propriii pa;i mirunfi citreArmagedon.s

Mi se pare ci ideile de mai sus schiqeazi o prezentare initialAmullumitoare a situaliei din acest moment. Urmitoarele capitolevor ?ncerca si rispundi la intrebarea cine conduce lumea, cumprocedeazd acegti ,,conducitori" si unde duce aceasta - Ei cum,,popuiafiile care suporti", ca si imprumutam utila expresie a luiThorstein Veblen, ar putea spera si depigeasci puterea doctrine-lor economice gi nafionaliste gi si scape, cum spune el, ,,in viali gigata sa tralasca .

Nu mai este foarte mult timp.

10

Cnprrolul 1

Re spoNSABILITATEA

INTELECTUALILOR REDUX

inainte si analizim responsabilitatea intelectualilor, vom clarih-ca pe scurt la cine ne referim.

Conceptul de ,,intelectual", in sensul modern, a cipitat sub-stanli odati cu ,,Manifestul intelectualilor" din 1898, produsde dreyfusarzi care, inspirali de scrisoarea deschisi de protesttrimisi de Emile Zola pregedintelui francez, au condamnat atAtinscenarea care a dus la acuzarea de inalti tridare a ofileruluiftancez de artilerie Alfred Dreyfus, cAt gi acoperirea militaricare a urmat. Atitudinea dreyfusarzilor a transmis o imagine a

intelectualului ca luptitor pentru justifie, infruntAnd puterea cu

integritate 9i curaj. Dar, la acel moment, ei n-au fost vezup nicipe departe aga. Reprezentand doar o minoritate a claselor edu-

cate, dreyfusarzii au fost condamnali mai ales de ,,nemuritoriiputernic anti-dreyfusarzi ai Academiei Franceze", dupi cum s-a

exprimat sociologul Steven Lukes. De exemplu, pentru romancie-rul, politicianul gi conducitorul anti-dreyfusard Maurice Barrds,

dreyfusarzii nu erau altceva decAt ,,anarhigti de la catedri".Pentru un alt nemuritor, Ferdinand Brunetidre, chiar termenul,,intelectual" semnifica ,,una dintre cele mai ridicole excentricitiliale vremurilor - adici pretenfia de a ridica scriitori, oameni de

Etiinfi, profesori gi psihologi la rangul unor supra-oameni" care

indriznesc sd considere ci generalii nogtri sunt idioti, instituliilenoastre sunt absurde gi tradiliile noastre sunt nesdnitoase".l

Cine erau atunci intelectualii? Minoritatea inspirati de

Zola (formati din oameni care au fost condamnali la inchisoarepentru calomnie gi au pirisit !ara) sau nemuritorii Academiei?intrebarea a continuat si rasune de-a lungul secolelor intr-o for-mi sau alta.

11

Noau CHonrsny

Intelectualii: doui categoriiUn rispuns la intrebare a venit in timpul Primului RizboiMondial, cAnd intelectualii s-au pozitionat ferm de partea state-lor lor. intr-un act numit ,,Manifestul celor 93", figuri de mareimportanta dintr-unul dintre cele mai iluminate state ale lumiiau cerut Occidentului: ,,Ave!i incredere in noi! Credefi-ne ci vomduce acest rdzboi pAnd la capat ca o nafiune civilizatd, pentru caremostenirea lui Goethe, Beethoven gi Kant este Ia fel de sfAnticum ne sunt propriile suflete si cdmine!"2 Intelectualii de cealaltiparte au aritat la fel de mult entuziasm, dar au mers chiar si maideparte cu autoadularea. in Noua Republici, ei declarau ci ,,mun-ca efectivd gi decisivd in numele rizboiului a fost indepliniti dec5tre o... clasa care poate fi desemnati intr-o maniera compre-hensivi si cuprinzitoare ca <intelectuali>"... Acesti progresigtisusfineau ideea ci Statele Unite intras er6.inrdzboi ,,sub influentaajungerii Ia un verdict moral, dupi o deliberare serioasi a celormai gAnditori membri ai comunitifii". Erau mai degrabi victime-le maginafiunilor ministrului britanic al informatiei, care cdutasein secret si influenteze ,,gindirea celei mai mari pirli a lumii",dar mai ales a intelectualilor progresisti americani, care puteauajuta la atragerea unei tdri pagnice in febra razboiului.3

