cifre de consum cultural acasă la brâncuși. titlul ... · în chestionar au fost considerate ca...

TiTlul lucrării care va fi secțiune în carTeEdiția 2017

Autori: Autor Unu, Autor Doi, Autor Trei

Cifre de consum cultural acasă la Brâncuși. O percepție asupra ofertei culturale din județul Gorj

2017

InstItutul națIOnal pentru CerCetare șI FOrmare Culturală (InCFC)Bulevardul Unirii nr. 22, etaj 2, Sector 3, cod poștal 030833, București Tel: 021 891 91 03 | Fax: 021 893 31 75 | Website: http://www.culturadata.ro/

șCOala pOpulară de artă târGu jIuStrada Vasile Alecsandri nr. 53, Târgu Jiu Tel: 0253 215 945 | Website: http://artegorj.ro

edItura unIversul aCademICBucurești | Tel: 0722 777 996 email: [email protected] | www.universulacademic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCifre de consum cultural acasă la Brâncuşi : o percepţie asupra ofertei culturale din judeţul Gorj / Carmen Croitoru (coord.), Anda Becuţ Marinescu (coord.), Ioana Ceobanu, George Matu, .... - Bârlad : Universul Academic; Bucureşti : Editura Universitară, 2018 ISBN 978-606-94566-9-9 ISBN 978-606-28-0747-4

I. Croitoru, Carmen II. Marinescu Becuţ, Anda III. Ceobanu, Ioana

008

Autori: Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț Marinescu (coordonator), Ioana Ceobanu, George Matu, Bogdan PăliciRedactor: Bogdan PăliciTehnoredactor: Aurora PădureanuGrafică: Cătălin TomaCorectură: Radu VasileFotografie copertă: Vasile Pleșea

Cifre de consum cultural acasă la Brâncuși. O percepție asupra ofertei culturale din județul Gorj

Cuprins

1. Studiu de consum cultural la nivelul Județului Gorj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

2. Școala Populară de Artă – o analiză de tip focus-grup . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

studiu de consum cultural la nivelul județului GorjAutori: Ioana Ceobanu, George Matu, Bogdan Pălici

Cuprins1. Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2. Identitate națională și Centenarul Marii Uniri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2.1 Autoidentificare națională și subnațională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92.2 Definirea subiectivă a identității naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112.3 Centenarul Marii Uniri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132.4 Definirea identității culturale a județului Gorj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172.5 Protejarea patrimoniului cultural construit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182.6 Patrimoniul imaterial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3. Consumul cultural non-public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.1 Consumul de radio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243.2 Consumul de muzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253.3 Consumul de programe TV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263.4 Consumul de cultură scrisă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283.5 Consumul de internet și accesul la servicii de internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293.6 Accesul populației din Gorj la infrastructură domestică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

4. Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

4.1 Forme de participare la activități cu caracter cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334.2 Forme de participare la activități de divertisment și relaxare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344.3 Forme de participare la activități cu caracter comunitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354.4 Profiluri și tipuri de public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364.5 Topul instituțiilor culturale frecventate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374.6 Surse de informare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394.7 Creșterea consumului cultural în spațiul public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

5. Școala Populară de Artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

5.1 Profilul respondenților în rândul cărora Școala Populară de Artă are notorietate . . . . . . . . . . 42

6. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

6.1 Identitate națională și Centenarul Marii Uniri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456.2 Consumul cultural non-public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456.3 Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj . . . . 46

7. ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

9Metodologie

1. metodologieStudiul de consum cultural în județul Gorj are la bază un

sondaj de opinie pe diverse teme legate de cultură, realizat de INCFC în anul 2017 la solicitarea Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu. Studiul își propune analiza consumului și a practicilor culturale în rândul populației județului Gorj și analiza profilelor de beneficiari și non-beneficiari ai activităților culturale organizate de instituțiile din județ.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 septembrie-28 octombrie, iar volumul eșantionului a fost de 1.064 de persoane, cu o marjă de eroare de maximum +/-3% la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a fost construit în concordanță cu o stratificare bistadială.

În primul stadiu s-a aplicat o stratificare în funcție de mărimea localității (orașe de peste 100.000 de locuitori, orașe între 100.000 și 50.000 de locuitori, orașe sub 50.000 de locuitori, sate centre de comună și sate periferice). Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporțional cu mărimea localității și cu ponderea acelui tip de localitate în județul Gorj.

În al doilea stadiu, la nivelul fiecărei localități, punctele de eșantionare au fost constituite din secții de votare alese aleator. Selecția gospodăriilor a fost realizată folosind metoda drumului aleator, iar selecția respondenților a fost realizată folosind metoda zilei de naștere.

2. Identitate națională și Centenarul marii uniri

2.1 Autoidentificare națională și subnațională

Pentru a înțelege mai bine practicile de consum cultural, este nevoie de cunoașterea modului în care se definesc oamenii dintr-un anumit spațiu geografic. Apartenența la o identitate națională nu mai este văzută în literatura de specialitate recentă ca un atribut prestabilit, ci ca o problemă de alegere dintre mai multe posibile identități supra sau subnaționale.1 În studiul de față, respondenții au fost puși să aleagă dintre identitatea locală (apartenența la comuna sau orașul în care locuiesc), identitatea județeană, identitatea regională, identitatea națională și cea

1 J. Billiet. ‘Questions about National, Subnational and Ethnic Identity’, [website], 2007 http://www.europeansocialsurvey.org/docs/methodology/core_ess_questionnaire/ESS_core_questionnaire_national_ethnic_identity.pdf, (accesat în 12 decembrie 2017).

europeană, pe modelul unor întrebări din Studiul Valorilor Europene.2 Aceste niveluri diferite nu sunt mutual exclusive, o persoană putând să se identifice simultan cu mai multe dintre componentele identitare menționate.3 De aceea, întrebarea la care ne referim le solicită respondenților să ierarhizeze importanța apartenenței la fiecare dintre aceste grupuri.

Rezultatele din Graficul 1, Graficul 2 și Graficul 3 indică faptul că cei mai mulți dintre respondenții din Gorj se identifică în primul rând cu nivelul local (adică orașul sau satul în care

2 Întrebarea a fost folosită și în două sondaje reprezentative la nivelul României, în cadrul valurilor din 1999 și 2008 ale Studiului Valorilor Europene – European Values Study (EVS).

3 J. Billiet. ‘Questions about National, Subnational and Ethnic Identity’, [website], 2007 http://www.europeansocialsurvey.org/docs/methodology/core_ess_questionnaire/ESS_core_questionnaire_national_ethnic_identity.pdf, (accesat în 12 decembrie 2017).

10 Identitate națională și Centenarul Marii Uniri

locuiesc, menționate de 54% dintre respondenți), în al doilea rând cu județul în care locuiesc (49%) și în al treilea rând cu România (42%).

Este important de menționat faptul că nivelul regiunii istorice a obținut procente relativ scăzute pentru toate cele trei mențiuni. Se poate observa astfel că, în ierarhia autoidentificării naționale și subnaționale, există o tranziție de la nivelul local către nivelul național, principala etapa intermediară fiind reprezentată de autoidentificarea cu județul, și nu cu regiunea istorică. Aceste rezultate sunt foarte asemănătoare cu rezultatele din Studiul Valorilor Europene (EVS) obținute la nivelul României în anul 2008.4 Deși este folosită o întrebare ușor diferită (respondenții au putut menționa doar cele mai importante două grupuri din care simt că fac parte, iar nivelul județean nu a fost inclus printre variantele de răspuns), rezultate EVS 2008 indică importanța identității locale (menționată de 58% dintre respondenți ca primă opțiune) și a identității naționale (menționată de 47% dintre respondenți ca a doua opțiune). Și în acest caz, autoidentificarea cu regiunea istorică a fost menționată de mult mai puține ori.

Datele obținute la nivelul județului Gorj ilustrează faptul că această ierarhie este constantă la nivelul mediului de rezidență al respondenților (rural, urban sub 30.000 de locuitori, urban peste 30.000 de locuitori), chiar dacă există ușoare diferențe la nivelul procentelor înregistrate. Acest lucru este relevant în special pentru prima poziție din ierarhie, sugerând faptul că, indiferent de dimensiunea localității, respondenții se identifică în primul rând cu orașul sau comuna în care locuiesc. De asemenea, ierarhia prezentată se păstrează și pentru distribuțiile în funcție de gen (masculin, feminin), nivel de educație (studii elementare, studii mediii, studii superioare) sau vârstă (18-29 de ani, 30-39 de ani, 40-49 de ani, 50-64 de ani, 65 de ani și peste), ceea ce indică o stabilitate a preferințelor la nivelul diferitor segmente ale populației.

4 European Values Study 2008: Romania (EVS 2008). GESIS Data Archive, Cologne. ZA4773 Data file Version 1.1.0, doi:10.4232/1.10168.

Din perspectiva serviciilor culturale furnizate la nivelul județului Gorj, datele obținute sugerează că activitățile și evenimentele culturale ce includ și o componentă de construcție identitară națională sau subnațională ar trebui să se axeze în principal pe cele trei niveluri cu care respondenții se autoidentifică: local, județean și național. Astfel, ar putea fi acordată o pondere mai redusă mențiunilor privind nivelul regiunii istorice (Oltenia).

Graficul 1. Autoidentificare națională și subnațională [Dumneavoastră din care grup simțiți că faceți parte?

– prima mențiune]


– a doua mențiune]

11Identitate națională și Centenarul Marii Uniri


– a treia mențiune]

2.2 Definirea subiectivă a identității naționale

Pentru această secțiune am folosit o întrebare privind diferitele elemente care construiesc identitatea națională. Astfel, respondenții au putut să evalueze cât de importante sunt, pentru a fi „un adevărat român”, aspecte precum vorbirea limbii române, deținerea cetățeniei române, autoidentificarea ca român etc.

Rezultatele obținute sunt prezentate în Graficul 4. Categoriile de răspuns inițiale (Foarte important, Important, Nu prea important, Deloc important) au fost unite în două categorii principale (Important și foarte important, respectiv Nu prea important și deloc important). Această decizie este justificată de distribuția răspunsurilor obținute, majoritatea opțiunilor încadrându-se în una dintre cele patru categorii inițiale.

Datele sugerează că toate elementele identitare incluse în chestionar au fost considerate ca importante și foarte importante de către majoritatea respondenților, cu procente ce variază între 82% (pentru varianta „Să fi trăit aproape toată viața în România”) și 96% (pentru varianta „Să respecți legile și instituțiile României”). În ciuda procentelor foarte apropiate, trebuie remarcat faptul că primele două poziții în ierarhia răspunsurilor sunt ocupate de elemente din zona valorilor democratice (respectarea legilor și a instituțiilor statului, respectiv deținerea cetățeniei române) și nu de valori tradiționale (precum apartenența la religia creștin-ortodoxă sau condiția de a te fi născut și trăit pe teritoriul României).

În perspectiva planificării activităților și a evenimentelor culturale din județul Gorj, aceste rezultate sugerează două tipuri de implicații. În primul rând, importanța acordată respectării legilor și a instituțiilor României indică faptul că se poate discuta despre un nivel ridicat de receptivitate față de serviciile culturale furnizate de instituțiile publice de cultură din județ. În al doilea rând, există o anumită deschidere din partea publicului gorjean către o diversificare tematică a activităților și a evenimentelor culturale, dincolo de valorile tradiționale menționate.

La nivelul județului Gorj, această deschidere parțială către diversitate poate fi explicată de un lung istoric al strămutărilor din perioada comunistă (la nivelul eșantionului nostru, aproximativ un sfert dintre respondenți locuiesc în prezent într-o localitate diferită de localitatea de origine – Graficul 5), dar și de experiențele recente de migrație externă (Graficul 6). Acest aspect este demonstrat și printr-o serie de analize suplimentare (teste statistice de asociere). Astfel, atât persoanele care nu au locuit toată viața în aceeași localitate, cât și persoanele care au avut o experiență de migrație externă personală sau în familie consideră mai puțin importante în definirea identității naționale criterii precum „Să fi trăit aproape toată viața în România”.


Graficul 4. Definirea subiectivă a identității naționale [Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele

aspecte pentru a fi „un adevărat român”?]

Graficul 5. Istoricul locuirii în localitate [De câți ani locuiți în această localitate? – recodificare]

Graficul 6. Experiențele personale sau familiale de migrație externă [Următoarele afirmații vi se potrivesc?]


2.3 Centenarul Marii UniriPentru această tematică au fost incluse în studiu trei

întrebări distincte. Prima dintre ele vizează raportarea inițială a respondenților la Centenarul Marii Uniri. Celelalte două întrebări au încercat să identifice opiniile respondenților cu privire la tipurile de evenimente ce ar trebui organizate și interesul de a participa la evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri.

În ideea de a ilustra cât mai bine modul în care respondenții se raportează la tematica Centenarului Marii Uniri, prima întrebare din cadrul acestei teme a fost o întrebare deschisă, adresată sub forma unui test de limbă (Care este primul lucru care vă vine în minte când auziți sintagma „Centenarul Marii Uniri”?). Răspunsurile primite au fost apoi codificate în categorii distincte de răspuns, fiind obținute în final șase categorii: Menționarea ideii de unire sau a Marii Uniri; Elemente de identitate națională; Dimensiunea temporală a centenarului; Elemente festive (aniversare, sărbătoare etc.); Sentimente și valori; Altele (Graficul 7). Întrucât unele răspunsuri puteau fi incluse simultan în două categorii diferite, datele din graficul de mai jos prezintă procentele pentru cumularea tuturor răspunsurilor primite.

Rezultatele indică faptul că 42% dintre respondenți asociază Centenarul Marii Uniri cu ideea generală de unire (întregirea țării, unire, unitatea țării, reîntregire etc.) sau cu evenimentul specific al Marii Uniri (Marea Unire, Marea Unire a țării, Unirea statelor române, Unirea țărilor române, ziua Marii Uniri etc.). Dacă adunăm și cele 16% dintre răspunsuri ce fac referire la dimensiunea temporală a centenarului („100 de ani”, „1918”, „1 decembrie 1918”, „se fac 100 de ani” etc.), putem observa că peste jumătate din totalul răspunsurilor primite (58%) evocă cel puțin unul dintre cuvintele incluse în sintagma „Centenarul Marii Uniri”.

Această asociere semantică directă nu este întâlnită pentru celelalte răspunsuri primite. Astfel, 20% dintre răspunsuri includ elemente de identitate națională (Alexandru Ioan

Cuza, Alba Iulia, istoria țării, legende, imnul țării, hora unirii, drapel, tradiții etc.). Doar 11% dintre răspunsuri s-au referit la elemente festive (aniversare, evenimente, sărbătoare, serbare etc.), în timp ce 9% au făcut referire la sentimente și valori (răspunsuri precum dragoste pentru sacrificiu, mândrie, mândru că sunt român, jertfă, libertate, patriotism, trecut etc.). 2% dintre răspunsuri au fost incluse în categoria Altele.

Graficul 7. Raportarea la Centenarul Marii Uniri [Care este primul lucru care vă vine în minte când auziți sintagma

„Centenarul Marii Uniri”? – procente cumulate]

Cea de-a doua întrebare inclusă în cadrul acestei secțiuni a vizat identificarea preferințelor populației din județul Gorj în ceea ce privește tipurile de evenimente ce ar putea fi organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Similar cu întrebarea precedentă, am folosită o întrebarea deschisă, răspunsurile primite fiind ulterior grupate în cinci categorii distincte (Evenimente cu caracter festiv; Evenimente cultural-educative; Evenimente comemorative; Evenimente locale sau identitare; Altele). Pentru a valorifica în mod corespunzător răspunsurile mai complexe, ce puteau fi incluse simultan în două sau mai multe categorii de răspuns, rezultatele au fost calculate prin cumularea tuturor procentelor obținute (Graficul 8).


