chimie · 4 preliminarii curriculumul la disciplina chimie pentru clasele vii-ix, alături de...

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

CHIMIECLASELE VII-IX

• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-

nator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,

expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi știinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior,

LT „Academician Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și

Management, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,

Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău •• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău •• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău

Chimie : Curriculum naţional : Clasele 7-9 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici [et al.], Valentin Crudu, Mariana Goraș; grupul de lucru: Elena Mihailov (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 112 p. : tab.Referinţe bibliogr.: p. 110-112 (39 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-0-2.373.5.091:54(073)C 42

3

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC,

coordonator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general • Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,

expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi știinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU: • Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician

Constantin Sibirschi”, Chișinău • Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și

Management, Chișinău • Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,

Chișinău • Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău • Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

4

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, ce vizează competențele – cheie din per-spectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX reprezintă un document reglator, care are în vedere pre-zentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodo-logice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul gimnazial fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând realizarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, prezentată în plan pedagogic în Curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și

internațional;• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la

nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și

celor specifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale

învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX cuprinde următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice disciplinei, Unități de competență, Unități de conținuturi, Activități de învățare – evaluare, Produse de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Lista bibliografică. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități pre-

5

zentate pentru fiecare clasă, care reprezintă competențele specifice disciplinei, mani-festate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de stabilire a obiectivelor de eva-luare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competență – unităților de conținuturi – activități de învățare – evaluare).

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-

sele VII-IX-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din

aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curriculare specifice disciplinei Chimie pentru clasele VII-IX; dintre competențele structurale ale Curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX se adresează cadrelor didacti-ce, elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoa-ne interesate.

6

I. Repere conceptuale

Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării substanțelor, înțelegerea impactului Chimiei asupra calității vieții, reprezintă baza competenței transversale pentru științe. Ea se manifestă prin abilitatea de a utili-za substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele care dezvoltă gândirea abstractă a elevilor.

Sistemul de competențe din cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este for-mat din competențe–cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competență.

Competențe–cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare ce marchează așteptările societății referitor la parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversa-le, se prezintă în Curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor 5 competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților de învățare – evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimna-ziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt pre-văzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competență sintetizate sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.

7

Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competență sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele VII-IX pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar.

Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de termeni specifici disciplinei (cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevilor la finalizarea unităților de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesului de învățare și motivare a elevilor sunt importante abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.

Conținuturile curriculare pentru clasa a VII-a vor dezvolta cunoștințele elevilor des-pre lumea înconjurătoare: mediu – materie – substanțe – compoziția substanțelor – amestecuri – apă – aer – protecția mediului. În clasa a VIII-a elevii își vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor – formule chimice – Legea conservării masei substanțelor – reacții chimice – cantitatea de substanță și masa substanței – clasele de compuși anorganici – acizi – baze – oxizi – săruri – legături genetice – apa – soluțiile – produsele chimice – utilizarea inofensivă a substanțelor – calitatea vieții. În clasa a IX-a elevii vor descoperi cunoștințe noi despre: Legea Periodicității și Sistemul Periodic – procesele chimice în soluții – di-socierea electrolitică – reacții de schimb ionic – metalele și compușii lor cu importanță practică – nemetalele și compușii lor cu importanță practică – utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană – rolul Chimiei pentru progresul modern. Cadrul didactic va corela conținuturile propuse cu activități de învățare consonante, astfel în-cât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexibi-le care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elementele de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare; învățare în baza proiectului, învățare prin rezolva-rea sarcinilor/problemelor, învățare prin colaborare etc.

8

Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modifi-cate în funcție de problemele comunității și interesele elevilor. Prin elaborarea proiec-telor elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristi-cile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în Curriculum a proiectelor transdiscipli-nare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics; eTwinning – proiect euro-pean) asigură calitatea educației pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.

Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chi-mice. Efectuarea lucrărilor de laborator și a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a observa, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comporta-ment ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chimice în diverse situații coti-diene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.

9

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de ore

pe săptămânăNr. de

ore anual

Disciplină obligatorie

Matematică și științe

VII 1 34

VIII 2 68

IX 2 66

III. Competențe specifice disciplinei CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitu-

dine și deschidere.CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativi-

tate.CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstrând

perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele

de securitate personală și socială. CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de

sănătatea personală și grijă față de mediu.

10

IV. U

nită

ți d

e în

văța

reCL

ASA

A V

II –A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. S

ubst

anțe

le ş

i fen

omen

ele

chim

ice

în v

iața

noa

stră

1.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le

ce se

refe

ră la

: sub

stan

ță,

prop

rietă

țile

subs

tanț

ei, f

eno-

men

ele

fizic

e, c

him

ice,

reac

țiile

ch

imic

e, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e.1.

2. C

arac

teriz

area

obi

ec-

tulu

i de

stud

iu a

l Chi

mie

i; a

prop

rietă

ților

fizic

e și

fizio

logi

-ce

ale

uno

r sub

stan

țe u

tiliza

te

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

1.3.

Com

para

rea

corp

urilo

r și

subs

tanț

elor

; pro

prie

tățil

or

subs

tanț

elor

; fen

omen

elor

fiz

ice

și ch

imic

e.1.

4. Id

entifi

care

a fe

nom

enel

or

chim

ice

din

med

iu în

baz

a se

m-

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice.

1.5.

Apl

icar

ea te

hnic

ilor d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e, v

asel

e,

utila

jul î

n la

bora

toru

l de

chi-

mie

, res

pect

ând

regu

lile

de

secu

ritat

e.1.

6. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or su

bsta

nțel

or, a

fe

nom

enel

or fi

zice

și ch

imice

, re

spec

tând

regu

lile d

e se

curit

ate.

Chim

ia –

ştii

nța

desp

re su

bsta

nțe

Dezv

olta

-re

a Ch

imie

i, ob

ținer

ea su

bsta

nțel

or n

oi și

a

mat

eria

lelo

r mod

erne

. Rea

lizăr

ile c

him

iștil

or

din

Repu

blic

a M

oldo

va.

Corp

uri fi

zice

şi s

ubst

anțe

.Di

vers

itate

a su

bsta

nțel

or.

Met

ode

de in

vesti

gare

a su

bsta

nțel

or: o

b-se

rvar

ea, d

escr

iere

a, m

ăsur

area

, exp

erim

en-

tul.

Regu

lile

de se

curit

ate

în la

bora

toru

l de

chim

ie. V

ase

și us

tens

ile d

e la

bora

tor.

Prop

rietă

țile

subs

tanț

elor

Pro

prie

tățil

e fi-

zice.

Noț

iuni

des

pre

prop

rietă

țile

chim

ice

și fi-

ziolo

gice

ale

subs

tanț

elor

. Acț

iune

a un

or

subs

tanț

e ch

imic

e as

upra

om

ului

și a

med

iu-

lui.

Feno

men

e fiz

ice

şi c

him

ice.

Rea

cțiil

e ch

imi-

ce și

influ

ența

lor a

supr

a m

ediu

lui ș

i cal

ității

vi

eții.

Sem

nele

reac

țiilo

r chi

mic

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ch

imie

, sub

stan

ță, p

ropr

ietă

țile

fizic

e/ch

i-m

ice/

fizio

logi

ce a

le su

bsta

nțel

or, f

enom

ene

fizic

e, fe

nom

ene

chim

ice,

reac

ții c

him

ice.

Inst

ruct

aj: R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șc

olar

de

chim

ie, î

n lu

crul

cu su

bsta

nțel

e și

utila

jul c

him

ic.

Exer

ciții

:•

Elab

orar

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

/răs

puns

urilo

r priv

ind

ca-

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or u

tiliza

te

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă; r

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

a-te

în la

bora

toru

l de

chim

ie.

• Re

cuno

aște

rea

vase

lor ș

i util

ajul

ui d

e la

bora

tor ș

i exp

lica-

rea

mod

ului

de

lucr

u cu

ele

.•

Iden

tifica

rea

asem

ănăr

ilor ș

i deo

sebi

rilor

din

tre:

a)

cor

puri

alcă

tuite

din

dife

rite

subs

tanț

e (s

ticlă

, lem

n,

cauc

iuc,

mas

e pl

astic

e, fi

bre,

met

ale)

; b) p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

elor

; c) f

enom

enel

e fiz

ice

(topi

rea

și so

lidifi

care

a,

evap

orar

ea și

con

dens

area

, dizo

lvar

ea și

cris

taliz

area

) și

chim

ice

(ard

erea

, des

com

pune

rea)

.•

Cara

cter

izare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

(sta

rea

de a

greg

are,

cu

loar

ea, m

irosu

l, gu

stul

, sol

ubili

tate

a în

apă

; tem

pera

tu-

ra d

e to

pire

, de

fierb

ere;

con

ducti

bilit

atea

ele

ctric

ă, d

en-

sitat

ea e

tc.)

ale

unor

subs

tanț

e (a

pă, z

ahăr

, sar

e de

buc

ă-tă

rie, fi

er, c

upru

, alu

min

iu, g

rafit

etc

.), în

baz

a ex

perie

nței

pe

rson

ale

și a

info

rmaț

iei d

in d

iver

se su

rse

de d

ocum

en-

tare

(man

uale

, enc

iclo

pedi

i, co

mpe

ndii,

surs

e di

gita

le).

• Pr

opun

erea

mod

ului

de

utiliz

are

a un

or su

bsta

nțe

por-

nind

de

la p

ropr

ietă

țile

aces

tora

.•

Exem

plifi

care

a fe

nom

enel

or/r

eacț

iilor

chi

mic

e di

n ac

tivi-

tate

a co

tidia

nă în

cor

elar

e cu

sem

nele

cor

espu

nzăt

oare

al

e ac

esto

r fen

omen

e/re

acții

.

11

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E1

. Ide

ntific

area

uno

r pro

prie

tăți

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or:

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

solu

bilit

atea

în a

pă.

E2. I

denti

ficar

ea se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e: sc

him

bare

a cu

lorii

/miro

sulu

i, de

gaja

rea

lum

inii/

căld

urii/

a un

ui g

az,

form

area

sau

disp

ariți

a un

ui p

reci

pita

t.Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 1.

Teh

nici

de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

va

sele

, util

ajul

în la

bora

toru

l de

chim

ie (l

uare

a pr

obei

, cân

-tă

rirea

, măs

urar

ea v

olum

ului

de

lichi

d, în

călzi

rea,

obs

erva

-re

a st

ruct

urii

flăcă

rii).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2. In

vesti

gare

a fe

nom

enel

or fi

zice

(eva

pora

rea

apei

; măr

unțir

ea c

rete

i; di

zolv

area

zahă

rulu

i; to

pire

a, so

lidifi

care

a pa

rafin

ei; m

odifi

care

a fo

rmei

sârm

ei

de c

upru

/alu

min

iu) ș

i fen

omen

elor

chi

mic

e (a

rder

ea lu

mâ-

nării

/chi

britu

lui,

inte

racț

iune

a so

dei a

limen

tare

cu

oțet

).

Activ

ități

crea

tive:

Ela

bora

rea,

în g

rup,

a u

nui p

oste

r de

spre

obi

ectu

l de

stud

iu a

l Chi

mie

i/im

port

anța

Chi

mie

i ca

știi

nță/

subs

tanț

ele

și m

ater

iale

le m

oder

ne/r

ealiz

ările

ch

imiș

tilor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va.

Jocu

ri di

dacti

ce: D

iver

sitat

ea su

bsta

nțel

or/C

uvin

te

încr

uciș

ate/

Pira

mid

a in

vesti

gării

/Ce

s-ar

întâ

mpl

a, d

acă…

? et

c.

12

2. S

iste

mul

Per

iodi

c al

ele

men

telo

r chi

mic

e şi

str

uctu

ra a

tom

ului

2.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: ato

m,

elem

ent c

him

ic, c

arac

teris

ticile

el

emen

tulu

i chi

mic

con

form

po

ziție

i în

Sist

emul

Per

iodi

c.2.

2. C

arac

teriz

area

ele

men

te-

lor c

him

ice

cu n

umer

ele

ato-

mic

e 1-

20 în

baz

a al

gorit

mul

ui:

a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul P

erio

dic

(den

umire

a, si

mbo

lul c

him

ic,

num

ărul

ato

mic

, mas

a at

omi-

că re

lativ

ă, p

erio

ada,

gru

pa,

subg

rupa

, car

acte

rul m

etal

ic

sau

nem

etal

ic);

b) st

ruct

ura

atom

ului

(sar

cina

nuc

leul

ui,

num

ărul

de

prot

oni,

neut

roni

, el

ectr

oni,

repa

rtiza

rea

elec

-tr

onilo

r pe

stra

turi)

; c) v

alen

ța

supe

rioar

ă și

vale

nța

infe

rioar

ă (la

nem

etal

e).

2.3.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

-ta

lă a

pro

prie

tățil

or fi

zice

ale

met

alel

or și

nem

etal

elor

în

baza

mos

trel

or d

e su

bsta

nțe.

2.4.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v pr

ivin

d ca

ract

eriza

rea

elem

ente

lor

chim

ice.

Atom

ii –

parti

cule

con

stitu

ente

ale

su

bsta

nțel

or.

Elem

ente

le c

him

ice.

Sim

bolu

rile

și de

num

iri-

le e

lem

ente

lor c

him

ice

cu n

umer

ele

de o

rdi-

ne 1

-20,

26,

29,

30,

35,

47,

53,

56,

79,

80,

82.

N

oțiu

ni d

espr

e m

asa

atom

ică

rela

tivă.

Sist

emul

Per

iodi

c al

ele

men

telo

r chi

mic

e:

perio

ade,

gru

pe, s

ubgr

upe

prin

cipa

le/s

ecun

-da

re. E

lem

ente

met

alic

e, n

emet

alic

e. M

eta-

le, n

emet

ale.

Stru

ctur

a at

omul

ui: n

ucle

ul (p

roto

ni, n

eu-

tron

i) și

înve

lișul

ele

ctro

nic.

Repa

rtiza

rea

elec

tron

ilor p

e st

ratu

ri (s

che-

me

elec

tron

ice)

pen

tru

elem

ente

le c

u nu

me-

rele

ato

mic

e 1-

20).

Vale

nța

elem

entu

lui c

him

ic (î

n ba

za sc

he-

mel

or e

lect

roni

ce și

Sis

tem

ului

Per

iodi

c).

Noț

iune

a de

ele

ctro

nega

tivita

te. V

alen

ța

supe

rioar

ă, in

ferio

ară

(pen

tru

nem

etal

e).

Cara

cter

istic

a el

emen

telo

r chi

mic

e co

nfor

m

poziț

iei î

n Si

stem

ul P

erio

dic.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:at

om, e

lem

ent c

him

ic, s

imbo

l chi

mic

, den

u-m

irea

elem

entu

lui c

him

ic, g

rupă

, sub

grup

ă pr

inci

pală

/sec

unda

ră, p

erio

adă,

mas

ă at

omi-

că re

lativ

ă, m

etal

, nem

etal

, num

ăr d

e or

di-

ne/a

tom

ic, p

roto

n, n

eutr

on, e

lect

ron,

înve

liș

elec

tron

ic, s

trat

ele

ctro

nic,

sche

mă

elec

tro-

nică

, ele

ctro

nega

tivita

te; v

alen

ță, v

alen

ța

supe

rioar

ă, in

ferio

ară.

Exer

ciții

:•

Scrie

rea,

citi

rea

simbo

luril

or c

him

ice,

den

umire

a el

emen

te-

lor c

him

ice

(cu

num

erel

e de

ord

ine

1-20

, 26,

29,

30,

35,

47,

53

, 56,

79,

80,

82)

, ide

ntific

area

mas

ei a

tom

ice

rela

tive.

• Di

fere

nție

rea

noțiu

nilo

r de

elem

ent c

him

ic și

subs

tanț

ă în

en

unțu

ri co

ntex

tual

e.•

Iden

tifica

rea

elem

entu

lui c

him

ic în

Sis

tem

ul P

erio

dic

în

baza

unu

i par

amet

ru in

dica

t (nu

măr

de

ordi

ne/d

e pr

o-to

ni, A

r, et

c.).

• De

term

inar

ea v

alen

țelo

r ele

men

telo

r chi

mic

e, în

baz

a sc

hem

elor

ele

ctro

nice

și a

Sis

tem

ului

Per

iodi

c.•

Com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

ele

men

telo

r chi

mi-

ce c

u nu

mer

ele

atom

ice

1-20

con

form

alg

oritm

ului

: a)

poz

iția

în S

iste

mul

ui P

erio

dic

(den

umire

a, si

mbo

lul c

hi-

mic

, num

ărul

de

ordi

ne/a

tom

ic, m

asa

atom

ică

rela

tivă,

pe

rioad

a, g

rupa

, sub

grup

a, c

arac

teru

l met

alic

sau

nem

e-ta

lic);

b) st

ruct

ura

atom

ului

(sar

cina

nuc

leul

ui, n

umăr

ul

de p

roto

ni, n

eutr

oni,

elec

tron

i, re

parti

zare

a el

ectr

onilo

r pe

stra

turi)

.c)

val

ența

supe

rioar

ă, v

alen

ța in

ferio

ară

(la n

emet

ale)

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E3

. Com

para

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor (

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

luci

u), î

n ba

za m

ostr

e-lo

r de

subs

tanț

e.Jo

curi

dida

ctice

: Puz

zle/M

emor

y et

c.Jo

c di

dacti

c di

gita

l: At

omul

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 1.

Ar

bore

le c

him

ic a

l Fam

iliei

și v

alor

ile p

erso

nale

.Te

mă

alte

rnati

vă: E

timol

ogia

den

umiri

lor e

lem

ente

lor c

hi-

mic

e.

13

3. C

ompo

ziția

subs

tanț

ei şi

legă

tura

chi

mic

ă

3.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: mo-

lecu

lă, f

orm

ula

chim

ică,

mas

a m

olec

ular

ă re

lativ

ă, le

gătu

ra

chim

ică,

tipu

rile

de le

gătu

ri ch

imic

e, io

n.3.

2. A

lcăt

uire

a fo

rmul

elor

chi

-m

ice

și m

odel

elor

mol

ecul

elor

un

or c

ompu

și bi

nari

în b

aza

vale

nței

.3.

3. D

eter

min

area

tipu

lui d

e le

gătu

ră c

him

ică,

val

ențe

lor

elem

ente

lor c

him

ice,

a m

asei

m

olec

ular

e re

lativ

e în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice.

3.4.

Rep

reze

ntar

ea c

ompo

ziție

i un

or su

bsta

nțe

cu le

gătu

ră

cova

lent

ă pr

in fo

rmul

e el

ectr

o-ni

ce și

mod

ele

bilă

– a

x.3.

5. C

arac

teriz

area

com

pozi

-ție

i, pr

oprie

tățil

or fi

zice

și uti

lizăr

ii un

or su

bsta

nțe

simpl

e și

com

puse

, ce

se re

găse

sc în

vi

ața

de zi

cu

zi.3.

6. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

priv

ind

cara

cter

izare

a un

or su

bsta

nțe.

Div

ersi

tate

a şi

com

pozi

ția su

bsta

nțel

or.

Form

ula

chim

ică

– co

mpo

ziția

cal

itativ

ă și

canti

tativ

ă a

subs

tanț

ei. S

ubst

anțe

sim

ple

și co

mpu

se. N

oțiu

nea

de m

olec

ulă.

Tipu

ri de

legă

tură

chi

mic

ă. L

egăt

ura

co-

vale

ntă

nepo

lară

şi p

olar

ă (p

e ex

empl

ele:

hi

drog

en, c

lor,

oxig

en, a

zot;

clor

ură

de h

idro

-ge

n, a

pă).

Form

ulel

e el

ectr

onic

e și

mod

elel

e m

olec

ulel

or.

Legă

tura

ioni

că (p

e ex

empl

ul c

loru

rii d

e so

diu)

. Noț

iune

a de

ioni

, sar

cină

a io

nilo

r. N

oțiu

nea

de le

gătu

ră m

etal

ică.

Form

ula

chim

ică

şi v

alen

ța e

lem

ente

lor

chim

ice.

Mas

a m

olec

ular

ă re

lativ

ă.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

: m

olec

ula,

form

ula

chim

ică,

indi

ce,

com

poziț

ie c

alita

tivă/

canti

tativ

ă, su

bsta

nțe

simpl

e/co

mpu

se, c

ompu

s bin

ar, m

asă

mo-

lecu

lară

rela

tivă;

legă

tură

chi

mic

ă, le

gătu

ră

cova

lent

ă (n

epol

ară,

pol

ară)

, met

alic

ă, io

ni-

că; i

on, s

arci

na io

nulu

i.

Exer

ciții

:•

Iden

tifica

rea

subs

tanț

elor

sim

ple

și co

mpu

se/c

ompo

ziție

i ca

litati

ve și

can

titati

ve în

baz

a fo

rmul

elor

chi

mic

e și

mo-

dele

lor m

olec

ulel

or; ti

pulu

i de

legă

tură

chi

mic

ă în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice.

• M

odel

area

form

ulel

or e

lect

roni

ce a

le u

nor s

ubst

anțe

cu

legă

tură

cov

alen

tă.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

com

pușil

or b

inar

i în

baz

a va

lenț

ei e

lem

ente

lor c

him

ice

și de

term

inar

ea

vale

nței

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e.•

Desc

riere

a co

mpo

ziție

i, pr

oprie

tățil

or fi

zice

și uti

lizăr

ii un

or su

bsta

nțe

simpl

e și

com

puse

, ce

se re

găse

sc în

via

ța

cotid

iană

.•

Calc

ular

ea m

asel

or m

olec

ular

e re

lativ

e al

e su

bsta

nțel

or

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. C

onst

ruire

a m

odel

elor

bilă

– a

x al

e m

olec

ulel

or d

e hi

drog

en, o

xige

n, a

zot,

clor

, apă

, clo

rură

de

hidr

ogen

.Jo

curi

dida

ctice

: Cuv

inte

încr

uciș

ate/

Dom

ino

chim

ic/e

tc.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

2:Pa

șapo

rtul

chi

mic

al u

nei s

ubst

anțe

.Te

mă

alte

rnati

vă: S

ubst

anțe

le d

in tr

usa

med

ical

ă/bu

cătă

rie.

14

4. S

ubst

anțe

pur

e şi

am

este

curi

în v

iața

coti

dian

ă

4.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

: sub

stan

ța p

ură,

am

este

c om

ogen

/ete

roge

n,

solu

ție, m

etod

ele

de se

para

re

a am

este

curil

or, î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

unic

are.

4.2.

Car

acte

rizar

ea a

mes

tecu

-ril

or u

tiliza

te în

via

ța c

otidi

ană,

ae

rulu

i, ap

elor

nat

ural

e; a

me-

tode

lor d

e se

para

re/p

urifi

care

a

subs

tanț

elor

din

am

este

curi.

4.3.

Apl

icar

ea p

racti

că a

me-

tode

lor d

e se

para

re a

am

es-

tecu

rilor

în la

bora

tor,

resp

ec-

tând

regu

lile

de se

curit

ate;

în

activ

itate

a co

tidia

nă p

entr

u pr

otec

ția m

ediu

lui ș

i săn

ătăț

ii.4.

4. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

priv

ind

subs

tanț

ele

pure

și a

mes

tecu

-ril

e în

via

ța d

e zi

cu zi

.4.

5. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

ce se

refe

ră la

nec

esita

tea

cuno

aște

rii su

bsta

nțel

or și

pr

oces

elor

chi

mic

e.

Subs

tanț

e pu

re ş

i am

este

curi.