John Dewey a fost impresionat de ,,marea lectie psihologicigi educativi a ri.zboiului" care a aritat ci fiinlele umane - maiexact, ,,cei mai inteligenli membri ai comunitafii" - se pot ocupade ,,probleme umane pe care le pot rezolva... intr-un mod inteli-gent 9i deliberat" pentru a-gi atinge scopurile propuse.a (I-a luatlui Dewey doar cAtiva ani pentru a se transforma dintr-un inte-lectual responsabil al Primului Rizboi Mondial intr-un ,,anarhistde catedri" care denunfa ,,lipsa de libertate a presei" Ei se intreba,,pAnd in ce punct putem dispune de libertate intelectuald auten-tici gi responsabilitate sociala pe scara larg5, sub prezentul regimeconomic".s)

Nu toati lumea s-a purtat atAt de obedient, fireste. Figuri no-tabile, precum Bertrand Russell, Eugene Debs, Rosa Luxemburgsau Karl Liebknecht, au fost, ca siZola, condamnate la inchisoare.

1)

CiNe coNroucE, LUMEAP

Debs a fost pedepsit cu o severitate iegitd din comun: zece ani de

inchisoare pentru ci exprimase dubii cu privire la ,,rizboiul pen-tru democralie gi drepturile omului" dus de pregedintele Wilson.Wilson i-a refuzat amnistierea dupi terminarea rd,zboiului, degiaceasta avea se fie ficuti de pregedintele Harding. Unii disidenfi,ca Thorstein Veblen, au fost luali in vizor, dar tratafi mai pufinaspru. Veblen a fost concediat din postul pe care-l ocupa inadministralia alimentari dupd ce pregitise un raport care aritaca neajunsurile muncii la ferme puteau fi depagite daci ar fi in-cetat persecufia brutali instituitd de Wilson asupra sindicatelor,in special cea asupra Lucratorilor Industriali din Lume. RandolphBourne a fost abandonat de presa progresisti dupi ce a criticat,,liga nafiunilor benevol imperialiste" gi eforturile lor iegite dincomun.6

Acest tipar al laudei si al perseculiei este unul comun pe totparcursul istoriei: cei care se pun la dispozilia statului sunt, de

obicei, lauda;i de comunitatea intelectualilor, iar cei care refuzisunt pedepsili.

in ultimii ani, savanfi cunosculi au diferengiat cu o mai mareclaritate cele doud categorii de intelectuali. Excentricii ridicolisunt etichetali drept ,,intelectuali orientali catre valoare", care

,,reprezintd. o provocare la adresa statului democratic la fel de

serioasi, cel pugin in principiu, ca aceea reprezentati de cla-nurile aristocrate, migcirile fasciste sau partidele comuniste".Printre alte rele pe care le fac, aceste creaturi periculoase ,,se

dedici deturnirii conducerii, punerii in discugie a autorit;tii" gi

chiar atacirii instituliilor responsabile cu ,,indoctrinarea celortineri". Unii merg pAni acolo incAt sd pund in discufie nobleleascopurilor rizboiului, ca Bourne. Aceasta incriminare a rauvoi-torilor care submineaza autoritatea gi ordinea prestabiliti a fostficuti de catre intelectualii Comisiei Trilaterale InternalionaleLiberale - administralia Carter a fost, in mare parte, aleasi dinrAndurile lor - in studiul lor din 1975, numit ,,Criza democraqiei".Ca gi intelectualii de la New Republic, in timpul Primului RdzboiMondial, aceqtia au extins conceptul de ,,intelectual" dincolode Brunetidre, pentru a include ,,tehnocrafii qi intelectualii