Evenimentele cu caracter festiv (spectacole, bâlciuri, concerte, evenimente muzicale, serbări etc.) ocupă de departe primul loc în ierarhia preferințelor, fiind menționate în 43% dintre răspunsuri.

Acestea sunt urmate de evenimente cultural-educative, cu 18% dintre mențiuni. Remarcăm aici faptul că, deși o mică parte dintre răspunsuri au inclus activități culturale relativ specifice (simpozioane, spectacole de teatru, expoziții etc.), majoritatea mențiunilor au făcut referire la categoriile generice Evenimente culturale și Evenimente educative. Înțelegem de aici faptul că, deși manifestă un oarecare interes pentru evenimente cultural-educative, populația din Gorj ar putea să nu cunoască foarte bine activitățile specifice care ar putea să le acopere această arie de interes. Tocmai de aceea, ar putea avea dificultăți în a identifica și ulterior participa la astfel de activități. Pentru a răspunde la această problemă, furnizorii de servicii culturale ar trebui să nu limiteze promovarea evenimentelor culturale la folosirea exclusivă de termeni specifici („vernisaj”, „simpozion” etc.), ci să includă și elemente din limbajul comun.

Cea de-a treia poziție în ierarhie este ocupată de evenimentele comemorative (parade, parade militare, depunerea de coroane de flori, comemorări etc.), acestea fiind menționate în 11% dintre răspunsuri. Evenimentele locale sau identitare (Zilele comunei, Zilele orașului, tradiții populare, Fiii Jiului, evenimente locale, hore etc.) ocupă doar 6% din totalul răspunsurilor primite, în timp ce în categoria de răspuns Altele au fost incluse 7% dintre mențiuni.

Remarcăm faptul că 15% dintre respondenți nu și-au exprimat nicio preferință pentru tipurile de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri. Pe de altă parte, observăm din Graficul 9 că doar 6% dintre respondenți au afirmat că sunt în foarte mică măsură interesați să participe la evenimentele culturale organizate în județ cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Rezultă astfel că respondenții care nu și-au exprimat preferințele cu privire la evenimentele culturale dedicate Centenarului Marii Uniri nu sunt neapărat persoane care nu doresc să participe la astfel de evenimente, ci mai degrabă persoane care nu au

o opțiune clar conturată cu privire la tipurile de evenimente pe care și le-ar dori.

Ierarhia preferințelor semnalată în Graficul 8 se păstrează la nivelul diferitelor subgrupuri din eșantion, de exemplu la nivelul categoriilor de vârstă, al mediului de rezidență (rural / urban) sau al categoriilor de gen. Singura diferență notabilă apare în cadrul distribuției în funcție de nivelul de educație. Astfel, persoanele cu studii superioare preferă într-o mai mică măsură evenimentele cu caracter festiv 43%), optând într-o mai mare măsură pentru evenimente cultural-educative (18%) sau evenimente comemorative (11%). Evenimentele locale sau identitare au obținut procente identice cu media eșantionului total (6%). În ciuda acestui element de diferențiere, datele sugerează că eventualele evenimente culturale organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri ar trebui să încerce să acopere toate cele patru tipuri de evenimente menționate de populația din județul Gorj (evenimente cu caracter festiv, evenimente cultural-educative, evenimente comemorative și evenimente locale sau identitare).

Graficul 8. Preferințele pentru evenimentele dedicate Centenarul Marii Uniri [Ce tip de evenimente v-ar plăcea să fie organizate în localitatea dumneavoastră cu ocazia

Centenarului Marii Uniri? – procente cumulate]


Ultima întrebare din această secțiune vizează interesul respondenților de a participa la evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri. Graficul 9 sugerează un interes relativ ridicat, peste două treimi dintre respondenți afirmând că sunt în mare măsură (47%) sau în foarte mare măsură (24%) interesați să participe la astfel de evenimente.

Același nivel ridicat de interes este prezent atât pentru populația din mediul urban, cât și pentru populația din mediul rural. De asemenea, nu există diferențe între persoanele de gen feminin și persoanele de gen masculin în ceea ce privește interesul pentru participarea la evenimente. Pe de altă parte, distribuția răspunsurilor în funcție de vârstă indică un interes mai scăzut pentru participarea la evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri în rândul populației mai în vârstă (categoriile 50-64 de ani și 65 de ani și peste). Astfel, mai mult de o treime (36%) dintre respondenții cu vârsta de peste 50 de ani sunt interesați în foarte mică și mică măsură să participe la astfel de evenimente, în timp ce pentru restul intervalelor de vârstă (18-29 de ani, 30-39 de ani, 40-49 de ani), persoanele neinteresate reprezintă, cu aproximație, doar un sfert din totalul grupei de vârstă (Graficul 10). În același timp, interesul pentru participarea la evenimentele culturale este mai mare în rândul populației cu un nivel de studii mai ridicat. Persoanele cu studii elementare sunt interesate în foarte mare și mare măsură să participe în proporție de 64%, persoanele cu studii medii, în proporție de 73%, iar persoanele cu studii superioare, în proporție de 84% (Graficul 11).

Rezultă astfel câteva concluzii privind planificarea eventualelor evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Întrucât nu există diferențe majore la nivelul populației

din județ pentru tipurile de evenimente preferate, nu este necesară o diversificare prea mare a tipurilor de evenimente organizate, ci doar o diversificare a activităților incluse în cadrul evenimentelor, pentru a acoperi eventuale interese culturale specifice ale locuitorilor din județ. În al doilea rând, este necesară facilitarea accesului la evenimentele culturale pentru populația din mediul rural (de exemplu, prin organizarea de evenimente în proximitatea localităților, oferirea de informații privind programul evenimentelor culturale, facilitarea transportului etc.). De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru stimularea interesului de participare la evenimentele organizate, în special în rândul populației cu o vârstă mai mare de 50 de ani și în rândul populației cu studii elementare sau studii medii.

Graficul 9. Interesul pentru participarea la evenimentele culturale dedicate Centenarul Marii Uniri [Ați fi interesat(ă)

să participați la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri organizate în județul dumneavoastră?]


Graficul 10. Interesul pentru participarea la evenimentele culturale dedicate Centenarului Marii Uniri în funcție de vârstă

Graficul 11. Interesul pentru participarea la evenimentele culturale dedicate Centenarului Marii Uniri în funcție de nivelul de studii


2.4 Definirea identității culturale a județului Gorj

În cadrul acestei subteme a fost vizată identificarea elementelor care, în opinia populației, definesc cel mai bine identitatea județului Gorj. Am folosit în acest sens o întrebare deschisă, operatorii fiind instruiți să noteze toate răspunsurile primite (aspecte precum nume de personalități locale, obiective istorice, elemente de patrimoniu material sau imaterial etc.). Răspunsurile au fost ulterior recodificate, fiind obținute cele șase categorii prezentate în Graficul 12. La fel ca în cazurile întrebărilor deschise discutate anterior, rezultatele au fost calculate prin cumularea tuturor răspunsurilor primite, inclusiv a răspunsurilor ce se încadrau simultan în mai multe categorii.

Din datele prezentate în Graficul 12, observăm că elementele cele mai importante pentru definirea identității culturale a județului Gorj sunt reprezentate de Constantin Brâncuși și de sculpturile sale. Astfel, 75% dintre răspunsuri au făcut referire fie la numele lui Brâncuși, fie la una dintre operele sale.

Următoarea categorie menționată (cu 11% dintre răspunsuri) vizează elemente de patrimoniu cultural material (altele decât sculpturile lui Brâncuși: bisericile, mânăstirile, case memoriale, monumente istorice etc.). Elementele de patrimoniu natural ale județului (de exemplu, Cheile Sohodolului sau Peștera Muierilor) au fost incluse în doar 5% dintre răspunsuri. Alte 4% dintre răspunsuri au menționat diferite nume de personalități considerate reprezentative pentru județul Gorj (de exemplu, Ecaterina Teodoroiu sau Tudor Vladimirescu). Elementele de patrimoniu imaterial (coborâtul oilor, dansurile populare, cultura etc.) reprezintă doar două procente din totalul răspunsurilor primite, în timp ce în categoria Altele au fost incluse 3% dintre răspunsuri.

Într-o analiză suplimentară, am construit un profil socio-demografic al respondenților care consideră personalitatea și sculpturile lui Brâncuși ca fiind definitorii pentru identitatea culturală a județului Gorj. Rezultatele indică faptul că nu există diferențe între acest grup de respondenți și restul populației în ceea ce privește genul, categoria de vârstă, mediul de rezidență (urban / rural) sau nivelul de educație. Aceste rezultate sugerează că, dincolo de faptul că este elementul cel mai des menționat ca fiind definitoriu pentru identitatea județului, Brâncuși reprezintă în același timp un element de identitate cu o susținere echivalentă la nivelul tuturor categoriilor sociale.

Graficul 12. Definirea identității județului Gorj [Ce considerați că definește cel mai bine identitatea

județului Gorj? – procente cumulate]


2.5 Protejarea patrimoniului cultural construit

Cele două întrebări folosite în cadrul acestei teme au vizat importanța acordată protejării patrimoniului cultural construit și identificarea beneficiilor asociate acestei activități.

Rezultatele incluse în Graficul 13 arată că 90% dintre respondenți consideră Foarte importantă sau Destul de importantă protejarea patrimoniului cultural construit, pentru ambele variante de răspuns fiind înregistrate câte 45% din totalul răspunsurilor primite.

În ceea ce privește beneficiile asociate protejării patrimoniului cultural construit (Graficul 14), primele poziții în ierarhia răspunsurilor sunt ocupate de cunoașterea trecutului (49%), păstrarea identității și a tradițiilor (45%), dezvoltarea turismului (42%) și moștenirea pentru generațiile viitoare (40%). Compararea acestor rezultate cu cele obținute la nivel național în cadrul Barometrului de Consum Cultural 20145 indică faptul că populația din Gorj este asemănătoare cu populația națională în ceea ce privește beneficiile asociate protejării patrimoniului cultural. Cu toate acestea, procentele raportate la nivelul județului Gorj sunt cu aproximativ 30-40 de puncte procentuale mai scăzute decât procentele raportate la nivel național în cadrul Barometrului de Consum Cultural 2014. Astfel, aflăm că există o recunoaștere semnificativ mai

5 A. Becuț, „Patrimoniul Cultural Construit. O Analiză a Percepției Populației”, în C. Croitoru, A. Becuț (coord.), Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura între global și local, București, Pro Universitaria, 2015, pp. 109-110.

scăzută a avantajelor protejării patrimoniului cultural construit la nivelul județului Gorj comparativ cu media națională. Tocmai de aceea, în viitoarele programe de promovare / informare derulate de furnizorii de servicii culturale din județ, una dintre dimensiuni ar putea urmări tocmai creșterea conștientizării la nivelul populației a impactului pozitiv pe care protejarea patrimoniului cultural construit îl poate avea asupra dezvoltării locale.

Graficul 13. Protejarea patrimoniului cultural construit [În opinia dumneavoastră, cât de importantă este protejarea

patrimoniului cultural construit din județul Gorj?]


Graficul 14. Beneficiile protejării patrimoniului cultural [Care credeți că sunt beneficiile protejării patrimoniului cultural construit pentru județul Gorj? – răspuns multiplu]


2.6 Patrimoniul imaterialÎn cadrul acestei teme au fost urmărite trei dimensiuni

distincte privind patrimoniul cultural imaterial: importanța acordată tradițiilor și obiceiurilor, cunoștințele deținute cu privire la diferite elemente de patrimoniu imaterial și transferul intergenerațional al patrimoniului imaterial.

Rezultatele cuprinse în Graficul 15 indică o atitudine foarte favorabilă la nivelul județului Gorj față de tradiții și obiceiuri. Astfel, 97% dintre respondenți consideră că „Tradițiile și obiceiurile ocupă un rol important în societatea românească”, 92% consideră că „Respectarea tradițiilor și obiceiurilor ajută la construirea unui viitor mai bun”, în timp ce 86% sunt de acord cu afirmația „Obiceiurile și tradițiile nu sunt apreciate suficient în România”. Cu toate acestea, observăm că aceste atitudini exprimate nu sunt unele conservatoare sau extremiste. Astfel, 91% dintre respondenți afirmă că „Obiceiurile și tradițiile tuturor culturilor sunt importante”,

iar 61% dintre respondenți acceptă faptul că „În unele cazuri, respectarea unor tradiții și obiceiuri împiedică dezvoltarea societății”.

Analizele detaliate la nivelul categoriilor de vârstă și al mediului de rezidență (rural / urban) nu confirmă tendința prognozată, în care populația în vârstă, din mediul rural, valorizează mai mult tradițiile și obiceiurile. Deși acest lucru se poate observa pentru unele dintre afirmațiile folosite, există și afirmații pentru care populația tânără din mediul urban acordă o importanță mai mare tradițiilor și obiceiurilor comparativ cu populația în vârstă din mediul rural.

Pentru furnizorii de servicii culturale de la nivelul județului Gorj, aceste rezultate sugerează că există o acceptare relativ mare din partea publicului pentru diferite accepțiuni asupra tradițiilor și obiceiurilor. În evenimentele organizate pot fi explorate diverse împrumuturi culturale și utilizarea tradițiilor într-un sens mai larg decât cel delimitat de perspectivele conservatoare.

Graficul 15. Atitudini față de tradiții și obiceiuri [Dumneavoastră în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?]


Graficul 16 prezintă elementele de patrimoniu cultural imaterial, cunoscute la nivelul județului. Observăm că mai mult de jumătate dintre respondenți cunosc sărbători tradiționale (61%), cântece populare (59%), dansuri populare (58%) și obiceiuri specifice (57%). Într-o mai mică măsură, dar totuși semnificativă, sunt cunoscute meșteșugurile tradiționale (36%) și expresiile populare (35%).

Analizele realizate luând în considerare mediul de rezidență sau nivelul de educație nu indică diferențe semnificative în ceea ce privește elementele de patrimoniu imaterial cunoscute. Pe de altă parte, observăm diferențe semnificative la nivelul distribuției în funcție de vârstă (Graficul 17), unde, pentru aproape toate elementele incluse în chestionar, persoanele cuprinse în categoriile 18-29 de ani, 30-39 de ani și 40-49 de ani au declarat un nivel mai scăzut de cunoștințe comparativ cu respondenții în vârstă de 50 de ani sau peste. Singura excepție în acest sens este reprezentată de dansurile populare, unde au fost înregistrate procente similare pentru toate categoriile de vârstă. Distribuția în funcție de gen sugerează că, pentru anumite elemente de patrimoniu cultural imaterial (obiceiuri specifice, sărbători tradiționale, cântece populare și expresii populare), femeile dețin mai multe cunoștințe comparativ cu bărbații, cu diferențe ce variază între 5 și 8 puncte procentuale.

Având în vedere diferențele generaționale semnalate anterior, în vederea promovării anumitor elemente de

patrimoniu imaterial, instituțiile culturale din județul Gorj ar putea adopta două strategii complementare: organizarea de evenimente culturale destinate cu precădere persoanelor tinere, axate pe promovarea directă a patrimoniului imaterial, alături de evenimente cu o abordare integratoare, în care este promovată importanța transferului intergenerațional al patrimoniului cultural imaterial.