Am

este

curi

omog

ene

şi e

tero

gene

.M

etod

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or d

in

ames

tecu

ri et

erog

ene

(acț

iune

a m

agne

tulu

i, de

cant

area

, filtr

area

) și o

mog

ene

(dis

tilar

ea,

vapo

rizar

ea, c

rista

lizar

ea).

Aeru

l – a

mes

tec

de su

bsta

nțe

gazo

ase.

Co

mpo

ziția

aer

ului

. Sub

stan

țele

car

e po

luea

-ză

aer

ul.

Apa

natu

rală

– a

mes

tec

de su

bsta

nțe.

Pur

ifi-

care

a ap

ei n

atur

ale.

Apa

pot

abilă

și d

istil

ată.

Im

port

anța

ape

i. Pr

otec

ția re

surs

elor

acv

a-tic

e.M

etod

ele

de s

epar

are

a am

este

curil

or și

as

igur

area

cal

ității

vie

ții.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

: su

bsta

nță

pură

, am

este

c om

ogen

/ete

roge

n,

solu

ție, v

apor

izare

, cris

taliz

are,

dis

tilar

e,

deca

ntar

e, fi

ltrar

e.

Exer

ciții

:•

Desc

riere

a am

este

curil

or o

mog

ene

(oțe

t, sir

op) ș

i ete

ro-

gene

(lap

te, a

pă c

arbo

gazo

asă)

întâ

lnite

în v

iața

coti

dia-

nă, i

ndic

ând:

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

com

poziț

ia,

utiliz

area

.•

Core

lare

a co

mpo

ziție

i am

este

curil

or o

mog

ene

și et

erog

e-ne

cu

met

odel

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or.

• El

abor

area

sche

mel

or d

e se

para

re a

am

este

curil

or d

in

mai

mul

te su

bsta

nțe.

• Ex

empl

ifica

rea

aplic

ării

met

odel

or d

e se

para

re a

su

bsta

nțel

or d

in a

mes

tecu

ri ce

se re

găse

sc în

via

ța c

oti-

dian

ă; p

urifi

care

a ap

ei și

aer

ului

, sep

arar

ea m

etal

elor

din

de

șeur

i, pr

eluc

rare

a pe

trol

ului

, ext

rage

rea

zahă

rulu

i și

purifi

care

a lu

i etc

.•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

/răs

puns

urilo

r priv

ind

met

odel

e de

sepa

rare

a a

mes

tecu

rilor

; car

acte

ristic

ile

aeru

lui,

apei

nat

ural

e, a

pei p

otab

ile și

dis

tilat

e; m

etod

ele

de p

urifi

care

.•

Mod

elar

ea p

roce

sulu

i de

purifi

care

a a

pei.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

5. S

epar

area

subs

tanț

elor

din

tr-u

n am

este

c de

fier

și c

ar-

bon/

sulf

prin

acț

iune

a m

agne

tulu

i.E

6. D

ecan

tare

a un

ui a

mes

tec

de a

pă și

nisi

p; la

pte

de v

ar.

E 7.

Filt

rare

a un

ui a

mes

tec

de a

pă și

căr

bune

.E

8. D

ecan

tare

a un

ui a

mes

tec

de u

lei ș

i apă

, util

izând

pâl

nia

de se

para

re.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3. P

urifi

care

a să

rii d

e bu

cătă

rie.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

3.Cr

ește

rea

cris

tale

lor d

e cl

orur

ă de

sodi

u.Te

mă

alte

rnati

vă: F

acto

rii d

e po

luar

e a

apei

/aer

ului

în lo

ca-

litat

ea m

ea.

15

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– în

treb

are

cauz

ală

form

ulat

ă, ră

spun

s exp

us;

– ex

erci

țiu re

zolv

at;

– fiș

ă de

lucr

u co

mpl

etat

ă;

– po

ster

ela

bora

t; –

proi

ect e

labo

rat ș

i pre

zent

at;

– lu

crar

e pr

actic

ă/ex

perie

nță

de la

bora

tor/

expe

rienț

ă de

labo

rato

r dig

itală

real

izată

con

form

inst

rucț

iuni

lor;

– ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă e

labo

rat;

– jo

c di

dacti

c re

aliza

t;–

test

de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

. La sf

ârși

tul c

lase

i a V

II-a,

ele

vul/e

leva

poa

te:

• op

era,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

elem

ente

le d

e lim

baj c

him

ic: s

ubst

anță

, pro

prie

tățil

e su

bsta

nței

, fen

omen

e fiz

ice,

chi

mic

e,

reac

ții c

him

ice,

ato

m, e

lem

ent c

him

ic, s

imbo

luri

chim

ice,

den

umiri

le e

lem

ente

lor c

him

ice,

gru

pă, s

ubgr

upă

prin

cipa

lă/s

ecun

dară

, per

ioad

ă,

mas

ă at

omic

ă re

lativ

ă, m

etal

, nem

etal

, num

ăr d

e or

dine

/num

ăr a

tom

ic, p

roto

n, n

eutr

on, e

lect

ron,

înve

liș e

lect

roni

c, st

rat e

lect

roni

c, sc

hem

ă el

ectr

onic

ă, e

lect

rone

gativ

itate

, val

ență

, val

ența

supe

rioar

ă, v

alen

ța in

ferio

ară

(la n

emet

ale)

, mol

ecul

a, fo

rmul

ă ch

imic

ă, in

dice

, com

poziț

ie

calit

ativă

/can

titati

vă, c

ompu

s bin

ar, m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă,

legă

tură

chi

mic

ă, le

gătu

ră c

oval

entă

nep

olar

ă/po

lară

, leg

ătur

ă m

etal

ică,

legă

-tu

ră io

nică

, ion

, sar

cina

ionu

lui,

subs

tanț

ă pu

ră, a

mes

tec

omog

en/e

tero

gen,

solu

ție, c

rista

lizar

e, d

istil

are,

dec

anta

re, fi

ltrar

e;•

dete

rmin

a tip

ul d

e le

gătu

ră c

him

ică

și m

asa

mol

ecul

ară

rela

tivă

în b

aza

com

poziț

iei s

ubst

anțe

i;•

cara

cter

iza:

– ob

iect

ul d

e st

udiu

al C

him

iei;

prop

rietă

țile

fizic

e și

fizio

logi

ce a

le u

nor s

ubst

anțe

; –

elem

ente

le c

him

ice

cu n

umer

ele

atom

ice

1-20

, în

baza

alg

oritm

ului

: a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul P

erio

dic

(den

umire

a, si

mbo

lul c

him

ic, n

umăr

ul

atom

ic, m

asa

atom

ică

rela

tivă,

per

ioad

a, g

rupa

, sub

grup

a, c

arac

teru

l met

alic

sau

nem

etal

ic);

b) st

ruct

ura

atom

ului

(sar

cina

nuc

leul

ui,

num

ărul

de

prot

oni,

neut

roni

, ele

ctro

ni, r

epar

tizar

ea e

lect

roni

lor p

e st

ratu

ri); c

) val

ența

supe

rioar

ă și

vale

nța

infe

rioar

ă;

– co

mpo

ziția

, în

baza

form

ulei

chi

mic

e, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

utiliz

area

uno

r sub

stan

țe si

mpl

e și

com

puse

, reg

ăsite

în v

iața

de

zi cu

zi;

– am

este

curil

e uti

lizat

e în

via

ța c

otidi

ană,

aer

ul, a

pa și

met

odel

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or d

in a

mes

tecu

ri et

erog

ene

(acț

iune

a m

agne

tu-

lui,

deca

ntar

ea, fi

ltrar

ea) ș

i am

este

curi

omog

ene

(dis

tilar

ea, c

rista

lizar

ea);

• co

mpa

ra: c

orpu

rile

și su

bsta

nțel

e; p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

elor

; fen

omen

ele

fizic

e și

chim

ice,

obs

erva

te în

con

text

e co

tidie

ne;

• id

entifi

ca fe

nom

enel

e ch

imic

e di

n m

ediu

în b

aza

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice;

• al

cătu

i for

mul

ele

chim

ice

și m

odel

ele

mol

ecul

elor

uno

r com

puși

bina

ri în

baz

a va

lenț

ei;

• ap

lica:

–

tehn

icile

de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

vas

ele,

util

ajul

în la

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e;–

met

odel

e de

sepa

rare

a a

mes

tecu

rilor

în la

bora

tor ș

i în

viaț

a co

tidia

nă, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e;•

repr

ezen

ta c

ompo

ziția

uno

r sub

stan

țe c

u le

gătu

ră c

oval

entă

prin

form

ule

elec

tron

ice

și m

odel

e bi

lă-a

x;

16

• in

vesti

ga e

xper

imen

tal,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e:

– pr

oprie

tățil

e fiz

ice

ale

met

alel

or și

nem

etal

elor

în b

aza

mos

trel

or d

e su

bsta

nțe;

–

prop

rietă

țile

subs

tanț

elor

, fen

omen

ele

fizic

e și

chim

ice;

–

met

ode

de se

para

re a

am

este

curil

or o

mog

ene

și et

erog

ene;

• el

abor

a și

prez

enta

un

proi

ect c

reati

v:

– de

car

acte

rizar

e a

elem

ente

lor c

him

ice;

–

de c

arac

teriz

are

a un

ei su

bsta

nțe;

–

priv

ind

subs

tanț

ele

pure

și a

mes

tecu

rile

în v

iața

coti

dian

ă;

• fo

rmul

a co

nclu

zii p

erso

nale

refe

ritoa

re la

ben

efici

ile c

unoa

șter

ii su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e, p

redo

min

ante

:–

core

ctitu

dine

și d

esch

ider

e în

util

izare

a lim

baju

lui c

him

ic;

– cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

în c

arac

teriz

area

subs

tanț

elor

și p

roce

selo

r chi

mic

e;–

pers

ever

ență

și re

spon

sabi

litat

e în

luar

ea d

ecizi

ilor l

a re

zolv

area

pro

blem

elor

;–

exig

ență

pen

tru

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală;

– re

spon

sabi

litat

e fa

ță d

e să

năta

tea

pers

onal

ă și

grijă

față

de

med

iu.

17

CLA

SA A

VIII

-AU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți şi

pro

duse

de

învă

țare

reco

man

date

1. S

ubst

anța

– c

ompo

nent

a ch

imic

ă a

mat

erie

i

1.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le:

subs

tanț

ă sim

plă

și co

mpu

să;

oxid

, aci

d, b

ază,

sare

; can

titat

e de

su

bsta

nță,

mol

, mas

ă m

olar

ă.1.

2. A

plic

area

noț

iuni

lor d

e va

lenț

ă a

elem

ente

lor c

him

ice,

de

sarc

ină

a io

nilo

r pen

tru

al-

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

subs

tanț

elor

com

puse

.1.

3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or d

e ca

lcul

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice,

uti

lizân

d no

țiuni

le: c

antit

atea

de

subs

tanț

ă, m

asă

mol

ară.

1.4.

Cer

ceta

rea

expe

rimen

tală

a

mos

trel

or d

e su

bsta

nțe

simpl

e și

com

puse

; a c

orel

ație

i din

tre

mas

a su

bsta

nțel

or și

can

titat

ea d

e su

bsta

nță.

Subs

tanț

e si

mpl

e şi

com

puse

. For

mul

ele

chim

ice

și de

num

irile

subs

tanț

elor

sim

ple.

Fo

rmul

ele

chim

ice

ale

subs

tanț

elor

com

pu-

se/c

ompu

șilor

chi

mic

i în

baza

val

ențe

i, sa

rci-

nii i

onilo

r.N

oțiu

ni d

e ox

izi, a

cizi,

baz

e, să

ruri.

Subs

tanț

ele

simpl

e și

com

puse

din

juru

l nos

-tr

u.Ca

ract

eris

ticile

can

titati

ve a

le su

bsta

nței

. Ca

ntita

tea

de su

bsta

nță.

Mol

ul. M

asa

mol

ară

Calc

ule

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e: c

orel

ația

di

ntre

can

titat

ea d

e su

bsta

nță

și m

asa

subs

tanț

ei.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ac

id, b

ază,

sare

, can

titat

e de

subs

tanț

ă, m

ol,

mas

ă m

olar

ă.

Inst

ruct

aj: R

egul

ile d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șco

lar

de c

him

ie, î

n lu

crul

cu

subs

tanț

ele

și uti

laju

l chi

mic

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

• Ci

tirea

form

ulel

or c

him

ice,

com

enta

rea

com

poziț

iei

subs

tanț

elor

în b

aza

form

ulel

or.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

oxizi

lor î

n ba

za

vale

nței

, util

izând

Sis

tem

ul P

erio

dic.

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

în b

aza

sarc

inii

ioni

lor,

utiliz

ând

Tabe

lul

Solu

bilit

ății.

• Ca

lcul

area

mas

ei m

olar

e în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

subs

tanț

ei în

baz

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță.

• De

term

inar

ea c

antit

ății

de su

bsta

nță

în b

aza

mas

ei

subs

tanț

ei.

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E

1. D

escr

iere

a un

or m

ostr

e de

subs

tanț

e sim

ple

și co

m-

puse

.E

2. C

alcu

lare

a m

asei

, cân

tărir

ea/m

ăsur

area

pro

bei c

e co

resp

unde

unu

i num

ăr a

num

it de

mol

i de

apă,

car

bo-

nat d

e ca

lciu

, zah

ăr e

tc.

Jocu

ri di

dacti

ce: C

uvin

te în

cruc

ișate

/Dom

ino

chim

ic/

Puzz

le.

18

2. R

eacț

ii ch

imic

e

2.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la: e

cuaț

ia c

him

ică,

reac

ția

chim

ică,

tipu

rile

de re

acții

chi

mi-

ce, î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

uni-

care

.2.

2. E

xem

plifi

care

a pr

oces

elor

ch

imic

e ob

serv

ate

în lu

mea

în-

conj

urăt

oare

în c

orel

are

cu se

m-

nele

reac

țiilo

r chi

mic

e.2.

3. D

ifere

nție

rea

reac

țiilo

r chi

-m

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za

ecua

țiilo

r chi

mic

e.2.

4. A

plic

area

Leg

ii co

nser

vării

m

asei

subs

tanț

elor

pen

tru

sta-

bilir

ea c

oefic

ienț

ilor î

n ec

uații

le

chim

ice.

2.5.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, u

tili-

zând

noț

iune

a de

can

titat

e de

su

bsta

nță.

2.6.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v ce

se re

feră

la

utiliz

area

și im

port

anța

reac

țiilo

r ch

imic

e.

Reac

țiile

chi

mic

e –

proc

ese

de tr

ansf

orm

are

a su

bsta

nțel

or. S

emne

le re

acții

lor c

him

ice.

Lege

a co

nser

vării

mas

ei su

bsta

nțel

or.

Ecua

ții c

him

ice.

Tipu

ri de

reac

ții c

him

ice:

reac

ții d

e co

mbi

na-

re, d

e de

scom

pune

re. N

oțiu

ni d

e re

acții

de

subs

tituț

ie, r

eacț

ii de

schi

mb.

Calc

ule

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e: d

eter

mi-

nare

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui re

acta

nt/

prod

us d

e re

acție

, cun

oscâ

nd c

antit

atea

de

subs

tanț

ă a

unui

pro

dus d

e re

acție

/rea

ctan

t.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ec

uație

chi

mic

ă, re

acta

nt/s

ubst

anță

iniți

ală,

pr

odus

de

reac

ție/s

ubst

anță

fina

lă, c

oefic

i-en

t, re

acție

de

com

bina

re, d

esco

mpu

nere

, su

bstit

uție

, sch

imb.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

• Id

entifi

care

a re

acții

lor d

e co

mbi

nare

, des

com

pune

re,

subs

tituț

ie și

schi

mb

în b

aza

sche

mel

or și

ecu

ațiil

or

chim

ice.

• St

abili

rea

coefi

cien

ților

în e

cuaț

iile

chim

ice.

• Ci

tirea

ecu

ațiil

or c

him

ice,

com

enta

rea

tipul

ui

subs

tanț

elor

(rea

ctan

ți/su

bsta

nțe

iniți

ale

sau

prod

uși

de re

acție

/sub

stan

țe fi

nale

), tip

ului

reac

ției,

a co

efici

ențil

or st

abili

ți.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• El

abor

area

unu

i alg

oritm

de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nea

de c

antit

a-te

de

subs

tanț

ă.•

Dete

rmin

area

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui re

acta

nt/p

rodu

s de

reac

ție, c

onfo

rm

canti

tății

de

subs

tanț

ă a

unui

pro

dus d

e re

acție

/rea

c-ta

nt.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

3. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e co

mbi

nare

și d

e de

scom

-pu

nere

, ide

ntific

area

sem

nelo

r ace

stor

reac

ții.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

1:Re

acții

le c

him

ice

în lu

mea

înco

njur

ătoa

re.

19

3. O

xige

nul.

Hid

roge

nul

3.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la o

xige

n, h

idro

gen;

reac

ții

de a

rder

e, o

xida

re, r

educ

ere,

su

bstit

uție

, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e.3.

2. C

arac

teriz

area

ele

men

telo

r ch

imic

e ox

igen

, hid

roge

n co

nfor

m

poziț

iei î

n Si

stem

ul P

erio

dic.

3.3.

Ela

bora

rea

și ap

licar

ea

algo

ritm

ului

de

cara

cter

izare

a

unei

subs

tanț

e ch

imic

e pe

ex

empl

ul o

xige

nulu

i, hi

drog

e-nu

lui (

com

poziț

ia, s

truc

tura

, ob

ținer

ea, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

iden

tifica

rea,

util

izare

a,

impo

rtan

ța).

3.4.

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

chi

-m

ice

și a

met

odel

or d

e ob

ținer

e al

e ox

igen

ului

și h

idro

genu

lui p

rin

ecua

ții c

him

ice.

3.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

obțin

erii

și a

prop

rietă

ților

oxi

ge-

nulu

i și h

idro

genu

lui,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate.

3.6.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice

prin

tr

ansp

uner

ea a

lgor

itmilo

r de

dete

rmin

are

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

pent

ru st

abili

rea

mas

ei

subs

tanț

ei.

3.7.

For

mul

area

con

cluz

iilor

ce

se

refe

ră la

impo

rtan

ța o

xige

nulu

i, hi

drog

enul

ui și

com

pușil

or lo

r.

Oxi

genu

l, hi

drog

enul

ca

elem

ente

chi

mic

e.

Răsp

ândi

rea

în n

atur

ă. C

arac

teris

tica

gene

ra-

lă c

onfo

rm p

oziți

ei în

Sis

tem

ul P

erio

dic.

Oxi

genu

l, hi

drog

enul

ca

subs

tanț

e si

mpl

e.

Prop

rietă

țile

fizic

e. O

bțin

erea

oxi

genu

lui d

in

pero

xid

de h

idro

gen,

apă

, în

urm

a pr

oces

ului

de

foto

sinte

ză; a

hid

roge

nul d

in m

etan

, apă

, ac

id c

lorh

idric

, sul

furic

în re

acție

cu

mag

ne-

ziu, z

inc,

alu

min

iu. R

eacț

ia d

e su

bstit

uție

. Id

entifi

care

a ox

igen

ului

, hid

roge

nulu

i.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e:- a

le o

xige

nulu

i: re

acția

cu

met

alel

e ca

lciu

, m

agne

ziu, a

lum

iniu

, zin

c, fi

er, c

upru

; cu

ne-

met

alel

e hi

drog

en, s

ulf,

fosf

or, a

zot,

carb

on

(ard

erea

com

plet

ă, in

com

plet

ă); c

u m

etan

ul;

- ale

hid

roge

nulu

i: re

acția

cu

nem

etal

ele

oxig

en, c

lor,

sulf,

car

bon,

azo

t; cu

oxi

zii m

eta-

lelo

r (re

acție

de

redu

cere

).O

zonu

l – fo

rmă

alot

ropi

că a

oxi

genu

lui,

rolu

l bi

olog

ic. P

rote

cția

stra

tulu

i de

ozon

al P

ă-m

ântu

lui.

Oxi

zii –

pro

duși

ai re

acție

i de

oxid

are.

N

oțiu

ni d

e re

acții

de

arde

re. A

sigur

area

se

curit

ății

în c

azul

util

izării

pro

cese

lor d

e ar

dere

.O

xige

nul,

hidr

ogen

ul ş

i com

puşi

i lor

– u

ti-liz

area

și in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:al

otro

pie,

form

ă al

otro

pică

, ozo

n, re

acții

de

oxid

are,

ard

ere,

redu

cere

, sub

stitu

ție.

Exer

ciții

:•

Elab

orar

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

ce

vize

ază

utiliz

area

, ide

ntific

area

oxi

genu

lui,

hidr

ogen

ului

; im

port

anța

stra

tulu

i de

ozon

; nec

esita

-te

a re

spec

tării

regu

lilor

de

secu

ritat

e, în

caz

ul u

tiliză

rii

proc

esel

or d

e ar

dere

.•

Core

lare

a de

num

irilo

r oxi

zilor

cu fo

rmul

ele

lor c

him

ice;

• Co

mpl

etar

ea fi

șei d

e ca

ract

eriza

re a

oxi

genu

lui/h

i-dr

ogen

ului

ca

elem

ent c

him

ic și

ca

susb

stan

ță si

mpl

ă,

conf

orm

alg

oritm

ului

.•

Alcă

tuire

a ec

uații

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e ce

car

acte

ri-ze

ază

met

odel

e de

obț

iner

e, p

ropr

ietă

țile

chim

ice

ale

oxig

enul

ui, h

idro

genu

lui.

• Co

mpa

rare

a hi

drog

enul

ui și

oxi

genu

lui;

oxig

enul

ui și

oz

onul

ui c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui.

• Co

mpa

rare

a pr

oces

elor

de

oxid

are

și ar

dere

; a

reac

țiilo

r de

com

bina

re, d

esco

mpu

nere

și su

bstit

uție

co

nfor

m sc

hem

elor

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

une

i sub

stan

țe în

baz

a ec

uații

lor

chim

ice,

cun

oscâ

nd c

antit

atea

de

subs

tanț

ă a

alte

i su

bsta

nțe.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. O

bțin

erea

oxi

genu

lui p

rin d

esco

mpu

nere

a pe

roxi

-du

lui d

e hi

drog

en, c

apta

rea

și id

entifi

care

a lu

i.E

5. C

erce

tare

a și

desc

riere

a m

ostr

elor

de

dife

riți o

xizi.

E 6.

Obț

iner

ea h

idro

genu

lui p

rin in

tera

cțiu

nea

met

ale-

lor c

u ac

izi, c

apta

rea

și id

entifi

care

a lu

i.

Joc

dida

ctic:

Puz

zle.

Stud

iu d

e ca

z: O

zonu

l – p

rote

ctor

ul T

erre

i.

20

4. C

lase

le d

e co

mpu

şi a

norg

anic

i

4.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la: c

lase

le d

e co

mpu

și an

-or

gani

ci (o

xizi,

aci

zi, b

aze,

săru

ri);

legă

tura

gen

etică

; ind

icat

ori,

scal

ă pH

, med

iu (a

cid,

baz

ic, n

eutr

u);

reac

ția d

e sc

him

b, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e.4.

2. C

orel

area

com

poziț

iei

subs

tanț

ei cu

den

umire

a, cl

asa

de

com

puși,

util

izare

a, im

port

anța

, ac

țiune

a as

upra

org

anism

ului

um

an.

4.3.

Car

acte

rizar

ea o

xizil

or, b

a-ze

lor,

acizi

lor,

săru

rilor

con

form

al

gorit

mul

ui.

4.4.

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

chi-

mice

și a

met

odel

or d

e ob

ținer

e al

e ox

izilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or

prin

ecu

ații c

him

ice.