No,qnl Cnonrsxv

orientati spre politici", gAnditori serioEi si responsabili care sededicau muncii constructive de realizare a politicilor in interiorulinstitutiilor existente gi care se asigurau ci indoctrinarea tineri-lor igi continui cursul.T

Savanfii comisiei trilaterale erau deosebit de ingrijorafi maiales de ,,excesul de democrafie" in perioadele tulburi, in anii 1960,cind pirli in mod obignuit pasive gi apatice ale populagiei intrauin arena publici pentru a-gi exprima ingrijoririle: minoritifi,femei, tineri, b;trani, muncitori..., cu alte cuvinte, acea partea populaliei despre care se spunea ci are ,,interese speciale". Eitrebuie deosebi$ de cei pe care Adam Smith ii numegte ,,stipAniiomenirii", care sunt ,,principalii arhitecqi" ai politicilor guverna-mentale si care se conduc doar dupi ,,maxima odioasa": ,,Totulpentru noi, nimic pentru ceilalti".8 Rolul acestor stdp6ni in arenapolitic; nu este nici deplAns, nici discutat in volumul Trilateralei,probabil pentru c5. acegtia reprezinti ,,interesul national", ca gi ceicare s-au aplaudat pe ei insisi pentru ci au condus lara lardzboi,,dupi ce cea mai mare deliberare a celor mai responsabili membriai comunititii" a ajuns la,,verdictul siu moral"

Pentru a depigi povara excesivi impusii statului de aces-te interese speciale, membrii Trilateralei au cerut mai multd,,moderafie in democratie", o reintoarcere la pasivitate a celorcare meritau mai pufin, poate chiar o reintoarcere la vremurile incare ,,Truman a putut conduce lara doar cu ajutorul unui numirrelativ mic de avocali gi de bancheri de pe Wall Street" si in caredemocrafia inflorise.

Membrii Trilateralei puteau, astfel, pretinde ci apeiau la spi-ritul original al Constitufiei, care este ,,un document intrinsecaristocratic creat pentru a domoli spiritul democratic al aceleiperioade", delegAnd puterea unei miini de oameni ,,de un soi maibun" 9i barAndu-le, in acelagi timp, calea spre putere celor carenu erau bogali, niscuti in familii bune sau extrem de importanfiin exercitarea puterii politice", ca si folosim termenii istoricu-lui Gordon Wood.e in apirarea lui Madison, si spunem, totugi,ci mentalitatea lui era precapitalisti. Prin stabilirea faptului ciputerea ar trebui si fie ,,in mAinile bogafilor nafiunii", ,,celor

L4

Cwr coxouce r,ulrne?

mai valorogi dintre oameni", el se gindea la tipul ,,oamenilor de

stat iluminafi" sau al ,,filosofilor binevoitori" ai idealului roman.Acegtia urmau si fie ,,puri gi nobili", ,,oameni inteligenfi, patriofi,bogagi gi independenti", ,,a ciror inlelepciune va fi capabili sidistingi adeviratele interese ale lirii lor Ei ale ciror patriotismgi dragoste de dreptate vor face mai pulin probabila sacrificareaacestora de dragul unor consideralii parfiale sau temporare".

AvAnd astfel de daruri, acegti oameni vor ,,extinde gi vor ra-fina" opinia publici, apirAnd interesul public de ,,neajunsurile"majoritifilor democratice.l0 intr-o manieri similari, intelectualiiprogresiqti adepli ai lui Wilson ar putea gisi pulini alinare in des-

coperirea gtiingelor comportamentale, aga cum au fost explicatein 1939 de teoreticianul educaliei Edward Thorndike:11

Este marele noroc al spefei umane faptul ci existl o corelaliesubstan;iald intre inteligenfi gi moralitate, inciusiv bunele in-tenfii manifestate fafA de ceilalgi... Astfel, cei care ne sunt supe-

riori in abilitafi sunt in medie bineficitorii nogtri gi uneori este

preferabil si-i lisim pe ei sd se ocupe de interesele noastre decAt

sd ne ocupi.m noi ingine...