Graficul 16. Cunoașterea unor elemente de patrimoniu cultural imaterial [Având în vedere localitatea în care locuiți,

dumneavoastră cunoașteți...? – % Da]


Graficul 17. Cunoașterea unor elemente de patrimoniu cultural imaterial în funcție de vârstă [– % Da –]

În ceea ce privește transmiterea intergenerațională, elementele de patrimoniu imaterial care au fost cel mai frecvent învățate de la părinți, bunici sau alte persoane sunt colindele (59%), dansurile populare (49%), cântecele populare (48%), proverbele (47%), basmele / legendele (45%) – Graficul 18.

Analizele suplimentare la nivelul mediului de rezidență sugerează că nu există diferențe între locuitorii din mediul rural și locuitorii din mediul urban. În ceea ce privește distribuția de gen, singura diferență semnificativă este semnalată pentru rețetele unor preparate tradiționale, unde se observă prezența unor roluri de gen patriarhale (52% dintre femei au învățat rețete de la generațiile anterioare, în timp ce doar 25% dintre bărbați au făcut acest lucru). Distribuția în funcție de nivelul de educație sugerează un nivel mai ridicat al transmiterii intergeneraționale a patrimoniului imaterial doar în cazul respondenților cu studii elementare. Aceste persoane au învățat într-o mai mare măsură de la părinți, bunici sau alte persoane elemente precum basme, balade, cântece populare, jocuri tradiționale, meșteșuguri, credințe populare sau rețete tradiționale. La fel ca la întrebarea anterioară, există diferențe semnificative în funcție de vârsta respondenților (Graficul 19), fiind constatată o reducere a transmiterii elementelor de patrimoniu imaterial către generațiile tinere. O posibilă explicație în acest sens este dată de modul în care generațiile mai în vârstă valorizează și decid să comunice mai departe elementele de patrimoniu cultural imaterial. Comparativ cu părinții și bunicii lor, persoanele în vârstă din eșantionul nostru au trăit cu precădere în perioade în care aceste aspecte culturale nu au fost suficient valorizate (atât în perioada comunistă, cât și în perioada de tranziție). Tocmai de aceea, deși dețin diferite cunoștințe de patrimoniu imaterial, persoanele în vârstă nu le consideră elemente culturale importante și decid într-o mai mică măsură să le transmită către generațiile tinere.

Per ansamblu, datele sugerează un nivel general relativ scăzut pentru transmiterea intergenerațională a patrimoniului imaterial (doar categoria colindelor a obținut un procent mai mare de 50%). În plus, asistăm la o tendință descendentă la


nivelul transmiterii culturale pentru categoriile de vârstă, ceea ce înseamnă că în viitor ne putem aștepta la un nivel și mai scăzut al cunoașterii elementelor de patrimoniu imaterial. În acest context, instituțiile de educație și cultură ar trebui să aibă un rol activ în promovarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial. Graficul 18. Transmiterea patrimoniului cultural imaterial [Ați învățat de la părinți / bunici / alte persoane din generațiile

anterioare vreunul din următoarele? – % Da ]

Graficul 19. Transmiterea patrimoniului cultural imaterial în funcție de vârstă [Primele șase mențiuni – % Da]

24 Consumul cultural non-public

3. Consumul cultural non-public În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate principalele

activități pe care respondenții le desfășoară în cadrul gospodăriei. Nivelul de consum cultural non-public este un indicator important care ne ajută să înțelegem interesele și preferințele de consum ale oamenilor. Rezultatele studiului de față sunt folositoare pentru stabilirea unor strategii și a unor direcții de promovare, în special din punctul de vedere al îmbunătățirii comunicării și al vizibilității instituțiilor publice de cultură în rândul populației din Gorj. Consumul cultural non-public este de cele mai multe ori mai ridicat decât cel public. La nivel național, conform Barometrelor de Consum Cultural, majoritatea activităților ce țin de consum cultural în spațiul domestic dețin un buget mai mare din timpul liber al oamenilor comparativ cu activitățile de consum cultural în spațiul public. Consumul de filme, muzică sau internet sunt principalele activități de consum cultural pe care le preferă oamenii în spațiul non-public.

3.1 Consumul de radioConsumul de radio în rândul populației din Gorj este ridicat.

Peste jumătate dintre respondenți au declarat că folosesc radioul zilnic (33%) și săptămânal (26%) pentru a asculta emisiunile de știri. La nivelul populației generale din România, consumul de radio este mai mic decât la nivelul județului Gorj.6 Acest aspect indică interesul mai ridicat al populației din Gorj pentru acest tip de consum decât interesul manifestat la nivel național.

6 Barometrul de Consum Cultural, 2015, pag. 78.

Graficul 20. Frecvența cu care respondenții folosesc radioul [În ultimele 12 luni, cât de des... ați folosit radio-ul?]

Deși majoritatea locuitorilor din Gorj (54%) nu folosesc radioul pentru emisiuni culturale, totuși, pentru procentaje destul de importante de respondenți, radioul este o sursă prin care urmăresc emisiuni culturale zilnic (18%) și săptămânal (14%).

Graficul 21. Frecvența utilizării radioului pentru a asculta emisiuni culturale [În ultimele 12 luni, cât de des... ați folosit

radio-ul pentru a asculta emisiuni culturale?]

25Consumul cultural non-public

Radioul este o sursă de informare și de divertisment pe care locuitorii din județul Gorj o folosesc frecvent. De exemplu,

35% dintre respondenți folosesc zilnic radioul pentru a asculta muzică.

Graficul 22. Frecvența utilizării radioului pentru a asculta muzică [În ultimele 12 luni, cât de des... ați folosit radio-ul pentru a asculta muzică?]

3.2 Consumul de muzică Din punctul de vedere al consumului de muzică, 39% dintre

respondenți au declarat că au ascultat muzică zilnic în ultimele 12 luni, iar 19% din populația județului a desfășurat această activitate săptămânal.

Graficul 23. Frecvența cu care respondenții ascultă muzică [În ultimele 12 luni, cât de des… ați ascultat muzică în general (la calculator, radio etc.)?]


În ceea ce privește genurile de muzică pe care le preferă respondenții, fiind rugați să menționeze care sunt principalele trei genuri muzicale pe care le ascultă cel mai des, au menționat pe prima poziție muzica populară (folclor tradițional). Pe a doua poziție în topul preferințelor se regăsește muzica etno (folclor modernizat), iar a treia poziție este ocupată de muzica ușoară. O explicație pentru faptul că muzica populară este cel mai apreciat gen muzical poate fi legată de păstrarea și promovarea valorilor tradiționale și a valorilor locale la nivelul comunității gorjene.

Genurile de muzică preferate la nivelul populației generale din Gorj

Prima mențiune / preferință Populară (folclor tradițional) – 56%

A doua mențiune / preferință Etno (folclor modernizat) – 24%

A treia mențiune / preferință Ușoară românească – 18%

3.3 Consumul de programe TVÎn ceea ce privește consumul de programe TV, 41% dintre

respondenți au declarat că se uită zilnic la televizor pentru a urmări filme și seriale. Același procent din populație a declarat că folosește zilnic televizorul pentru a viziona emisiuni de divertisment.

Graficul 24. Frecvența cu care respondenții se uită la televizor [În ultimele 12 luni, cât de des… v-ați uitat la

televizor?]


Graficul 25. Frecvența cu care respondenții se uită la televizor pentru a viziona emisiuni de divertisment [În ultimele 12 luni, cât de des… v-ați uitat la televizor pentru a viziona emisiuni de divertisment?]

Televizorul este o sursă zilnică prin care au acces la știri și noutăți 69% dintre cei care au răspuns la studiu, în timp ce 21% au declarat că folosesc televizorul pentru au urmări emisiuni culturale. Atât radioul, cât și televizorul reprezintă surse importante folosite de locuitorii din județul Gorj pentru a se informa sau pentru a accesa zilnic programele sau emisiunile dorite. Ce este interesant de subliniat este consumul de programe și emisiuni culturale, aflat la un nivel mediu. Acest lucru se traduce prin interesul populației pentru producțiile de acest fel (emisiunile culturale).

Graficul 26. Frecvența cu care respondenții se uită la televizor pentru a viziona știri [În ultimele 12 luni,

cât de des v-ați uitat la televizor pentru a viziona știri?]

Graficul 27. Frecvența cu care respondenții se uită la televizor pentru a viziona emisiuni culturale [În ultimele 12 luni, cât de des… v-ați uitat la televizor pentru a viziona emisiuni culturale?]


3.4 Consumul de cultură scrisăÎn ultimele 12 luni, 31% dintre respondenți nu au citit deloc

ziare în format tipărit, iar 15% au citit ziare în format tipărit săptămânal. Un sfert dintre respondenți au citit mai rar, iar 8% au citit zilnic. Ziarele în format tipărit nu mai reprezintă principala sursă de informare nici pentru populația generală din țară. Principalele motive sunt legate de dezvoltarea tehnologiei și mutarea producțiilor în mediul online, în format digital. Graficul 28. Frecvența cu care respondenții au citit ziare pe format de hârtie [În ultimele 12 luni, cât de des ați citit ziare

pe format de hârtie?]

În ceea ce privește lectura de reviste în format tipărit, situația este asemănătoare cu cea a ziarelor în format tipărit. În acest caz, 47% dintre respondenți au declarat că nu au citit deloc reviste în format tipărit în ultimele 12 luni şi doar 25% au declarat că citesc mai rar.

Graficul 29. Frecvența cu care respondenții au citit reviste pe format de hârtie [În ultimele 12 luni, cât de des ați citit

reviste pe format de hârtie?]

Aproape jumătate dintre respondenți nu au citit deloc cărți în ultimele 12 luni, 20% au citit mai rar, și doar 10% au citit lunar. La nivelul județului Gorj, procentul celor care nu au citit deloc în ultimul an este mai mare decât media de la nivelul întregii țări. Procentul celor care citesc de câteva ori pe ani este de 21% la nivel național și de 12% la nivelul județului Gorj. Ponderea celor care au un comportament regulat de lectură este mai mic în Gorj decât în restul țării.

Graficul 30. Frecvența cu care respondenții au citit cărți (în general) [În ultimele 12 luni, cât de des ați citit cărți?]


3.5 Consumul de internet și accesul la servicii de internet

Din punctul de vedere al accesului la noile tehnologii, internetul este unul dintre serviciile IT cu cel mai mare grad de răspândire la nivel național. La nivelul populației din județul Gorj, 43% dintre respondenți au declarat că au o conexiune internet fixă, iar 43% au declarat că nici nu au și nici nu folosesc. În județul Gorj, procentajul de persoane care dețin conexiune fixă de date este mai mic decât media de la nivelul țării. Acest lucru arată că infrastructura ce asigură acoperirea de rețele de date este mai deficitară în Gorj decât la nivelul României. Media de la nivel național a celor care au conexiune la o rețea de internet este de 56%.7 Graficul 31. Accesul respondenților la conexiune internet fixă

(exemplu: pe computerul / laptopul personal) [Dvs. aveți acasă, în gospodărie, conexiune internet?]

Un procent asemănător au declarat că au și folosesc o conexiune de date mobile. Tendința în ultimii ani este ca oamenii să folosească tot mai des internetul pe dispozitive mobile, datorită flexibilității și portabilității pe care le oferă acest tip de conexiune. Astfel, accesul la informațiile și materialele dorite este mult mai ușor de realizat.

7 Barometrul de Consum Cultural, 2016, pag. 83. http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf.

Graficul 32. Accesul respondenților la conexiune de date mobilă (3G, 4G pe telefon, tabletă etc.)

[Dvs. aveți acasă, în gospodărie, conexiune de date mobilă (3G, 4G pe telefon, tabletă etc.)?]

Internetul este folosit cu cea mai mare frecvență pentru a accesa rețele de socializare precum Facebook, Twitter, Instagram etc. (76% zilnic), iar 71% dintre respondenți au declarat că folosesc internetul pentru a comunica cu familia sau cu prietenii zilnic. Consumul de muzică este intermediat online pentru 38% dintre respondenți, iar 29% dintre respondenți vizionează filme sau seriale cu ajutorul internetului. Internetul este folosit mai puțin pentru activități precum a citi / descărca / utiliza documente / arhive / cărți în format digital ale unei biblioteci sau pentru a accesa site-uri cu arhive de film / spectacole / concerte. O explicație pentru procentajele mici de persoane care folosesc serviciul de e-mail ar putea fi legată de nivelul de alfabetizare digitală și tehnologică a populației din Gorj. În acest sens, instituțiile locale trebuie să țină cont de modul în care populația utilizează, înțelege și folosește tehnologia. Este posibil ca o serie de programe sau proiecte locale de promovare și de familiarizare cu serviciile digitale (oferite, de exemplu, de biblioteci sau de muzee) să aibă efecte pozitive asupra nivelului de interacțiune a oamenilor și cu alte servicii sau produse digitale decât rețelele de socializare și platformele online destinate comunicării sau divertismentului.


Tabelul 1. Frecvența cu care respondenții folosesc internetul pentru diverse activități

Zilnic Săptă-mânal Lunar De câteva

ori pe an Mai rar Niciodată

1. Pentru Facebook, Twitter, Instagram sau alte rețele sociale 76% 13% 3% 3% 3% 3%

2. Pentru a comunica cu familia / prietenii 71% 13% 7% 2% 2% 5%

3. Pentru a căuta informații care să vă ajute la locul de muncă sau în carieră 18% 14% 14% 8% 24% 22%

4. Pentru e-mail 13% 20% 12% 8% 16% 30%

5. Pentru a citi online ziare sau reviste 13% 12% 8% 8% 18% 40%

6. Pentru a asculta online muzică 38% 20% 8% 7% 15% 12%

7. Pentru a viziona online filme sau seriale 12% 29% 13% 8% 19% 19%

8. Pentru bloguri / video-bloguri sau forumuri 5% 6% 8% 6% 14% 60%

9. Pentru a urmări știri sau alte emisiuni informative 13% 17% 11% 6% 18% 34%

10. Pentru a face un tur virtual al unui muzeu 3% 6% 4% 5% 9% 73%

11. Pentru a vizita site-uri ale teatrelor 2% 6% 5% 4% 10% 74%

12. Pentru a vizita site-uri ale cinematografelor 2% 5% 9% 4% 13% 66%

13. Pentru a citi / descărca / utiliza documente / arhive / cărți în format digital ale unei biblioteci 3% 5% 6% 5% 9% 72%

14. Pentru a accesa site-uri cu arhive de film / spectacole / concerte 2% 7% 8% 5% 10% 68%

15. Pentru a căuta informații despre evenimente culturale (programe teatre, cinematografe, muzee, spectacole etc.) 2% 6% 6% 9% 16% 62%

16. Pentru a căuta informații / bilete / oferte turistice (excursii, vacanțe, pachete de turism) 1% 4% 7% 20% 24% 45%

17. Pentru a urmări concerte / spectacole / show-uri online (de exemplu: YouTube) 11% 14% 6% 9% 13% 47%

18. Pentru a citi cărți sau articole de specialitate / științifice 3% 6% 8% 6% 12% 64%

19. Pentru a viziona / descărca materiale pentru hobby-uri (documentare, articole, cărți online) 5% 9% 8% 7% 14% 58%


3.6 Accesul populației din Gorj la infrastructură domestică

Infrastructura domestică reprezintă un aspect foarte important pentru a putea înțelege cum consumă oamenii serviciile și bunurile culturale. În prezent, 26% dintre locuitorii județului dețin un computer (desktop), iar 30% dețin un laptop în gospodărie – mai puțin decât media națională. La nivel național, 45% dintre români dețin un computer, iar 37%8 dețin în gospodărie un laptop. Diferențele de procente dintre nivelul național și județul Gorj nu sunt foarte mari, ceea ce înseamnă că locuitorii Gorjului sunt interesați de utilizarea tehnologiei în aceeași măsură ca media de la nivel național.