4.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

chim

ice a

le o

xizilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or, r

espe

c-tâ

nd re

gulile

de

secu

ritat

e.4.

6. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or în

ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e uti

lizân

d no

țiuni

le m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță.

4.7.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v, p

rivin

d uti

li-za

rea

și im

port

anța

oxi

zilor

, aci

zi-

lor,

baze

lor,

săru

rilor

.4.

8. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or c

e se

re

feră

la b

enefi

ciile

oxi

zilor

, aci

zi-lo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or.

Clas

ifica

rea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

în b

aza

com

poziț

iei ș

i sol

ubili

tății

.N

oțiu

ni d

espr

e şi

ruril

e ge

netic

e al

e m

etal

e-lo

r și n

emet

alel

or; s

eria

acti

vită

ții m

etal

elor

. Id

entifi

care

a ac

izilo

r și b

azel

or c

u in

dica

tori.

Aciz

ii: c

ompo

ziția

, cla

sifica

rea,

den

umiri

le

(aci

d cl

orhi

dric

, sul

fhid

ric, s

ulfu

ros,

sulfu

ric,

azoti

c, fo

sfor

ic,c

arbo

nic,

silic

ic).

Prop

rietă

țile

chim

ice

gene

rale

și o

bțin

erea

(pe

exem

plul

ac

izilo

r clo

rhid

ric, s

ulfu

ric, f

osfo

ric).

Reac

ția d

e sc

him

b.Ba

zele

: com

poziț

ia, c

lasifi

care

a, d

enum

irile

. Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le, o

bțin

erea

.O

xizi

i: co

mpo

ziția

, cla

sifica

rea

(oxi

zi ba

zici ș

i ac

izi),

denu

miri

le. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

-ra

le, o

bțin

erea

.Să

ruril

e: c

ompo

ziția

, cla

sifica

rea

(sol

ubile

și

inso

lubi

le),

denu

miri

le. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

, obț

iner

ea.

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

cla

sele

de

com

puși

anor

gani

ci.

Aciz

ii, b

azel

e, o

xizi

i, să

ruril

e –

utiliz

area

și

influ

ența

asu

pra

calit

ății

vieț

ii și

med

iulu

i.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ox

id a

cid,

oxi

d ba

zic, a

cid

oxig

enat

, aci

d ne

oxig

enat

, baz

ă al

calin

ă, b

ază

inso

lubi

lă,

sare

, șiru

l gen

etic,

seria

acti

vită

ții m

etal

elor

, in

dica

tor,

scal

ă pH

, med

iu a

cid,

med

iu b

azic

, m

ediu

neu

tru,

reac

ție d

e sc

him

b, le

gătu

ră

gene

tică.

Exer

ciții

:•

Iden

tifica

rea

form

ulel

or a

cizil

or, b

azel

or, o

xizil

or, s

ăru-

rilor

din

tr-u

n șir

de

subs

tanț

e pr

opus

e.•

Com

para

rea

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

și o

xizil

or c

on-

form

dife

ritor

crit

erii.

• Co

rela

rea

denu

miri

lor ș

i for

mul

elor

oxi

zilor

, aci

zilor

, ba

zelo

r, să

ruril

or.

• Co

mpl

etar

ea sc

hem

elor

de

reac

ții, s

chem

elor

lacu

na-

re, v

izând

pro

prie

tățil

e ch

imic

e/ob

ținer

ea c

ompu

șilor

an

orga

nici

.•

Com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

pro

prie

tățil

or

chim

ice/

obțin

erii

com

pușil

or a

norg

anic

i în

baza

sche

-m

ei le

gătu

rilor

gen

etice

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea c

antit

ății

de su

bsta

nță/

mas

ei în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, c

unos

când

can

titat

ea/m

asa

alte

i su

bsta

nțe.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

7. Id

entifi

care

a ac

izilo

r și b

azel

or a

lcalin

e cu

aju

toru

l indi

-ca

toril

or a

cido-

bazic

i, in

dica

toru

lui u

nive

rsal

și sc

alei

pH.

E 8.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le a

cizil

or.

E 9.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le b

azel

or.

E 10

. Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le o

xizil

or (o

xid

de

calc

iu c

u ap

a, o

xid

de c

upru

cu

acid

clo

rhid

ric/s

ulfu

ric,

oxid

de

carb

on (I

V) c

u ap

ă de

var

).E

11. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

ale

săru

rilor

.Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 1.

Leg

ătur

a re

cipr

ocă

dint

re p

rin-

cipa

lele

cla

se d

e co

mpu

și an

orga

nici

.Jo

curi

dida

ctice

: Găs

ește

intr

usul

/Găs

iți c

ores

pond

ența

/Pu

zzle

etc

.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

2.

Top

10 su

bsta

nțe

anor

gani

ce d

in v

iața

mea

.

21

5. A

pa şi

sol

uțiil

e

5.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la: s

oluț

ii, p

arte

a de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate;

apa

pot

abilă

în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;5.

2. C

arac

teriz

area

com

poziț

iei,

stru

ctur

ii, p

ropr

ietă

ților

fizic

e și

chim

ice,

util

izării

și ro

lulu

i ape

i/ so

luții

lor î

n vi

ața

cotid

iană

.5.

3. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or a

pei,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate.

5.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a co

rela

țiilo

r din

tre

part

ea d

e m

asă

a su

bsta

nței

dizo

l-va

te, m

asa

subs

tanț

ei d

izolv

ate

și m

asa

solu

ției.

5.5.

Pre

para

rea

solu

ției c

u o

anu-

mită

par

te d

e m

asă

a su

bsta

nței

di

zolv

ate.

5.6.

Arg

umen

tare

a ce

rințe

lor f

ață

de a

pa p

otab

ilă, c

alita

tea,

pur

ifi-

care

a și

prot

ecția

ei.

5.7.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v, c

e se

refe

ră

la im

port

anța

ape

i/sol

uțiil

or.

Apa

– co

mpu

s cu

impo

rtan

ță v

itală

. Răs

-pâ

ndire

a în

nat

ură.

Pro

prie

tățil

e fiz

ice.

Rol

ul

biol

ogic

.Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e ap

ei: d

esco

mpu

ne-

rea,

inte

racț

iune

a cu

met

alel

e (s

odiu

, pot

a-siu

, cal

ciu,

fier

), cu

oxi

zii b

azic

i și o

xizii

aci

zi.Ap

a ca

sol

vent

. Dizo

lvar

ea. S

oluț

iile.

Com

pozi

ția s

oluț

iilor

. Par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e în

solu

ție.

Rolu

l vita

l și i

mpo

rtan

ța so

luții

lor î

n vi

ața

cotid

iană

.Ap

a po

tabi

lă. C

alita

tea

apei

pot

abile

în

Repu

blic

a M

oldo

va. S

urse

le d

e po

luar

e a

apei

. Pur

ifica

rea

apei

.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:so

luție

, sol

vent

, sub

stan

ță d

izolv

ată,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e, a

pă p

otab

ilă.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

• Co

mpl

etar

ea fi

șei d

e ca

ract

eriza

re a

pro

prie

tățil

or

fizic

e, c

him

ice

ale

apei

.•

Desc

riere

a tip

urilo

r de

apă,

surs

elor

de

polu

are,

ce

rințe

lor f

ață

de a

pa p

otab

ilă.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea p

ărții

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate

în

solu

ție.

• De

term

inar

ea m

asei

subs

tanț

ei/v

olum

ului

ape

i pen

tru

prep

arar

ea so

luție

i cu

o an

umită

mas

ă/pa

rte

de m

asă

de su

bsta

nță

dizo

lvat

ă.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

12. I

nves

tigar

ea u

nor p

ropr

ietă

ți fiz

ice

și ch

imic

e al

e ap

ei.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2. P

repa

rare

a un

ei so

luții

de

clo-

rură

de

sodi

u cu

o a

num

ită p

arte

de

mas

ă a

subs

tanț

ei

dizo

lvat

e.

Activ

ități

crea

tive:

•

Asal

t de

idei

des

pre

econ

omisi

rea

apei

în c

ondi

ții c

as-

nice

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 3:

Apa

– m

iraco

lul v

ieții

.

22

6. P

rodu

sele

chi

mic

e şi

cal

itate

a vi

eții

6.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la p

rodu

sele

chi

mic

e și

utiliz

area

lor,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are.

6.2.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

pr

ivin

d se

lect

area

și u

tiliza

rea

inof

ensiv

ă a

prod

usel

or c

him

ice,

în

treb

uinț

ate

în v

iața

coti

dian

ă.6.

3. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ,

ce

se re

feră

la

pro

prie

tățil

e și

utiliz

area

ino-

fens

ivă

a un

ui p

rodu

s chi

mic

.

Prod

usel

e ch

imic

e și

utiliz

area

lor i

nofe

n-siv

ă în

via

ța c

otidi

ană,

impa

ctul

lor a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții.

Pict

ogra

mel

e pr

odus

elor

chi

mic

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:pr

odus

chi

mic

, sub

stan

țe c

austi

ce/in

flam

a-bi

le/t

oxic

e/co

roziv

e; o

xida

nte/

antio

xida

nte;

ar

omati

zato

ri.

Exer

ciții

/Acti

vită

ți cr

eativ

e:

• Id

entifi

care

a re

gulil

or d

e uti

lizar

e in

ofen

sivă

a un

ui

prod

us c

him

ic (d

e ex

empl

u: so

da a

limen

tară

, pas

ta

de d

inți,

det

erge

nt d

e va

se, s

oluț

ii pe

ntru

cur

ățat

ar

agaz

ul, d

e în

depă

rtar

e a

calc

arul

ui e

tc.)

în b

aza

info

rmaț

iei d

e pe

etic

hete

și p

icto

gram

e.•

Expl

icar

ea se

mni

ficaț

iei p

icto

gram

elor

de

peric

ol a

le

prod

usel

or c

him

ice.

• M

odel

area

situ

ațiil

or d

e se

lect

are

și uti

lizar

e in

ofen

si-

vă a

pro

duse

lor c

him

ice.

Jocu

ri di

dacti

ce: G

hici

subs

tanț

a/pr

odus

ul e

tc.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

4:Re

clam

a un

ui p

rodu

s chi

mic

.

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– en

unț a

rgum

enta

t not

at/f

orm

ulat

; –

într

ebar

e ca

uzal

ă fo

rmul

ată,

răsp

uns f

orm

ulat

; –

algo

ritm

ela

bora

t; –

fișă

de lu

cru

com

plet

ată;

–

ecua

ție c

him

ică

mod

elat

ă;

– sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; –

exer

cițiu

rezo

lvat

;–

prob

lem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor;

– ex

perim

ent/

lucr

are

prac

tică/

expe

rienț

ă de

labo

rato

r/ex

perie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; –

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

ela

bora

t; –

pict

ogra

me

ale

prod

usel

or c

him

ice

iden

tifica

te și

exp

licat

e;–

regu

li de

util

izare

inof

ensiv

ă a

unui

pro

dus c

him

ic e

xplic

ate;

–

joc

dida

ctic

real

izat;

– pr

oiec

t ela

bora

t și p

reze

ntat

; –

test

de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

23

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

III -a

, ele

vul/e

leva

poa

te:

• op

era,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

elem

ente

le d

e lim

baj c

him

ic: c

antit

ate

de su

bsta

nță,

mol

, mas

ă m

olar

ă; e

cuaț

ie c

him

ică,

reac

-ta

nt/s

ubst

anță

iniți

ală,

pro

dus d

e re

acție

/sub

stan

ța fi

nală

; alo

trop

ie, f

orm

ă al

otro

pică

, ozo

n; re

acție

de

com

bina

re, d

e de

scom

pune

re, d

e su

bstit

uție

, de

schi

mb,

de

oxid

are,

de

arde

re, d

e re

duce

re; c

lase

de

com

puși

anor

gani

ci, o

xid

(aci

d, b

azic

), ac

id (o

xige

nat,

neox

igen

at),

bază

(a

lcal

ină,

inso

lubi

lă),

sare

; șir

gene

tic, s

eria

acti

vită

ții m

etal

elor

, ind

icat

or, s

cală

pH,

med

iu (a

cid,

baz

ic, n

eutr

u), l

egăt

ură

gene

tică,

solu

ție,

solv

ent,

subs

tanț

ă di

zolv

ată,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e, a

pă p

otab

ilă, p

rodu

se c

him

ice;

• ap

lica

Lege

a co

nser

vării

mas

ei su

bsta

nței

pen

tru

stab

ilire

a co

efici

ențil

or în

ecu

ațiil

e ch

imic

e;•

alcă

tui f

orm

ulel

e ch

imic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se în

baz

a va

lenț

ei și

sarc

inii

ioni

lor;

• ex

empl

ifica

pro

cese

le c

him

ice

obse

rvat

e în

lum

ea în

conj

urăt

oare

în c

orel

are

cu se

mne

le re

acții

lor c

him

ice;

• ca

ract

eriza

:–

elem

ente

le c

him

ice

oxig

en și

hid

roge

n co

nfor

m p

oziți

ei în

Sis

tem

ul P

erio

dic;

–

com

poziț

ia, s

truc

tura

, obț

iner

ea, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

iden

tifica

rea,

util

izare

a, im

port

anța

oxi

genu

lui ș

i hid

roge

nulu

i;–

com

poziț

ia, s

truc

tura

, pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e, u

tiliza

rea,

rolu

l oxi

zilor

, aci

zilor

, baz

elor

, săr

urilo

r; ap

ei și

solu

țiilo

r în

viaț

a co

tidia

nă;

• di

fere

nția

reac

țiile

chi

mic

e de

dife

rite

tipur

i în

baza

ecu

ațiil

or c

him

ice;

• ar

gum

enta

cer

ințe

le fa

ță d

e ap

a po

tabi

lă, c

alita

tea,

pur

ifica

rea

și pr

otec

ția e

i;•

core

la c

ompo

ziția

subs

tanț

ei c

u de

num

irea,

cla

sa d

e co

mpu

și, u

tiliza

rea,

acț

iune

a as

upra

org

anism

ului

um

an și

impo

rtan

ța;

• m

odel

a pr

in e

cuaț

ii pr

oprie

tățil

e ch

imic

e, m

etod

ele

de o

bțin

ere

ale

oxig

enul

ui, h

idro

genu

lui,

oxizi

lor,

acizi

lor,

baze

lor ș

i săr

urilo

r;•

rezo

lva

prob

lem

e:

– uti

lizân

d no

țiuni

le d

e m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță

în b

aza

form

ulel

or și

ecu

ațiil

or c

him

ice;

–

în b

aza

core

lații

lor d

intr

e pa

rtea

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate,

mas

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e și

mas

a so

luție

i; –

priv

ind

sele

ctar

ea și

util

izare

a in

ofen

sivă

a pr

odus

elor

chi

mic

e, d

in v

iața

coti

dian

ă;•

cerc

eta

expe

rimen

tal, r

espe

ctân

d re

gulile

de

secu

ritat

e: m

ostr

e de

subs

tanț

e sim

ple

și co

mpu

se o

bțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

oxig

enul

ui și

hid

roge

nulu

i; –

prop

rietă

țile

chim

ice

ale

oxizi

lor,

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

; a a

pei;

• pr

epar

a o

solu

ție c

u o

anum

ită p

arte

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate;

• el

abor

a și

prez

enta

, în

mod

inde

pend

ent s

au p

rin c

olab

orar

e în

ech

ipă/

grup

, pro

iect

e cr

eativ

e ce

se re

feră

la:

– uti

lizar

ea și

impo

rtan

ța re

acții

lor c

him

ice;

ape

i; su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e;

– pr

oprie

tățil

e și

utiliz

area

inof

ensiv

ă a

unui

pro

dus c

him

ic,

• fo

rmul

a co

nclu

zii p

erso

nale

refe

ritoa

re la

ben

efici

ile c

unoa

șter

ii su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e, p

redo

min

ante

:–

core

ctitu

dine

și d

esch

ider

e în

util

izare

a lim

baju

lui c

him

ic;

– cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

în c

arac

teriz

area

subs

tanț

elor

și p

roce

selo

r chi

mic

e;–

pers

ever

ență

și re

spon

sabi

litat

e în

luar

ea d

ecizi

ilor l

a re

zolv

area

pro

blem

elor

;–

exig

ență

pen

tru

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală;

– re

spon

sabi

litat

e fa

ță d

e să

năta

tea

pers

onal

ă și

grijă

față

de

med

iu.

24

CLA

SA A

IX-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. L

egea

Per

iodi

cită

ții ş

i Sis

tem

ul P

erio

dic

1.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la: L

egea

per

iodi

cită

ții,

Sist

emul

Per

iodi

c, o

xida

nt, r

edu-

căto

r, gr

ad d

e ox

idar

e în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e.1.

2. C

arac

teriz

area

com

para

-tiv

ă a

elem

ente

lor c

him

ice,

a

subs

tanț

elor

sim

ple

și a

com

pușil

or a

cest

or e

lem

ente

co

nfor

m p

oziți

ei în

Sis

tem

ul

Perio

dic.

1.3.

Exe

mpl

ifica

rea

în b

aza

Legi

i Pe

riodi

cită

ții a

var

iație

i per

iodi

-ce

a p

ropr

ietă

ților

ele

men

telo

r ch

imic

e: m

etal

ice,

nem

etal

ice,

de

redu

căto

r, de

oxi

dant

.1.

4. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e,

utiliz

ând

core

lații

le d

intr

e ca

n-tit

atea

de

subs

tanț

ă și

mas

a su

bsta

nței

.1.

5. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

refe

ritor

la

impo

rtan

ța L

egii

perio

dici

tății

și

a Si

stem

ului

Per

iodi

c.

Sist

emul

Per

iodi

c şi

str

uctu

ra a

tom

ului

. N

oțiu

ni d

e ox

idan

t, de

redu

căto

r și g

rad

de o

xida

re.

Lege

a Pe

riodi

cită

ții. S

chim

bare

a pe

rio-

dică

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e și

nem

e-ta

lice,

de

redu

căto

r și o

xida

nt p

entr

u el

emen

tele

chi

mic

e di

n pe

rioad

ele

I-III

Cara

cter

istic

ile e

lem

ente

lor c

him

ice

conf

orm

poz

iției

în S

iste

mul

Per

iodi

c:

simbo

lul c

him

ic, d

enum

irea

elem

entu

lui,

perio

ada,

gru

pa, s

ubgr

upa

prin

cipa

lă/

secu

ndar

ă st

ruct

ura

atom

ului

, ele

ctro

nii

de v

alen

ță și

val

ențe

le/g

rade

le d

e ox

ida-

re p

osib

ile; c

arac

teru

l (m

etal

ic/n

emet

a-lic

; oxi

dant

/red

ucăt

or);

subs

tanț

a sim

plă

(form

ula,

den

umire

a, c

arac

teru

l (m

etal

/ne

met

al, c

arac

teru

l baz

ic/a

cid)

; oxi

dul

supe

rior (

form

ula,

den

umire

a, c

arac

teru

l ba

zic/a

cid)

; hid

roxi

dul s

uper

ior (

form

ula,

de

num

irea)

; com

pusu

l hid

roge

nat p

en-

tru

nem

etal

e (fo

rmul

a și

denu

mire

a);

Serii

le g

eneti

ce a

le m

etal

elor

și n

emet

a-le

lor.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:Le

gea

Perio

dici

tății

, oxi

dant

, red

ucăt

or.

Inst

ruct

aj: R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șc

olar

de

chim

ie, î

n lu

crul

cu

subs

tanț

ele

și uti

laju

l chi

mic

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te,

utiliz

ând

noțiu

nile

chi

mic

e no

i.•

Com

para

rea,

în b

aza

Sist

emul

ui P

erio

dic,

a e

lem

ente

lor c

hi-

mic

e, a

subs

tanț

elor

sim

ple,

a c

ompu

șilor

lor.

• De

duce

rea

schi

mbă

rii p

erio

dice

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/

nem

etal

ice,

de

redu

căto

r/ox

idan

t a e

lem

ente

lor d

in p

erio

a-de

le I-

III și

exp

licar

ea L

egii

Perio

dici

tății

.•

Core

lare

a, în

baz

a Si

stem

ului

Per

iodi

c, a

car

acte

rulu

i met

alic

/ne

met

alic

, de

redu

căto

r/oxi

dant

ale

ele

men

tulu

i chi

mic

cu

com

poziț

ia/p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

ei si

mpl

e/a

com

pușil

or lu

i.•

Com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

ele

men

telo

r chi

mic

e,

a co

mpu

șilor

lor î

n ba

za a

lgor

itmul

ui.

• Ar

anja

rea

elem

ente

lor/

subs

tanț

elor

pro

puse

în o

rdin

ea

creș

terii

/mic

șoră

rii p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/ne

met

alic

e, d

e re

ducă

tor/

oxid

ant.

• Ar

gum

enta

rea

rolu

lui L

egii

Perio

dici

tății

pen

tru

prog

resu

l m

oder

n.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: D

eter

min

area

în b

aza

ecua

ției c

hi-

mic

e a

mas

ei u

nui r

eact

ant/

prod

us d

e re

acție

, con

form

mas

ei

unui

pro

dus d

e re

acție

/rea

ctan

t.Jo

curi

dida

ctice

: Cuv

inte

încr

uciș

ate/

Puzz

le e

tc.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

1:Si

stem

ul P

erio

dic

– al

fabe

tul m

ater

iei.

25

2. S

oluț

iile

şi d

isoc

iere

a el

ectr

oliti

că

2.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

: diso

cier

ea e

lect

ro-

litică

, rea

cții

de sc

him

b io

nic,

ec

uații

ioni

ce, î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

unic

are.

2.2.

Iden

tifica

rea

ioni

lor

prez

enți

în so

luții

le/p

repa

rate

le

utiliz

ate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă,

în b

aza

etich

etel

or p

rodu

selo

r.2.

3. M

odel

area

prin

ecu

ații

chim

ice

a di

soci

erii

elec

trol

itice

a

acizi

lor t

ari,

baze

lor a

lcal

ine,

să

ruril

or n

eutr

e; a

reac

țiilo

r de

schi

mb

(prin

ecu

ații

mol

ecul

are

și io

nice

).2.

4. In

vesti

gare

a ex

perim

en-

tală

a c

ondi

țiilo

r de

real

izare

a

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c, re

s-pe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e.2.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

în b

aza

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or d

e sc

him

b, u

tilizâ

nd c

orel

ațiil

e di

ntre

can

titat

ea d

e su

bsta

nță

și m

asa

subs

tanț

ei.

2.6.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v, p

rivin

d re

acții

le d

e sc

him

b io

nic.

2.7.

For

mul

area

con

cluz

iilor

ce

se re

feră

la u

tilita

tea

prac

tică

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic.

Sol

ubili

tate

a su

bsta

nțel

or în

apă

. T

abel

ul so

lubi

lităț

ii. D

isoc

iere

a el

ectr

oliti

că.

Ele

ctro

liți ș

i nee

lect

roliț

i, el

ectr

oliți

tari

și sla

bi. D

isoci

erea

aci

zilor

, baz

elor

alc

a-lin

e și

săru

rilor

neu

tre.

Ioni

i – fo

rmă

de

prez

ență

a e

lem

ente

lor c

him

ice

în o

rga-

nism

și în

med

iu. R

olul

bio

logi

c al

ioni

lor.

Rea

cții

de s

chim

b io

nic.

Con

diții

le d

e re

aliza

re a

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c.