O doctrini linigtitoare, degi unii ar putea simfi ci Adam Smitha inleles lucrurile mai bine.

Risturnarea valorilorDistincfia dintre cele doui tipuri de intelectuali creeazd. cadrulpentru a determina noliunea de ,,responsabilitate a intelectuali-lor". Fraza este ambiguS: oare se referi la responsabilitatea lormorali in calitate de fiinle umane decente, aflate intr-o pozifiecare si le permiti si se foloseascd de privilegiul gi de statutullor pentru a promova cauza libertifii, a dreptifii, a compasiunii,a p6cii gi a altor chestiuni sentimentale? Sau se referi la rolul care

se agteapti si fie jucat in calitate de ,,tehnocrafi qi intelectualiorientali catre elaborarea de politici", nu discreditind, ci slujindelita conducitoare Ei instituliile bine stabilite? Pentru ci puterea

15

Nonv Csovsxv

tinde si prevaleze, in cele din urma, cei din prima categorie vorfi considerati ,,intelectualii responsabili", in timp ce aceia din a

doua categorie sunt, de reguli, respinsi gi denigrafi - la ei acasi,vreau si spun.

in ceea ce-i priveste pe inamici, distincfia dintre cele douicategorii se pistreazi, numai ca valorile sunt inversate. in ve-chea Uniune Sovietici, intelectualii orientafi citre valori eraupercepuli si onorati de cAtre americani drept disidenti onorabili,in timp ce-i disprefuiam pe comisari si pe membrii aparatului,intelectualii tehnocrati gi orientafi cdtre rcalizarea politicii publi-ce. De asemenea, in Iran, ii onordm pe intelectualii orientali sprevalori si ii condamndm pe cei care servesc guvernul clerical. Si aga

mai departe, in general.Prin urmare, onorabilul termen ,,disident" este utilizat se-

lectiv. Si desigur nu se aplica, cu aceste conotafii favorabile, in-telectualilor de acasi orientati spre valori sau celor care combattiraniile orchestrate de SUA in strdindtate. Hai si luim dreptexemplu doar cazul interesant al lui Nelson Mandela, care abia in2008 a fost scos de pe lista oficiald de teroriqti a Departamentuluide Stat, permifAndu-i-se si cdli.toreasci in Statele Unite firiautorizafie speciald. Cu 20 de ani mai devreme, el era, conformunui raport oficial al Pentagonului, liderul uneia dintre ,,cele maicunoscute grupiri teroriste ale lumii".12 De aceea, pregedinteleReagan a fost nevoit si sustini regimul de Apartheid, sporindcomerful cu Africa de Sud prin violarea sancfiunilor votate deCongres gi sprijinind Africa de Sud in pradarea tarilor vecine, ceea

ce a dus, conform unui raport al ONU, la aproximativ 1-,5 milioa-ne de mor!i.13 Acesta este doar un episod din rizboiul impotrivaterorismului, declarat de Reagan pentru a combate aceasti ,,ma-ladie a erei moderne" sau, dupi cum s-a exprimat secretarul destat George Schultz, ,,o intoarcere la barbarie in vremurile noas-tre".14 La acestea putem adiuga sute de mii de cadavre in AmericaCentrali gi alte cAteva zeci de mii in Orientul Mijlociu, printre alterealizdri asemanitoare. Nu este de mirare ci Marele Comunicatoreste astfel adulat de studen{ii de la Hoover Institution ca un colos

16

CINn coNoucn lurrneP

,,;rl cdrui spirit pare si vegheze asupra tirii noastre, urmirind-or .r o fantomi caldi si prietenoasi".ls

Cazul Americii Latine este revelator. Cei care au cerut liber-lrrte si justifie in America Latina nu sunt primili in panteonultlisidentilor onorabili. De exemplu, la o saptimAnd dupi cadereaZidului Berlinului, gase intelectuali din America Latini, toti;rreoti iezuiti, au fost impugcafi in cap la ordinul direct al coman-rl;rntului armatei salvadoriene. Ucigagii apartineau unui batalionrlc elita inarmat si antrenat de citre Washington, care ldsase dejao dArd groaznici de sAnge gi de teroare in urma lui.