Graficul 33. Accesul respondenților la computer în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în gospodărie computer

(desktop PC)?]

8 Barometrul de Consum Cultural 2016. O Radiografie a Practicilor de Consum Cultural, pag. 83. http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf.

Graficul 34. Accesul respondenților la laptop în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în gospodărie laptop?]

Jumătate dintre respondenți dețin în gospodărie un televizor cu ecran normal, iar 46% dețin un televizor cu ecran plat. Procentajul celor care dețin un televizor cu ecran normal este în scădere la nivel național, iar al celor care dețin televizoare mai performante din punct de vedere tehnologic este în creștere. La nivelul județului Gorj, procentajul celor care dețin televizoare LCD, cu plasmă sau LED este asemănător cu media de la nivel național, diferența fiind mică (55% la nivel național). Acest lucru indică un nivel de interes mai ridicat pentru noile tehnologii și pentru dispozitive mai performante.

Graficul 35. Accesul respondenților la televizor cu ecran normal în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în gospodărie

televizor cu ecran norma)?]


Graficul 36. Accesul respondenților la televizor cu ecran plat (LCD, plasmă, LED) în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în

gospodărie televizor cu ecran plat (LCD, plasmă, LED)?]

De asemenea, este important procentajul din populație care are acces la serviciile conexe dispozitivelor. Peste jumătate (63%) dintre respondenți au acasă acces la cablu TV.

Graficul 37. Accesul respondenților la cablu TV în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în gospodărie cablu TV?]

Procentul celor care dețin în prezent un telefon inteligent (smartphone) este de aproape jumătate. Și în acest caz o

posibilă explicație este tendința generală de a înlocui vechile tehnologii cu tehnologii noi, astfel că procentajul celor nu dețin un astfel de dispozitiv este în continuă scădere în ultimii ani. În acest caz, locuitorii din Gorj sunt la fel de interesați ca media populației din țară de acest tip de dispozitiv tehnologic. Nu există foarte mari diferențe, pentru că la nivel național procentajul celor dețin un smartphone este asemănător cu județul Gorj (49% la nivel național).9

Graficul 38. Accesul respondenților la telefon inteligent (smartphone) în cadrul gospodăriei [În prezent, aveți în

gospodărie telefon inteligent (smartphone)?]

9 Barometrul de Consum Cultural 2016. O Radiografie a Practicilor de Consum Cultural, pag. 83. http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf.

33Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj

4. Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj

Prin analiza consumului cultural în spațiul public vom lua în considerare tipurile de consum cultural și activități recreative desfășurate în afara gospodăriei, adică în afara spațiului privat al unui individ. Aceste tipuri de consum nu sunt definite strict de accesul liber (în cazul unor evenimente, accesul se face pe bază de bilet) și nu sunt nici desfășurate doar în instituții publice de cultură (exemplu: teatru, bibliotecă etc.), ci au loc și în spații private (exemplu: cinematograf într-un centru comercial).

Pentru compararea datelor obținute pentru județul Gorj cu rezultatele la nivel național vom utiliza clasificarea formelor de participare la activități culturale și recreative în spațiul public propusă în capitolul Forme de participare la activități culturale și recreative în spațiul public din Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural10, astfel:

Tabelul 2. Clasificarea formelor de participare la activități culturale și recreative în spațiul public

Categorie generală Subcategorie Activități

Forme de participare la activități cu caracter

cultural

Participarea la spectacole

culturale

– teatru – muzică clasică– balet

Consumul de servicii ale instituțiilor culturale

– mersul la bibliotecă pentru a citi – vizitarea muzeelor de artă– vizitarea galeriilor de artă– vizitarea monumentelor istorice

10 Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf

Categorie generală Subcategorie Activități

Forme departicipare

la activități de

divertisment și relaxare

Participarea la activități

ce implică un consum receptiv

– cinematograf – spectator la competiții sportive – spectacole de divertisment / muzică – concerte de muzică jazz

Participarea la activități

ce implică un consum activ

– mersul la mall (pentru cumpărături, jocuri, filme, restaurante) – mersul la discotecă / club – mersul la restaurant / bar / cafenea (nu în mall)

Forme de participare la activități cu caracter comunitar

– mersul la biserică – participarea la sărbători / evenimente locale (zilele orașului, comunei)

Forme de participare ce implică un stil de viață activ

– mersul în parcuri, zone verzi – excursiile în afara localității – mersul la sala de sport (fitness / sport de întreținere)

4.1 Forme de participare la activități cu caracter cultural

În cadrul analizei practicilor de consum cultural în spațiul public în anul anterior, observăm că un procent semnificativ din rândul respondenților din județul Gorj nu au participat niciodată în ultimul an la activități cu caracter cultural.

În ceea ce privește participarea la spectacole culturale, cei mai mulți dintre respondenți au fost în ultimul an la teatru: 32% în rândul locuitorilor din Târgu Jiu și 15% în rândul locuitorilor din județul Gorj (vezi Graficul 39). Astfel, participarea la evenimente de acest tip reprezintă cu precădere o activitate ocazională, și nu una integrată practicilor curente ale majorității respondenților.

34 Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj

Graficul 39. Participarea la spectacole culturale [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele prezentate în

grafic reprezintă răspunsurile „da”)

Este important de remarcat că segmentele de consumatori de teatru și de muzică clasică din Târgu Jiu sunt similare cu valorile înregistrate în 2016 la nivel național.11

De asemenea, analiza consumului de servicii ale instituțiilor culturale din județ relevă faptul că nivelul de consum al unor servicii / produse ale instituțiilor culturale este și el redus. Mai exact, vizitarea muzeelor, a galeriilor de artă și mersul la bibliotecă pentru a citi sunt practici rar întâlnite în rândul locuitorilor județului Gorj (vezi Graficul 40). Cu toate acestea, se distinge procentul celor care au vizitat monumente istorice, situație care poate fi explică prin existența în Târgu Jiu a Ansamblului sculptural Constantin Brâncuși. Situat în centrul orașului, ansamblul întins între Grădina Publică și Parcul Coloanei este ușor accesibil publicului larg. Tocmai datorită poziționării celor patru sculpturi, vizitarea lor poate fi asociată și activităților de recreere și petrecere a timpului liber: plimbările prin parc.

11 Vezi Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, pag. 133 http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf

Graficul 40. Consumul de servicii ale instituțiilor culturale [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele prezentate în

grafic reprezintă răspunsurile „da”)

4.2 Forme de participare la activități de divertisment și relaxare

Activitățile de divertisment și relaxare se împart în două categorii. Prima se referă la activități în care efortul solicitat pentru practicarea lor este redus12: participarea ca spectator la competiții sportive, la spectacole de divertisment, muzică, vizionarea de filme la cinematograf. A doua categorie include activități ce implică un consum activ: mersul la malluri, la restaurant / bar / cafenea, mersul la discotecă / club.

Analiza răspunsurilor relevă un grad relativ moderat de participare la activități recreative în spațiul public în județul Gorj (vezi Graficele 41 și 42). Cu toate acestea, procentele sunt mai mari decât cele înregistrate în anul 2016 la nivel național:

12 Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, pag. 137


cinematograf (33%), spectacole de divertisment / muzică (43%), competiții sportive (29%).13

Graficul 41. Participarea la activități ce implică un consum receptiv [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele

prezentate în grafic reprezintă răspunsurile „da”)

Graficul 42. Participarea la activități ce implică un consum activ [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele prezentate în grafic reprezintă răspunsurile „da”)

13 Vezi Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, pag. 139 http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/06/Barometrul_de_consum_cultural_2016.pdf

Interesant de remarcat este faptul că pentru locuitorii orașului Târgu Jiu, frecvența mersului la cinematograf (47%) este relativ similară cu frecvența participării la spectacole de divertisment (52%).

4.3 Forme de participare la activități cu caracter comunitar

Mersul la biserică și participarea la sărbători și evenimente locale (zilele orașului / ale comunei) nu presupun o implicare activă pe termen lung, dar au un rol în crearea coeziunii sociale și în afirmarea culturii locale.

Ceea ce atrage în mod deosebit atenția este diferența mare dintre gradul de participare la sărbători și evenimente locale înregistrat la nivel național (52%) și cel rezultat în urma analizei pe eșantionul județului Gorj.

Graficul 43. Forme de participare la activități cu caracter comunitar [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele


Pentru a analiza și descrie practicile recreative cu o componentă activă sau sportivă, am luat în considerare următoarele activități: plimbarea prin parc, mersul în excursii și practicarea de fitness / a unui sport de întreținere.


Graficul 44. Forme de participare ce implică un stil de viață activ [În ultimele 12 luni, de câte ori…?] (procentele


4.4 Profiluri și tipuri de publicÎn analiza formelor de participare la activități cu caracter

cultural un rol important îl are diferențierea tipurilor de public în funcție de variabile socio-demografice: vârstă, nivel de educație, gen, ocupație, stare civilă etc.

În acest sens, am ales pentru exemplificare publicul care a participat la spectacole de teatru, pe cei care au vizitat monumente istorice, respondenții care au vizionat cel puțin un film la cinematograf și pe cei care au participat la sărbători locale.

Astfel, analiza ne-a relevat că:• respondenții care au vizionat cel puțin un spectacol de

teatru în ultimul an sunt preponderent din mediul urban (69%) și majoritar tineri: 49% au între 18 și 29 de ani;

• respondenții care au vizionat cel puțin un film la cinematograf în ultimul an sunt preponderent din mediul urban (67%) și tineri (47% au între 18 și 29 de ani), iar majoritatea nu se află într-o relație de cuplu (46%); peste 60% dintre aceștia sunt angajați;

• respondenții care au vizitat monumente istorice cel puțin o dată în ultimul an sunt predominant din mediul urban (54%), cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani (29%) și 40-49 de ani (23%) și sunt căsătoriți (56%);

• distribuția respondenților care au asistat la cel puțin o sărbătoare locală în ultimul an pe categorii de vârstă este mai uniformă decât în celelalte cazuri (vezi tabel).

Tabelul 3. Distribuția răspunsurilor pe categorii de vârstă

Vizionarea de filme la cinematograf

Vizionarea de spectacole de teatru

Vizitarea monumentelor istorice

Participarea la sărbători și evenimente locale

18-29 de ani 49% 47% 29% 26%30-39 de ani 21% 18% 14% 16%40-49 de ani 17% 13% 23% 21%50-64 de ani 9% 12% 19% 21%

65 de ani și peste 4% 11% 15% 16%

Tabelul 4. Distribuția răspunsurilor în funcție de starea civilă

Vizionarea de filme la cinematograf

Vizionarea de spectacole de teatru

Vizitarea monumentelor istorice

Nu se află într-o relație 46% 48% 38%Sunt căsătoriți 42% 39% 56%

Se află într-o relație, dar sunt necăsătoriți 12% 13% 7%


4.5 Topul instituțiilor culturale frecventate

Topul instituțiilor de cultură frecventate diferă de cel al practicilor de consum public. Dacă la nivelul județului Gorj majoritatea instituțiilor sunt frecventate într-o mică măsură (procente cuprinse între 3% și 7%), la nivelul orașului Târgu Jiu se disting în topul preferințelor respondenților Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” (16%), Palatul Copiilor (14%) și Cinematograful din Shopping City (13%).Tabelul 5. Topul instituțiilor culturale frecventate la nivelul județului Gorj și la nivelul orașului Târgu Jiu

Nr. Dintre următoarele instituții culturale din județul Gorj, la care ați fost cel puțin

o dată în ultimele 12 luni?județul

Gorj Târgu Jiu

1 Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” 7% 16%2 Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Naționale 7% 8%

3 Ansamblul Folcloric „Doina Gorjului” 6% 8%4 Biblioteca Județeană „Christian Tell”, Gorj 6% 9%5 Palatul Copiilor 6% 14%6 Cinematograful din „Shopping City

Târgu Jiu” 6% 13%

7 Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” 5% 6%

8 Școala Populară de Artă din Târgu Jiu 5% 7%9 Casa de Cultură a Tineretului Gorj, Târgu Jiu 4% 6%

10 Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu” 4% 3%11 Centrul de Cercetare, Documentare și

Promovare „Constantin Brâncuși” 3% 5%

12 Cinematograful „Sergiu Nicolaescu” 3% 6%13 Orchestra de cameră „Lira Gorjului” 3% 4%

Evenimentele organizate de instituțiile publice de cultură din județul Gorj sunt distribuite uniform în decursul unui an calendaristic și sunt caracterizate de diversitate. De cele mai multe ori sunt rezultatul unui efort de colaborare, ca urmare a unui parteneriat între mai multe instituții. Conform Agendei

Culturale14, evenimentele culturale ale anului 2017 se împart în câteva mari categorii:

1. Artele spectacolului – spectacole de teatru, festivaluri de teatru, teatru de păpuși;

2. Arte vizuale – expoziții de pictură, fotografie, caricatură, tabere de artă plastică;

3. Literatură, carte, tipărituri, creație umoristică – concursuri de lectură, lansări de volume, lecturi publice, simpozioane;

4. Festivaluri muzicale și concerte – concerte educative, religioase, de muzică ușoară, romanțe etc.;

5. Folclor muzical și coregrafic – festivaluri de folclor și muzică populară tradițională;

6. Activități de cercetare, conservare și promovare a tradițiilor și obiceiurilor populare;

7. Meșteșuguri și produse tradiționale – expoziții, târguri, concursuri;

8. Sărbători naționale și internaționale – simpozioane și evocări istorice, arheologie, expoziții fotodocumentare;

9. Sărbători comunitare religioase și laice – nedei, hramuri și bâlciuri; aniversări, întâlniri ale fiilor satului; zilele localității;

10. Moștenirea Brâncuși – activități de cunoaștere a semnificațiilor Ansamblului brâncușian de la Tg. Jiu; manifestări de promovare pe plan național și internațional a Ansamblului brâncușian și a orașului Tg. Jiu ca destinație turistică: mese rotunde, întâlniri de lucru cu diverse categorii de public, expoziții tematice de sculptură, pictură, grafică, desen, fotografie; lansări de carte; concerte; conferințe pe teme brâncușiene;

11. 2017 – Centenar Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jiu;

14 http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Info%20Cultural/Agenda%20culturala%202017.pdf


12. Activități metodice de educație permanentă și non-formală.

În topul evenimentelor culturale consemnate cel mai des de respondenții care locuiesc în Târgu Jiu se află festivaluri organizate de instituțiile culturale publice cel mai des frecventate: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și Palatul Copiilor.

Astfel, Festivalul Național de Muzică Ușoară și Folk „Coloana Infinitului” a fost menționat de 12% dintre respondenți. Organizat de Palatul Copiilor în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Naționale Gorj și Școala Populară de Artă, evenimentul inițiat în 2009 are loc în luna mai și este dedicat copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani, promovând tineri soliști și instrumentiști.15

Un alt eveniment cultural important menționat de respondenți este Festivalul Național de Teatru Zilele Elvira Godeanu (11%), organizat de Teatrul Dramatic Elvira Godeanu tot în luna mai. Fiind de asemenea un eveniment de tradiție, festivalul aduce în atenția publicului din Târgu Jiu atât spectacole din stagiunea curentă a Teatrului Dramatic Elvira Godeanu, cât și spectacole invitate ale altor instituții teatrale din țară.16

Urmează Ziua Internațională a Iei Românești (10%), eveniment care constă în organizarea de expoziții de costume populare, parade, lansări de albume fotografice etc. Ultima ediție a avut loc în luna iunie 2017.