Ecua

ții m

olec

ular

e, io

nice

com

plet

e și

redu

se. R

eacț

iile

de sc

him

b io

nic

utiliz

a-te

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:el

ectr

olit,

nee

lect

rolit

, diso

cier

e el

ectr

o-liti

că, e

lect

rolit

tare

/sla

b, re

acții

ioni

ce,

ecua

ție io

nică

com

plet

ă, e

cuaț

ie io

nică

re

dusă

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te,

utiliz

ând

noțiu

nile

noi

.•

Alcă

tuire

a ec

uații

lor d

e di

soci

ere

pent

ru a

cizi

tari

(ecu

ații

sum

are)

, baz

e al

calin

e, să

ruri

neut

re.

• Al

cătu

irea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or d

e sc

him

b io

nic

în fo

rmă

mo-

lecu

lară

, ion

ică

com

plet

ă, io

nică

redu

să.

• Ex

empl

ifica

rea

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c, c

u uti

lizar

e pr

acti-

că, î

n ac

tivita

tea

cotid

iană

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

/can

tităț

ii de

subs

tanț

ă a

unui

reac

tant

/pr

odus

de

reac

ție în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e a

reac

ției d

e sc

him

b, c

unos

când

can

titat

ea d

e su

bsta

nță/

mas

a un

ui a

lt re

acta

nt/p

rodu

s de

reac

ție.

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E

1. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic

cu fo

rmar

ea u

nui

prec

ipita

t.E

2. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic c

u fo

rmar

ea u

nui g

az.

E 3.

Inve

stiga

rea

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c cu

form

area

ape

i.Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 1.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

exp

erim

enta

-le

la te

ma:

„Re

acții

de

schi

mb

ioni

c”.

Jocu

ri di

dacti

ce: C

uvin

te în

cruc

ișat

e/Do

min

o/M

emor

y.Ac

tivită

ți cr

eativ

e:

• In

terp

reta

rea

și co

mpa

rare

a in

form

ațiil

or re

ferit

oare

la io

ni,

prez

enta

te p

e eti

chet

ele/

pros

pect

ele

de u

tiliza

re a

dife

ritor

pr

odus

e: a

pă m

iner

ală

de d

iferit

e m

ărci

; a d

iferit

or su

pli-

men

te m

iner

ale

etc.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

2:Ap

a po

tabi

lă d

in R

epub

lica

Mol

dova

: pre

zent

și v

iitor

.

26

3. M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or c

u im

port

anță

pra

ctică

3.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

re

feră

la: m

etal

e; m

etal

e al

cali-

ne, a

liaje

, cor

oziu

ne, a

mfo

teri-

tate

, îng

rășă

mân

t min

eral

, adi

-tiv

alim

enta

r, în

dife

rite

situa

ții

de c

omun

icar

e.3.

2. C

arac

teriz

area

com

para

tivă

a m

etal

elor

con

form

alg

oritm

u-lu

i: po

ziția

în S

istem

ul P

erio

dic,

ro

lul b

iolo

gic,

răsp

ândi

rea

în n

a-tu

ră, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, c

him

i-ce

, obț

iner

e, u

tiliza

re, c

ompu

șii

cu im

port

anță

pra

ctică

.3.

3. M

odel

area

prin

ecu

ații

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

a

obțin

erii,

a le

gătu

rilor

gen

etice

al

e m

etal

elor

și c

ompu

șilor

lor.

3.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

met

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r, re

spec

tând

re-

gulil

e de

secu

ritat

e.3.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

ce v

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e,

obțin

erea

, util

izare

a m

eta-

lelo

r și a

com

pușil

or lo

r cu

impo

rtan

ță p

racti

că.

3.6.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v, c

e se

re-

feră

la im

port

anța

și u

tiliza

rea

met

alel

or, c

ompu

șilor

met

ale-

lor ș

i alia

jelo

r.

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

met

alel

or

conf

orm

poz

iției

în T

abel

ul P

erio

dic.

Șiru

l ac

tivită

ții m

etal

elor

.Pr

oprie

tățil

e fiz

ice

gene

rale

ale

met

ale-

lor,

dom

eniil

e lo

r de

utiliz

are.

Noț

iune

a de

alia

je.

Răsp

ândi

rea

met

alel

or în

nat

ură.

Met

o-de

gen

eral

e de

obț

iner

e a

met

alel

or (d

in

oxizi

).M

etal

ele

sodi

u, p

otas

iu, c

alci

u, a

lum

i-ni

u, fi

er: p

ropr

ietă

țile

fizic

e, u

tiliza

rea;

co

mpu

șii c

u im

port

anță

pra

ctică

(oxi

zii,

hidr

oxizi

i, să

ruril

e); p

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

: rea

cția

cu

oxig

enul

, clo

rul,

sul-

ful,

apa,

aci

dul c

lorh

idric

, sul

furic

dilu

at,

fosf

oric

, săr

urile

, oxi

zii m

etal

elor

(pen

tru

alum

iniu

); se

riile

lor g

eneti

ce.

Com

puşi

i met

alel

or c

u im

port

anță

pr

actic

ă. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

, ob

ținer

ea, u

tiliza

rea:

hid

roxi

dulu

i de

so-

diu,

de

pota

siu; o

xidu

lui,

hidr

oxid

ului

de

calc

iu; o

xidu

lui,

hidr

oxid

ului

de

alum

iniu

; ox

izilo

r și h

idro

xizil

or d

e fie

r. Să

ruril

e cu

im

port

anță

pra

ctică

, util

izare

a lo

r.N

oțiu

ne d

e am

fote

ritat

e a

alum

iniu

lui ș

i a

com

pușil

or lu

i (fă

ră e

cuaț

ii ch

imic

e).

Noț

iune

de

coro

ziun

e. M

etod

e ge

nera

le

de c

omba

tere

a c

oroz

iuni

i.Al

iaje

le p

rinci

pale

ale

alu

min

iulu

i (du

r-al

umin

iul),

ale

fier

ului

(fon

ta și

oțe

lul);

pr

oprie

tăți

fizic

e sp

ecifi

ce, u

tiliza

re.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te,

utiliz

ând

noțiu

nile

noi

.•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a m

etal

elor

, a

com

pușil

or m

etal

elor

.•

Exem

plifi

care

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

met

odel

or d

e ob

ținer

e a

met

alel

or, c

ompu

șilor

met

alel

or c

u im

port

anță

pr

actic

ă pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e (m

olec

ular

e și

ioni

ce) î

n ba

za

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

subs

tanț

e an

orga

nice

.•

Exem

plifi

care

a și

argu

men

tare

a co

rela

ției:

un m

etal

– io

nul

de m

etal

– in

fluen

ța a

supr

a or

gani

smul

ui –

sele

ctar

ea c

o-re

ctă

a pr

odus

elor

alim

enta

re –

prin

cipi

i ale

une

i alim

enta

ții

sănă

toas

e.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

unu

i rea

ctan

t/pr

odus

de

reac

ție în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e ce

car

acte

rizea

ză p

ropr

ietă

țile/

obțin

erea

un

ui m

etal

/com

pus a

l met

alul

ui.

• Ca

lcul

area

mas

ei c

loru

rii d

e so

diu

nece

sare

pen

tru

pre-

para

rea

unei

solu

ții fi

ziolo

gice

; con

sum

ate

zilni

c (u

tilizâ

nd

info

rmaț

ia d

e pe

etic

hete

le d

iferit

or p

rodu

se a

limen

tare

pr

ecum

chi

psur

i, pe

smeț

i, m

urăt

uri e

tc.),

esti

mar

ea v

alor

ilor

obțin

ute

și fo

rmul

area

con

cluz

iilor

.•

Calcu

lare

a co

nțin

utul

ui io

nilo

r de

calci

u/de

fier

(II)

în d

iferit

e pr

o-du

se a

limen

tare

/sup

limen

te a

limen

tare

pen

tru st

abilir

ea ra

ției

alim

enta

re zi

lnice

, ce

ar co

ntrib

ui la

un

mod

sănă

tos d

e via

ță.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. In

vesti

gare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

ale

met

alel

or.

E 5.

Inve

stiga

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e ba

zelo

r alc

alin

e.E

6. In

vesti

gare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice

ale

oxid

ului

și h

idro

xi-

dulu

i de

calc

iu.

27

3.7.

Tra

nspu

nere

a pr

oprie

tățil

or,

proc

esel

or c

him

ice

ce v

izeaz

ă m

etal

ele/

com

pușii

met

alel

or în

sit

uații

con

text

uale

acti

vită

ții

uman

e.3.

8. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

ce se

refe

ră la

impo

rtan

ța m

e-ta

lelo

r, co

mpu

șilor

met

alel

or,

alia

jelo

r.

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

met

ale

și co

mpu

șii lo

r.M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or –

influ

ența

as

upra

cal

ității

vie

ții ş

i med

iulu

i. Io

nii

met

alel

or și

rolu

l lor

bio

logi

c. M

e-ta

lele

alc

alin

e: n

orm

e de

util

izare

în

alim

enta

ție a

clo

rurii

de

sodi

u, im

pact

ul

asup

ra o

rgan

ismul

ui u

man

a c

onsu

mul

ui

insu

ficie

nt/e

xces

iv, a

bila

nțul

ui io

nilo

r de

sodi

u/po

tasiu

asu

pra

sănă

tății

. Noț

iuni

de

îngr

ășăm

inte

min

eral

e cu

pot

asiu

. Io

nii d

e ca

lciu

și fi

er: c

ondi

țiile

asim

ilări

efici

ente

; pro

duse

și o

bice

iuri

ce d

uc

la e

limin

area

cal

ciul

ui d

in o

rgan

ism,

cons

ecin

țele

pie

rder

ii ca

lciu

lui/fi

erul

ui.

Alum

iniu

l: pr

odus

ele

ce c

onțin

alu

min

iu

(în c

alita

te d

e am

bala

j), io

ni d

e al

umin

iu;

cons

ecin

țele

acu

mul

ării

alum

iniu

lui î

n or

gani

sm. N

oțiu

nea

de a

ditiv

i alim

enta

ri.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:m

etal

alc

alin

, alia

j, co

roziu

ne, a

mfo

terit

a-te

, îng

rășă

mân

t min

eral

, adi

tiv a

limen

tar.

E 7.

Inve

stiga

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e al

umin

iulu

i și

com

pușil

or lu

i.E

8. In

vesti

gare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice

ale

fieru

lui ș

i co

mpu

șilor

lui.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

ta-

le la

tem

a: „

Met

alel

e și

com

pușii

lor”

.

Jocu

ri di

dacti

ce:

Ghic

i met

alul

/com

pusu

l/Cuv

inte

încr

uciș

ate

etc.

Activ

ități

crea

tive:

•

Desc

ifrar

ea m

arca

jelo

r de

pe a

mba

laje

le p

rodu

selo

r alim

en-

tare

, ide

ntific

area

pre

zenț

ei în

ele

a c

ompu

șilor

met

alel

or

conf

orm

cod

urilo

r adi

tivilo

r; a

met

alel

or c

onfo

rm p

icto

gra-

mel

or c

e in

dică

tipu

l am

bala

julu

i; el

abor

area

con

cluz

iilor

pe

rson

ale.

• El

abor

area

pos

tere

lor c

e el

ucid

ează

pro

prie

tățil

e, u

tiliza

rea

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r, ro

lul l

or b

iolo

gic,

pro

blem

ele

ce

vize

ază

prot

ecția

med

iulu

i și s

ănăt

atea

om

ului

.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

3:Is

toria

une

i mon

ede.

Tem

a al

tern

ativă

: Car

acte

rul c

ontr

adic

toriu

al a

lum

iniu

lui ș

i al

com

pușil

or lu

i.

28

4. N

emet

alel

e şi

com

puşi

i lor

cu

impo

rtan

ță p

racti

că

4.1.

Ope

rare

a cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră la

nem

etal

e, c

ompu

șii

nem

etal

elor

, com

pușii

org

anic

i ai

car

bonu

lui;

volu

mul

mol

ar,

halo

gen,

ads

orbț

ie.

4.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

ra-

tivă

a ne

met

alel

or c

onfo

rm

algo

ritm

ului

: poz

iția

în S

iste

mul

Pe

riodi

c, ro

lul b

iolo

gic,

răsp

ân-

dire

a în

nat

ură,

pro

prie

tățil

e fiz

ice,

chi

mic

e, o

bțin

ere,

util

i-za

re, c

ompu

șii c

u im

port

anță

pr

actic

ă.4.

3. M

odel

area

prin

ecu

ații

chi-

mic

e a

prop

rietă

ților

chi

mic

e, a

ob

ținer

ii, a

legă

turil

or g

eneti

ce

ale

nem

etal

elor

și c

ompu

șilor

lo

r.4.

4 In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or n

emet

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r, a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

ioni

lor,

a ox

idul

ui

de c

arbo

n (IV

), re

spec

tând

re-

gulil

e de

secu

ritat

e.4.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or c

e vi

zeaz

ă pr

oprie

tățil

e, o

bțin

erea

, uti

lizar

ea n

emet

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r cu

impo

rtan

ță

prac

tică.

Star

ea g

azoa

să a

subs

tanț

elor

. Vol

umul

m

olar

al g

azel

or. N

oțiu

nea

de c

ondi

ții

norm

ale.

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

nem

etal

elor

co

nfor

m p

oziți

ei în

Sis

tem

ul P

erio

dic.

Și

rul e

lect

rone

gativ

ității

. Ser

ia g

eneti

că a

ne

met

alel

or.

Răsp

ândi

rea

nem

etal

elor

în n

atur

ă: în

st

are

nativ

ă, în

form

ă de

com

puși.

Nem

etal

ele

clor

, sul

f, az

ot, f

osfo

r, ca

r-bo

n, si

liciu

: com

poziț

ia su

bsta

nțel

or

simpl

e, st

ruct

ura,

pro

prie

tățil

e fiz

ice,

fo

rmel

e al

otro

pice

(fos

for,

carb

on),

utili-

zare

a; se

riile

lor g

eneti

ce.

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

nem

etal

elor

: - c

loru

l: re

acția

cu

met

alel

e, h

idro

genu

l, ap

a;- s

ulfu

l: re

acția

cu

met

alel

e, h

idro

genu

l, ox

igen

ul;

- azo

tul:

reac

ția c

u ox

igen

ul, h

idro

genu

l;- f

osfo

rul ș

i sili

ciul

: rea

cția

cu

oxig

enul

;- c

arbo

nul:

reac

ția c

u ox

igen

ul, h

idro

ge-

nul,

oxizi

i met

alel

or.

Com

puşi

i nem

etal

elor

cu

impo

rtan

ță

prac

tică:

pro

prie

tăți

fizic

e, c

him

ice

gene

-ra

le, o

bțin

ere,

util

izare

:- o

xid

de su

lf (IV

), ox

id d

e su

lf (V

I), o

xid

de a

zot (

II), o

xid

de a

zot (

IV),

oxid

de

fosf

or (V

), ox

id d

e ca

rbon

(II),

oxi

d de

ca

rbon

(IV)

, oxi

d de

silic

iu.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te

utiliz

ând

noțiu

nile

chi

mic

e no

i.•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a n

emet

ale-

lor,

a co

mpu

șilor

nem

etal

elor

.•

Exem

plifi

care

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

met

odel

or d

e ob

ținer

e a

nem

etal

elor

și a

com

pușil

or n

emet

alel

or c

u im

port

anță

pra

ctică

prin

ecu

ații

chim

ice

(mol

ecul

are

și io

ni-

ce),

în b

aza

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

subs

tanț

e an

orga

nice

.•

Exem

plifi

care

a și

argu

men

tare

a co

rela

ției:

un n

emet

al –

co

mpu

sul l

ui –

influ

ența

asu

pra

orga

nism

ului

– se

lect

area

co

rect

ă a

prod

usel

or u

tiliza

te –

prin

cipi

i ale

une

i util

izări

inof

ensiv

e pe

ntru

om

și m

ediu

.•

Core

lare

a tr

ansf

orm

ărilo

r rec

ipro

ce a

le c

arbo

națil

or și

hi

droc

arbo

națil

or c

u pr

oces

ele

natu

rale

, cu

cele

din

acti

vita

-te

a co

tidia

nă, i

mpa

ctul

ace

stor

tran

sfor

măr

i asu

pra

med

iulu

i și

omul

ui.

• Sp

ecifi

care

a re

gulil

or d

e se

curit

ate

în c

azul

util

izării

apa

rata

-ju

lui p

e ba

ză d

e ga

ze n

atur

ale

și pr

odus

e pe

trol

iere

.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea v

olum

ului

unu

i gaz

(c.n

.) co

nfor

m c

antit

ății

de su

bsta

nță;

a c

antit

ății

de su

bsta

nță

conf

orm

vol

umul

ui

gazu

lui (

c.n)

.•

Calc

ular

ea m

asei

unu

i gaz

con

form

vol

umul

ui lu

i (c.

n.);

vo

lum

ului

unu

i gaz

(c.n

.) co

nfor

m m

asei

lui.

• De

term

inar

ea m

asei

/vol

umul

ui u

nui g

az (c

.n.)

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

ce c

arac

teriz

ează

pro

prie

tățil

e/ob

ținer

ea

unui

nem

etal

/com

pus a

l unu

i nem

etal

.

29

4.6.

Tra

nspu

nere

a pr

oprie

tățil

or,

proc

esel

or c

him

ice

ce v

izeaz

ă ne

met

alel

e/co

mpu

șii n

eme-

tale

lor î

n sit

uații

con

text

uale

ac

tivită

ții u

man

e.4.

7. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

ce

se re

feră

la

utiliz

area

și im

port

anța

nem

e-ta

lelo

r com

pușil

or lo

r în

viaț

a om

ului

.4.

8. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

priv

ind

impo

rtan

ța n

emet

alel

or

și co

mpu

șilor

lor.

- aci

d cl

orhi

dric

, aci

d su

lfuric

, aci

d az

otic,

ac

id fo

sfor

ic, a

cid

carb

onic

;- a

mon

iacu

l, să

ruril

e de

am

oniu

.Cl

orur

a de

hid

roge

n, su

lfura

de

hidr

ogen

(o

bțin

erea

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

impa

ctul

as

upra

org

anism

ului

și m

ediu

lui).

Săru

rile

cu im

port

anță

pra

ctică

, util

izare

a.Co

mpu

şii o

rgan

ici a

i car

bonu

lui:

met

an,

prop

an, b

utan

, alc

ool e

tilic

, aci

d ac

etic,

po

lietil

enă,

cau

ciuc

(for

mul

a m

olec

u-la

ră, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, u

tiliza

rea

în

activ

itățil

e co

tidie

ne și

pro

prie

tățil

e ch

i-m

ice

ce il

ustr

ează

util

izare

a).

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

nem

etal

e și

com

pușii

lor.

Nem

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or –

influ

ența

as

upra

cal

ității

vie

ții ş

i med

iulu

i. Co

mpu

șii n

emet

alel

or d

in p

rodu

sele

ch

imic

e de

cur

ățar

e, im

pact

ul lo

r asu

pra

sănă

tății

și m

ediu

lui.

Com

pușii

nem

etal

elor

– a

ditiv

ii alim

enta

ri,

bene

ficii ș

i dau

ne. N

oțiu

ni d

e în

grăș

ămin

te

min

eral

e cu

azo

t, fo

sfor

. Car

bonu

l: no

țiuni

de

cărb

une

activ

at, a

dsor

bție

impo

rtan

ța

prev

eniri

i for

măr

ii oxid

ului

de

carb

on (I

I) în

pr

oces

ele

de a

rder

e; a

acu

mul

ării o

xidul

ui

de ca

rbon

(IV)

în sp

ațiil

e în

chise

. O

xidul

de

silici

u –

mat

erie

prim

ă pe

ntru

pr

oduc

erea

bat

eriil

or so

lare

, com

pone

nt a

l sti

clei,

cera

mici

i, cim

entu

lui.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

: vo

lum

mol

ar, h

alog

en, a

dsor

bție

, met

an,

prop

an, b

utan

, alc

ool e

tilic

, aci

d ac

etic,

po

lietil

enă,

cau

ciuc

.

• Ca

lcul

area

can

tităț

ii in

ofen

sive

de n

itraț

i în

conț

inut

ul u

nor

porț

ii de

legu

me/

fruc

te/a

limen

te/s

uplim

ente

nut

ritive

incl

u-se

în d

ieta

ziln

ică.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

9. Id

entifi

care

a io

nulu

i de

clor

ură.

E 10

. Ide

ntific

area

ionu

lui d

e su

lfat.

E 11

. Ide

ntific

area

ionu

lui d

e am

oniu

.E

12. I

denti

ficar

ea io

nulu

i de

carb

onat

și a

oxid

ului

de

carb

on (I

V).

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

ta-

le la

tem

a „N

emet

alel

e și

com

pușii

lor”

.

Jocu

ri di

dacti

ce: G

hici

nem

etal

ul/c

ompu

sul;

cuvi

nte

încr

uciș

ate

etc.

Activ

ități

crea

tive:

•

Desc

ifrar

ea m

arca

jelo

r de

pe a

mba

laje

le p

rodu

selo

r alim

en-

tare

, ide

ntific

area

con

form

cod

ului

adi

tivul

ui a

nem

etal

elor

/ co

mpu

șilor

nem

etal

elor

, util

izați

în c

alita

te d

e ga

ze d

e am

ba-

lare

/gaz

e pr

opul

soar

e, e

labo

rare

a co

nclu

ziilo

r.•

Elab

orar

ea p

oste

relo

r ce

eluc

idea

ză p

ropr

ietă

țile,

util

izare

a ne

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r, ro

lul b

iolo

gic,

pro

tecț

ia m

e-di

ului

și să

năta

tea

omul

ui.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

4:Re

cord

urile

nem

etal

elor

și a

le c

ompu

șilor

lor.

30

5. C

him

ia ş

i pro

gres

ul m

oder

n

5.1.

Arg

umen

tare

a uti

lizăr

ii su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e în

di

ferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții

uman

e.5.

2. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

ce

eluc

idea

ză v

a-lo

area

Chi

mie

i ca

știin

ță și

art

ă;5.

3. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or c

e se

refe

ră la

subs

tanț

ele

anor

-ga

nice

și im

port

anța

stud

ierii

ac

esto

r sub

stan

țe.

Chim

ia ş

i dom

eniu

l um

anita

r al

activ

ității

um

ane

(muz

ică,

pic

tură

, de

sign

etc.

).Ch

imia

şi t

ehno

logi

ile m

oder

ne.

Prin

cipi

i de

utiliz

are

inof

ensi

vă.

a su

bsta

nțel

or și

a re

acții

lor c

him

ice

în

viaț

a co

ntem

pora

nă și

grij

a fa

ță d

e m

e-di

u.

Exer

ciții

:•

Prez

enta

rea

subs

tanț

elor

con

form

alg

oritm

ului

: den

umire

a tr

ivia

lă/s

iste

mati

că –

form

ula

chim

ică

– do

men

iul d

e uti

liza-

re –

pro

prie

tate

a ce

det

erm

ină

utiliz

area

ei –

influ

ența

asu

-pr

a să

nătă

ții/m

ediu

lui –

con

cluz

ii pe

rson

ale.

• Ca

ract

eriza

rea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

ce a

u ta

ngen

ță c

u m

uzic

a, p

ictu

ra, d

esig

nul,

tehn

olog

iile

mod

erne

.•

Repr

ezen

tare

a pr

oces

elor

chi

mic

e ob

serv

ate

în m

ediu

și

utiliz

ate

în v

iața

coti

dian

ă pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 5:

Chim

ia –

știi

nță

și ar

tă.

