cicatrizarea

38
CICATRIZAREA CICATRIZAREA

Upload: gizi

Post on 24-Jan-2016

23 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CICATRIZAREA. Reprezentarea schematică a cicatrizării. Etapele cicatrizării. COAGULAREA. INFLAMAŢIA. MIGRAREA / PROLIFERAREA Angiogeneză Epitelizare Contractie Fibroplazie. REMODELAREA. Componentele cicatrizării. COAGULAREA. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: CICATRIZAREA

CICATRIZAREACICATRIZAREA

Page 2: CICATRIZAREA

Reprezentarea schematică Reprezentarea schematică a cicatrizăriia cicatrizării

Page 3: CICATRIZAREA

Etapele cicatrizăriiEtapele cicatrizării

INFLAMAŢIA

MIGRAREA / PROLIFERAREAAngiogenezăEpitelizareContractieFibroplazie

REMODELAREA

COAGULAREA

Page 4: CICATRIZAREA

Componentele Componentele cicatrizăriicicatrizării

Page 5: CICATRIZAREA

COAGULAREACOAGULAREASecţionarea vaselorSecţionarea vaselor de sânge duce la: de sânge duce la: agregareagregare plachetară şi plachetară şi

coagularecoagulareÎn urma În urma degranulării trombocitaredegranulării trombocitare se eliberează se eliberează citokinecitokine şi şi factori factori

de creştere:de creştere:PDGFPDGF

TGF – TGF – ββ11IGF 1IGF 1PAFPAFPDEGFPDEGFFibronectinăFibronectinăSerotoninăSerotonină

Formarea Formarea cheagului de fibrinăcheagului de fibrină

Page 6: CICATRIZAREA

O incizie prin toată grosimea pielii provoacă ruptura O incizie prin toată grosimea pielii provoacă ruptura capilarelor şi hemoragie, urmate într-o perioadă de 5-capilarelor şi hemoragie, urmate într-o perioadă de 5-10 minute de vasoconstricţie indusă prin: epinefrină, 10 minute de vasoconstricţie indusă prin: epinefrină, norepinefrină, prostaglandine, serotonină şi norepinefrină, prostaglandine, serotonină şi tromboxani. tromboxani.

Consecinţele vasoconstricţiei sunt: dispariţia sângelui Consecinţele vasoconstricţiei sunt: dispariţia sângelui din plagă, favorizarea agregării plachetare, indusă de din plagă, favorizarea agregării plachetare, indusă de ADP-ul eliberat prin degranulare trombocitară şi ADP-ul eliberat prin degranulare trombocitară şi păstrarea factorilor pro-cicatrizanţi în interiorul plăgii. păstrarea factorilor pro-cicatrizanţi în interiorul plăgii.

Page 7: CICATRIZAREA

Etapa inflamatorie este iniţiată prin eliberarea de Etapa inflamatorie este iniţiată prin eliberarea de numeroase citokine din granulele trombocitelor aderate. numeroase citokine din granulele trombocitelor aderate. Granulele α deţin PDGF, factorul plachetar IV şi TGF-β, Granulele α deţin PDGF, factorul plachetar IV şi TGF-β, în timp ce granulele dense în timp ce granulele dense ββ conţin amine vasoactive de conţin amine vasoactive de tipul: serotonină, histamină. tipul: serotonină, histamină.

PDGF are rol chemoatractant pentru fibroblaşti şi, alături PDGF are rol chemoatractant pentru fibroblaşti şi, alături de TGF-β, este un puternic modulator al sintezei de TGF-β, este un puternic modulator al sintezei acestora. Fibrinogenul este activat la fibrină, esenţială acestora. Fibrinogenul este activat la fibrină, esenţială cicatrizării, fiind principalul component al matrixului pe cicatrizării, fiind principalul component al matrixului pe care vor migra mai târziu celulele inflamatoare, care vor migra mai târziu celulele inflamatoare, trombocitele şi proteinele plasmatice. Îndepărtarea trombocitele şi proteinele plasmatice. Îndepărtarea matrixului de fibrină va împiedica cicatrizarea. Acest matrixului de fibrină va împiedica cicatrizarea. Acest proces debutează imediat post-agresiune şi poate proces debutează imediat post-agresiune şi poate continua timp de câteva zile.continua timp de câteva zile.