Dintre evenimentele din mediul rural, Nedeia de Sf. Ilie din comuna Polovragi are cea mai mare notorietate în rândul respondenților din Târgu Jiu (9%). Considerată cel mai mare târg de produse tradiționale și desfășurată pe 20 iulie, Nedeia de la Polovragi datează încă din secolul al XVII-lea.17

15 http://www.radiocraiova.ro/festivalul-national-coloana-infinitului/

16 https://elviragodeanu.wordpress.com/

17 http://www.igj.ro/social/nedeia-de-sf-ilie-de-la-polovragi-afla-programul-manifestarilor.html

Tabelul 6. Topul participării la evenimente culturale la nivelul orașului Târgu Jiu

Care sunt evenimentele la care ați participat în ultimele 12 luni în județul Gorj sau în municipiul Târgu Jiu?

(locuitorii orașului Târgu Jiu)

1 Festivalul Național de Muzică Ușoară și Folk „Coloana Infinitului” 12%

2 Zilele Elvira Godeanu. Festival național de teatru 11%

3 Ziua Internațională a Iei Românești 10%

4 Nedeia de Sf. Ilie de la Polovragi 9%

5 Festivalul Cântecului, Jocului și Portului Popular Gorjenesc, Tismana 9%

6 Festivalul Național de Folk și Baladă „Poarta Sărutului” 8%

7 Ziua Culturii Naționale 8%

8 GorjFest. Festivalul Internațional de Arte Vizuale 8%

9 Fiii Gorjului – Întoarcerea acasă 7%

10 Festivalul Cântecului Popular Românesc „Maria Lătărețu” 6%

11 Festivalul Național de dans „Prin dans spre infinit” 6%

12 Festivalul Internațional de Folclor „Acasă la Brâncuși” 5%

13 Târgul Meșterilor Populari din România 4%

14 Festivalul Național de Gimnastică și Dans „Măiastra” 4%

15 Festivalul Interjudețean de folclor pastoral „Urcatul oilor la munte” 4%

16 Săptămâna Națională a Bibliotecilor 4%

17 Salonul Internațional de Caricatură, Târgu Jiu 3%

18 Meleaguri Brâncușiene. Festival – concurs de muzică populară pentru Școlile Populare de Artă 3%

19 Simpozionul Internațional de Sculptură Brâncușiană 3%


4.6 Surse de informare Un loc important în analiza practicii de consum cultural

în spațiul public îl au sursele de informare folosite de public, deoarece consumul depinde și de gradul de informare și promovare atins de instituțiile organizatoare. În ceea ce privește sursele de informare folosite, mass-media clasică rămâne principalul canal preferat de locuitorii județului Gorj, fiind indicat în 42% din cazuri, în timp ce 41% au specificat prietenii, 38% afișele și 31% internetul. Graficul 45. Surse de informare [Ce surse de informare folosiți pentru evenimente culturale la care mergeți în județul Gorj?]

4.7 Creșterea consumului cultural în spațiul public

Este important de aflat ce i-ar face pe respondenți să-și mărească frecvența de participare la evenimente culturale. Mai mult timp liber este principala motivație indicată de respondenți la nivelul județului Gorj pentru implicarea mai mare în activități culturale (29%; 33% la nivelul orașului Târgu Jiu), în timp ce un procent de 39% dintre respondenții din Târgu Jiu își doresc programarea spectacolelor la ore mai accesibile și 31% cunoașterea programului de spectacole pe termen lung (vezi Graficul 46). În aceeași idee, aproximativ 20% dintre participanții la studiu cred ca ar fi necesară o mai bună promovare a spectacolelor și existența unor oferte de bilete promoționale (inclusiv abonamente reduse). Din categoria facilităților puse la dispoziție de instituțiile publice, 20% dintre respondenții din Târgu Jiu au indicat necesitatea existenței parcărilor gratuite în proximitate.


Graficul 46. Creșterea consumului cultural în spațiul public [Ce v-ar determina să mergeți mai des la spectacole / evenimente în județul Gorj?]


Pe de altă parte, conform răspunsurilor la întrebarea Dacă autoritățile din localitatea dvs. (primăria și consiliul județean) ar beneficia de mai mulți bani la buget, în care dintre următoarele domenii ați vrea cel mai mult ca acești bani suplimentari să fie cheltuiți?, locuitorii județului Gorj nu găsesc ca prioritare pentru comunitatea din care fac parte aspecte precum organizarea de evenimente culturale, investiții în infrastructura de agrement sau construirea unui centru cultural multifuncțional, în comparație cu repararea / modernizarea dispensarelor sau spitalelor din localitate, organizarea de programe de formare profesională pentru cei fără un loc de muncă sau repararea / modernizarea școlilor sau liceelor din localitate (vezi Tabelul 7).Tabelul 7. Satisfacția respondenților

Dacă autoritățile din localitatea dvs. (primăria și consiliul județean) ar beneficia de mai mulți

bani la buget, în care dintre următoarele domenii ați vrea cel mai mult ca acești bani

suplimentari să fie cheltuiți? Dar în care domeniu ați vrea cel mai puțin?

Cel mai mult

Cel mai

puțin

1 Protejarea, prezervarea sau reabilitarea clădirilor istorice, monumentelor, siturilor arheologice, cetăților 9% 2%

2 Repararea / modernizarea dispensarelor sau spitalelor din localitate 30% 1%

3 Repararea / modernizarea școlilor sau liceelor din localitate 13% 3%

4 Programe de formare profesională pentru cei fără un loc de muncă 17% 5%

5 Organizare de evenimente culturale 3% 17% 6 Construirea unui centru cultural multifuncțional 3% 13% 7 Investiții în infrastructura de transport 3% 8% 8 Investiții în infrastructura de agrement 2% 13%

9 Investiții în infrastructura culturală (muzee, expoziții, săli de spectacole) 1% 5%

10 Investiții în infrastructura turistică 1% 8% 11 Construirea de parcuri și locuri de joacă pentru copii 2% 4%

12 Adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități 4% 2%

13 Crearea de spații de socializare pentru vârstnici 6% 3% 14 Crearea de spații de creație pentru copii și tineri 5% 2%

Non-răspuns 3% 15%

Aceste rezultate sunt în concordanță cu analiza descrisă în Tabelul 8, care însumează media notelor acordate de respondenți în funcție de satisfacția în ceea ce privește diverse aspecte sociale. Sistemul medical (spitale, policlinici), Sistemul public de învățământ și Spațiile verzi și parcurile înregistrează scoruri mici. Tabelul 8. Percepția respondenților asupra domeniilor de investiție din bugetul de stat

Dvs., personal, cât sunteți de satisfăcut(ă) de următoarele aspecte ale vieții din localitatea în care trăiți? Vă rugăm să acordați o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „total

nesatisfăcut”, iar 10 înseamnă „total satisfăcut”Medie

Situația clădirilor istorice (aspect, întreținere) 9

Prețurile activităților sau evenimentelor culturale disponibile pentru publicul larg 9

Diversitatea activităților sau evenimentelor culturale disponibile pentru publicul larg 8,6

Situația clădirilor din afara centrului localității (în cartiere, de exemplu; aspect, întreținere) 8,4

Numărul de evenimente culturale desfășurate în afara centrului localității (în cartiere, de exemplu) 7,9

Situația spațiilor publice (piețe publice, zone pietonale etc.) 7,4

Situația serviciilor sociale (de exemplu: de îngrijire a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor în vârstă, de sprijin al persoanelor aflate în dificultate economică etc.)

7,4

Siguranța personală atunci când sunteți în afara casei (pe stradă, la cumpărături etc.) 7,2

Sistemul public de învățământ 7,2

Facilitățile de practicare a sportului și a activităților de recreere fizică (de exemplu: săli / terenuri de sport) 7,1

Sistemul public de transport în comun 6,9

Facilitățile pentru activități culturale (muzee, biblioteci, săli de spectacole, cinema etc.) 6,8

Situația străzilor (întreținerea lor) 6,7

Spațiile verzi și parcurile 6,2

Sistemul medical (spitale, policlinici) 6,0

42 Școala Populară de Artă

5. școala populară de artă Această secțiune este dedicată analizei notorietății Școlii

Populare de Artă și a profilului respondenților care au auzit de Școala Populară de Artă. De asemenea, vom realiza prezentarea celor mai dorite cursuri de formare la care oamenii și-ar dori să participe și a principalelor aspecte care contează atunci când oamenii aleg să participe la un curs de formare.

Un procent mare (70%) dintre locuitorii din județul Gorj au auzit despre Școala Populară de Artă, ceea ce indică faptul că instituția este foarte cunoscută în rândul populației. Indiferent dacă au participat la un curs de formare sau au participat la un eveniment organizat de Școală, procentul celor care cunosc instituția indică un nivel ridicat de notorietate.

Graficul 47. Notorietatea Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu

Figura 1. Topul cursurilor cu cel mai ridicat nivel de atractivitate (la nivelul întregului eșantion)

Din punctul de vedere al principalelor cursuri la care oamenii și-ar dori să participe, pe primul loc se află cel care dezvoltă abilități de țesături tradiționale. Pe următoarele trei

poziții au fost menționate cursurile de canto (muzică populară, muzică clasică și muzică ușoară). Pe ultima poziție în topul preferințelor respondenților se află cursurile de actorie.

43Școala Populară de Artă

În ceea ce privește cele mai importante aspecte care contează atunci când oamenii aleg un curs de formare, calitatea serviciilor oferite este pe primul loc. Pe a doua poziție

se află prețul, iar sălile unde se desfășoară cursurile sau orele la care se desfășoară sunt pe locul al treilea în topul aspectelor de care oamenii țin cont pentru a participa sau nu la un curs.

Graficul 48. Cele mai importante aspecte în ceea ce privește un curs de formare (procentele prezentate în grafic reprezintă răspunsurile „da”)

5.1 Profilul respondenților în rândul cărora Școala Populară de Artă are notorietate

Profilul prezentat mai jos a fost realizat luând în considerare populația care a declarat că a auzit despre Școala Populară de

Artă și despre activitatea ei. Au fost selectate cazurile care au răspuns afirmativ. În general, persoana care reprezintă cel mai mare potențial pentru a fi receptivă la activitățile pe care le desfășoară Școala Populară de Artă are cel puțin 40 de ani, este femeie, locuiește în egală măsură și în mediul urban, dar și în mediul rural, are cel puțin studii medii, iar în prezent este activă pe piața muncii. Din perspectiva preferințelor și a activităților

44 Școala Populară de Artă

de consum cultural, preferă mai degrabă evenimente ale artelor spectacolului. În spațiul domestic, folosește radioul des pentru a asculta muzică sau pentru a se informa despre evenimentele locale sau naționale. Consumă în egală măsură programe de la televizor. Preferă mai puțin lectura. Din punctul de vedere al gusturilor muzicale, cel mai des ascultă muzică populară, etno, dar și pop autohtonă. În general, apreciază producțiile muzicale românești. Utilizează internetul în fiecare

zi pentru a accesa rețele de socializare și pentru a comunica cu familia sau prietenii. Nu folosește foarte des serviciul de e-mail. Dintre activitățile de consum în spațiul domestic, mai degrabă preferă muzica decât producțiile cinematografice. De altfel, nici nu obișnuiește să frecventeze foarte des sălile de cinema. Mai degrabă preferă activitățile în aer liber, în spații deschise. Obișnuiește să iasă în cafenele, baruri și restaurante și frecventează mallurile de câteva ori pe lună.

• Are între 40 și 65 de ani

• Este căsătorit

• Este femeie

• Are studii medii și peste medii

• Este angajat, cu carte de muncă

• Locuiește în mediul urban, dar și rural

• Preferă mai degrabă consumul de evenimente din categoria artelor spectacolului

• În ultimele 12 luni a folosit zilnic radioul pentru a asculta muzică sau pentru a asculta știri

• Se uită zilnic la TV pentru a vedea filme sau seriale sau emisiuni de divertisment sau știri

• În ultimele 12 luni a privit zilnic la televizor pentru a urmări emisiuni culturale

• Consumă cel mai des muzică și mai puțin lectură

• Cel mai des ascultă muzică populară, etno și pop autohtonă

• Folosește internetul zilnic pentru a utiliza rețele de socializare și pentru a comunica cu familia și mai rar pentru utilizarea serviciului de e-mail

• Folosește internetul pentru a urmări pe YouTube spectacole și concerte

• Nu este consumator de filme la cinematograf

• Frecventează spațiile verzi, parcurile, grădinile

• Merge la mall o dată la câteva săptămâni

• Frecventează cafenele, baruri, restaurante

• A mers de câteva ori să danseze în ultimele 12 luni

45Concluzii

6. Concluzii

6.1 Identitate națională și Centenarul Marii Uniri

¾ Din punctul de vedere al autoidentificării (sub)naționale, majoritatea populației din județul Gorj consideră importante identitățile locale, județene și naționale și într-o mai mică măsură identitatea asociată regiunii istorice (Oltenia). În același timp, pentru trei sferturi dintre respondenți, identitatea culturală a județului este definită prin Constantin Brâncuși și operele sale.

¾ Deși consideră importante tradițiile și obiceiurile, populația gorjeană nu are o raportare exclusiv conservatoare cu privire la aceste elemente. Respondenții au exprimat un nivel ridicat de acceptare a tradițiilor și a obiceiurilor altor culturi. Tocmai de aceea, această deschidere culturală ar putea fi valorificată la nivelul evenimentelor și al activităților organizate de instituțiile de cultură din județ.

¾ Există un interes relativ ridicat pentru participarea la evenimentele culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, peste două treimi dintre respondenți declarându-se interesați sau foarte interesați să participe. În ceea ce privește tipurile de evenimente preferate, au fost menționate în special evenimentele cu caracter festiv, evenimentele cultural-educative și evenimentele comemorative. Pentru a răspunde intereselor culturale diferite ale respondenților din diverse grupuri sociale, analizele suplimentare arată că nu este necesară organizarea de multiple evenimente distincte, fiind suficientă o diversificare a activităților culturale incluse în cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri, alături de o facilitare a accesului la astfel de evenimente pentru locuitorii din mediu rural.

¾ Chiar dacă acordă o importanță ridicată protejării patrimoniului cultural construit, populația gorjeană cunoaște beneficiile asociate acestei activități într-o mai mică măsură decât populația națională. Așadar, prin campaniile de promovare sau informare culturală realizate de instituțiile din județ, ar trebui vizată creșterea conștientizării avantajelor asociate protejării patrimoniului cultural construit.

¾ Se observă la nivelul populației din județul Gorj o scădere a transmiterii elementelor de patrimoniu imaterial de la generațiile vârstnice către cele tinere. Tocmai de aceea, instituțiile de educație și cultură din județ ar trebui să remedieze acest declin prin promovarea activă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

6.2 Consumul cultural non-public ¾ Consumul de radio în rândul populației din Gorj este

ridicat. Peste jumătate dintre respondenți folosesc radioul zilnic sau săptămânal pentru a asculta emisiunile de știri. Radioul este printre cele mai importante surse de informare și de divertisment pe care locuitorii din județul Gorj le folosesc frecvent.

¾ Genul de muzică pe care îl preferă respondenții este muzica populară (folclor tradițional).