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– en

unț a

rgum

enta

t not

at sa

u fo

rmul

at;

– în

treb

are

cauz

ală

form

ulat

ă;

– al

gorit

m e

labo

rat;

– ex

erci

țiu re

zolv

at;

– fiș

ă de

lucr

u co

mpl

etat

ă;

– ec

uație

chi

mic

ă al

cătu

ită;

– sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; –

prob

lem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor s

tudi

ați/p

rin a

plic

area

alg

oritm

ilor î

n sit

uații

noi

; –

expe

rimen

t/lu

crar

e pr

actic

ă/ex

perie

nță

de la

bora

tor/

expe

rienț

ă de

labo

rato

r dig

itală

real

izată

con

form

inst

rucț

iuni

lor;

– ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă e

labo

rat;

– jo

c di

dacti

c re

aliza

t; –

proi

ect e

labo

rat ș

i pre

zent

at;

– te

st d

e ev

alua

re fo

rmati

vă/s

umati

vă re

zolv

at. La

sfâr

șitu

l cla

sei a

IX-a

, ele

vul/e

leva

poa

te:

• op

era,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

elem

ente

de

limba

j chi

mic

: Leg

ea P

erio

dici

tății

, Sis

tem

ul P

erio

dic,

oxi

dant

și re

ducă

tor,

elec

tro-

lit, n

eele

ctro

lit, d

isoci

ere

elec

trol

itică

, ele

ctro

lit ta

re/s

lab,

reac

ții io

nice

, ecu

ație

ioni

că c

ompl

etă,

ecu

ație

ioni

că re

dusă

, met

al a

lcal

in, a

liaj,

coro

ziune

, am

fote

ritat

e, în

grăș

ămân

t min

eral

, adi

tiv a

limen

tar,

volu

m m

olar

, hal

ogen

, ads

orbț

ie, c

ompu

și or

gani

ci a

i car

bonu

lui:

met

an, p

ro-

pan,

but

an, a

lcoo

l etil

ic, a

cid

aceti

c, p

olie

tilen

ă, c

auci

uc.

31

• ca

ract

eriza

: –

com

para

tiv e

lem

ente

le c

him

ice,

subs

tanț

ele

simpl

e și

com

pușii

ace

stor

ele

men

te c

onfo

rm p

oziți

ei în

Sist

emul

Per

iodi

c;–

com

para

tiv m

etal

ele

și ne

met

alel

e co

nfor

m a

lgor

itmul

ui: p

oziți

a în

Sis

tem

ul P

erio

dic,

rolu

l bio

logi

c, ră

spân

dire

a în

nat

ură,

pro

prie

tățil

e fiz

ice,

chi

mic

e, o

bțin

erea

, util

izare

a, c

ompu

șii c

u im

port

anță

pra

ctică

;•

mod

ela:

– pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e di

soci

erea

ele

ctro

litică

a a

cizil

or ta

ri, b

azel

or a

lcal

ine

și să

ruril

or n

eutr

e;–

prin

ecu

ații

mol

ecul

are

și io

nice

: rea

cțiil

e de

schi

mb

ioni

c, re

acții

le c

e ca

ract

erize

ază

prop

rietă

țile

chim

ice,

obț

iner

ea m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor,

com

pușil

or m

etal

elor

și n

emet

alel

or, l

egăt

urile

gen

etice

din

tre

met

ale

și co

mpu

șii lo

r, ne

met

ale

și co

mpu

șii lo

r;•

rezo

lva:

–

prob

lem

e de

cal

cul î

n ba

za fo

rmul

elor

chi

mic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

: can

titat

ea d

e su

bsta

nță,

mas

ă m

olar

ă și

volu

m m

olar

;–

prob

lem

e de

cal

cul î

n ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e pe

ntru

a d

eter

min

a ca

ntita

tea

de su

bsta

nță/

mas

a/vo

lum

ul u

nei s

ubst

anțe

, cun

oscâ

nd c

an-

titat

ea d

e su

bsta

nță/

mas

a/vo

lum

ul a

ltei s

ubst

anțe

;–

prob

lem

e ce

vize

ază

prop

rietă

țile,

obț

iner

ea, u

tiliza

rea

met

alel

or/n

emet

alel

or și

a c

ompu

șilor

lor c

u im

port

anță

pra

ctică

;•

expl

ica:

–

prop

rietă

țile

chim

ice

ale

met

alel

or/n

emet

alel

or în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice;

–

varia

ția p

erio

dică

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/ne

met

alic

e al

e el

emen

telo

r chi

mic

e di

n pe

rioad

ele

I-III

în b

aza

Legi

i Per

iodi

cită

ții;

• id

entifi

ca io

nii p

reze

nți î

n so

luții

le/p

repa

rate

le u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

în b

aza

etich

etel

or p

rodu

selo

r; •

inve

stiga

exp

erim

enta

l, re

spec

tând

regu

lile

de se

curit

ate:

– co

ndiți

ile d

e re

aliza

re a

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c; re

acții

le d

e id

entifi

care

a io

nilo

r, a

oxid

ului

de

carb

on (I

V);

– pr

oprie

tățil

e m

etal

elor

/nem

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r;•

elab

ora

și pr

ezen

ta p

roie

cte

crea

tive,

în m

od in

depe

nden

t sau

prin

col

abor

are

în e

chip

ă/gr

up, c

e se

refe

ră la

:–

impo

rtan

ța L

egii

Perio

dici

tății

și a

Sis

tem

ului

Per

iodi

c;–

solu

ții și

reac

ții d

e sc

him

b io

nic;

– im

port

anța

și u

tiliza

rea

met

alel

or, c

ompu

șilor

met

alel

or, a

liaje

lor,

nem

etal

elor

și c

ompu

șilor

lor î

n vi

ața

omul

ui;

– va

loar

ea C

him

iei;

• fo

rmul

a co

nclu

zii p

erso

nale

refe

ritoa

re la

ben

efici

ile c

unoa

șter

ii su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e, p

redo

min

ante

:–

core

ctitu

dine

și d

esch

ider

e în

util

izare

a lim

baju

lui c

him

ic;

– cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

în c

arac

teriz

area

subs

tanț

elor

și p

roce

selo

r chi

mic

e;–

pers

ever

ență

și re

spon

sabi

litat

e în

luar

ea d

ecizi

ilor l

a re

zolv

area

pro

blem

elor

;–

exig

ență

pen

tru

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală;

– re

spon

sabi

litat

e fa

ță d

e să

năta

tea

pers

onal

ă și

grijă

față

de

med

iu.

32

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele 3 acțiuni/procese fiind com-plementare, cuprinzând astfel întreaga activitate cognitivă și formativă.

Proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu Curriculumul la Chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei Chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Pro-fesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evaluării, respectând succesiunea acestora în conformitate cu logica internă a disciplinei și ținând cont de specificul competențelor vizate.

În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este necesar de ținut cont că competența elevului include nu doar componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, specifice pentru fie-care elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psihologic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/digitale.

Specificul formării competențelor la Chimie este determinat de experimentul chi-mic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demon-strative. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice, realiza-rea experimentelor reale și virtuale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice ce se regăsesc în viața cotidiană. Integrarea sistematică a experimentului la lecțiile de Chimie creează condițiile nece-sare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște.

33

Este necesar ca sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context semnificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) îi va ajuta pe elevi să-și creeze propriile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la Chimie va asigura egalizarea șanselor de reușită și va permite dezvoltarea potențialului creativ, individual în ritm propriu.

Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la Chi-mie, realizarea evaluării formative; oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin realizarea proiectelor individuale și în grup.

În procesul educațional la Chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, de planificare a învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.

Curriculumul la Chimie centrat pe competențe orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării etc.

Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătește pentru soluționarea problemelor vieții. Problemele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să-i motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, să conțină informații contextuale captivante ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.

Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,

34

Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea individu-ală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevului /elevei care poate și dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom – factorul esențial de succes profesional și social.

Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în funcție de specificul grupului de instruire.

Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă, care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la Chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrarea practică și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea etc. Formele de evaluare vor fi alese în funcție de obiectivele planificate și de specificul conținutului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de Chimie, precum și de formare sistematică a deprinde-rilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).

În procesul educațional la Chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și a principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.

Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesori-elevi, de eficiența materialelor didactice etc.

36

IntroducereSistemul educațional actual, fiind influențat de schimbările socioeconomice,

informaționale și tehnologice rapide, necesită formarea persoanelor competente, ca-pabile de a se adapta și a activa productiv în circumstanțe noi, de a rezolva problemele cu care se confruntă. În ultimele decenii, în țările europene, precum și în Republica Moldova, se constată diminuarea interesului elevilor pentru învățarea științelor exacte, iar această problemă poate avea consecințe grave în plan economic.

Modificarea metodologiei didactice, prin dezvoltarea capacităților creative ale elevilor și formarea competențelor relevante pentru viitor, poate produce o schimbare radicală a acestei situații. Curriculumul Național 2019 pune accentul pe utilizarea metodelor centrate pe elev: învățarea prin investigare, învățarea în bază de proiecte, învățarea axată pe problemă.

Utilizarea acestor metode va permite creșterea nivelului de înțelegere a elevilor pentru temele discutate la Chimie, Fizică, Biologie, înțelegerea relevanței a ceea ce fac/învață la ore pentru viața cotidiană. De asemenea, aceasta va contribui la dezvoltarea abilităților cognitive, la creșterea motivației elevilor pentru studierea științelor exacte, iar în consecință, la creșterea numărului specialiștilor care vor activa în aceste domenii.

Învățarea prin investigație este utilizată frecvent în țările europene cu sisteme de educație performante, demonstrând creșteri semnificative ale punctajelor la testele PISA și TIMSS. Investigația promovează un proces de învățare ghidat de întrebări și sti-mulează curiozitatea elevilor, asigură exersarea gândirii critice și a capacității de reflec-ție, cultivă autonomia în învățare.

Acest proces conduce la formarea unor competențe transferabile ulterior în viața pro-fesională, cum ar fi: lucrul în grup, capacitatea de a scrie și de a se exprima în limbaj ști-ințific, capacitatea de a experimenta în vederea rezolvării de probleme. Formarea noilor generații de cetățeni trebuie să fie orientată spre asigurarea libertății de dezvoltare cre-ativă, asigurarea traiectoriei individuale de formare, exersarea permanentă a capacității de transfer al cunoștințelor în practică, implementarea inovațiilor în domeniul educației.

Acest Ghid, ca produs curricular, alături de alte produse, îndeplinește funcțiile de: informare, formare, îndrumare. Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, pentru elaborarea și aplicarea tehnologiilor educaționale moder-ne, pentru formarea și evaluarea competențelor elevilor. Ghidul propus este util pentru organizarea procesului de predare – învățare – evaluare și orientează cadrele didactice în implementarea eficientă a Curriculumului 2019 la disciplina Chimie, oferind cadrelor didactice repere conceptuale, metodologice și proiective, necesare pentru asigurarea educației de calitate a elevilor la această disciplină de studii.

37

1. Referințe conceptuale ale Curriculumului la disciplina Chimie

1.1. Conceptul de Curriculum la disciplina Chimie pentru clasele gimnazialeCurriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a-a IX-a este parte componen-

tă a Curriculumului Național și reprezintă un act normativ-reglator pentru procesul educațional la disciplina Chimie în învățământul gimnazial. Chimia face parte din aria curriculară Matematică și Științe și are statutul de disciplină obligatorie. Curriculumul este proiectat în baza documentelor normative de politici educaționale: Standarde educaționale (2012), Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Strategia Națională „Educația 2020”, Cadrul de referință al Curriculumului Național (2017), Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).

Conceptul Curriculumului la disciplina Chimie este orientat spre: formarea unui sis-tem de cunoștințe chimice despre substanțele anorganice și reacțiile chimice; dezvolta-rea abilităților practice de realizare a experiențelor chimice; formarea atitudinii despre utilitatea, precum și pericolul unor substanțe și procese chimice pentru viața omului și mediu, fapt care conduce la dezvoltarea sistemului de valori despre unitatea lumii ma-teriale, circuitul substanțelor în natură etc. Misiunea disciplinei Chimie este:

• de a oferi tuturor elevilor, în baza Curriculumului, o experiență de învățare dura-bilă și un mediu favorabil pentru investigarea substanțelor și proceselor chimice;

• crearea condițiilor de dezvoltare a capacității personalității de a gândi și a pro-duce idei constructive pentru a rezolva probleme cu caracter teoretic și practic;

• formarea competențelor și atitudinilor relevante pentru succes în lumea moder-nă: creativitate, corectitudine, deschidere, perseverență, responsabilitate, res-pect, grijă față de mediu.

Conceptul Curriculumului se bazează pe: • promovarea unei educații motivante, axată pe o metodologie prietenoasă copilu-

lui, care solicită implicarea lui activă pentru asigurarea dezvoltării personalității; • aplicarea cunoștințelor pentru soluționarea situațiilor reale; • dezvoltarea capacității de adaptare creativă a cunoștințelor, modelelor cunoscu-

te la contexte noi; • dezvoltarea unei atitudini responsabile față de problemele mediului; • formarea competențelor de cercetare, dezvoltarea capacității de rezolvare a

unei probleme prin aplicarea algoritmilor cunoscuți în situații noi;

38

• dezvoltarea competenței antreprenoriale, în bază de proiecte transdisciplinare, promovarea propriilor idei și obținerea produselor originale de învățare;

• utilizarea rațională a resurselor digitale, cu un impact pozitiv pentru dezvoltarea personală etc.

Curriculumul este structurat pe competențe, prezentate gradual pe clase: competențe specifice disciplinei și unități de competențe, derivate din competențe transversale/transdisciplinare; unități de conținuturi și elemente noi de limbaj chimic, exemple de activități de învățare – evaluare și produse școlare ale elevilor, finalități pe ani de studii.

Procesul de învățare se va realiza preponderent prin: • implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și

reacțiilor chimice: – realizarea lucrărilor de laborator: experimentale și creative; – realizarea experimentelor reale și digitale; – participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea propri-

etăților substanțelor și fenomenelor chimice din viața cotidiană; • rezolvarea problemelor prin aplicarea algoritmilor specifici Chimiei; • individualizarea și diferențierea activității de învățare; • elaborarea obiectivelor personale de învățare, planificarea învățării în mod indi-

vidual sau în grup.Modernizarea proceselor de predare – învățare – evaluare corelează cu conceptul

creării condițiilor moderne de dotare a cabinetelor de chimie în instituțiile de învățământ.

1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina Chimie Chimia este o știință fundamentală a naturii și are un rol important în formarea la

elevi a competențelor necesare pentru explicarea lumii înconjurătoare, deducerea con-cluziilor bazate pe experiment, înțelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană. Care sunt cauzele reactualizării Curriculumului școlar la disciplina Chimie?

• Elaborarea unui nou Cadru de Referință al Curriculumului Național, 2017; • Necesitatea ghidării în carieră a elevilor spre disciplinele din aria curriculară Ma-

tematică și Științe, pentru adoptarea unei cariere ce vizează studiul Chimiei; • Ghidarea învățării elevului/elevei de astăzi spre viața de succes de mâine, într-o

lume în continuă schimbare; • Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitudi-

nile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului de gimnaziu; • Necesitatea adoptării strategiilor didactice moderne în educație: învățarea prin

cercetare, învățare în baza de proiecte transdisciplinare STEM/STEAM, învățarea în bază de problemă;

39

• Reducerea numărului și revizuirea unităților de competență în legătură cu cen-trarea învățării pe activitatea elevilor;

• Redefinirea unităților de învățare în baza unităților de competență și evidențierea finalităților pe ani de studiu, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.

Componenta-cheie a Curriculumului la disciplina Chimie pentru învățământul gim-nazial o constituie sistemul de finalități exprimate în termeni de competențe. Funda-mentul schimbărilor produse îl constituie pedagogia competențelor, care vizează for-marea la elevi a unui sistem de competențe necesare pentru autodezvoltare pe tot parcursul vieții. În acest context, un rol deosebit revine dezvoltării creativității elevilor, manifestate prin abilitatea de a realiza proiecte, a rezolva probleme, a fi independent în acțiuni și deschis pentru valorile naționale și universale.

Curriculumul axat pe competențe orientează politica educațională spre dezvoltarea personalității capabile de a se adapta la condițiile de activitate și a crește profesional odată cu evoluția noilor tehnologii [2]. Competența școlară întrunește caracteristici ale pregătirii elevilor ce vizează aplicarea conștientă a cunoștințelor, abilităților și atitudinii în raport cu anumite probleme disciplinare și transdisciplinare. Competența este un sis-tem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații [3].

Finalitățile, care specifică ce trebuie să știe și să poată face elevii după absolvirea treptei gimnaziale, sunt definite în Standardele de eficiență a învățării (2012) [4], care vizează creșterea calității în educație, asigurarea aceluiași nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanță al instituțiilor de învățământ general.

La 22 mai 2018, la Bruxelles au fost revizuite și aprobate competențe-cheie, care trebuie dezvoltate la elevi [5]:

•• competențe de alfabetizare;•• competențe multilingvistice;•• competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;•• competențe digitale;•• competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;•• competențe cetățenești;•• competențe antreprenoriale;•• competențe de sensibilizare și expresie culturală.

Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor științifice fundamentale, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării unor substanțe chimice, înțelegerea impactului Chimiei asupra progresului social și a calității vieții, reprezintă componente de bază

40

ale competenței în domeniul științei. Aceste competențe-cheie includ abilitatea de a manipula cu substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a utiliza informațiile știin-țifice pentru rezolvarea problemelor, de a deduce și a comunica concluzii, precum și de a manifesta atitudini de curiozitate, interes pentru problemele de mediu și respect pentru siguranță și durabilitate.

Competențele transdisciplinare detaliază specificul fiecărei competențe-cheie/trans-versale pentru treapta de învățământ, având caracter general, complex, scop și finalitate pentru treapta respectivă. Competențele specifice s-au dedus în temeiul competențelor-cheie, competențelor transdisciplinare, potențialului formativ al disciplinei, particularită-ților ariei curriculare, ținându-se cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.

Competențele specifice Chimiei sunt:CS1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând co-

rectitudine și deschidere.CS2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și

creativitate.CS3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demon-

strând perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.CS4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând

normele de securitate personală și socială.CS5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilita-

te față de sănătatea personală și grijă față de mediu.Competențele specifice disciplinei au fost reformulate și au o structură triadică, con-

struindu-se din abilități, cunoștințe și atitudini/valori, de exemplu:

Abilități Cunoștințe Atitudini/valori

Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice

manifestând curiozitate și creativitate.

S-a trecut de la noțiunea de Subcompetențe la Unități de competență, formulate conform competențelor specifice disciplinei Chimie; numărul lor s-a redus în raport cu numărul de subcompetențe din Curriculumul la Chimie, 2010. Unitățile de competență sunt corelate cu unitățile de conținut.

Implementarea Curriculumului 2019 la disciplina Chimie în clasele a VII-a-a IX-a este orientată spre formarea la elevi a competențelor specifice și contribuie la dezvoltarea competențelor transversale și transdisciplinare:

41

Competențe-cheie/transversale Competențe transdisciplinare

1. Competențe în domeniul științei, teh-nologiei, ingineriei și matematicii

Aplicarea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare.

Aprecierea schimbărilor cauzate de activitatea umană, manifes-tând responsabilitate pentru aspectele etice, siguranța și durabili-tatea mediului.

2. Competențe de alfabetizare

Interpretarea conceptelor, faptelor, fenomenelor, sentimentelor, opiniilor în diferite contexte.

Comunicarea într-un mod pozitiv și responsabil din punct de ve-dere social, manifestând înțelegerea impactului limbajului asupra celorlalți.

3. Competențe digitale

Utilizarea tehnologiilor digitale pentru colaborarea, evaluarea, crearea și partajarea conținuturilor digitale în mod etic, sigur și responsabil.

4. Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți.

Manifestarea disponibilității de învățare continuă, în diverse situații.

5. Competențe cetățenești

Promovarea valorilor general-umane, culturii, păcii, nonviolenței, responsabilității pentru mediu.

6. Competențe antreprenoriale

Realizarea proiectelor personale și de grup.

Promovarea ideilor în practică, în activitatea personală, socială.

Lucrul independent și în echipă.

7. Competențele de sensibilizare și expresie culturală

Atitudinea pozitivă față de experiențele valorice ale diferitor popoare.

Reperele metodologice de formare a competenței școlare sunt axate pe construc-tivism, pe interactivitate, pe metacogniție, iar demersurile euristice specifice utilizate sunt problematizarea și descoperirea: Cunoștințe → Funcționalitate → Conștientizare → Acțiune → Comportament/Atitudine [2]. Pentru ca elevii să-și formeze competențe este nevoie:

• să posede un ansamblu de cunoștințe fundamentale, în funcție de problema ce trebuie rezolvată;

• să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștințele în situații concrete pentru a le înțelege, realizând astfel funcționalitatea lor;

• să rezolve diverse situații-problemă, conștientizând astfel cunoștințele funcțio-nale în viziunea proprie;

42

• să rezolve situații semnificative în diverse contexte, care prezintă anumite pro-bleme complexe din viața cotidiană, manifestând comportamente/atitudini con-form achizițiilor finale așteptate, adică competențe.

În Curriculumul 2019 au fost actualizate unitățile de învățare:

Curriculum 2010 Curriculum 2019

Clasa Temele Nr. ore Unități de învățare Nr.

ore

a VII-a

1. Chimia – știință despre sub-stanțe. Noțiuni chimice elemen-tare

15 1. Substanțele și procesele chimi-ce în viața noastră. 8

2. Structura substanței 12 2. Sistemul Periodic al elemente-lor chimice și structura atomului. 7

3. Chimia și mediul 7 3.Compoziția substanței și legă-tura chimică. 8

4. Substanțe pure și amestecuri. 9

Ore la discreția cadrului didactic. 2

34 34

a VIII-a

1. Reacțiile chimice 11 1. Substanța – componenta chi-mică a materiei. 9

2. Oxigenul. Hidrogenul 19 2. Reacții chimice. 10

3. Substanțele compuse. Princi-palele clase de compuși anorga-nici

17 3. Oxigenul. Hidrogenul. 10

4. Apa. Soluțiile. Disocierea elec-trolitică 15 4. Clasele de compuși anorganici. 20

5. Substanțele în jurul nostru 6 5. Apa și soluțiile. 11

6. Produsele chimice și calitatea vieții. 6

Ore la discreția cadrului didactic. 3

68 68

a IX-a

1. Legea Periodicității și Sistemul Periodic 10 1. Legea Periodicității și Sistemul

Periodic. 7

2. Metalele în viața noastră 17 2. Soluțiile și disocierea electro-litică. 7

3. Starea gazoasă a substanțelor. Nemetalele și compușii lor 36 3. Metalele și compușii lor cu

importanță practică. 16

43

4. Importanța substanțelor chi-mice pentru viața omului. Chimia pentru mediu.

5 4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practică. 28

5. Chimia și progresul modern. 5

Ore la discreția cadrului didactic 3

68 66

Un element de noutate în Curriculumul 2019 constă în evidențierea noțiunilor noi de limbaj chimic prin prezentarea acestora pentru fiecare modul sub grila: Elemente noi de limbaj chimic. Acest moment presupune nu doar elucidarea acestor noțiuni/ele-mente noi, dar și plasarea accentului pe necesitatea de exersare și de integrare a lor în sistemul de noțiuni format în modulele anterioare, condiții absolut necesare pentru formarea unui limbaj chimic funcțional.

Au fost recomandate exemple de produse de învățare ale elevilor, conform activităților propuse: pictograme cu regulile de securitate în laboratorul de chimie, ra-port de activitate experimentală la lucrarea practică, fișă de investigare a proprietăților substanțelor, tabel de sistematizare a datelor observărilor sau investigațiilor, fișă de caracterizare a elementului chimic/substanței/produsului chimic, fișă de comparare a substanțelor/amestecurilor/fenomenelor, exercițiu, problemă, test, chestionar, în-trebări cauzale și răspunsuri la ele, modele de atomi/molecule, portofoliul proiectului (prezentare digitală a proiectului, planșă, poster, schemă, diagramă, tabel, buletin in-formativ, mesaje chimice, video, poezie), expoziție de lucrări creative/proiecte/prezen-tări digitale, carte digitală cu caracteristicile substanțelor/pașaportul substanței, jocuri cu noțiuni chimice, experimente digitale.