Page 8: CICATRIZAREA

INFLAMAŢIAINFLAMAŢIAAtracţia şi activarea celulelor proinflamatoareAtracţia şi activarea celulelor proinflamatoare pătrunse pătrunse

din spaţiul intravasculardin spaţiul intravascular

Neutrofilele:Neutrofilele:fagocitarea bacteriilor şi a matriceifagocitarea bacteriilor şi a matriceiesenţiale numai în cazul plăgilor contaminateesenţiale numai în cazul plăgilor contaminate

Macrofagele:Macrofagele:debridări, turn-over matricialdebridări, turn-over matricialsursa majorităţii factorilor chemoatractanţisursa majorităţii factorilor chemoatractanţiimportante în vindecarea plăgilorimportante în vindecarea plăgilor

Page 9: CICATRIZAREA

În primele 6-8 ore post-agresiune, are loc afluxul masiv al PMN În primele 6-8 ore post-agresiune, are loc afluxul masiv al PMN din spaţiul intravascular spre plagă sub influenţa TGF-β. din spaţiul intravascular spre plagă sub influenţa TGF-β. Aceste celule au rolul de a curăţa suprafaţa plăgii de Aceste celule au rolul de a curăţa suprafaţa plăgii de detritusuri. Numărul lor este maxim la 24-48 de ore de la detritusuri. Numărul lor este maxim la 24-48 de ore de la producerea plăgii şi începe să scadă după 72 de ore. producerea plăgii şi începe să scadă după 72 de ore.

Alţi factori chemotactici eliberaţi local sunt: FGF (fibroblastic Alţi factori chemotactici eliberaţi local sunt: FGF (fibroblastic growth factor), TGFα şi β (transforming growth factors), growth factor), TGFα şi β (transforming growth factors), PDGF, anafilatoxinele C3a şi C5a. Aceşti factori sunt activi PDGF, anafilatoxinele C3a şi C5a. Aceşti factori sunt activi numai la locul injuriei, acţiunea lor fiind limitată prin fagocitarea numai la locul injuriei, acţiunea lor fiind limitată prin fagocitarea de către macrofage sau prin inactivarea lor specifică în de către macrofage sau prin inactivarea lor specifică în ţesuturile indemne adiacente.ţesuturile indemne adiacente.

PMN-urile sunt treptat înlocuite cu monocitele care tisular se PMN-urile sunt treptat înlocuite cu monocitele care tisular se transformă în macrofage ce vor continua curăţarea plăgii şi transformă în macrofage ce vor continua curăţarea plăgii şi producerea factorilor de creştere, TGF, citokine, TNF, PDGF producerea factorilor de creştere, TGF, citokine, TNF, PDGF timp de 3-4 zile. Macrofagele devin modulatoarele proliferării timp de 3-4 zile. Macrofagele devin modulatoarele proliferării endoteliale, având drept consecinţă formarea noilor vase de endoteliale, având drept consecinţă formarea noilor vase de sânge – angiogeneza, ale multiplicării fibrelor musculare sânge – angiogeneza, ale multiplicării fibrelor musculare netede şi ale secreţiei matricei fibroblaştilor.netede şi ale secreţiei matricei fibroblaştilor.

Page 10: CICATRIZAREA

Recrutarea celulelor în Recrutarea celulelor în plagăplagă

Page 11: CICATRIZAREA

Rolul macrofagelorRolul macrofagelorMacrofag

Fagocitoză, funcţii antimicrobiene

•Specii reactive ale oxigenului

•Oxid nitric

Debridarea plăgii

•Fagocitoză

•Enzime: Colagenază Elastază

Recrutare şi activare celulară

•Factori de creştere:PDGF, TGFβ, IGF, EGF

•Citokine: TNFα, IL1, IL6

•Fibronectină

Angiogeneză

•Factori de creştere: FGF, VEGF

•Citokine: TNFα

Reglarea sintezei matriceale

•Factori de creştere:TGFβ, TGF, EGF

•Citokine: TNFα, IL1, IFNγ

•Enzime: Colagenază Arginază

•Prostaglandine: PGE2

Page 12: CICATRIZAREA

GRANULAŢIAGRANULAŢIA

Această etapă este formată din mai multe subetape care Această etapă este formată din mai multe subetape care nu se desfăşoară în perioade de timp distincte, ci nu se desfăşoară în perioade de timp distincte, ci constituie un process continuu. constituie un process continuu.