Cei gase preoli ucisi nu sunt comemorafi ca disidenfi, aga

cum nu sunt nici algii ca ei in lumea largi. Disidenti onorabilisunt numiti cei care au cerut libertate in teritoriile inamice dinEuropa de Est gi Uniunea Sovietici - si acei gAnditori au suferit,cu siguranti, dar nici pe departe ca omologii lor din America[,atini. Nu este nimic controversat in aceasti afirmafie; dupacum scrie John Coatsworth, in lucrarea sa Cambridge Historyof The CoId War, din 1960 pAni la ,,cdderea Uniunii Sovietice, in1990, numirul prizonierilor politici, al victimelor torturii gi alexecutiilor disidenfilor politici nonviolenti din America Latinaa depigit cu mult numarul victimelor de acelagi fel din UniuneaSovieticd si statele-satelit". Printre cei executali au existat destuimartiri religiogi si au avut Ioc, de asemenea, masacre, de multeori sustinute sau initiate de Washington.16

De ce se face atunci aceasti distincfie? S-ar putea argumentaci ceea ce s-a intAmplat in estul Europei conteazi mult mai multpentru noi decAt soarta sudului per ansamblu, care era in mAini-le noastre. Ar fi interesant si auzim explicat acel argument, asa

cum ar fi interesant si aflim de ce ar trebui sd ignorim princi-pii morale elementare in cazurile de implicare a SUA in relafiileinternafionale, printre ele fiind gi acela ca ar trebui sa ne con-centr;.m eforturile asupra situalilor in care am putea face cel maimult bine - de obicei, acolo unde impirtdgim responsabilitateapentru ceea ce se petrece. Nu avem nici o problema in a le ceredugmanilor nogtri si urmeze astfel de principii.

1'7

No,qna Cnorrsxv

Prea pufini dintre noi sunt preocupati, sau ar trebui si fie, de

ce spune Andrei Saharov sau Shirin Ebadi despre crimele ameri-canilor sau ale israelienilor; ii admirAm pentru ceea ce au ficutin primul rind in propriile lor state, iar aceastd concluzie este

inci qi mai puternica pentru cei care traiesc in liri democraticegi, prin urmare, dispun de posibilitili mai mari de a acfiona. Este

un lucru semnificativ faptul ci, in anumite cercuri, practica este

efectiv opusa exigenlelor valorilor morale elementare.Rizboaiele purtate de americani in America Latini, intre 1960

gi 1990, dincolo de ororile pe care le-au provocat, au gi o serioasd

semnificalie istorici. Dacd am lua in considerare doar un singuraspect important, ele nu au fost intr-o mai mica misurd tizbaaieimpotriva Bisericii Catolice, menite sd striveasci o teribili ere-

zie adoptati la conciliul Vatican II, din 1962. Atunci, Papa Ioanal XXIII-lea a ,,deschis o noui epoci in istoria Bisericii Catolice",cum s-a exprimat distinsul teolog Hans Kiing, prin reinviereainvAfimintelor evangheliei care fusesera date la o parte in secolulal lV-lea, cAnd impiratul Constantin facuse din cregtinism religiaoficiali a Imperiului Roman, inflptuind, astfel, o revolufie care

transformase biserica,,persecutata" in biserica,,persecutoare".Erezia Vatican II a fost preluati de episcopii din America Latindcare au adoptat ,,opliunea preferenliali pentru sirmani".17 Preofi,cdlugirife gi chiar mireni au dus mesajul radical pacifist citre cei

slraci, ajutAndu-i si se organizeze gi si-si imbunltifeasci intrucAtva soarta cea amari in teritoriile controlate de SUA.