În Curriculumul gimnazial la disciplina Chimie 2019 s-au redus complexitatea și încăr-cătura informațională.

La clasa a VII-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Legea constanței compoziției substanțelor; formulele grafice ale moleculelor.

La clasa a VIII-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Obținerea oxigenului prin descompunerea permanganatului de potasiu; Condiții de declanșare și decurgere a reacțiilor chimice; Apa naturală ca amestec de substanțe dizolvate; Apa distilată; iar unitățile de conținut: Electroconductibilitatea soluțiilor în comparație cu apa distilată; Electrolit, neelectrolit, electrolit tare și slab; Disocierea electrolitică a acizilor, bazelor alcaline, sărurilor; Ecuații de disociere electrolitică a acizilor (ecuații sumare), bazelor alcaline, sărurilor; Acizi tari și slabi; Reacțiile de schimb ionic; Ecuații ionice complete și reduse; Condiții de realizare a reacțiilor ionice: formarea gazului, sedimentului, electro-litului slab (apa); Duritatea apei au fost transferate pentru clasa a IX-a.

44

La clasa a IX-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Determinarea gradului de oxidare în baza formulei chimice; Alcătuirea formulelor în baza gradului de oxidare; Structura metalelor; Legea lui Avogadro. A fost revizuit modul de studiere a compușilor organici ai carbonului. Se studiază compușii organici ai carbonului cu importanță prac-tică în activitatea cotidiană: metan, propan, butan, alcool etilic, acid acetic, polietile-nă, cauciuc (formula moleculară, proprietăți fizice, utilizarea în activitatea cotidiană și proprietățile chimice, care argumentează utilizarea). Pentru substanțele organice nu se studiază formulele de structură, metodele de obținere, accentul se pune pe utilizarea practică a compușilor studiați și regulile de securitate în timpul lucrului cu substanțele indicate.

Activitățile de învățare și evaluare sunt concepute într-un mod constructiv, în baza învățării prin investigare, incluzând următoarele aspecte:

• prezentarea unor situații intrinsec motivante, din viața de zi cu zi, ce permit iden-tificarea/formularea necesității studierii temelor corespunzătoare;

• lansarea întrebărilor deschise, formularea întrebărilor cauzale, ce reprezintă punctul de plecare al cercetării educaționale, în care se vor angaja elevii;

• furnizarea răspunsurilor de către elevi sau formularea altor întrebări, prin care elevii ajung să identifice un mod de abordare al întrebării inițiale;

• proiectarea experimentelor și selectarea instrumentelor de investigare, etapă ce necesită colaborarea între elevi;

• realizarea experimentelor, colectarea datelor și interpretarea acestora, prin lu-crul în echipă;

• formularea concluziilor (prezentare orală, prezentare tip poster, proiect etc.) și argumentarea acestor concluzii de către elevi.

A crescut ponderea activităților de învățare prin investigare, în baza experimentului chimic:

Experiențe de laborator şi lucrări practice

Clasa Curriculum 2010 Curriculum 2019

a VII-a 6 11

a VIII-a 11 14

a IX-a 12 15

În Curriculumul la disciplina Chimie 2019 s-a propus realizarea unor experimente în format digital, cu utilizarea resurselor digitale și realizarea activităților de învățare prin intermediul jocului didactic.

Au fost recomandate noi activități de învățare – proiecte transdisciplinare, axate pe implementarea conceptului STEM/STEAM (STEAM – Science, Technology, Enginee-

45

ring, Art and Mathematics, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; eTwinning – proiecte europene).

Pornind de la specificul disciplinei, Curriculumul la Chimie permite realizarea cone-xiunilor interdisciplinare:

• matematica (expresii matematice de calcul, algoritmi); • biologia (rolul biologic și circuitul unor elemente/substanțe, elemente nutritive,

procesul de respirație, fotosinteza); • fizica (curentul electric, forme de energie; volumul, densitatea, masa corpului etc.); • geografia (răspândirea substanțelor în natură, compoziția mineralelor, valorifi-

carea resurselor naturale, atmosfera, geosfera, produsele chimice, materiale și tehnologii noi);

• informatica (elaborarea produselor de învățare în format digital, software educa-tiv, producerea materialelor cu proprietăți de semiconductor, baterii);

• istoria (date din istoria descoperirii elementelor chimice, substanțelor chimice, legilor fundamentale ale Chimiei, viața și activitatea savanților chimiști, influența dezvoltării Chimiei asupra dezvoltării omenirii);

• dezvoltarea personală (elementele chimice și valorile personale asociate, alimentația sănătoasă, hipo/hipervitaminoza, dauna alcoolului, fumatului, meto-de de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, meto-de de stingere a incendiilor);

• limba și literatura română (asocieri, rezumate, poezii, spectacole chimice etc.); • limba străină (comunicări); • arte (utilizarea tehnicilor cunoscute pentru elaborarea și prezentarea unor

proiecte, lucrări); • sport (efectuarea unor exerciții, jocuri care reflectă procesele chimice) etc.

46

2. Referințe proiective ale Curriculumului la disciplina Chimie

2.1. Curriculumul la disciplina Chimie ca sursă de proiectare didacticăProiectarea didactică constituie o premisă și o condiție necesară pentru organiza-

rea unui proces educațional calitativ. Produsele acestei activități complexe constituie instrumentele de lucru necesare fiecărui cadru didactic: proiectul didactic de lungă du-rată, proiectul unității de învățare, proiectul unei lecții sau activități extracurriculare, proiectul unei activități de evaluare etc. Orice demers didactic este precedat de un proiect, care îi oferă rigurozitate științifică și metodică, prin corelarea competențelor-cheie, transdisciplinare și specifice cu unitățile de competență curriculare, cu conținu-turile, cu strategiile de predare – învățare – evaluare și resursele psihologice, materiale și temporale.

Modelul modern al proiectării pedagogice, axat pe formarea de competențe, se ba-zează pe valorificarea potențialului de instruire și educație al elevilor și orientarea lor spre succes. Fiecare unitate de învățare pune temelia piramidei competențelor perso-nale ale elevilor și dezvoltă experiența acestora prin soluționarea problemelor. Atunci când un proiect este bine gândit și realizat din perspectiva exigențelor stabilite în pre-alabil, el dobândește caracteristicile unui instrument de lucru modern și operațional, necesar cadrului didactic pentru asigurarea calității.

Calitatea în educație este centrată preponderent pe rezultatele învățării elevilor, exprimate prin competențe, cunoștințe, valori și atitudini. În acest sens, asigurarea ca-lității desfășurării lecției este o sarcină primordială a cadrului didactic, care include un ansamblu de activități sistematice de asigurare a corectitudinii și eficacității planifică-rii, organizării, coordonării, antrenării și evaluării activității elevilor. În lipsa proiectului didactic, există riscul de a lucra haotic și ineficient. De aceea elaborarea proiectelor didactice constituie o activitate managerială importantă. În momentul elaborării pro-iectului didactic, profesorul trebuie să se transfere imaginar în locul elevului, să vadă cu ochii lui activitățile, să-și imagineze cât de atractiv și motivant va fi procesul.

Curriculumul la disciplina Chimie în clasele a VII-a-a IX-a, ca programă școlară, asi-gură suportul pentru proiectarea și formarea competențelor-cheie, transversale și spe-cifice, motivând elevii să caracterizeze substanțele și procesele chimice, să opereze cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, să rezolve probleme prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, să investigheze experimental substanțele și procesele chi-mice, să utilizeze inofensiv substanțele în activitatea cotidiană.

47

2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică anuală reprezintă o perspectivă îndelungată asupra predării –

învățării – evaluării disciplinei Chimie, prin corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, activităților și produselor de învățare. Proiec-tul didactic de lungă durată la Chimie este un document administrativ, care se elaborea-ză de către cadrul didactic la începutul anului școlar și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi.

Proiectarea didactică de lungă durată corelează competențele specifice disciplinei, unitățile de competență, numărul și data lecției, subiectul lecției, unitățile de conținuturi, activitățile de predare – învățare – evaluare și produsele de învățare. În activități de învățare sunt incluse sarcini ce duc la realizarea, formarea unității de competență. Această structură asigură un parcurs ritmic al procesului de predare – învățare – eva-luare, organizat conform Planului-cadru, orientat spre atingerea finalităților curriculare de către elevi. Finalitățile de învățare sunt formulate în conformitate cu competențele specifice gradual, în dezvoltare.

În Anexa 1 se propune repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare. Cadrul didactic poate efectua unele schimbări necesare în succesiunea unităților de învățare și numărul orelor recomandate, consecutivitatea conținuturilor pentru formarea eficien-tă a competențelor specifice proiectate, în corespundere cu logica internă a disciplinei Chimie și a altor discipline de învățământ corelate.

Proiectele didactice de lungă durată (proiecte didactice anuale) și proiectele didac-tice de scurtă durată (proiecte zilnice ale lecțiilor) vor fi elaborate de către cadrele di-dactice în mod autonom, în conformitate cu cerințele Curriculumului la Chimie, ediția 2019, și sugestiile propuse în Ghid, ținând cont de particularitățile elevilor și resurse-le disponibile. Implementarea Curriculumului 2019 la Chimie în gimnaziu se va realiza printr-o varietate de activități, axate pe învățarea prin investigare, învățarea axată pe rezolvarea problemelor, învățarea în bază de proiecte. La rezolvarea problemelor se va pune accent pe: analiza, deducerea, aplicarea și transferul algoritmilor, autoevaluarea metodei alese de rezolvare, formularea concluziilor.

Un proiect didactic modern este axat pe corelația dintre: competențe (care sunt finalitățile?) – obiective (ce/cât/cum voi face?) – motivație (de ce voi face?) – conținutul sarcinilor didactice (ce voi face?) – metode (cum voi face?) – mijloace (cu ce voi face?) – evaluare (ce, cât și cum am realizat în raport cu obiectivele?). Deși configurația proiec-telor pe unități de învățare este flexibilă, esențială este succesiunea lecțiilor, conectate temporal și cauzal între ele. Pentru perfecționarea competențelor de proiectare peda-gogică este utilă adoptarea unor modele de proiectare a Unității de învățare.

48

Modelul, propus în Ghid, este alcătuit din 4 secțiuni: I. Date generale. Informații de identificare (instituția de învățământ, cadrul didac-

tic, obiectul de învățământ, clasa, unitatea de învățare, nr. lecției conform pro-iectării calendaristice, data); competențele și unitățile de competență; sistemul metodologic, mijloacele didactice necesare.

II. Scenariul didactic, care include: etapele lecțiilor/evenimentele instruirii; conținu-tul sarcinilor didactice propuse de cadrul didactic; forma de organizare a activită-ții elevilor; mijloacele de învățământ integrate în secvența respectivă de învăța-re; metodele și formele de învățământ corespunzătoare.

III. Anexe ale proiectului: probele de evaluare; scheme, desene, schițe utilizate în predare; fișe de activitate independentă/diferențiată cu elevii.

IV. Concluzii. Un aspect important al asigurării calității proiectului este elaborarea concluziilor cu privire la modificările care pot fi efectuate în proiect, pe parcursul implementării și stabilirea liniilor de perspectivă, evaluarea utilității, originalității și valorii acestui produs.

Ghidul dat include un model al proiectelor didactice de lungă durată la Chimie pen-tru clasele a VII-a-a IX-a, care poate fi folosit ca reper pentru demersul personalizat (Anexele 2-4).

2.3. Proiectarea didactică a lecțieiManagementul lecției moderne depinde, în mare măsură, de competența de pro-

iectare pedagogică. Proiectarea pedagogică este o activitate programată, care angajea-ză un ansamblu de acțiuni și operații de anticipare a rezultatelor, construite la nivelul corelației dintre competențe – obiective – conținuturi – strategii de predare – învățare – evaluare. Proiectul Unității de învățare este un produs curricular, elaborat în mod creativ de fiecare cadru didactic.

Pentru elaborarea calitativă a unui proiect, propunem un algoritm: • analiza standardelor de eficiență a învățării și al Curriculumului, a planificării ca-

lendaristice, pentru determinarea și corelarea competențelor; • identificarea nivelului de pregătire a elevilor cu care urmează să se lucreze; • stabilirea formei de organizare a activității educative, alegerea tipului de lecție; • selectarea, prelucrarea și structurarea logică a conținutului științific; • elaborarea sarcinilor didactice; • elaborarea strategiei de instruire și a structurii procesuale a lecției; • analiza resurselor materiale disponibile, alegerea sau elaborarea lor; • alegerea metodelor didactice corespunzătoare; • stabilirea strategiei de evaluare;

49

• elaborarea unor instrumente de evaluare axate pe formarea de competențe, conform Referențialului de evaluare;

• analiza corelației dintre competențe – unități de competențe – obiective operaționale – conținutul sarcinilor didactice – resurse – modalități de evaluare;

• verificarea și redactarea proiectului.Ioan Jinga și Ion Negreț au stabilit că un proiect didactic eficient posedă următoarele

caracteristici: precizează obiectivele instruirii în termeni de comportament observabil; cuprinde conținuturile esențiale ale materiei de studiu; precizează sarcini de învățare pen-tru realizarea fiecărui obiectiv; permite diferențierea instruirii în funcție de pregătirea și ritmul celor care învață; are dimensiune rezonabilă; este redactat într-o formă clară.

Fiecare lecție se proiectează și se realizează conform cerințelor curriculare, orien-tând procesul de predare – învățare – evaluare spre formarea la elevi a competențelor specifice Chimiei: caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, operarea cu lim-bajul chimic, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, in-vestigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană. Calitatea corelării competențelor – unităților de competențe – obiectivelor operaționalizate – sarcinilor didactice – strategiilor și resur-selor este o condiție a asigurării calității educației, ceea ce nu înseamnă că proiectul însuși nu poate fi revizuit, dacă este nevoie, pe parcursul realizării sale. Este important, ca proiectul didactic să fie adecvat situațiilor concrete de învățare și să conducă la rea-lizarea obiectivelor planificate, în scopul unei educații de calitate.

Scenariul lecției poate fi axat și pe următoarea structură:I. Evocare: • Salutul. Momentul organizatoric. Captarea inițială a atenției elevilor. • Formularea obiectivelor (în corelare cu tipul lecției). • Verificarea temei pentru acasă. • Reactualizarea cunoștințelor și a capacităților.

II. Realizarea sensului. • Predarea – învățarea materiei noi (doar în cazul studierii materiei noi).

III. Reflecție. • Consolidarea materiei și formarea competențelor. • Aplicații. • Evaluarea atingerii obiectivelor preconizate. • Bilanțul lecției. Concluzii. • *Tema pentru acasă (în cazul lipsei secvenței Extinderea).

IV. Extindere/extensie • Aplicații extinse. Conexiuni intra- și interdisciplinare.

50

La etapa de evocare (entuziasmare) are loc inițierea ciclului de învățare prin capta-rea interesului elevilor și încurajarea implicării lor active în lecție prin activități scurte sau discuții interactive. În timpul acestei faze profesorii vor evalua cunoștințele anteri-oare ale elevilor și le vor ghida spre îndeplinirea obiectivelor de învățare ale lecției noi.

Realizarea sensului începe cu explorarea: implicarea elevilor în lecție prin efectuarea unei activități sau experiment. Profesorul va furniza materialele necesare pentru acti-vitate/experiment și va ghida elevii, folosind un proces euristic (prin întrebări). Elevii ar trebui să fie încurajați să adreseze întrebări, să emită ipoteze și să testeze ipotezele lor. Acest proces va contribui la consolidarea conceptelor, la identificarea ideilor noi, la demonstrarea și îmbogățirea experienței de învățare.

Prin explicarea experimentului realizat și a rezultatelor obținute se identifică ce au învățat elevii. Profesorul poate folosi aceste discuții pentru a introduce un concept și pentru a ghida elevii în rezolvarea problemelor.

Reflecția și evaluarea pot avea loc pe tot parcursul lecției pentru a-i ajuta pe elevi să îndeplinească obiectivele lecției.

Modelul unui proiect de lecție

Profesor: Godoroja Rita Proiect didactic la Chimie pentru clasa a VIII-a

Unitatea de învățare nr. 4 Clasele de compuşi anorganici (20 de ore)

Lecția nr. 32 Proprietățile chimice generale ale acizilor. Reacția de schimb.Experiența de laborator nr. 8. Proprietățile chimice generale ale acizilor.

Competență-cheie: Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii.

Competențe transdisciplinare: Aplicarea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lu-mii înconjurătoare.

Competențe specifice: CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitu-dine și deschidere.CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele de securitate personală și socială. CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.

Unități de competență:CS1. – 4.1. Operarea, în diferite situații de comunicare, cu noțiunile ce se referă la: acizi, le-gătură genetică, reacții de schimb.CS1. – 4.4. Modelarea proprietăților chimice ale acizilor prin ecuații chimice.CS4. – CS5. – 4.5 Investigarea experimentală a proprietăților chimice ale acizilor, respectând regulile de securitate.

51

Obiective operaționale. Fiecare elev/elevă va reuși:O1. – să utilizeze Sistemul Periodic și Tabelul solubilității pentru identificarea infor-

mației despre elementele chimice, alcătuirea formulelor substanțelor simple și compuse (metale, nemetale, oxizi, acizi, baze, săruri);

O2. – să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale acizilor, res-pectând regulile tehnicii securității;

O3. – să coreleze compoziția, clasificarea, proprietățile, utilizarea acizilor, pe exem-plul acizilor clorhidric, sulfuric și fosforic, utilizând schema legăturilor genetice;

O4. – să elaboreze întrebări/concluzii despre proprietățile chimice ale acizilor, reac-ția de schimb.

Metode didactice:M1. – alcătuirea formulelor în baza Sistemului Periodic și a Tabelului Solubilității;M2. – problematizarea; M3. – experimentul chimic: proprietățile chimice generale ale acizilor: 1. acțiunea asupra indicatorilor; 2. interacțiunea cu metalele; 3. oxizii bazici;

4. bazele solubile; 5. bazele insolubile; 6. sărurile;M4. – alcătuirea ecuațiilor reacțiilor chimice.Resurse didactice: 1. Sistemul Periodic. 2. Tabelul solubilității. 3. Stativ cu eprube-

te. 4. Set de reactivi. 5. Fișe de învățare/evaluare. 6. Tabla interactivă, suport de curs format electronic.

O. CONŢINUTUL SARCINILOR DIDACTICE – STRATEGII DIDACTICE T.

I. EVOCARE 10.

Prezentarea clasei. Notare în caiete, la tablă: data, subiectul.

O1.

Gimnastica chimică: Exerciții în baza SP şi a TS. - Utilizând Sistemul Periodic, numiți metalele (cu 1≤ Z ≤ 20 ) – oxizii bazici – ba-zele; nemetalele – oxizii acizi – acizii oxigenați – acizii neoxigenați.- Utilizând Tabelul solubilității, alcătuiți formulele și denumiți compușii formați de ionii elementelor cu Z = 1; 20.Comentați șirurile genetice ale metalelor și nemetalelor (РРТ).

O4. Jocul didactic: Da sau Nu. Ghiciți, prin întrebări, substanțele notate pe fișe. La întrebări se poate răspunde cu: Da sau Nu. Răspuns: H2SO4, HCl.

O3.

Analiza progresului realizat: Ce concluzii ați dedus la lecția anterioară? Ce progres ați realizat prin efectuarea temei de acasă? La această lecție veți continua: să descoperiți proprietățile acizilor, să experi-mentați și să creați pașaportul acizilor!

52

II. REALIZAREA SENSULUI 25.

O3.

Activitate în perechi, diferențiată pe 2 variante. Timp de 5 minute, completați rubricile „Pașaportului” acidului, ale căror conținuturi vă sunt cunoscute de la lecțiile anterioare. Celelalte rubrici le veți completa în timpul lecției și la lecțiile următoare:

Varianta 1 acid clorhidric; Varianta 2 acid sulfuric.Algoritm: compoziția, clasificarea, proprietățile fizice și chimice (acțiunea asu-pra indicatorilor, interacțiunea cu metalele, oxizii bazici, bazele solubile, baze-le insolubile, sărurile), utilizarea, acțiunea asupra organismului uman, reguli de securitate, obținerea, importanța.

O3. Prezentați „Pașaportul” acidului (în echipă).

O2.

Experiență de laborator nr. 8. Proprietățile chimice generale ale acizilor.Investigați experimental proprietățile chimice ale acizilor şi deduceți conclu-zii: Varianta 1 - HCl, Varianta 2 - H2SO41. acțiunea asupra indicatorilor; 2. interacțiunea cu metalele (Zn și Cu);Reacții de schimb: 3. interacțiunea cu oxizii bazici (CaO/CuO/BaO); 4. interacțiunea cu bazele solubile (NaOH/KOH/Ca(OH)2) în prezența indicato-rilor;5. interacțiunea cu bazele insolubile (Cu(OH)2/Fe(OH)2/Fe(OH)3, obținute proas-păt în prealabil și distribuite de profesor);6. interacțiunea cu unele săruri: (HCl + Na2CO3/H2SO4 + BaCl2).Completați, în „Pașaportul” substanței, rubrica „Proprietățile chimice” cu ecuațiile reacțiilor realizate, efectul observat și deduceți concluziile.

III. REFLECŢIE 8.

O4. Alcătuiți întrebări cauzale în baza imaginilor şi deduceți concluzii: PPT „Acizii”.

O4.

TOTALUL LECŢIEI: Autoevaluare și evaluare reciprocă. Ce ați descoperit la această lecție? Ce progres ați realizat prin studierea aces-tei teme?Completați fișa de progres.

IV. EXTINDERE 2.

O3.

TEMĂ PENTRU ACASĂ: 1. Elaborați pașaportul acidului fosforic conform algoritmului.2. *Elaborați un eseu cu volumul de 10 propoziții la tema: Ploile acide. Protec-ția mediului.

53

3. Referințe metodologice și procesu-ale ale Curriculumului la Chimie

3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didacticeCurriculumul la disciplina Chimie promovează învățarea centrată pe elev, care con-

stă în activitatea de construire individuală a cunoașterii prin: informare, selectare, apreciere, analiză, comparare, clasificare, transfer, descoperire, rezolvare, concluzio-nare, creare etc. Abordarea constructivistă a învățării constă în sprijinirea/îndruma-rea elevilor să învețe, să-și exerseze gândirea logică, analitică, critică. Pentru realizarea acestei idei-cheie se vor alege strategii didactice active/interactive: expozitive; ilustra-tiv-explicative; euristice; algoritmice; de învățare prin cooperare; axate pe acțiunea de cercetare; problematizare. Calitatea procesului de predare – învățare – evaluare depin-de de corelația dintre: elaborarea calitativă a proiectării didactice de lungă durată și proiectarea zilnică a lecțiilor în conformitate cu cerințele Curriculumului la Chimie pen-tru gimnazii și licee se referă la aplicarea metodelor interactive de învățare – dotarea laboratorului de chimie conform Standardelor în vigoare – utilizarea eficientă a resur-selor – crearea unui climat favorabil pentru învățare, manifestarea creativității elevilor și a motivației pentru studiul Chimiei.