Subetapele sunt: Subetapele sunt: fibroplaziafibroplaziaformarea matricei formarea matricei angiogenezaangiogenezareepitelizarea reepitelizarea

(Cho, 1998)(Cho, 1998)

Page 13: CICATRIZAREA

FibroplaziaFibroplazia

FIBROBLAŞTIIFIBROBLAŞTII

- - migreazămigrează în plagă şi în plagă şi se multiplicăse multiplică

- populaţia majoritară la marginile plăgii- populaţia majoritară la marginile plăgii

- sintetizează şi depozitează - sintetizează şi depozitează colagenulcolagenul şi şi proteoglicaniiproteoglicanii

Depozitarea MATRICEI este dependentă de Depozitarea MATRICEI este dependentă de oxigenoxigen, , nutrienţinutrienţi şi şi factori de creştere.factori de creştere.

Page 14: CICATRIZAREA

La 5-7 zile postagresiune fibroblaştii migrează în plagă şi La 5-7 zile postagresiune fibroblaştii migrează în plagă şi sintetizează de-novo collagen tip I şi III (fibre de sintetizează de-novo collagen tip I şi III (fibre de reticulină). În primele stadii ale cicatrizării va predomina reticulină). În primele stadii ale cicatrizării va predomina colagenul de tip III, dar acesta va fi înlcuit, în timp, de cel colagenul de tip III, dar acesta va fi înlcuit, în timp, de cel de tip I, mai rezistent. Precursorul comun al tuturor de tip I, mai rezistent. Precursorul comun al tuturor formelor de colagen este tropocolagenul, prelucrat în formelor de colagen este tropocolagenul, prelucrat în reticulul endoplasmic granular prin hidroxilarea resturilor reticulul endoplasmic granular prin hidroxilarea resturilor de prolină şi lisină. Se formează astfel legături S-S ce de prolină şi lisină. Se formează astfel legături S-S ce permit trimerizarea monomerilor de tropocolagen cu permit trimerizarea monomerilor de tropocolagen cu alcătuirea procolagenului ce va fi secretat în spaţiul alcătuirea procolagenului ce va fi secretat în spaţiul extracelular. Aici, peptidazele din membrana celulară extracelular. Aici, peptidazele din membrana celulară clivează lanţurile peptidice terminale, rezultând forma clivează lanţurile peptidice terminale, rezultând forma finală a colagenului.finală a colagenului.

Tot fibroblaştii secretă şi GAG (glicozaminoglicani) – Tot fibroblaştii secretă şi GAG (glicozaminoglicani) – heparan-sulfat, acid hialuronic, keratan-sulfat - şi heparan-sulfat, acid hialuronic, keratan-sulfat - şi fibronectină. Mai mulţi GAG se leagă covalent la o fibronectină. Mai mulţi GAG se leagă covalent la o proteină şi formează PG (proteoglicani) ce se vor depune proteină şi formează PG (proteoglicani) ce se vor depune pe matricea nou-formată.pe matricea nou-formată.