¾ În ceea ce privește consumul de programe TV, respondenți se uită zilnic la televizor pentru a urmări filme și seriale.

¾ Televizorul este o sursă zilnică prin care au acces la știri și noutăți. Lectura nu este una dintre activitățile preferate de locuitorii din Gorj. Aproape jumătate dintre respondenți nu au citit deloc cărți în ultimele 12 luni.

46 Concluzii

¾ Din punctul de vedere al accesului la noile tehnologii, internetul este unul dintre serviciile IT cu cel mai mare grad de răspândire la nivel național.

¾ În ceea ce privește utilizarea internetului pentru diverse activități, cu cea mai mare frecvență este folosit pentru a accesa rețele de socializare precum Facebook, Twitter, Instagram etc.

¾ Cei mai mulți locuitori din județul Gorj au auzit despre Școala Populară de Artă. Cei care ar dori să participe la un curs ar alege în special cursurile de țesături tradiționale și canto.

6.3 Consumul cultural și participarea la activitățile recreative în spațiul public în județul Gorj

¾ La nivel general, este important de evidențiat existența unei serii de diferențe între rezultatele înregistrate la nivelul orașului Târgu Jiu și cele înregistrate în cazul eșantionul la nivel județean. Astfel, în rândul locuitorilor orașului reședință de județ a rezultat un grad mai mare de participare la activități culturale și recreative în spațiul public.

¾ În concordanță cu rezultatele înregistrate la nivel național18, gradul de participare la activități cu caracter comunitar la nivelul orașului Târgu Jiu este mai ridicat decât gradul de participare la activități cu caracter cultural sau de divertisment. De asemenea, gradul de participare la activități ce implică un stil de viață activ

18 Vezi Despoiu, A-M., Matei, S. ‘Forme de participare la activități culturale și recreative în spațiul public’, în C. Croitoru, A. Becuț (coord.) Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, 2917, pp. 129-165.

este superior atât gradului de participare la activități de divertisment și relaxare, cât și celui de participare la activități culturale.

¾ Instituțiile de cultură care se disting în topul preferințelor respondenților la nivelul orașului Târgu Jiu sunt Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” (16%), Palatul Copiilor (14%) și Cinematograful din Shopping City (13%).

¾ Conform rezultatelor analizei, evenimentele organizate de instituțiile publice de cultură din județul Gorj nu au o notorietate nominală însemnată în rândul locuitorilor. Acest aspect ar putea fi schimbat prin campanii de promovare mai intense realizate de instituțiile din județ.

Referințe bibliografice:

Agenda Culturala 2017, Consiliul Județean Gorj, http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Info%20Cultural/Agenda%20culturala%202017.pdf (accesat în 12 decembrie 2017).

Becuț, A. ‘Patrimoniul Cultural Construit. O Analiză a Percepției Populației’, în C. Croitoru, A. Becuț (coord.), Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura între global și local, București, Pro Universitaria, 2015, pp. 99-138.

Billiet, J., ‘Questions about National, Subnational and Ethnic Identity’. European Social Survey, [website], 2007, http://www.europeansocialsurvey.org/docs/methodology/core_ess_questionnaire/ESS_core_questionnaire_national_ethnic_identity.pdf, (accesat în 12 decembrie 2017).

European Values Study 2008: Romania (EVS 2008). GESIS Data Archive, Cologne.

ZA4773 Data file Version 1.1.0, doi:10.4232/1.10168.Despoiu, A-M., Matei, S. ‘Forme de participare la activități

culturale și recreative în spațiul public’, în C. Croitoru, A. Becuț (coord.) Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, 2917, pp. 129-165.

47ANEXE

7. aneXe Graficul 49. Frecvența cu care respondenții vizionează filme pe DVD / Blu-ray

[În ultimele 12 luni, cât de des aţi vizionat filme pe DVD / Blu-ray?]

Graficul 50. Frecvența cu care respondenții joacă jocuri pe calculator / laptop sau consolă [În ultimele 12 luni, cât de des ați jucat jocuri pe calculator / laptop sau consolă?]

Graficul 51. Accesul respondenților la aparate foto digitale [În prezent, aveți în gospodărie un aparat foto digital?]

TiTlul lucrării care va fi secțiune în carTeEdiția 2017

Autori: Autor Unu, Autor Doi, Autor Trei

școala populară de artă – o analiză de tip focus-grup

Autor: Ioana Ceobanu

Cuprins

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

2. Contextul cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

3. Metodologia cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

4. Principalele rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

4.1 Analiza profilului participanților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

5. Principalele caracteristici ale participanților la focus grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

6. Interacțiunea participanților cu serviciile Școlii Populare de Artă . . . . . . . . . . . . . . . 59

6.1 Caracterizare generală a Școlii Populare de Artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 606.2 Nivelul de satisfacție în raport cu Școala Populară de Artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 606.3 La ce și-ar dori să participe pe viitor beneficiarii și non-beneficiarii Școlii Populare de Artă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 616.4 Măsurarea și identificare celor mai importante aspecte în raport cu Școala Populară de Artă din punct de vedere organizatoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

7. Așteptări și recomandări ale participanților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

8. Descrierea imaginii și a poziționării Școlii Populare de Artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

9. Profilul perceput al beneficiarului și al non-beneficiarului în viziunea participanților la focus grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

10. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

53Introducere

1. Introducere Acest raport reprezintă identificarea și analiza profilului

beneficiarilor și al non-beneficiarilor serviciilor culturale oferite de Școala Populară de Artă din Tg. Jiu (Gorj). Acest raport vine în sprijinul înțelegerii profilului beneficiarilor și al non-beneficiarilor cu privire la serviciile și evenimentele culturale oferite de Școala Populară de Artă, pentru că instituția nu a beneficiat până în prezent de o analiză aprofundată și detaliată a beneficiarilor săi sau a poziționării sale în rândul instituțiilor publice de profil. Principalele obiective ale studiului sunt identificarea nivelului de satisfacție a oamenilor în raport cu Școala Populară de Artă și identificarea nevoilor și așteptărilor lor în raport cu oferta culturală a Școlii. Scopul principal al cercetării este îmbunătățirea ofertei și a activității Școlii Populare de Artă.

Importanța realizării acestui studiu de consum a reieșit din următoarele nevoi specifice ale instituției:

¾ Lipsa unor statistici sau studii de consum care să identifice potențialii beneficiari ai instituției;

¾ Lipsa cunoașterii aprofundate a categoriilor de beneficiari, care s-a făcut până în prezent strict prin intermediul interogării bazei de date care cuprinde cursanții înscriși la disciplinele predate;

¾ Lipsa unor studii care să identifice categoriile de beneficiari ai instituției;

¾ Lipsa informațiilor cu privire la poziționarea instituției și așteptările reale ale grupului țintă;

¾ Planificarea unui astfel de studiu prin planul de management.

Principalele beneficii pe care le aduce studiul de față:

• Identificarea și înțelegerea aprofundată a profilului beneficiarilor Școlii Populare de Artă;

• Cunoașterea nevoilor și a așteptărilor beneficiarilor;

• Identificarea nivelului de satisfacție a beneficiarilor;

• Dezvoltarea unor strategii de fidelizare a beneficiarilor pe termen lung prin înțelegerea nevoilor și a așteptărilor;

• Conturarea profilului beneficiarilor și al non-beneficiarilor în raport cu Școala Populară de Artă;

• Identificarea poziționării Școlii Populare de Artă în raport cu principalii competitori;

• Înțelegerea imaginii instituției în raport cu beneficiari sau potențiali beneficiari;

• Posibilitatea instituției de a-și adapta oferta de servicii și evenimente culturale pentru beneficiarii existenți;

• Posibilitatea instituției de a-și adapta sau crea oferta de servicii și evenimente pentru potențialii beneficiari;

• Înțelegerea punctelor forte și a celor slabe ale instituției, prin prisma beneficiarilor;

• Capacitatea de îmbunătățire a imaginii instituției în funcție de obiectivele sale;

• Identificarea canalelor și a mijloacelor optime de comunicare și promovare;

• Dezvoltarea unor strategii ale instituției pe termen mediu și lung;

• Stabilirea principalelor direcții pe care instituția le poate aborda pe viitor, din punctul de vedere al programelor, al evenimentelor și al serviciilor pe care le oferă;

• Optimizarea capacității de a atrage segmente noi și mai multe de public și beneficiari.

54 Contextul cercetării

2. Contextul cercetării Școala Populară de Artă din Tg. Jiu, conform descrierii din

Raportul de activitate privind evaluarea managementului 20161, este „unul dintre operatorii culturali de drept public din județ, care oferă servicii culturale comunității gorjene. Activitatea specifică a instituției se circumscrie ariei de educație permanentă și formare continuă de interes comunitar, în afara sistemelor formale de educație în domeniul artelor scenice și vizuale, populare sau culte, în cel al meșteșugurilor tradiționale, alături de conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial al zonei. De asemenea, instituția oferă produse și servicii culturale diverse pentru comunitate. În acest sens, Școala Populară de Artă este unul dintre principalii furnizorii de evenimente culturale cuprinse în Agenda Culturală a Consiliului Județean Gorj. Evenimentele organizate sunt realizate în parteneriat cu instituțiile publice din municipiu și județ care se adresează aceleiași comunități.”

Preferințele și obiceiurile de consum ale oamenilor s-au schimbat în ultimii ani. Nevoia de cercetare a profilului beneficiarilor este reală și necesară, cu atât mai mult cu cât trebuie să ținem cont de rapiditatea cu care se schimbă opțiunile și preferințele de consum ale oamenilor, în special ale tinerilor. Instituțiile publice de cultură sunt într-o permanentă competiție cu toate activitățile de petrecere a timpului liber la care oamenii au acces. În agenda de posibile activități ale oamenilor, tehnologia și dispozitivele tehnologice ocupă tot mai adesea un loc fruntaș în topul preferințelor de consum și de petrecere a timpului. Instituțiile publice trebuie să țină cont de noile tehnologii. Dezvoltarea tehnologiei oferă o diversitate mare de opțiuni

1 Bratu, Alexandru, Raport de activitate privind evaluarea managementului Școlii Populare de Artă Târgu Jiu în perioada 01.01.2016-31.12.2016

de divertisment și de petrecere a timpului liber. Acest fapt reprezintă o provocare pentru instituțiile publice de cultură, care concurează cu noile tehnologii pentru bugetul de timp și bugetul de cheltuieli ale oamenilor.

Așteptările beneficiarilor au crescut tot mai mult în ultimii ani, iar cerințele acestora supun instituțiile la noi provocări și strategii. Serviciile și ofertele culturale ale instituțiilor trebuie să fie tot mai diversificate, inedite și specifice cerințelor punctuale ale beneficiarilor. Poziționarea și imaginea instituției, atât în privința beneficiarilor, cât și în raport cu ceea ce reprezintă concurența, se pot realiza prin studii precum cel de față, prin identificarea punctelor tari și a celor slabe care pot da direcția unor strategii de marketing, în vederea optimizării activității instituționale. Analiza profilului beneficiarului este relevantă pentru întărirea capacității instituției de a dezvolta noi programe și oferte destinate fie publicului general, fie celui nișat. Segmentarea beneficiarilor reflectă capacitatea instituției de a-și optimiza resursele și de a ținti potențialii beneficiari prin comunicare și marketing de imagine. Capacitatea de adaptare a instituției este importantă pentru reținerea și fidelizarea beneficiarilor pe termen mediu și lung.

55Metodologia cercetării

3. metodologia cercetăriiStudiul privind activitatea Școlii Populare de Artă Tg. Jiu a

avut următoarele obiective de cercetare:I. Cunoașterea publicului / beneficiarului

Întrebări de cercetare:1. Cine sunt beneficiarii serviciilor și evenimentelor

oferite de Școala Populară de Artă? 2. Cine sunt non-beneficiarii serviciilor și evenimentelor

oferite de Școala Populară de Artă?3. Care sunt principalele activități de timp liber,

principalele hobby-uri și principalele locuri unde preferă să își petreacă timpul?

4. Ce înțeleg și cum se raportează la sintagmele „timp liber”, „distracție”, „recreere”?

II. Informații despre interacțiunea participanților la focus grup cu serviciile și evenimentele Școlii Populare de Artă

A. Beneficiari

Întrebări de cercetare: Care sunt principalele motive pentru care au apreciat

Școala Populară de Artă ale celor care au luat contact cu instituția?

Care este nivelul de satisfacție referitor la serviciile și evenimentele Școlii Populare de Artă?

Care au fost evenimentele sau cursurile le care au participat până în prezent beneficiarii?

Dacă au participat singuri sau însoțiți de familie sau prieteni?

Ce a contat cel mai mult atunci când au ales să participe?

La ce și-ar dori pe viitor să participe în cadrul Școlii Populare de Artă?

Dacă au recomandat sau dacă ar recomanda pe viitor serviciile oferite de Școala Populară de Artă?

B. Non-beneficiari

Întrebări de cercetare: 1. Care este intenția de a participa pe viitor la

evenimente sau cursuri oferite de Școala Populară de Artă?

2. Cum apreciază specificul ofertelor culturale ale Școlii Populare de Artă, la care ar prefera pe viitor să participe?

3. Care au fost principalele motive pentru care nu au participat până în prezent (identificarea principalelor impedimente și alcătuirea unei listări a acestora în raport cu frecvența menționării lor și importanța percepută)?

4. Ce ar conta cel mai mult pentru ca non-beneficiarii să participe pe viitor?

56 Metodologia cercetării

III. Măsurarea și identificarea celor mai importante aspecte în raport cu Școala Populară de Artă din punct de vedere organizatoric

Întrebări de cercetare:1. Cât de mult contează costurile sau prețul?2. Cât de mult contează facilitățile de plată (oferte,

reduceri, plată eșalonată, abonamente)?3. Cât de mult contează sălile, spațiile, confortul

spațiilor?4. Cât de mult contează tipul de curs / programul?5. Cât de mult contează calitatea personalului

(formatori / profesori, angajați, personalul Școlii)?6. Cât de mult contează accesibilitatea spațiului /

locația?7. Cât de mult contează orele de desfășurare?8. Cât de mult contează calitatea serviciilor oferite?9. Cât de mult contează aplicabilitatea / aspectul

practic al serviciilor oferite (din punctul de vedere al dezvoltării personale, importanță pentru viață / carieră)?

IV. Așteptările și recomandările participanților la grup cu privire la Școala Populară de Artă

Întrebări de cercetare:

1. Ce recomandări de îmbunătățire pentru următoarele aspecte în raport cu participarea au avut?

¾ Spațiul unde se desfășoară activitățile;

¾ Locația;

¾ Comunicarea, promovarea evenimentelor sau a serviciilor;

¾ Personalul Școlii Populare de Artă (profesori, angajații instituției etc.);

¾ Prețul;

¾ Perioada în care se desfășoară (săptămânal / weekend, orele de desfășurare, perioada anului);

¾ Tipurile de programe / ofertă (adulți, tineri, copii, seniori);

¾ Aparatura tehnică / dotările Școlii (studio, instrumente muzicale etc.).

2. Care sunt principalele așteptări pe care le aveți de la participarea la un curs în cadrul Școlii Populare de Artă?

V. Descrierea imaginii și a poziționării Școlii Populare de Artă

Întrebări de cercetare:1. Care este primul lucru la care se gândesc

participanții cu privire la sintagma „Școala Populară de Artă”?