in acelagi an, 1962, pregedintele John F. Kennedy a luatcAteva hotirAri critice. Una dintre ele a fost aceea de a schimbamisiunea militarilor din America Latini de la ,,apirarea emisferi-ci" (un anacronism din al Doilea Rdzboi Mondial) la securitateainterni, adici, in principiu, rdzboi impotriva populafiei civile,daca aceasta ar fi indrdznit sd ridice capul.18 Charles MaechlingJr., care a avut in grija planificarea anti-insurgenfa gi apirareainternd, intre 1961 gi 1966, a descris consecinlele nesurprin-zdtoate ale deciziei din 1962 ca pe o trecere de la tolerarea

,,rapacitifii gi violenfei militarilor din America Latini" la ,,com-plicitate directS" Ia crimele 1or, la susfinerea ,,echipelor mortii,

1R

CrNp coNDUCE ruvte?

asemandtoare cu plutoanele de exterminare aie iui HeinrichHirnmler".ls O inifiativd majora a fost o tentativi de lovituri destat in Brazilia, sprijinita de Washingtgn la pufin timp dupi asa-sinarea lui Kennedy, care a dus la instituirea unui stat nationalcriminal Ei brutal in respectivul stat sud-arnerican. Plaga represi,unii s-a rispAndit rapid. in intreaga emisferS, incluzAnd loviturade stat care avea si instaureze in l-973 regimul Pinochet in Chile,devenit rnai tArziu cel mai riu dintre toate, precum gi dictatu-ra argentiniana - regimul latino-american favorit al lui RonaldReagan. Transfoymarea Americii Centraie a venit - nu pentruprima dati - in jurul anilor 1980, sub comanda ,,fantomei caldesi prietenoase" a specialistilor de la Hoover Institution, atAt derespectat astizi pentru realiziriie sale.

Uciderea intelectualiior iezuili in timp ce cadea Zidul Berli-nului a reprezentat o ultima lovituri aplicati ereziei teologieieliberirii, apogeul unui deceniu de teroare in El Salvador care ainceput cu asasinarea, pusi la cale de aceeasi minte, arhiepiscopul6r."r Romero, ,,vocea celor lipsifi de voce". invingdtorii in baGliacu Biserica si-au revendicat victoria cu mAndrie. $coala Americilor(asa cum a fost redenumitd. incepAnd cu acel rnoment), faimoasApentru antrenarea ucigagilor latino-am.ericani, a anunlat ci unadintre ,,temele sale principale de dezbatere" este infringerea ,,cuajutorul armatei americane"20 a teologiei eliberdrii propoviduitede Vatican IL

De fapt, asasinatele din noiembrie 1989 au fost aproape olovituri final5, era nevoie doar de pulin efort. Un an mai tArziuaveau si aibi loc in Haiti primele alegeri libere si, spre surprin-derea si gocul Washingtonului - care previzuse o victorie facilapentru candidatul siu, ales din rAndurile elitei privilegiate -,clectoratul, provenind in mare parte din cartierele mirginaEe,l-a ales pe Jean-Bertrand Aristide, un preot iubit de popor gicledicat teologiei eliberdrii. Statele Unite au inceput imediat ma-rrevre pentru a submina guvernul ales si, dupi lovitura militari( are a avut loc un an mai tArziu, a acordat ajutor substantial.iuntei militare si sustinatorilor sii din rindurile elitelor, carepreluaseri puterea. A fost crescut volumul comercial cu Haiti,

10

Noav CHorrsnv

violAndu-se interdicfiile internafionale, cel mai mult sub manda-tul pregedintelui Clinton care a autorizat, de asemenea, compa-

nia Texaco s6.furnizeze combustibil elitelor criminale, incilcAndchiar propriile directive.2l Voi trece peste scandalul ruginos ce a

urmat, pe care l-am detaliat amplu in altd parte, dar voi subliniamomentul din 2004, cAnd cei doi cilii tradigionali ai statuluiHaiti, Franla gi SUA, secondate de Canada, au intervenit cu forfainci. o dati, ripindu-l pe pregedintele Aristide (care fusese ales

din nou) Ei trimifAndu-l in Africa Centrali. Lui Aristide gi par-tidului lui li s-a interzis, efectiv, si participe la alegerile trucatedin 2010-2011, cel mai recent episod al unei istorii oribile care

se intinde pe mai multe sute de ani gi care le este aproape ne-

cunoscutd celor responsabili pentru crime gi care prefera sd se

amigeasca cu povegti despre eforturi susfinute menite sd elibe-reze localnicii de soarta lor cea grea.