Page 15: CICATRIZAREA

FIBROBLASTMigrare / Proliferare

Migrează din ţesuturile adiacente sub influenţa factorilor de creştere şi a citokinelor: PDGF EGF CTGF Activină

Producerea matricei

•Leagă fibrele de actină de proteinele matricei

•Serveşte drept “schelet”

•Contracţia plăgii

Factori de creştere / citokine

PDGFEGFCTGFActivină

Angiogeneză

Factori de creştere:

PDGF EGF CTGF Activină

Proteaze

•Remodelarea matricei

•Liza resturilor neviabile şi a barierei de fibrină

Page 16: CICATRIZAREA

AngiogenezaAngiogeneza

Formarea noilor vase de sângeFormarea noilor vase de sânge

- începe prin înmugurirea endoteliului vaselor - începe prin înmugurirea endoteliului vaselor vechi rămase la periferia plăgiivechi rămase la periferia plăgii

- acestea cresc centripet sub acţiunea - acestea cresc centripet sub acţiunea atractantă a oxigenuluiatractantă a oxigenului

- vasele imature se vor diferenţia în capilare, - vasele imature se vor diferenţia în capilare, arteriole şi venulearteriole şi venule

- macrofagele şi keratinocitele eliberează - macrofagele şi keratinocitele eliberează stimuli angiogeneticistimuli angiogenetici

Page 17: CICATRIZAREA

Angiogeneza este consecinţa înmuguririi vaselor deja Angiogeneza este consecinţa înmuguririi vaselor deja existente sub acţiunea fibronectinei,a FGF şi a VEGF. existente sub acţiunea fibronectinei,a FGF şi a VEGF. Formarea unei noi reţele vasculare presupune liza Formarea unei noi reţele vasculare presupune liza matricei extracelulare şi a membranei bazale a vechilor matricei extracelulare şi a membranei bazale a vechilor vase, urmată de migrarea, mitoza şi maturarea celulelor vase, urmată de migrarea, mitoza şi maturarea celulelor endoteliale. Celulele endoteliale proliferate leagă fibrina, endoteliale. Celulele endoteliale proliferate leagă fibrina, întărind structura vascularăîntărind structura vasculară

O reţea vasculară puternică, a cărei expresie clinică o O reţea vasculară puternică, a cărei expresie clinică o constituie cicatricea de culoare roşie, este constituie cicatricea de culoare roşie, este indispensabilă pentru susţinerea ţesutului nou format. indispensabilă pentru susţinerea ţesutului nou format. Rolul angiogenezei este de a creşte fluxul sangvin şi Rolul angiogenezei este de a creşte fluxul sangvin şi perfuzia în plagă. Ea încetează odată cu încetarea perfuzia în plagă. Ea încetează odată cu încetarea creşterii necesarului de oxigen şi nutrienţi. Vasele în plus creşterii necesarului de oxigen şi nutrienţi. Vasele în plus vor dispărea treptat prin apoptoză celulară. vor dispărea treptat prin apoptoză celulară.

Page 18: CICATRIZAREA

EpitelizareaEpitelizarea

Acoperirea plăgii cu epiteliu prin proliferarea Acoperirea plăgii cu epiteliu prin proliferarea keratinocitelor din marginile plăgii şi foliculii piloşi rămaşikeratinocitelor din marginile plăgii şi foliculii piloşi rămaşi

Keratinocitele migrează în plagăKeratinocitele migrează în plagă

În timpul şi după migrarea keratinocitelor are loc În timpul şi după migrarea keratinocitelor are loc diferenţierea şi stratificarea noului epidermdiferenţierea şi stratificarea noului epiderm

Epitelizarea este favorizată de mediul umed Epitelizarea este favorizată de mediul umed

Page 19: CICATRIZAREA

Epitelizarea reprezintă formarea epiteliului pe o suprafaţă Epitelizarea reprezintă formarea epiteliului pe o suprafaţă denudată. denudată.

Epitelizarea unei plăgi presupune migrarea celulelor Epitelizarea unei plăgi presupune migrarea celulelor epiteliale epiteliale (keratinocite) (keratinocite) de la un capăt la celălalt al plăgiide la un capăt la celălalt al plăgii, , sub acţiunea EDGFsub acţiunea EDGF, cu formarea la 24, cu formarea la 24--48 de ore a unui 48 de ore a unui strat epitelial subţire cu rol de barieră între plagă şi mediul strat epitelial subţire cu rol de barieră între plagă şi mediul extern. extern.