2. Care sunt principalele atribute ale Școlii Populare de Artă?

3. Care este imaginea percepută a Școlii Populare de Artă în raport cu beneficiari și non-beneficiari?

4. Care este profilul potențial al beneficiarului și al non-beneficiarului Școlii Populare de Artă?

57Principalele rezultate

4. principalele rezultate

4.1 Analiza profilului participanților

4.1.1 Structura grupului intervievat

Selecția participanților în cadrul focus grupului a fost realizată cu ajutorul și în permanent dialog cu beneficiarul acestui studiu. Discuția cu grupul de participanți a fost realizată pe baza unui ghid de focus semistructurat. Locul de desfășurare a discuției a fost orașul Tg. Jiu, într-un spațiu selectat de beneficiar. Durata discuției a fost de două ore, timp în care moderatorul a obținut informații de la fiecare participant din cadrul grupului. Grupul a fost format din 11 participanți, cu reședința permanentă în județul Gorj.

Structura socio-demografică a grupului analizat:Din punctul de vedere al reședinței: ¾ Persoane cu rezidența în județul Gorj ¾ Persoane care locuiesc în zona urbană, dar și în zona

rurală Din punctul de vedere al genului: ¾ Persoane de gen feminin și masculin

Din punctul de vedere al vârstei: ¾ Persoane tinere, adulte și seniori ¾ Persoane din categoriile de vârstă 16-64 de ani Din punctul de vedere al statusului marital: ¾ Persoane care au copii, dar și persoane care nu au

copii ¾ Persoane căsătorite și necăsătorite Din punctul de vedere al statusului ocupațional: ¾ Persoane active pe piața muncii ¾ Persoane care nu mai sunt active pe piața muncii ¾ Cu următoarele statusuri ocupaționale: ingineri,

cadre universitare, cadre din mediul preuniversitar, persoane fără ocupație, elevi (la licee cu profil teoretic și practice), studenți, cu profesii în domeniu artistic.

Din punctul de vedere al educației: ¾ Persoane cu studii medii ¾ Persoane cu studii superioare Din punctul de vedere al veniturilor: ¾ Persoane cu venituri medii și peste medie

Profilul general al beneficiarilor (care au luat contact cu Școala Populară de Artă în trecut / încă sunt în contact)

¾ Persoane adulte, cu copii ¾ Persoane căsătorite ¾ Locuiesc și în zona urbană, dar și în zona rurală ¾ Mai degrabă interesate de hobby-uri și activități

în cadrul gospodăriei, dar și activități în aer liber ¾ Persoane interesate mai degrabă de artele

spectacolului

Profilul general al non-beneficiarilor (care nu au luat niciodată contact cu Școala Populară de Artă)

¾ Elevi și studenți ¾ Femei și bărbați ¾ Persoane necăsătorite ¾ Locuiesc mai degrabă în zona urbană ¾ Persoane care practică sport / activități în aer liber ¾ Persoane cu hobby-uri și din sfera artelor ¾ Persoane interesate mai degrabă de artele vizuale

58 Principalele caracteristici ale participanților la focus grup

5. principalele caracteristici ale participanților la focus grup

• Persoane active, care au hobby-uri, dar și persoane care se ocupă de educația minorilor din cadrul familiei de proveniență

• Participă des la activități culturale – în special la evenimente din domeniul artelor vizuale și al artelor spectacolului

• Realizează frecvent activități de agrement (munte, plimbări în parc) – în special persoanele adulte și seniorii

• Realizează activități sportive, în special tinerii de genul masculin

• Activitățile de timp liber: consum cultural, activități în aer liber, activități realizate alături de familie

• Pentru persoane adulte și seniori sunt mai degrabă atractive spectacolele de divertisment ce cuprind muzică folclorică și populară, dansuri populare și tradiționale, activități de lucru manual, meșteșuguri etc.

• Pentru persoanele tinere sunt mai degrabă atractive activitățile legate de fotografie, design vestimentar, instrumente muzicale (chitară, orgă)

• Persoanele adulte și seniorii preferă mai degrabă activitățile realizate în grup, fie alături de familie, fie alături de alte persoane consumatoare, dar cu care au deja o legătură sau o conexiune

• Persoanele tinere preferă mai degrabă activitățile în grupuri mici sau individual

• Persoanele adulte și seniorii sunt mai degrabă atrași și sunt consumatori de arte ale spectacolului, muzică și dans

• Persoanele tinere sunt mai degrabă atrase de arte vizuale (pictură, artă decorativă, design, grafică, foto)

• Sunt persoane care au luat contact cu Școala Populară de Artă în trecut

• Sunt persoane care au luat contact cu Școala Populară de Artă în trecut, dar sunt în contact și în prezent

• Sunt persoane care nu au luat niciodată contact cu Școala Populară de Artă

Grupul de participanți la focus grup a fost unul eterogen, cu persoane din toate categoriile amintite anterior. În general, participanții, atât beneficiari, cât și non-beneficiari ai Școlii Populare de Artă, sunt consumatori de cultură; sunt persoane care au declarat că iau contact frecvent cu evenimente culturale sau manifestări artistice și sunt consumatori frecvenți de cultură, sunt persoane foarte active, care au hobby-uri și pasiuni în special din zona artelor.

Din punctul de vedere al importanței timpului liber, toți respondenții au apreciat importanța acestuia. În cadrul discuției, au fost rugați să menționeze care sunt principalele activități de timp liber sau hobby-uri pe care le desfășoară regulat.

ACTIVITĂȚI DE TIMP LIBER ALE BENEFICIARILOR ¾ Vizionarea de emisiuni de divertisment la televizor ¾ Excursii, plimbări în aer liber, parcuri ¾ Participarea la spectacole de muzică ¾ Participarea la spectacole de teatru

¾ Participarea la spectacole de operă și operetă ¾ Creșterea și educarea minorilor ¾ Lectură ¾ Grădinărit ¾ Activități destinate îngrijirii gospodăriei

59Interacțiunea participanților cu serviciile Școlii Populare de Artă

6. Interacțiunea participanților cu serviciile școlii populare de artă

Cei mai mulți dintre participanții la focus grup au luat până în prezent contact cu serviciile și evenimentele Școlii Populare de Artă. Dintre cei care au participat la cursurile oferite de Școală, majoritatea au recomandat-o și altor persoane. Cei care au nepoți sau minori în familie au ales să îi îndrume pe aceștia către un curs al Școlii. Contactul cu Școala a fost de cele mai multe ori unul care, odată început, nu s-a încheiat, pentru cei mai mulți, nici până în prezent. Pentru o parte dintre respondenți, Școala reprezintă un spațiu al socializării și al interacțiunii cu grupul de prieteni sau cunoscuți. Pentru majoritatea dintre ei, Școala este un spațiu de relaxare, divertisment, informare și consum cultural permanent. Unii dintre respondenți au luat contact cu Școala Populară prin intermediul prietenilor sau al familiei. Pentru unii dintre cei care au participat în trecut, dar nu mai participă sau au renunțat la cursuri, principala piedică a fost faptul că nu au putut continua un traseu artistic într-un cadru educațional formal. De altfel, cei mai mulți respondenți au declarat că Școala reprezintă o rampă de lansare pentru cei care vor să urmeze o carieră artistică.

„Sunt și am rămas legată de Școală… pentru că am prieteni acolo. Când începi la Școala Populară de Artă, rămâi cumva legat de ea. (…) Nu există să ne vedem și să nu rămânem și la o cafea. Poate fi și este o rampă de lansare pentru profesie.”

Cei care au finalizat în trecut un curs în cadrul Școlii și au în continuare legătură cu instituția au menționat evenimentele pe care le realizează ca principalele motive pentru care Școala a devenit un spațiu unde consumă cultură cu regularitate. Am putea spune chiar că, în cazul respondenților care au în îngrijire copii mici sau adolescenți, acest obicei este „o moștenire” pe care o transmit mai departe, în sensul de formare sau îndrumare din punct de vedere artistic. Aceștia au menționat că, în unele cazuri, au luat în considerare înscrierea copiilor la cursuri, încă de la vârste mici (6 ani). În acest sens, putem afirma că Școala oferă un cadru larg și permisiv de formare și educație non-formală pentru generații foarte diferite. Dintre cei din categoria de vârstă de peste 50 de ani, o parte au ales să își îndrume copiii către cursurile Școlii, iar o parte s-au înscris și ei, la rândul lor, la un curs.

Dintre cei care nu au luat contact, până în prezent, cu Școala Populară de Artă, cei mai mulți nu au făcut-o pentru că nu auzit niciodată de cursurile sau evenimentele pe care le oferă. Întrebați de motivele pentru care nu au luat contact până în prezent, nu a fost identificată nicio problemă ce ar fi putut avea legătură cu aspecte materiale / financiare sau cu faptul că aceștia ar fi dorit să participe în alte condiții decât cele date din punctul de vedere al locației, al orelor de desfășurare, al tipurilor de cursuri oferite etc. Motivul cel mai des invocat de cei care nu au interacționat cu Școala Populară de Artă a fost

ACTIVITĂȚI DE TIMP LIBER ALE NON-BENEFICIARILOR ¾ Vizionarea de emisiuni de divertisment la televizor ¾ Vizionarea de filme și seriale ¾ Excursii, plimbări în aer liber, parcuri ¾ Ascultarea de muzică în spațiul domestic ¾ Timp petrecut pe internet, IT, informatică

¾ Desen ¾ Chitară ¾ Activități sportive ¾ Lectură ¾ Timp petrecut alături de prieteni ¾ Sport

60 Interacțiunea participanților cu serviciile Școlii Populare de Artă

legat de lipsa de vizibilitate / promovare a instituției, în special pentru categoria tinerilor care nu au regăsit în mediul online sau în cadrul instituției educaționale din care fac parte (școala, liceu etc.) informații sau detalii.

„Mi-ar fi plăcut să merg acolo să cânt, doar că eu nu am auzit de această școală populară. (…) Pentru că nu am cunoscut profilul și nu am știut ce oferă. De obicei mi s-a recomandat Palatul Copiilor, dar nu am fost nici acolo.”Majoritatea non-beneficiarilor au declarat că, dacă ar fi știut

despre Școala Populară de Artă, ar fi participat la cursurile pe care le oferă sau, cel puțin, ar fi căutat mai multe informații despre pachetele de cursuri care se desfășoară în cadrul Școlii Populare de Artă. Cursurile sau evenimentele la care au participat s-au ridicat de fiecare dată la așteptările beneficiarilor.

6.1 Caracterizare generală a Școlii Populare de Artă

Instituția este percepută de către beneficiari ca fiind un spațiu care oferă mai mult decât posibilitatea de a lua contact cu pachetele de cursuri sau cu evenimentele pe care le găzduiește. În acest sens, conform rezultatelor obținute în urma focus grupului, am identificat o serie de alte roluri pe care instituția le îndeplinește, în afara celor asumate prin misiunea și obiectivele sale:

¾ Mediu de socializare ¾ Mediu formator de opinii ¾ Mediu facilitator pentru relațiile intergeneraționale ¾ Mediu facilitator pentru categoria seniorilor ¾ Mediu suplinitor pentru cei interesați să înceapă

o carieră în domeniul artistic (dincolo de educația non-formală)

¾ Mediu suplinitor al lipsei educației formale pentru domeniul artistic din oraș

¾ Mediu de informare

Din acest punct de vedere, constatăm nu doar că obiectivele principale și misiunea instituției sunt îndeplinite, dar că aceasta oferă și o altă paletă de servicii și avantaje conexe pentru beneficiarii săi. Lipsa unei alternative privind educația formală (lipsa instituțiilor de profil din orașul Tg. Jiu) pentru cei care își doresc să acceseze o carieră în domeniul artistic determină instituția să devină și o entitate suplinitoare și percepută diferit de scopul său principal, adică acela de a furniza o alternativă la sistemul formal de educație și formare. Din punctul de vedere al poziționării, instituția este percepută (atât de beneficiari, cât și de non-beneficiari) ca fiind mai degrabă o entitate ce oferă formare sau instruire pentru artiștii locali care fie își doresc să activeze pe piața muncii, fie o fac deja.

6.2 Nivelul de satisfacție în raport cu Școala Populară de Artă

Majoritatea respondenților au declarat că sunt foarte mulțumiți de cursurile și evenimentele pe care le oferă Școala Populară de Artă și ar recomanda și pe viitor evenimentele sau ofertele de cursuri ale Școlii.

Principalele puncte slabe identificate în urma discuției cu participanții la focus grup au fost legate de vizibilitatea, comunicarea și promovarea în spațiul public. Comunicarea și modul în care aceasta este realizată a fost menționată ca având nevoie de îmbunătățiri pe viitor, atât pentru atragerea unui segment nou de beneficiari, cât și pentru cel deja existent. O parte dintre respondenți au recomandat stabilirea unor parteneriate între Școală și alte instituții de educație formală (școli, licee) pentru a atrage mai mulți tineri sau persoane interesate de cursuri. O parte dintre respondenți au declarat că ar fi propice și o colaborare cu ONG-urile culturale din oraș. Pentru categoria adulților a fost propusă colaborarea Școlii cu companii sau organizații private, care ar putea oferi acces către persoanele care ar fi interesate să afle mai multe despre Școala Populară de Artă.

61Interacțiunea participanților cu serviciile Școlii Populare de Artă

„Școala ar trebui să se ducă mai mult în școli. Trebuie să se facă cunoscută mai mult. Ar trebui să fie mai vizibilă și să se ducă în școli și să se promoveze, pentru că Școala nu se duce după potențiali… și trebuie, mai ales, o conlucrare între instituții. Acolo te poți face cunoscut. Instituții precum cele școlare și Școala Populară de Artă trebuie să conlucreze. (…) Când eram copil, a venit Școala după noi la școală, când eram elev.”De asemenea, aproape toți respondenții au punctat faptul

că Școala ar putea să mizeze în comunicarea ofertelor sale și pe aspectul practic al acestor cursuri.

„Școala ar trebui să coboare între tineri și să vină mai aproape de ei și puțin ar trebui să țină cont și de aspectul comercial. Că poți să înveți să coși și apoi poți să îți faci un mic atelier sau o mică afacere. Ar trebui și chestie de marketing…”În afară de nevoia de promovare mai intensă și mai

bine structurată, o parte dintre respondenții care au luat contact cu Școala Populară au declarat că este nevoie și de o îmbunătățire a materialelor de comunicare sau informare pe care Școala le pune la dispoziția beneficiarilor (pliantele, afișele etc.). Cel mai des a fost invocat faptul că materialele de informare sunt foarte aglomerate din punct de vedere vizual și sunt, uneori, greu de citit, chiar și în format electronic.

Din rândul non-beneficiarilor, cel mai des a fost propusă și recomandată o comunicare mai intensă și mai eficientă în mediul online. De la rețele de socializare și până la o comunitate online foarte activă, recomandările non-beneficiarilor au venit mai degrabă prin prisma faptului că Școala are foarte puțină promovare și vizibilitate în mediul online.

„Aș face promovare pe Facebook și să existe o comunitate online și să fie activitate acolo și să vorbească despre ceea ce fac – neapărat prin internet. Am prefera așa pentru tineri – e mult mai ușor așa…”

6.3 La ce și-ar dori să participe pe viitor beneficiarii și non-beneficiarii Școlii Populare de Artă?

Atât beneficiarii, cât și non-beneficiarii Școlii au menționat o serie de cursuri pe care și-ar dori să le urmeze pe viitor. Din categoria artelor spectacolului, baletul pentru tineri și copii a fost menționat cel mai des. Participanții din categoria de vârstă de peste 40 de ani și-au exprimat așteptări în special legate de cursuri din domeniul artelor spectacolului (dans, balet). Pentru categoria tinerilor, cele mai atractive cursuri sunt din zona artelor vizuale și a noilor tehnologii, alături de cursuri de instrumente muzicale. Tinerii au menționat că își doresc să participe la cursuri de fotografie digitală, grafică și design digital, design vestimentar sau design interior. Pentru cursurile din categoria meșteșugurilor tradiționale (țesături, cusături), cele mai interesate sunt femeile cu vârste de peste 50 de ani, care în speță au și făcut aceste activități în trecut, în cadrul unui liceu sau al unei școli de arte și meserii.