Elevii vor caracteriza substanțe și procese chimice cu importanță practică și vor efectua investigații experimentale, respectând normele de securitate în laborator, ast-fel asigurând suportul pentru respectarea normelor de securitate personală și socială, utilizarea inofensivă a substanțelor în diverse situații cotidiene. Utilizarea formulelor, a ecuațiilor chimice, a modelelor și a schemelor pentru reprezentarea și explicarea com-poziției, structurii și proprietăților substanțelor dezvoltă la elevi gândirea abstractă și gândirea critică. Rezolvarea exercițiilor și problemelor prin aplicarea și transferul algo-ritmilor chimici studiați oferă elevilor modele de acțiune și experiențe în soluționarea problemelor cotidiene. Se vor stimula corectitudinea și deschiderea elevilor în operarea cu limbajul chimic, curiozitatea față de substanțele și procesele chimice, manifestarea responsabilității față de sănătatea personală și a grijii față de mediu. Elaborarea unor proiecte va oferi elevilor o experiență valoroasă și oportunități pentru manifestarea creativității, independenței, responsabilității, perseverenței.

3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplinei Chimie La momentul actual, sistemul de instruire din Republica Moldova tranzitează un

proces de renovare sub multe aspecte (conținut, proces de învățământ, sistem de eva-

54

luare, resurse didactice, metode de instruire ș.a.). Un criteriu de apreciere a eficienței metodelor îl reprezintă valențele formative ale acestora, impactul lor asupra dezvoltării personalității elevilor. Alegând o metodă, profesorul caută cea mai potrivită cale pentru dezvoltarea competențelor la elevi și depune efort ca metodele alese să ajute la însuși-rea trainică și conștientă a materialului de studiu.

Metodele interactive permit descentralizarea procesului de instruire, unde profe-sorul nu mai este „centrul universului”, „unica sursă de informație”, procesul fiind ba-zat pe implicarea activă a fiecărui elev/fiecărei eleve, instruirea reciprocă, dezvoltarea spiritului de inițiativă și a responsabilității personale, formând abilitățile de colaborare și competențele comunicaționale, de conlucrare și activitatea în echipă pentru a găsi soluția optimală pentru o problemă. La metodele interactive pot fi atribuite: discuția euristică, brainstormingul, masa rotundă, realizarea unor proiecte colective, unele acti-vități în grup etc. Instruirea interactivă este axată pe interacțiunea directă a elevilor cu experiența colegilor și împărtășirea propriului bagaj de achiziții.

Strategiile didactice vizează combinarea creativă și eficientă a metodelor, materiale-lor, mijloacelor și formelor, combinate și organizate într-o ordine cronologică de către profesor în scopul realizării obiectivelor propuse. Strategia oferă soluții de ordin struc-tural-procesual, dar și metodic, determinând o anumită ordine de combinare a diferitor metode, procedee, materiale didactice și forme de grupare a elevilor. Fiecare eveni-ment sau secvență parcursă și fiecare decizie, care determină pasul următor, valorifică informațiile dobândite despre modul de realizare a etapelor parcurse anterior.

Ţinând cont de specificul experimental al disciplinei Chimie, sunt foarte importante metodele experimentale, care permit aplicarea, verificarea și consolidarea cunoștințelor teoretice în practică. Experimentul este metoda de bază, caracteristică disciplinei Chi-mie, constituind calea cea mai eficientă pentru dezvoltarea competențelor specifice domeniului.

Experiențele de laborator contribuie la asimilarea metodelor științifice de lucru, dez-voltă spiritul de observație, trezesc interesul de cunoaștere față de obiectul de studiu, stimulează activitatea de cunoaștere, contribuie la însușirea profundă a cunoștințelor, dezvoltă priceperile și deprinderile practice, îi obișnuiesc pe elevi cu cultura muncii. În procesul dobândirii independente a cunoștințelor se dezvoltă interesul față de științe. Cea mai valoroasă calitate a investigațiilor experimentale este obținerea noilor cunoș-tințe în baza observațiilor proprii, realizarea calculelor în baza rezultatelor experimen-tale și formularea concluziilor despre fenomenele observate.

Formarea la elevi a competenței de investigare experimentală a substanțelor anorga-nice și a proceselor chimice are loc prin organizarea procesului în următoarele moduri: planificarea, efectuarea și interpretarea rezultatelor experimentului chimic; studierea

55

experimentală a obținerii proprietăților substanțelor și a proceselor chimice; identifica-rea unor substanțe anorganice; rezolvarea problemelor experimentale. Familiarizarea elevilor cu operațiile cele mai importante din laboratorul de chimie începe din clasa a VII-a și implică formarea și dezvoltarea unor deprinderi practice, utile în viața cotidiană. În clasele a VII-a-a IX-a elevii:

– dobândesc abilități practice de efectuare a operațiilor de bază în laborator; – își dezvoltă spiritul de observație și de cercetare; – pregătesc reactivi și ustensile de laborator pentru efectuarea experimentelor; – realizează experimente chimice, respectând normele de protecție a muncii și

instrucțiunile; – obțin date experimentale, le interpretează și le organizează, completând fișele

de lucru; – proiectează experimentul la tema dată; – concep și rezolvă probleme în baza unor experimente realizate în laborator, in-

terpretează proprietățile substanțelor și fenomenele observate; – valorifică informațiile rezultate din documentare pentru a lua o decizie despre

metodologia de abordare teoretică și practică a unei lucrări; – formulează concluzii referitoare la comportarea unor substanțe simple sau com-

puse; comunică în formă scrisă sau orală concluziile; – identifică unele utilizări ale experimentelor efectuate, în viața cotidiană; evalu-

ează factorii de risc implicați în utilizarea unor substanțe chimice și decid asupra avantajelor/dezavantajelor utilizării lor.

La lecțiile de Chimie, se va îmbina experimentul clasic de laborator, cu cel virtual, realizat cu ajutorul TIC, fapt care va contribui la menținerea interesului pentru studiul Chimiei ca știință experimentală, prin angajarea activă și conștientă a elevilor în proce-sul de învățare.

Deoarece sistemul educațional actual are scopul de a transforma persoana instruită din consumator în creator de informație, tehnologia formării integrate a competențelor specifice la Chimie, ca element inovativ al didacticii Chimiei, poate contribui la organi-zarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare și orientarea elevilor spre succes, calitate, creativitate.

Implementarea tehnologiilor informaționale stimulează creativitatea profesorilor și elevilor, oferind un cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor, eficientizea-ză procesul de asimilare a cunoștințelor; facilitează învățarea individualizată; trezește interesul față de disciplină. Experimentele virtuale facilitează înțelegerea proceselor complexe, a unor fenomene greu de simulat în realitate sau în laborator. Utilizarea cal-culatorului este una din căile de a satisface curiozitatea elevilor și de antrenare perma-

56

nentă în activități a celor cu un potențial energic înalt, precum și provocarea interesului pentru cei care manifestau un grad de inerție. Lucrul lor în fața monitorului permite îmbunătățirea traseului personal de dezvoltare, instruirea individualizată și diferenția-tă. Instruirea asistată de calculator reprezintă un auxiliar prețios al procesului de învă-țământ datorită următoarelor avantaje:

• individualizarea instruirii; • formarea deprinderilor prin exersarea sistematică; • recapitularea unei porțiuni din materie; • simularea unor fenomene naturale; • contribuie la consolidarea unor cunoștințe dobândite; • evaluarea corectă nu numai în vederea unei diferențieri cât mai exacte între

membrii grupului sau clasei, ci ca apreciere a performanțelor reale ale fiecărui individ în raport cu un standard stabilit anterior;

• asigură conexiunea inversă, rezultatele obținute pot fi verificate și completate pe măsura asimilării cunoștințelor noi etc.

Tehnologiile informaționale pot fi utilizate în cadrul diferitor forme de instruire, dar mai ales în timpul lucrului individual. Există diverse posibilități de utilizare a calculatorului în procesul de instruire. Cele mai importante pot fi sistematizate în următoarele categorii:

1. Secvențele video reprezintă demonstrarea video a experiențelor chimice, feno-menelor etc. La pregătirea prezentărilor pot fi utilizate programele ChemDraw, ChemLab etc. Secvențele video pot fi utilizate ca material instructiv, înainte de a reproduce experimentul, cu scopul de a pătrunde în detaliile lui, de a însuși algo-ritmul de desfășurare a operațiilor. Avantajul constă în faptul că poate fi vizionat de mai multe ori și oricând pentru a observa toate fazele procesului.

2. Jocurile pot fi cu un caracter distractiv (Elements – au condiția de a determina intrusul; Formula – are sarcina de a pune participantul în situația de a alcătui corect formulele chimice etc.). Avantajul jocurilor electronice constă în atracti-vitatea lor, ele acordă posibilități suplimentare de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor de lucru, uneori inconștient.

3. Modalități de verificare și evaluare a cunoștințelor – pot fi realizate prin intermediul testelor, jocurilor etc. Evaluarea la calculator este mai obiectivă, transparentă.

4. Programe specializate:– baze de date (enciclopedie electronică, sistem periodic cu informație despre elemente etc.);

5. Rețeaua Internet (World Wide Web) permite accesul la baze de date, selectarea informației necesare și transferul ei spre solicitant. Cu ajutorul Internetului, se pot efectua excursii virtuale. De asemenea se poate familiariza cu activitatea di-

57

feritor organizații (ex.: ecologice - www.greenpeace.org; pedagogice: www.pro-didactica.md; de producere și livrare a veselei și substanțelor chimice: www.sig-ma-aldrich.com) etc. Cu ajutorul Internetului se poate ajunge la bibliotecile on-line de specialitate (ex.: http://www.sciencedirect.com, http://www.chemweb.com, http://www.rsc.org).

Resursele educaționale deschise reprezintă materiale de predare, învățare sau de cercetare, disponibile gratis pentru orice utilizator, și includ cursuri, module, programe de calculator (software), prezentări, sarcini de lucru, întrebări, activități în clase și labo-ratoare, materiale pedagogice, jocuri, simulări și multe alte resurse digitale din întreaga lume. Responsabilitatea pentru utilizarea în școală a resurselor educaționale deschise, ce corespund în deplină măsură Curriculumului Național revine cadrului didactic, iar utilizarea acestora în afara școlii − părinților și elevilor. Pentru a susține și a eficientiza procesul didactic se vor aplica softurile educaționale, care asigură individualizarea învă-țării prin parcurgerea materiei prin adecvarea la ritmul și stilul personal al fiecărui elev. Materialele didactice complementare (materiale-suport pentru activități de învățare și evaluare, fișe de lucru etc.) vor fi elaborate de către cadrele didactice în sprijinul diver-sificării procesului de instruire atât pentru întreaga clasă, cât și individual.

Învățarea în bază de proiecte. Pentru integrarea cunoștințelor din diferite domenii, dezvoltarea competențelor transversale se recomandă utilizarea metodei proiectelor. Activitatea elevilor se desfășoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, inves-tigare, proiectare sau elaborare și se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se regăsește și ca metodă complementară de evaluare). Aceste activități contribuie la dezvoltarea iniția-tivei, creativității, încrederii în sine, selectarea și sistematizarea informației. Rolul pro-fesorului se reduce la cel de îndrumător. Subiectul este propus de profesor, dar după ce se obișnuiesc cu acest tip de activități, elevii își vor putea propune subiectele. Proiectul poate reprezenta și o metodă complexă de evaluare individuală sau de grup. Capa-citățile care se evaluează în timpul realizării proiectului sunt: observarea și alegerea metodelor de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; manevrarea informației și utilizarea cunoștințelor; capacitatea de a raționaliza; a investiga, a analiza, a sintetiza, a organiza materialul și a realiza un produs. În cazul proiectelor, evaluarea se efectuează în echipă, prin colaborare, în vederea stimulării inițiativei și creativității elevilor.

Realizarea proiectului presupune parcurgerea următorilor pași: enunțarea sarcinii de lucru, repartizarea responsabilităților în cadrul grupului, colectarea datelor, a ma-terialelor, realizarea produsului, prezentarea. Criteriile de evaluare a produsului final: validitate, elaborare și structurare, noutate, originalitate, calitate.

58

Curriculumul 2019 recomandă noi activități de învățare – proiecte transdisciplina-re, axate pe implementarea conceptului STEM/STEAM. Aceste proiecte vor oferi elevi-lor o experiență de învățare durabilă și le vor dezvolta creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Printre avantajele acestei metode, menționăm: posibilitatea unei abordări interdisciplinare a temei; consolidarea și valo-rificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de selectare, prelucrare și prezentare a informațiilor); stimularea inițiativei și a independenței elevilor în activități; dezvoltarea structurilor cognitive și a capacităților creatoare ale acestora.

Proiectul Creșterea cristalelor, clasa a VII-aProiectul de cercetare Creșterea cristalelor întrunește toate caracteristicile educației

tip STЕAM (Științe, Tehnologii, Inginerie, Artă, Matematică). El are ca scop dezvoltarea spiritului de observație, formarea competențelor de utilizare a substanțelor chimice, răbdării și acurateței. În toate cazurile, chiar dacă elevul va lucra cu substanțe comes-tibile (sare de bucătărie, acid citric), el trebuie să fie instructat despre inadmisibilita-tea încălcării regulilor tehnicii de securitate, deoarece soluțiile, expuse la aer deschis timp îndelungat, pot genera hazarduri microbiologice. Profesorul poate să extindă lista substanțelor solide și a solvenților utilizați, asigurându-se de cunoașterea de către elevi a regulilor tehnicii securității. Proiectul va fi prezentat și susținut sub forma unui referat pe suport de hârtie și/sau a unei prezentări Power Point ori prin altă modalitate.

Etapele realizării Proiectului și corelarea lor cu principiile Educației tip STEAM:

Științe,Inginerie, Artă

Suport teoretic: Elevul/eleva descrie succint noțiunile de soluție saturată, soluție suprasaturată, cristalizare, recristalizare; indică domeniile activității și vieții cotidiene în care se aplică substanțele cristaline în stare pură; explică dependența solubilității substanțelor solide de temperatură.Scopul: Studierea operațiilor chimice unitare, purificarea sării prin obținerea cristalelor frumoase și mari, documentarea experimentului.Reactivi şi ustensile: sare de bucătărie, pahar/borcănaș de 150-200 ml, creion, ață, camera digitală.

Științe, Tehnologii, Matematică

Partea practică: Elevul/eleva obține o soluție saturată (de preferință în apă distilată) de substanță: excesul de substanță (solubilitatea în 100 g apă la 25O, înmulțită cu coeficientul 1,2) se amestecă cu 100 ml de apă. Soluția se lasă timp de 24 ore la temperatura camerei. În acest timp, cristalele mici ale excesului nedizolvat se dizolvă, iar cristalele mari cresc. Apoi elevul/eleva decantează sau filtrează soluția. Din cristalele, rămase la fund, se alege un cristal mare, care va servi drept centru de cristalizare (cristal).

59

Inginerie, Artă, Ma-tematică

Elevul/eleva leagă cu ață cristalul germene, îl atârnă în soluția saturată filtrată, cum este arătat în figură și îl lasă să crească timp de 3-15 zile. Elevul/eleva face po-zele cristalului în creștere în timpul desfășurării experi-mentului, inventând modalitatea de a le înregistra dintr-un punct nemișcat în condiții similare de iluminare.

Științe, Artă

Concluzii: 1. Substanța _____________ se obține în urma evaporării lente a dizolvantului ________ din soluție saturată la temperatura camerei, care în timpul experimentului a fost cuprinsă în intervalul __ - __OC. 2. Cristalul obținut are forma ________________ , care (parțial) (nu) co-respunde cu forma, caracteristică cristalelor de __________, conform informațiilor din literatură.3. Masa cristalului obținut este ____ g . Dimensiunile sunt: ___________.4. Cristalul obținut poate fi utilizat în ___________________ pentru ________________.5. Realizând acest proiect, m-am convins că _______________________.

Proiectul Arborele chimic al familiei și valorile personale, clasa a VII-a, poate fi înțeles ca un instrument științific pentru identificarea sistemului valorilor personale ale elevului, asociate cu proprietățile elementelor chimice, pentru a medita și a crea un sistem personal de valori.

Etapele realizării Proiectului „Arborele chimic al familiei și valorile personale” • Elevul/eleva alege 3-4 elemente chimice și identifică valorile personale, care sunt

consonante denumirilor acestor elemente chimice. (Profesorul poate să folo-sească sau, în caz de necesitate, să ofere elevului în calitate de suport „Sistemul Periodic al valorilor personale” [10]).

• Elevul/eleva alege 3-4 valori caracteristice prietenului sau membrului familiei și caută elementele chimice, consonante denumirilor acestor valori.

Proiectul Reclama unui produs chimic, clasa a VIII-a Etapa finală a realizării Proiectului, prezentarea publică, 3-5 minute.

Etapele prezentării Sugestii de realizare (după exemplul unei substanțe)

Legenda Elevii sunt anunțați că sunt membrii Uniunii Agricultorilor.

Ridicarea statutului

auditoriului

Bună ziua. Am onoarea să mă aflu în acest auditoriu, plin de agricultori profesioniști, care folosesc în activitatea lor produsele chimice, prietenoase mediului ambiant.

60

Preambul: istoria firmei

Sunt reprezentantul companiei „Chima-MOL” – liderul regional în producerea substanțelor anorganice pentru agricultură.

Actualitatea problemei

Este bine cunoscut faptul că bolile cauzate de fungii și mucegaiuri, uneori, compromit în întregime roada livezilor și viilor, contribuie la micșorarea roa-dei, la acumularea toxinelor în plante.

Soluții standard (dezavan-

taje)

Tradițional, pentru combaterea fungilor se folosesc sulfatul și hidroxidul de cupru în diferite forme și cu diferite denumiri comerciale: zeama bordeleză, hidroxid de cupru, cuproxat etc. Dezavantajul utilizării acestora constă în acu-mularea excesului de ioni de cupru în plante, acțiunea corozivă a compușilor cuprului asupra tehnicii agricole, prețul ridicat al preparatelor de import.

Propunerile personale (avantaje)

Compania „Chima-MOL” propune o soluție de alternativă: Sulfat de fier (II). Cercetările experimentale au demonstrat că acesta are proprietăți fungicide bune, nu este toxic pentru oameni și animale domestice. De asemenea, spre deosebire de sulfatul de cupru (II), sarea de fier inhibă dezvoltarea filoxerei – insectei dăunătoare, extrem de periculoase pentru vița-de-vie. Noi produ-cem sulfatul de fier (II) prin tratarea fierului vechi cu acid sulfuric diluat, ast-fel, contribuim la diminuarea cantității deșeurilor de metal în mediu.

Perspectiva Compania noastră propune și alte soluții eficiente, necesare comunității agri-cultorilor din țara noastră.

Ancora Distribuirea cărților de vizită, a pliantelor elaborate.

Metoda activității cu fişele este o metodă de învățare, care presupune utilizarea fi-șelor elaborate, în prealabil, de către cadrul didactic, conținând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual, în perechi sau în grup. Există diferite variante ale fișelor de lucru. Prezentăm unele exemple:

Fişa: Caracteristica elementului chimic:(posibil de utilizat: clasa a VII-a, clasa a IX-a) Fişa: Caracteristica substanței

1. Simbolul chimic. 2. Numărul de ordine. 3. Masa atomică relativă.4. Perioada. 5. Grupa, subgrupa. 6. Sarcina nucleului.7. Numărul total de electroni.8. Numărul de straturi electronice.9. Repartizarea electronilor pe straturi electronice.10.Valențele posibile.11.Tipul elementului (metalic/nemetalic). 12.Oxidul superior: formula, denumirea, caracterul.13.Hidroxidul superior: formula, denumirea, caracterul.14.Compus volatil cu hidrogenul (la nemetale): formula/denumirea.

1. Formula chimică.2. Denumirea.3. Masa moleculară relativă.4. Masa molară.5. Tipul legăturii chimice.6. Proprietăți fizice.7. Răspândirea în natură.8. Metode de obținere. 9. Proprietăți chimice (se alcătuiesc ecuațiile reacțiilor posibile).10. Rolul biologic.11. Utilizare.

61

Fişă de activitate experimentală

Clasa a VIII-a. Experiență de laborator nr. 2: Calcularea masei, cântărirea sau măsurarea probei, ce corespunde unei anumite cantități de substanță.Ustensile: balanță, cilindru gradat.Reactivi: apă, carbonat de calciu, clorură de sodiu, hidrogenocarbonat de sodiu, zahăr etc.Mersul lucrării:

• Pentru substanțele solide: calculează masa substanței, ce corespunde cantității de substanță indicate în sarcină, și cântărește, cu ajutorul balanței, masa de substanță calculată.

• Pentru apă: calculează masa și volumul apei, ce corespunde cantității de substanță indicate în sarcină, și măsoară volumul calculat cu ajutorul cilindrului gradat.

• Completează tabelul și formulează concluzii.

Substanța Sare de bucătărie Zahăr Apă Sodă

alimentarăCarbonat de calciu

Formula chimică NaCl C12H22O11 H2O NaHCO3 CaCO3

Masa molară, g/mol Densitatea, g/ml - - - -

ν , mol Calcule

Observații

Concluzii: 1. Pentru a măsura o probă ce corespunde unui număr de moli de substanță solidă _________________________________ , e nevoie de calculat __________________ și de cântărit cu ajutorul _________________________.2. Pentru a măsura o probă ce corespunde unui număr de moli de substanță lichidă ____________, e nevoie de calculat __________________ , de știut _________________, calculat ____________ și cu ajutorul ________de măsurat __________________. Nu este necesar de a ____________________substanțele lichide.

Clasa a VII-a. Subiectul lecției: Formule chimice în baza valențeiUnitatea de învățare: Compoziția substanței și legătura chimicăActivitate de învățare: Alcătuirea formulelor chimice ale compușilor binari în baza valențelor elementelor chimice și determinarea valenței în baza formulei

1. Alcătuiește formulele substanțelor chimice, utilizând Sistemul Periodic al elementelor chimice:H și O; .................. Ba și O; .................... Al și Cl; ..................... Fe și O; .................... Ca și I; .................. Mg și S; ................... S și O; ....................... P și O; ...................... Na și O; ................. Na și S; .................... K și Br; ..................... C și O; ......................

2. Determină valențele elementelor în baza formulelor chimice:SO2 P2O3 FeO N2O NO

3. Identifică greșelile comise intenționat în formulele chimice de mai jos și scrie formulele corecte:

HS NH4 Na2S3 PO3 CO4 CaCl3 C4HII II V IV IVIIII

IIII

II

II I

I VI V

IV

62

Clasa a VIII-a. Subiectul lecției: Proprietăți fizice și chimice generale ale oxizilorUnitatea de învățare: Clasele de compuși anorganici

1. Definește oxizii:

2. Scrie formulele chimice pentru următorii oxizi:Oxid de sodiu ...... Oxid de cupru (II) ....... Oxid de carbon (IV) ........Oxid de calciu ...... Oxid de siliciu ....... Oxid de aluminiu ........