Celulele epiteliale migratoare suferă modificări ce le permit Celulele epiteliale migratoare suferă modificări ce le permit ruperea joncţiunilor intercelulare şi desprinderea de ruperea joncţiunilor intercelulare şi desprinderea de membrana bazală. După eliberare încep migrarea către membrana bazală. După eliberare încep migrarea către centrul plăgii prin legarea la filamentele de actină existente. centrul plăgii prin legarea la filamentele de actină existente.

Celulele epidermale secretă colagenaze care stimulează Celulele epidermale secretă colagenaze care stimulează producerea de plasmină, aceasta la rândul ei declanşând producerea de plasmină, aceasta la rândul ei declanşând dezintegrarea cheagului de fibrină.dezintegrarea cheagului de fibrină.

După completarea epitelizării, celulele epidermale îşi reiau După completarea epitelizării, celulele epidermale îşi reiau funcţiile şi aspectul obişnuitfuncţiile şi aspectul obişnuit..

Page 20: CICATRIZAREA

KERATINOCITMigrare / Proliferare

Integine

Formarea Matricei extracelulare

•Formarea matricei

•Formarea membranei bazale

Produce factori de creştere şi citokine

VEGFTGFαPDGFPD-ECGF

Angiogeneză

Chemoatractanţi VEGF KGF

Eliberează proteaze

Liza ţesutului neviabil şi a barierei de fibrină

Page 21: CICATRIZAREA

Vindecarea poate fi întârziată prinVindecarea poate fi întârziată prin::

IschemieIschemie

Mediu uscatMediu uscat

InfecţiiInfecţii

Corpi străiniCorpi străini

Terapie cu anti-inflamatoareTerapie cu anti-inflamatoare

Deficienţe nutriţionaleDeficienţe nutriţionale

Page 22: CICATRIZAREA

Remodelarea Remodelarea După a treia săptămână de la producere, plaga suferă După a treia săptămână de la producere, plaga suferă fenomene de restructurare ce pot continua chiar şi ani fenomene de restructurare ce pot continua chiar şi ani după momentul iniţial.după momentul iniţial.

Colagenul este degradat şi resintetizat, astfel încât apar Colagenul este degradat şi resintetizat, astfel încât apar modificări numai în poziţionarea sa. modificări numai în poziţionarea sa.

Contracţia plăgii este un proces datorat proliferării unor Contracţia plăgii este un proces datorat proliferării unor structuri specializate, numite miofibroblaşti, cu funcţii structuri specializate, numite miofibroblaşti, cu funcţii similare fibrelor musculare netede. Contracţia notabilă similare fibrelor musculare netede. Contracţia notabilă apare la plăgile cicatrizate per secundam intentionem.apare la plăgile cicatrizate per secundam intentionem.

Rezistenţa maximă a plăgii se obţine după 12 Rezistenţa maximă a plăgii se obţine după 12 săptămâni, dar şi atunci rezistenţa ţesutului cicatrizat nu săptămâni, dar şi atunci rezistenţa ţesutului cicatrizat nu depăşeşte 80% din cea a ţesutului normal. depăşeşte 80% din cea a ţesutului normal.

Page 23: CICATRIZAREA

Remodelarea – modificări Remodelarea – modificări ale matricei extracelulareale matricei extracelulare

Page 24: CICATRIZAREA

Vindecarea plăgilor Vindecarea plăgilor acuteacute

Are loc în intervalul de timp preconizatAre loc în intervalul de timp preconizat

Complicaţiile sunt rar întâlniteComplicaţiile sunt rar întâlnite

Posibile complicaţii:Posibile complicaţii: Formarea cheloiduluiFormarea cheloidului Formarea cicatricilor hipertroficeFormarea cicatricilor hipertrofice

Page 25: CICATRIZAREA

Vindecarea plăgilor Vindecarea plăgilor cronicecronice

Întârzierea proceselor de cicatrizareÎntârzierea proceselor de cicatrizare

Reactivitate scăzută la factorii de creştere normaliReactivitate scăzută la factorii de creştere normali

Asociate cu traumatisme repetate, perfuzie scăzută Asociate cu traumatisme repetate, perfuzie scăzută şi/sau inflamaţie excesivăşi/sau inflamaţie excesivă

Boli sistemiceBoli sistemice

Factori geneticiFactori genetici

Page 26: CICATRIZAREA

Cicatrizarea PER PRIMAM Cicatrizarea PER PRIMAM intentionemintentionem

Vindecarea per primam intentionem constă în repararea Vindecarea per primam intentionem constă în repararea în câteva ore a unei plăgi ce a secţionat toate straturile în câteva ore a unei plăgi ce a secţionat toate straturile pielii. pielii.