¾ Cursuri de balet pentru tineri și copii ¾ Cursuri de fotografie și artă digitală ¾ Grafică și design digital ¾ Design vestimentar ¾ Design interior

6.4 Măsurarea și identificarea celor mai importante aspecte în raport cu Școala Populară de Artă din punct de vedere organizatoric

Pentru această parte a discuției, participanții la focus au fost rugați să aleagă, dintr-o listă de aspecte, care sunt cele mai importante, având posibilitatea să ofere un calificativ de

62 Interacțiunea participanților cu serviciile Școlii Populare de Artă

la 1 la 5, unde 1 reprezintă deloc relevant sau important, iar 5 reprezintă foarte relevant sau important.

Conform figurii de mai jos, cel mai important aspect a fost evaluat ca fiind accesibilitatea spațiului în care se desfășoară activitățile Școlii, în special prin prisma siguranței pe care o oferă o locație centrală sau aproape de mijloacele de transport în comun. Orele de desfășurare au fost considerate importante în special de persoanele active pe piața muncii și care dispun de un buget de timp liber mai mic, iar elevii și studenții au considerat că zilele de weekend ar fi cele mai potrivite pentru ei. Foarte importante au fost și facilitățile de plată. În acest sens, participanții au considerat că este mai important felul în care ei pot plăti pentru serviciile, cursurile sau evenimentele oferite de Școală decât prețul în sine. După cum se poate observa din ierarhizarea de mai jos, prețul a fost evaluat ca

fiind cel mai puțin relevant atât de către beneficiari, cât și de către non-beneficiari. Respondenții tineri care sunt studenți sau elevi au afirmat că preferă să plătească eșalonat cursurile la care participă. Prețul a fost considerat important doar din perspectiva adaptării plății în funcție de vârstă, în sensul în care persoanele tinere sau studenții ar trebui să aibă acces la reduceri mai mari decât persoanele care sunt încadrate pe piața muncii.

Aplicabilitatea sau aspectul practic al cursurilor a fost evaluat ca fiind important. Luând în considerare afirmațiile despre care am vorbit anterior, este destul de relevant pentru participanți să știe că participarea la aceste cursuri le poate oferi o deschidere chiar și din punctul de vedere al unei cariere sau din punctul de vedere al antreprenoriatului.

63Așteptări și recomandări ale participanților

7. așteptări și recomandări ale participanțilorPentru această secțiune din discuție, participanților li

s-a cerut să menționeze cât de importante sunt aspectele enumerate și au fost rugați să ofere o recomandare de îmbunătățire pentru fiecare dintre ele.

Spațiul unde se desfășoară activitățile – Acest aspect a fost evaluat ca fiind foarte important, în special în situația în care, în momentul de față, orașul Tg. Jiu nu mai beneficiază de o sală de spectacole sau o scenă unde oamenii pot participa la evenimente culturale. În același sens, toți participanții au deplâns faptul că lipsa unui spațiu a determinat inclusiv Școala să organizeze evenimente la care nu au putut avea acces.

Locația – Pentru că nu există în prezent o sală pentru evenimentele culturale ale orașului, cei mai mulți dintre cei care vor să participe sunt nevoiți să o facă doar în cadrul Școlii. Una dintre recomandările majorității celor prezenți la discuție a fost utilizarea mai intensă a Caselor de Cultură de pe raza județului pentru a găzdui o parte dintre evenimente. De asemenea, au considerat acest aspect ca fiind foarte important și datorită faptului că există tineri care se deplasează peste 50 de kilometri pentru a participa la cursurile pe care și le doresc.

Comunicarea și promovarea evenimentelor sau a serviciilor – Așa cum am menționat și în secțiunea destinată nivelului de satisfacție, unul dintre punctele slabe ale Școlii Populare de Artă este comunicarea. Respondenții au considerat că ar fi utilă o promovare chiar și prin intermediul reclamelor – pe TV și online – sau comunicarea și promovarea evenimentelor / cursurilor în cadrul altor evenimente, precum Zilele Orașului. Din punct de vedere vizual, cei mai mulți respondenți au considerat importantă îmbunătățirea pliantelor și a afișelor. Din punctul de vedere al tipului de promovare, respondenții au apreciat că ar fi mai degrabă potrivită o comunicare directă și susținută continuu, în special pe internet, unde ar trebui făcute

postări pe rețele de socializare mai des și cu un potențial mai mare de interactivitate între și pentru utilizatori (de exemplu: grupuri online).

„Să facă niște afișe pe care să nu te uiți cu lupa la cine e acolo.”

„Eu am mai intrat pe site… se pot ocupa mai bine de site, în sensul în care este nevoie de postări mai dese, distribuiri. (…) Trebuie mai multă vizibilitate și promovare directă…”

Personalul Școlii Populare de Artă (profesori, angajații instituției etc.) – În raport cu personalul Școlii, toți respondenții au considerat că nu au niciun fel de recomandare de îmbunătățire, fiind foarte mulțumiți de interacțiunea cu aceștia, de modul în care formatorii predau sau de modul cum interacționează cu angajații instituției.

Prețul – Din punctul de vedere al costului și al plății, cel mai important este ca cei interesați să poată plăti etapizat. Niciunul dintre participanți nu a evaluat aspectul costului ca având nevoie de modificări.

Tipurile de programe / ofertă (adulți, tineri, copii, seniori) – Din punctul de vedere al tipurilor de programe, cele mai multe recomandări au venit din partea tinerilor, care au menționat o serie de cursuri pe care ar dori să le urmeze. De asemenea, participanții au menționat că ar fi foarte potrivit ca în cadrul Școlii să fie înființată o sală de lectură sau o sală de proiecție, în special pentru acei copii care vin însoțiți de părinți și care petrec câteva ore așteptându-i să finalizeze cursurile. Pentru părinți sau însoțitori, ar fi practic și util un spațiu sau un tip de activitate care să îi vizeze și pe ei.

Aparatura tehnică / dotările Școlii Populare de Artă (studio, instrumente muzicale etc.) – Din punctul de vedere al

64 Descrierea imaginii și a poziționării Școlii Populare de Artă

dotării Școlii cu aparatură tehnică sau didactică, majoritatea participanților s-au declarat mulțumiți.

Pe lângă recomandările de îmbunătățire a comunicării și a promovării, respondenții au menționat și nevoia unor spații

mai bune pentru evenimentele și spectacolele organizate de Școala Populară de Artă.

„Mai multe spații ar fi nevoie. Evenimentele se desfășoară, dar nu se desfășoară în spații adecvate sau optime, însă continuă să se desfășoare.”

8. descrierea imaginii și a poziționării școlii populare de artă

Pentru această secțiune, respondenții au fost rugați să menționeze primul lucru care le vine în minte atunci când aud sintagma „Școala Populară de Artă”. Participanții la focus grup

au asociat cel mai des Școala cu artă, cultură, distracție și educație. În figura de mai jos sunt listate caracteristicile pe care participanții la focus grup le-au oferit ca răspuns liber.

65Descrierea imaginii și a poziționării Școlii Populare de Artă

Pentru majoritatea respondenților, Școala reprezintă o formă de comuniune și de unitate dincolo de rolul său principal de formare. Pentru o parte dintre respondenții de peste 40 de ani, Școala trebuie să reprezinte și o entitate ce trebuie să păstreze tradițiile, meșteșugurile și valorile tradiționale.

„Tradiționalul și modernul nu se exclud. Se completează foarte bine. Mai ales că toate au în comun arta...” Respondenții au recomandat chiar parteneriate turistice

cu alte entități private sau publice cu scopul de conservare și promovare a identității locale.

„Dacă de exemplu vin niște străini care să viziteze casa lui Brâncuși, ea (referire la o participantă la focus grup care este pasionată de pictură) poate să stea acolo să picteze, spre exemplu. Cum e la Paris, de pictează pe stradă...”Principalii competitori ai Școlii menționați de participanții la

focus grup au fost: Palatul Copiilor, ca alternativă la cursurile pe care le oferă Școala, internetul, rețelele de socializare și dispozitivele mobile (noile tehnologii).

Participanții la focus grup au fost rugați să menționeze principalele atribute ale Școlii Populare de Artă, ce ar trebui să fie Școala Populară și ce nu ar trebui să fie.

Școala ar trebui să fie:• Un „exemplu” – atât pentru cei care au talent, cât și

pentru cei care vor să aibă un loc de muncă pentru viitor. • „O rampă de lansare din punct de vedere profesional

pentru cei ce își doresc o carieră artistică”• „Un spațiu al refugiului”

Școala nu ar trebui să fie:• „Un loc cu oameni ursuzi”• „Anost”• „Un loc unde «să dai cu piatra»”

Școala reprezintă pentru majoritatea celor prezenți la discuție un spațiu al toleranței, al incluziunii și al non-discriminării. Din acest punct de vedere, instituția este un mediu ce potențează, la nivel micro, îndeplinirea unui set de roluri sociale ale culturii:

¾ Formarea și menținerea identității sociale ¾ Construirea coeziunii sociale2 În viziunea participanților la focus grup, Școala Populară de

Artă este definită de următoarele atribute:

Pentru a identifica care sunt principalele aspecte cu care este asociată Școala Populară de Artă, respondenții au fost rugați să ofere o serie o trăsături ale instituției ținând cont de o serie de dihotomii. Tabelul 1. Școala Populară de Artă este un loc unde se întâmplă lucruri...

Mai degrabă... Mai degrabă... – Serioase amuzante

pentru toată lumea – Pentru anumite tipuri de public / oameni

– Creative repetitive

– Antrenante plictisitoare

puține – Multe

– Ieftine / permisibile financiar scumpe

Formale – Non-formale

tradiționale – Moderne

2 Croitoru C., Pălici B., Dinu G., Infrastructura publică și impactul social al culturii, în Croitoru C., Becuț A. Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural. București, Pro Universitaria, 2017, p. 33

66 Profilul perceput al beneficiarului și al non-beneficiarului în viziunea participanților la focus grup

9. profilul perceput al beneficiarului și al non-beneficiarului în viziunea participanților la focus grup

În cadrul acestei secțiuni, participanții la focus grup au fost rugați să ofere un set de trăsături cu privire la beneficiarul și la non-beneficiarul Școlii Populare de Artă. Prin acest exercițiu de imaginație, am dorit să identificăm acele aspecte sau caracteristici cu care Școala este asociată și disociată cel mai mult în spațiul public în percepția oamenilor care au luat și care nu au luat contact cu Școala până în prezent. Scopul conturării acestor profiluri este de a identifica care ar putea fi elementele pe care instituția ar putea miza în procesul de promovare, repoziționare sau comunicare.

În schema următoare sunt prezentate principalele trăsături ale profilului perceput al potențialului beneficiar. Trăsăturile menționate sunt asociate cel mai puternic cu imaginea Școlii Populare de Artă. Majoritatea participanților au apreciat că beneficiarul este mai degrabă femeie, cu vârste cuprinse între 7 și 20 de ani, că locuiește în mediul urban, în general în cartiere de blocuri. Grupul de prieteni este format din persoane care sunt consumatoare frecvente de cultură, fie că vorbim despre consum în spațiul public (teatru, muzee, spectacole), fie în spațiul domestic (de exemplu: lectura). Principalele sale hobby-uri sunt legate de activități artistice – dans, instrumente muzicale, pictură, fotografie etc. Este un consumator frecvent de internet. Contactul cu Școala Populară de Artă s-a datorat în primul rând familiei, care a demarat acest demers, în special pentru copii. Timpul liber și-l petrece cel mai des alături de prieteni sau colegi în parcuri sau în spații deschise. Timpul petrecut alături de prieteni este dedicat în general tot unor activități culturale, iar principalele subiecte de conversație în cadrul grupului sunt legate de lectură, dans, spectacole etc.

67Profilul perceput al beneficiaruluiși al non-beneficiarului în viziuneaparticipanților la focus grup

În figura următoare este descris profilul perceput al non-beneficiarului și sunt prezentate aspectele sau trăsăturile pe care participanții la focus grup le disociază în mare măsură de Școala Populară de Artă. Non-beneficiarul este bărbat, are peste 40 de ani, locuiește în mediul rural, dar și în urban. Este căsătorit și are cel puțin un copil. Este o persoană cu un grup restrâns de prieteni, care au, în general, hobby-uri puține sau deloc. Activitățile comune cu grupul de prieteni sunt mersul în cafenele, puburi, baruri sau restaurante. Cel mai mult timp dintr-o zi obișnuită îl petrece la locul de muncă sau acasă, cu familia. Principalele motive percepute de către participanții la focus grup pentru care non-beneficiarul nu a luat niciodată contact cu Școala Populară de Artă sunt legate de lipsa de informare, lipsa de motivație sau lipsa de curaj. Cel mai mult preferă consumul de programe la televizor, singur sau alături de prieteni / familie. Nu este foarte interesat de cultură sau artă, dar nu este nici dezinteresat complet – este mai degrabă lipsit de motivație sau de încurajarea de a participa la evenimente sau cursuri oferite de Școală.

68 Concluzii

10. ConcluziiTinerii sunt în special tot mai interesați de cursuri sau

evenimente ce integrează noile media / tehnologii. Luând în considerare interesul tot mai ridicat al tinerilor pentru consumul de cultură digitală, trebuie luate în considerare nevoia și dorința lor de a urma cursuri sau de a participa la evenimente care au în centrul interesului tehnologia și noile media.

În ceea ce privește canalele de informare, este evident că tinerii sunt mai degrabă conectați la canale de comunicare din mediul online, iar astfel și interesele lor sunt cu precădere în această zonă.

De asemenea, în cadrul studiului a reieșit importanța majoră ca anumite cursuri (de exemplu: țesături, cusături) să fie actualizate din punctul de vedere al modului în care acestea sunt prezentate, în special pentru categoria tinerilor. Majoritatea respondenților au apreciat faptul că ar fi utilă o modalitate nouă de prezentare a acestor cursuri și de rebranduire a lor, din cauza imaginii cu care sunt asociate în prezent.

Lipsa de atractivitate a fost evaluată de către respondenți ca fiind mai degrabă datorată lipsei de informații suficiente despre aceste cursuri și modului în care ele sunt prezentate, care le creează mai degrabă imaginea unor cursuri „învechite” sau destinate în special persoanelor adulte sau din categoria seniorilor.

Recomandări:

¾ Promovare online

¾ Comunitate activă pe rețele de socializare

¾ Google și publicitate online

¾ SEO (Search Engine Optimization) și SEM (Search Engine Marketing)

¾ Mai multă atractivitate din punct de vedere vizual (comunicate, pliante, afișe, spot publicitar etc.)

¾ Mai multă activitate în spațiul virtual (comunitate online activă)

¾ Newsletter

¾ Videouri de la cursuri / un video blog

¾ Comunicate de presă mai atractive

¾ Promovarea cursurilor cu accent pe aspectele practice ale acestora (de exemplu: aptitudinile dobândite, posibile idei de antreprenoriat etc.)

cifre de consum cultural acasă la brâncuși. titlul ... · în chestionar au fost considerate ca...

Documents