O alte decizie importanta luatd de Kennedy, in 1.962, a fostaceea de a trimite in Columbia forle speciale, conduse de genera-

lul William Yarborough. Acesta a sfituit forfele de securitate co-

lumbiene si intreprindi ,,acgiuni paramilitare, de sabotaj sau de

terorism, impotriva oriciror simpatizanti comunigti cunoscufi",acliuni care ,,vor fi suslinute de Statele Unite".22 Sensul remarcii

,,simpatizant comunist" a fost clarificat de respectatul pregedinteal Comitetului Permanent Columbian al Drepturilor Omului,fostul ministru al afacerilor externe, Alfredo V{zquez Carrizosa,care a scris cI administrafia Kennedy ,,a depus eforturi serioa-se pentru a transforma armata noastri obignuiti in brigdzicontra-insurgente care si accepte noua filosofie a batalioanelormortii", care a devenit

ceea ce este cunoscut in America Latini sub numele de

Doctrina Securitdlii Nafionale..., care nu presupune apdrarea

impotriva unui inamic extern, ci o cale prin care comandanliimilitari si stipAneascd jocuI... [cu] dreptul de a se lupta cu uninamic intern, a$a cum s-a intAmplat in doctrina brazilianit, cea

argentiniani, cea uruguayana gi cea columbiani; este dreptul de

a lupta cu gi de a-i extermina pe lucrAtorii sociaii, pe sindicaliqti,

)o

CrNe coNoucn luvra?

pe birbagii gi pe femeile care nu susfin guvernul gi despre carese presupune ce sunt extremigti comunigti. Iar aceasta puteainsemna efectiv oricine, inclusiv activigti pentru drepturileomului cum sunt eu.23

VAzquez Carrizos,a locuia sub pazi la Bogot6 cind l-am vi-zitat in 2002, ca parte a unei misiuni Amnesty International,care desfisura o campanie intinsi pe un an prin care se urmireaprotejarea unor sustindtori ai drepturilor omului din Columbia,campanie conceputd ca ri.spuns la atacurile furibunde asupradrepturilor omului, asupra activistilor sindicali gi a victimelorobisnuite ale terorii de stat: cei siraci gi lipsifi de apdrare.2a

Teroarea gi tortura din Columbia au fost insofite de atacurichimice (,,fumigafii") in zonele rurale, sub pretextul rdzboiuluiimpotriva drogurilor, ducAnd la siricie si la o migrafie masivicatre orage. Procurorul general al Columbiei estimeazd, in acestmoment, ci mai mult de 140 000 de oameni au fost ucigi deparamilitari, uneori in colaborare cu armata finantati de guver-nul SUA.2s

Semne ale masacrului sunt peste tot. in 2010, la margineaunui drum aproape imposibil, care trece printr-un sat izolat dinsudul Columbiei, am dat de un loc cu mai multe cruci simpleale victimelor unui atac paramilitar asupra unui autobuz local.Relatirile cu privire la omoruri sunt cAt se poate de sugestive;dupi ce am petrecut ceva timp cu localnicii care mi s-au parutprintre cei mai buni gi mai plini de compasiune oameni pe caream avut privilegiul sd-i cunosc, imaginea a devenit gi mai vie gimai dureroasi.

Aceasta este o descriere cAt se poate de succinti a crimelorteribile pentru care americanii poartd o vini substanfiald gi pecare le-am fi putut evita cu ugurinfi. Dar este, desigur, mult maiavantajos se-i leudem pe cei care protesteaza impotriva inami-cilor oficiali; un lucru bun de altminteri, dar care n-ar trebui sifie o prioritate pentru un intelectual orientat spre valori, care iaaceasti responsabilitate in serios.

11