Ea se desfăşoară în plăgile curate şi în care numărul de Ea se desfăşoară în plăgile curate şi în care numărul de celule distruse a fost mic, aşa cum sunt plăgile celule distruse a fost mic, aşa cum sunt plăgile chirurgicale. chirurgicale.

Page 27: CICATRIZAREA

Cicatrizarea PER PRIMAM Cicatrizarea PER PRIMAM ÎNTÂRZIATĂÎNTÂRZIATĂ

Dacă marginile plăgii nu sunt apropiate imediat post-Dacă marginile plăgii nu sunt apropiate imediat post-lezional poate apărea întârzierea vindecării per primam. lezional poate apărea întârzierea vindecării per primam. Acest tip de cicatrizare este de elecţie în cazul plăgilor Acest tip de cicatrizare este de elecţie în cazul plăgilor contaminate. contaminate. În a patra zi de la producere, fagocitarea ţesuturilor În a patra zi de la producere, fagocitarea ţesuturilor contaminare este pe sfârşite şi ne găsim în plin proces contaminare este pe sfârşite şi ne găsim în plin proces de epitelizare. Corpii străini sunt fagocitaţi de de epitelizare. Corpii străini sunt fagocitaţi de macrofagele care se transformă în celule epitelioide ce macrofagele care se transformă în celule epitelioide ce vor fi înconjurate de PMN, formând granuloame. vor fi înconjurate de PMN, formând granuloame. Dacă plaga este închisă chirurgical în acest moment Dacă plaga este închisă chirurgical în acest moment poate apărea inflamaţie marcată, ducând la apariţia unei poate apărea inflamaţie marcată, ducând la apariţia unei cicatrici hipertrofice.cicatrici hipertrofice.

Page 28: CICATRIZAREA

Cicatrizarea PER Cicatrizarea PER SECUNDAM intentionemSECUNDAM intentionem

Vindecarea per secundam intentionem permite Vindecarea per secundam intentionem permite închiderea plăgilor largi. închiderea plăgilor largi.

Are drept substrat apariţia unui răspuns inflamator Are drept substrat apariţia unui răspuns inflamator exacerbat, în consecinţă va rezulta o cantitate mult mai exacerbat, în consecinţă va rezulta o cantitate mult mai mare de ţesut de granulaţie necesar pentru acoperirea mare de ţesut de granulaţie necesar pentru acoperirea întregii suprafeţe lezate. întregii suprafeţe lezate.

Diferenţierea unui număr crescut de fibroblaşti în Diferenţierea unui număr crescut de fibroblaşti în miofibroblaşti duce la contracţia plăgii cu formarea unei miofibroblaşti duce la contracţia plăgii cu formarea unei cicatrici evidente.cicatrici evidente.

Page 29: CICATRIZAREA

ReepitelizareaReepitelizarea

Este procesul în care celulele epiteliale migrează şi se Este procesul în care celulele epiteliale migrează şi se multiplică la nivelul unei plăgi. multiplică la nivelul unei plăgi.

Are loc în plăgile superficiale, în care a survenit distrucţia Are loc în plăgile superficiale, în care a survenit distrucţia epidermului şi numai parţial a dermului. epidermului şi numai parţial a dermului.

Fenomenele de contracţie nu apar la nivelul acestor Fenomenele de contracţie nu apar la nivelul acestor plăgi.plăgi.

Page 30: CICATRIZAREA

Factori LOCALI ce Factori LOCALI ce afectează cicatrizareaafectează cicatrizarea

Traumele mecaniceTraumele mecanice Infecţia Infecţia EdemulEdemul Ţesutul ischemiat sau necroticŢesutul ischemiat sau necrotic Agenţi topiciAgenţi topici Radiaţii ionizanteRadiaţii ionizante Presiune de perfuzie a oxigenului scăzutăPresiune de perfuzie a oxigenului scăzută Corpi străiniCorpi străini

Page 31: CICATRIZAREA

Factori REGIONALI ce Factori REGIONALI ce afectează cicatrizareaafectează cicatrizarea

Insuficienţă de perfuzie arterialăInsuficienţă de perfuzie arterială

Insuficienţă venoasăInsuficienţă venoasă

NeuropatiaNeuropatia

Page 32: CICATRIZAREA

Factori SISTEMICI ce Factori SISTEMICI ce afectează cicatrizareaafectează cicatrizarea

Perfuzia inadecvatăPerfuzia inadecvată InflamaţiaInflamaţia NutriţiaNutriţia Bolile metaboliceBolile metabolice ImunosupresiaImunosupresia ColagenozeleColagenozele FumatulFumatul

Page 33: CICATRIZAREA

EVALUAREA PLĂGII

SEMNE DE INFECŢIE

TESTE DE LABORATOR

PO2EAB

DIMENSIUNIADÂNCIME

LOCALIZARE

SUPRAFAŢA PLĂGII:NECROZĂŢESUT DE

GRANULAŢIE

MIROS SAU EXUDAT

MARGINILE PLĂGII

ŢESUTURI ADIACENTE:

CULOAREUMIDITATESUPLEŢE

Page 34: CICATRIZAREA

Semne de infecţieSemne de infecţie Inflamaţie prelungită sau neobişnuită (eritem)Inflamaţie prelungită sau neobişnuită (eritem)

Depozite gălbui şi umede de fibrină sau de ţesut necroticDepozite gălbui şi umede de fibrină sau de ţesut necrotic

Durere crescută la nivelul plăgiiDurere crescută la nivelul plăgii

Exsudat în cantităţi mari sau urât mirositorExsudat în cantităţi mari sau urât mirositor

Page 35: CICATRIZAREA

Efectele bacteriilor asupra Efectele bacteriilor asupra cicatrizăriicicatrizării

Încărcări bacteriene mai mari de 10.000/ gÎncărcări bacteriene mai mari de 10.000/ g

Prezenţa microorganismelor:Prezenţa microorganismelor: Staphylococcus aureusStaphylococcus aureus Pseudomonas speciesPseudomonas species Streptococcus speciesStreptococcus species

Page 36: CICATRIZAREA

Tratamentul local şi Tratamentul local şi regional al plăgilor croniceregional al plăgilor cronice

Prevenirea sau tratarea infecţieiPrevenirea sau tratarea infecţiei

Debridarea, dacă este necesarăDebridarea, dacă este necesară

Pansamentele compresivePansamentele compresive

AnalgezieAnalgezie

Aplicarea substitutelor de piele (APLIGRAF)Aplicarea substitutelor de piele (APLIGRAF)

Intervenţii chirurgicaleIntervenţii chirurgicale

Page 37: CICATRIZAREA

Tratamentul sistemic al Tratamentul sistemic al plăgilor croniceplăgilor cronice

Corectarea deficienţelor circulatoriiCorectarea deficienţelor circulatorii

Corectarea deficienţelor nutritiveCorectarea deficienţelor nutritive

Monitorizarea glicemieiMonitorizarea glicemiei

Controlul tensiunii şi al edemelorControlul tensiunii şi al edemelor

AlteleAltele

Page 38: CICATRIZAREA

Cercetare Cercetare Descoperirea factorilor de creştere implicaţi în:Descoperirea factorilor de creştere implicaţi în:

EpitelizareEpitelizare Contracţia plăgii şi formarea cicatriciiContracţia plăgii şi formarea cicatricii AngiogenezăAngiogeneză

Inginerie tisularăInginerie tisulară Terapie genicăTerapie genică