3. Compară substanțele: oxid de carbon (IV) și oxid de calciu, completând tabelul (diagrama Venn):Oxid de carbon (IV) Asemănări Oxid de calciu

4. Completează schemele reacțiilor cu formulele produșilor și stabiliți coeficienții:

CaO + H2O → CaO + HCl → CO2+ Ca(OH)2 →

CaO + SO3 → CaO + H2SO4 → CO2 + Na2O →

CaO + CO2 → CO2 + NaOH → CO2 + Н2O →

5. Analizează schemele ce ilustrează proprietățile chimice ale oxizilor. Pentru fiecare schemă alege exemple concrete de substanțe și alcătuiește ecuațiile reacțiilor. Comentează fiecare ecuație a reacției, indicând substanțele inițiale, produșii, coeficienții, denumirile substanțelor: a) Oxid acid + apă → acid oxigenat b) Oxid acid + oxid bazic → sare oxigenatăc) Oxid acid + bază solubilă → sare oxigenată + apă d) Oxid bazic + apă → bază solubilăe) Oxid bazic + acid → sare + apă

Jocuri didactice chimice pentru clasele a VII-a-a IX-aJocul didactic: Memory

Este un joc ce permite elevilor să-și antreneze memoria, capacitatea de analiză. Poate fi fo-losit atât la etapa de evocare, cât și la realizarea sensului, reflecție. Jocul poate fi alcătuit și în format digital (Smart Board).Clasa a VII-a: Unitatea de învățare: Sistemul Periodic al elementelor chimice şi structura atomuluiSubiectul: Atomii. Elementele chimice, simbolurile și denumirile lor, masa atomică relativă.Numărul de jucători: 2-4 sau în echipăPentru joc se pregătesc un număr par de cartonașe.Pe cartonașe diferite (în funcție de subiectul lecției) se pot scrie informații corelate, de exemplu:

Simbolul chimic Denumirea elementului

63

Cartonașele sunt aranjate pe masă cu fața în jos. Jucătorul are dreptul să întoarcă câte 2 cartonașe aleatorii. Dacă ele reprezintă o corespondență, atunci el le ridică, iar dacă nu, le întoarce înapoi. Câștigă echipa/jucătorul care a adunat mai multe cartonașe.Propunem și alte variante de fișe (profesorul le poate folosi după necesitate la alte lecții):

Formula substanței Denumirea substanțeiFormula oxidului Formula acidului/hidroxidului corespunzătorFormula substanței Masa molarăFormula substanței Domeniu de utilizareFormula substanței Proprietăți fiziceSubstanțe inițiale Produși de reacțieFormula electrolitului Produși de disociere

Apoi aceste corespondențe se notează în caiete/fișe/se verifică oral și, în baza lor, se alcă-tuiesc alte sarcini corespunzătoare lecției.

Jocul didactic: Descoperă o noțiune nouă!

Clasa: a IX-a. Unitatea de învățare 4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practicăSubiectul lecției: Compușii sulfului cu importanță practicăForma de organizare: în grup/individualDescrierea jocului: Elevul/eleva scrie, în pătrățele libere, literele corespunzătoare variantei/variantelor pe care le va găsi la rezolvare, astfel, va descoperi denumirea uzuală a soluției de oxid de sulf (VI) în acid sulfuric.

1. Care afirmație nu se referă la sulf:m) este cunoscut din antichitate, sub de-

numirea de „pucioasă”;n) este un lichid vâscos la temperatura

camerei;o) produsul format la ardere este folosit

pentru înălbirea paielor, lânii?2. Care afirmație este corectă:

l) în condiții normale, 224 l de oxid de sulf (IV) au masa de 160 g;

m) sulful manifestă valențele II, IV, VI;n) oxidul de sulf (IV) este un gaz galben-

verzui, mai ușor ca aerul?3. Care afirmație se referă la acidul sulfuric:

c) este un lichid, de culoare gălbuie, ce fumegă în aer;

d) sărurile acidului sulfuric se numesc sulfuri;

e) 2 moli de acid sulfuric cântăresc 196 g?

4. Care afirmație este corectă:t) la arderea sulfului cu masa de 64 g, se

consumă 67,2 l de oxigen (c.n.);u) la dizolvarea în apă a oxidului de sulf

(VI), se formează o soluție ce colorea-ză turnesolul în roșu;

v) nemetalele în stare liberă formează doar molecule binare?

5. Care afirmație se referă la sulf:k) este folosit pentru dezinfectarea apei

potabile;l) oxidul superior corespunde formulei

generale EO2;m) nucleul atomului conține 16 protoni,

16 neutroni?

Răspuns: ОLЕUМ

64

Jocul didactic: Descoperă elementul!

Clasa: VII-a. Unitatea de învățare: Sistemul Periodic al elementelor chimice și structura atomului.Subiectul lecției: Caracteristica elementelor chimice, conform poziției în Sistemul Periodic. Forma de organizare: în grup/frontalMateriale didactice: fișe cu simbolurile chimice ale elementelor

Zn Ca Cl O S Br Al F Mg Na H Fe N B Li

Descrierea jocului didactic: elevii selectează fișele cu elemente, conform caracteristicilor menționate de conducătorul jocului.Sarcină: din fișele propuse, selectează și ridică cartonașele ce corespund condiției/notează, în caiete/fișele de lucru, simbolul chimic al elementului.

1. Nemetalele din grupa a VII-a; 7. Metalele din perioada a III-a;

2. Metalul cu cea mai mare masă atomică; 8. Nemetalul cu 1 electron pe

ultimul strat electronic;

3. Elementul al cărui nucleu nu conține neutroni; 9. Elementul al cărui nucleu

conține 12 neutroni;

4. Elementul cu sarcina nucleului +30; 10. Elementele ai căror electroni

sunt repartizați pe 3 straturi;

5. Elementele cu valență constantă II; 11. Elementul cu valențele: II, VI;

6. Elementul cu formula electronică: 2 8 1; 12. Elementele din subgrupele secundare.

Jocul didactic: Domino

Clasa a VIII-a. Subiectul: Oxizi, acizi, baze, săruri. *Poate fi folosit în cadrul mai multor teme. Scopul – alcătuirea formulelor chimice; antrenarea operațiilor de gândire: analiza, sinteza, comparația, concretizarea, dezvoltarea spiritului de gândire creatoare și de observație.Numărul de jucători: 2-5Regulile: Pe fișe dreptunghiulare sunt scrise formulele cationilor și ale anionilor/elementelor chimice cu indicii:

O5 Ca O Al2 (SO4)3 Na OH K3

Fișele se întorc cu fața în jos, fiecare jucător extrage câte 5 fișe, apoi pe rând jucătorii aran-jează fișele, astfel încât ele să formeze o formulă chimică. Dacă jucătorul nu are fișa ce-i permite alcătuirea formulei, atunci el mai extrage 1 sau rândul trece la următorul jucător. Câștigă acel jucător care primul a epuizat toate fișele sale.Jocul poate fi folosit și la modelarea ecuațiilor reacțiilor chimice, doar că pe o parte a fișei vor fi scriși produșii de reacție, iar pe cealaltă – substanțele inițiale.

65

Jocul didactic: Substanțele prietenoase

Subiectul lecției: Legăturile genetice dintre principalele clase de substanțe anorganiceClasa a VIII-a. Unitatea de învățare: Clasele de compuși anorganici Forma de organizare: individual/în grupMateriale didactice: fișă de lucru, jetoane cu formule chimiceDescrierea jocului didactic: elevei/elevului i se propun un set de sarcini: analizează cu atenție formulele substanțelor înscrise pe jetoane (cartonașele pentru acizi pot fi colorate în roșu, baze – albastru, apa – incolor, săruri – violet, oxid acid – roz, metalele – verde).

BaCl2 H2SO4 Al(OH)3 Ca K2CO3 Fe(NO3)3 NaOH HCl SO2 Ag H2O Zn

Alege perechile de substanțe la a căror interacțiune are loc o reacție în urma căreia se obține: 1) apă; 2) un oxid acid; 3) un acid oxigenat; 4) un precipitat cu Mr = 100; 5) un gaz incolor;6) o substanță simplă și una compusă; 7) un precipitat colorat; 8) se degajă un gaz.Elevii notează pe fișele de lucru/în caiete răspunsurile obținute. Analiza și evaluarea jocului pot fi realizate prin diferite forme: frontal/în perechi/în grup; autoevaluarea/evaluarea re-ciprocă.

Important este ca jocul utilizat să nu să se finiseze doar la etapa „am ales răspunsul corect”, este necesar să-i dăm un caracter didactic.

3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării la disciplina Chimie Evaluarea este un proces indispensabil pentru procesul de învățare. Calitatea proce-

sului educațional modern depinde de caracterul pozitiv al evaluării, de motivarea elevi-lor pentru autoevaluarea progresului în formarea competențelor și orientarea spre suc-ces. În cadrul triadei predare – învățare – evaluare, această etapă are un rol important, deoarece produce efecte asupra elevilor, părinților, cadrelor didactice. În contextul Cur-riculumului centrat pe competențe și produse de învățare, procesul de evaluare va fi, în măsura posibilităților, individualizat, orientat spre interesele și succesul elevilor. Este important ca profesorul să încurajeze elevii pentru autoevaluare și evaluare reciprocă. Această abordare îi va ajuta să conștientizeze propriile nevoi de formare, dezvoltându-le interesul pentru învățarea Chimiei.

În funcție de etapa pe care o alegem pentru evaluare, deosebim următoarele tipuri de evaluare: inițială, continuă și sumativă. La baza oricărui tip de evaluare stă principiul motivării pentru învățare exprimat prin:

– formularea mesajelor interogative în formă personalizată (selectează, scrie, re-zolvă etc.);

– plasarea unor mesaje motivante în prefața sarcinilor din test; – plasarea sarcinilor în contexte ce vizează activitatea cotidiană, cu elemente de

manifestare de atitudini, decizii personale (vei recomanda utilizarea acestui pro-dus; vei aplica pentru; corespunde acest produs cerințelor sau nu etc.);

– cuantificarea fiecărei sarcini în textul testului și cu indicarea baremului de notare.

66

Evaluarea inițială se realizează prin probe scrise sau orale la începutul anului școlar. După verificarea probelor se face o listă de greșeli tipice, în baza cărora se planifică activitatea ulterioară.

Evaluarea continuă este prezentă pe tot parcursul activității de instruire și oferă un feedback relevant în legătură cu eficiența demersului didactic desfășurat. Modalitățile de realizare sunt: întrebări/probe curente despre formarea unei unități de competență sau a mai multor unități de competență, probe de scurtă durată, teste digitale cu posibilitate de autoevaluare și feedback. Evaluarea continuă permite profesorului să ia anumite deci-zii pentru ameliorarea situației și prevenirea insuccesului școlar. Diversificarea metodelor active și interactive de evaluare se va efectua prin observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, prin studii de caz: evaluarea asistată de calculator, investigații, proiecte, autoevaluare, evaluare reciprocă. Este importantă formarea deprinderilor ele-vilor de a opera cu instrumente de evaluare: fișe de lucru, sarcini integrate, grile pentru înregistrarea progresului, proiecte creative, teste cu sarcini complexe etc.

Evaluarea sumativă tradițional se realizează sub formă de test de evaluare la o uni-tate de învățare. Rezolvarea problemelor de calcul include: analiza problemei, nota-rea datelor problemei, determinarea algoritmului de rezolvare, realizarea algoritmului, efectuarea calculelor matematice în baza corelațiilor respective și verificarea corectitu-dinii lor; deducerea concluziilor, indicarea răspunsului. Notarea elevului/elevei trebuie să fie argumentată, explicată și obiectivă în baza baremului de evaluare și de notare. În context, se recomandă utilizarea Referențialului de evaluare la Chimie, care permite selectarea și utilizarea metodelor/tehnicilor eficiente de evaluare, în baza criteriilor, a indicatorilor și descriptorilor. Modele de teste de evaluare inițială și sumativă sunt prezentate în Anexa 6.

Dintre metodele complexe de evaluare pot fi menționate lucrarea practică, investigația și proiectul. Investigația reprezintă o posibilitate pentru elevi de a aplica în mod creativ cunoștințele și de a explora situații noi sau asemănătoare cu experiența anterioară. Este o activitate în timpul căreia elevii demonstrează o gamă largă de cunoștințe și capacități. Evaluarea acestei activități se va realiza prin: observarea sistematică a modului de lucru a elevilor, individual și în echipă; evaluare orală. De asemenea se evaluează abilitățile expe-rimentale; prezentarea experimentelor chimice; prezentarea proiectelor.

Paralel cu evaluarea realizată de profesor, trebuie să se utilizeze autoevaluarea și evaluarea reciprocă. În cazul autoevaluării sunt implicați factori de natură psihologică, care influențează mai mult asupra analizei elevului/elevei. Dacă elevii s-au deprins să aprecieze sistematic greșelile comise și încearcă să le lichideze, ei își formează o de-prindere de autoevaluare pe parcursul vieții. Autoevaluarea trebuie să fie o etapă de trecere de la orientarea pentru notă spre cointeresarea în propria evoluție. Ea conferă

67

elevului/elevei un grad larg de autonomie, nu altcineva insistă, dar ei înșiși determină direcția în care se mișcă, proiectează pașii și conținutul etapelor ulterioare.

Evaluarea asistată de calculator este tot mai des utilizată, fiind una dintre direcțiile de modernizare ale învățământului, având o serie de elemente distincte de evaluarea tradițională: debarasarea de orice element de subiectivism (prin preluarea de către cal-culator a tuturor elementelor ce țin de transmiterea itemilor, corectarea, notarea și afișarea răspunsurilor și a notelor obținute), eliminarea emoțiilor și a stărilor de stres ale participanților (profesor-elevi), păstrarea secretului examinării (deoarece itemii sunt selecționați aleatoriu de calculator, chiar în momentul declanșării examenului), excluderea oricărui tip de presiune externă asupra profesorului sau încercării de distor-sionare a evaluării în favoarea sau defavoarea unui examinat.

Evaluarea asistată de calculator înlătură elevului/elevei senzația că a fost defavorizat în notare. O astfel de verificare asigură corectarea imediată a răspunsurilor, permite compararea rapidă a răspunsurilor indicate incorect cu varianta corectă, pentru ca ele-vul/eleva să-și dea seama care parte a materiei o stăpânește mai puțin și deci pe care va trebui să insiste pe viitor pentru a-și îmbunătăți rezultatele. Stocarea rezultatelor elevilor la diferite teste și interpretarea grafică a acestora permit profesorului o analiză rapidă și corectă a rezultatelor activității didactice. Aceste grafice adunate pentru o clasă oferă profesorului informații referitoare la gradul de asimilare a cunoștințelor de către elevi, permițându-i alegerea strategiei didactice în funcție de aceste rezultate.

Evaluarea asistată de calculator oferă rapiditate și eficiență evaluării. Se testează într-un timp scurt un volum mare de informații. Scurtarea timpului de testare reduce obosea-la – factor ce influențează randamentul elevilor. Evaluarea asistată de calculator aduce modificări substanțiale ce vizează consumul de timp. Timpul de transmitere a subiectelor (itemilor), preluat de calculator, este practic instantaneu la toți participanții supuși exami-nării; timpul de gândire și de realizare a sarcinilor consumat de un examinat se efectuează concomitent și în funcție de ritmul propriu, dar încadrat într-un interval de timp decis an-ticipat de profesor, înregistrat ca o comandă adresată calculatorului și aplicată cu rigoare de către acesta; timpul de verificare și de notare este extrem de scurt; el este preluat de calculator, care afișează practic instantaneu nota obținută de examinat. Evaluarea asista-tă de calculator asigură condiții egale de testare pentru toți elevii.

Evaluarea continuă are scopul de a-l ajuta pe profesor să mențină caracterul interac-tiv al predării, să-i motiveze pe elevi pentru învățare. Aceasta se realizează prin diverse strategii și tehnici, oferind imediat un feedback asupra eficienței demersului. Aceasta se poate realiza prin: probe curente, discuții, întrebări, explicații, sarcini concrete, tema pentru acasă.

68

În context, reamintim cadrelor didactice despre prevederile Instrucțiunii despre ma-nagementul temelor pentru acasă (Ordinul nr. 1249 din 22.08.2018), conform căreia temele pentru acasă la Chimie pot fi realizate în formă:

• orală (tema care a fost predată la oră, unele sarcini de cunoaștere și înțelegere); se realizează sistematic;

• scrisă (exerciții de cunoaștere și înțelegere, aplicare, rezolvare de probleme, situație/problemă, exerciții din cotidian etc.); se realizează sistematic;

• practică (machetare, produse digitale, proiecte); se realizează ocazional. În corespundere cu dezideratul abordării transdisciplinare, se recomandă ca pro-

fesorul să creeze un context de evaluare continuă, care va permite valorificarea cunoștințelor dobândite în situații cotidiene (activități de creativitate, de extindere, de lungă durată, pentru realizarea unor proiecte, lucrări practice/de investigație etc.).

Aceasta va contribui la formarea deprinderilor practice esențiale pentru disciplină, întrucât contribuie la dezvoltarea capacităților de lucru necesare elevului/elevei, prin observare, analiză, sinteză într-o manieră autentică. Aceste capacități vor fi evaluate prin probe practice, care implică următoarele etape: planificarea, realizarea și evalua-rea investigațiilor.

69

Anex

a 1.

Repa

rtiza

rea

orie

ntati

vă a

ore

lor p

e un

ități

de în

văța

re

Nr.

Uni

tăți

de în

văța

re/s

emes

tre

Tota

l or

e

Din

ele,

nu

măr

de

ore

Activ

ități

de în

văța

re –

eva

luar

e re

com

anda

te, n

umăr

Pred

are

– în

văța

reLu

crăr

i pr

actic

eEv

alua

re

sum

ativă

Proi

ecte

Ex

perie

nțe

de

labo

rato

r

Clas

a a

VII-a

3425

34

38

Sem

estr

ul I

1511

22

13

1.Su

bsta

nțel

e și

feno

men

ele

chim

ice

în

viaț

a no

astr

ă8

52

12

2.Si

stem

ul P

erio

dic

al e

lem

ente

lor c

him

i-ce

și st

ruct

ura

atom

ului

76

11

1

Sem

estr

ul a

l II-l

ea17

141

22

5

3.Co

mpo

ziția

sub

stan

ței

și le

gătu

ra c

hi-

mic

ă 8

71

11

4.Su

bsta

nțe

pure

și

ames

tecu

ri în

via

ța

cotid

iană

97

11

14

Ore

la d

iscre

ția c

adru

lui d

idac

tic2

Clas

a a

VIII-

a68

582

54

12

Sem

estr

ul I

2926

31

6

1.Su

bsta

nța

– co

mpo

nent

a ch

imic

ă a

mat

erie

i9

81

2

2.Re

acții

chi

mic

e10

91

11

70

3.O

xige

nul.

Hidr

ogen

ul10

91

3

Sem

estr

ul a

l II-l

ea36

322

23

6

4.Cl

asel

e de

com

puși

anor

gani

ci20

181

11

5

5.Ap

a și

solu

țiile

119

11

11

6.Pr

odus

ele

chim

ice

și ca

litat

ea v

ieții

55

1

Ore

la d

iscre

ția c

adru

lui d

idac

tic3

Clas

a a

IX-a

6655

35

512

Sem

estr

ul I

3025

23

38

1.Le

gea

Perio

dici

tății

și S

iste

mul

Per

iodi

c7

61

1

2.So

luții

le și

diso

cier

ea e

lect

roliti

că7

51

11

3

3.M

etal

ele

și co

mpu

șii lo

r cu

impo

rtan

ță

prac

tică

1614

11

15

Sem

estr

ul a

l II-l

ea33

301

22

4

4.N

emet

alel

e și

com

pușii

lor c

u im

port

anță

pra

ctică

2825

12

14

5.Ch

imia

și p

rogr

esul

mod

ern

55

1

Ore

la d

iscre

ția c

adru

lui d

idac

tic3

71

Anex

a 2.

Proi

ect d

idac

tic d

e lu

ngă

dura

tă la

Chi

mie

pen

tru

clas

a a

VII-a

, sem

estr

ul I

Nr S.

Com

pete

nțe

spec

ifice

–

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă

Subi

ectu

l lec

ției/

unită

ți de

co

nțin

utur

i

Activ

ități

de p

reda

re –

învă

țare

– e

valu

are

(A)

Prod

use

de în

văța

re (P

)

1. S

ubst

anțe

le ş

i fen

omen

ele

chim

ice

în v

iața

noa

stră

(8 o

re).

1.

S1.

CS1.

-1.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

Chi

mie

, su

bsta

nță.

CS2.

-1.2

.Car

acte

rizar

ea o

biec

tu-

lui d

e st

udiu

al C

him

iei.

CS5.

-1.5

. Apl

icar

ea te

hnic

ilor d

e lu

cru

utiliz

ând

subs

tanț

ele,

va-

sele

, util

ajul

și u

sten

silel

e în

la-

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e.

Chim

ia –

știi

nța

desp

re su

bsta

nțe

Regu

lile

de se

curi-

tate

în la

bora

toru

l de

chi

mie

.

A1. I

nstr

ucta

j: Re

gulil

e de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

.P1

. Fiș

ă de

inst

ruct

aj se

mna

tă.

A2. E

labo

rare

a în

treb

ărilo

r cau

zale

, răs

puns

urilo

r des

pre

resp

ecta

rea

regu

li-lo

r de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

;P2

. Înt

rebă

ri ca

uzal

e, ră

spun

suri

desp

re re

spec

tare

a no

rmel

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l de

chim

ie.

A3. E

labo

rare

a, în

gru

p, și

pre

zent

area

unu

i pos

ter d

espr

e ob

iect

ul d

e st

udiu

al

Chi

mie

i/im

port

anța

Chi

mie

i ca

știin

ță/s

ubst

anțe

le și

mat

eria

lele

mod

erne

/re

aliză

rile

chim

iștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

.P3

. Pos

ter e

labo

rat ș

i pre

zent

at.

A4. J

oc d

idac

tic c

u re

ferir

e la

nor

mel

e de

pro

tecț

ie a

mun

cii î

n la

bora

toru

l de

chim

ie: C

e s-

ar în

tâm

pla,

dac

ă…?.

P4. J

oc d

idac

tic re

aliza

t.

2. S2.

CS1.

-1.3

. Com

para

rea

corp

urilo

r și

subs

tanț

elor

con

form

dife

ri-to

r crit

erii.

Eval

uare

iniți

ală.

Corp

uri fi

zice

și su

bsta

nțe.

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re in

ițial

ă.P1

. Tes

t rez

olva

t și a

naliz

at.

A2. I

denti

ficar

ea a

sem

ănăr

ilor ș

i deo

sebi

rilor

din

tre:

cor

puri

din

dife

rite

sub-

stan

țe (s

ticlă

, lem

n, c

auci

uc, m

ase

plas

tice,

fibr

e, m

etal

e).

P2. F

ișă

de c

ompa

rare

a c

orpu

rilor

și su

bsta

nțel

or c

ompl

etat

ă.A3

. Joc

did

actic

: Div

ersit

atea

subs

tanț

elor

.P3

. Joc

did

actic

real

izat.

72

3. S3.

CS4.

-CS5

.-1.5

. Apl

icar

ea te

hni-

cilo

r de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

va

sele

, util

ajul

în la

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

se

curit

ate.

Met

ode

de

inve

stiga

re a

su

bsta

nțel

or:

desc

riere

a, m

ăsu-

rare

a, o

bser

vare

a,

expe

rimen

tul

A1. R

ecun

oașt

erea

vas

elor

și u

sten

silel

or d

e la

bora

tor ș

i exp

licar

ea m

odul

ui

de lu

cru

cu e

le.

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Joc

did

actic

: Pira

mid

a in

vesti

gării

.P2

. Joc

did

actic

real

izat.

4.

S4.

CS4.

-CS5

.-1.5

. Apl

icar

ea te

hni-

cilo

r de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

va

sele

, util

ajul

în la

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

se

curit

ate.

Lucr

area

pra

ctică

nr

.1. T

ehni

ci d

e lu

-cr

u cu

subs

tanț

ele,

uti

laju

l în

labo

rato

-ru

l de

chim

ie

A1. R

ealiz

area

lucr

ării

prac

tice

nr. 1

. Teh

nici

de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

util

ajul

în

labo

rato

rul d

e ch

imie

(lua

rea

prob

ei, c

ântă

rirea

, măs

urar

ea v

olum

ului

de

lichi

d, în

călzi

rea,

obs

erva

rea

stru

ctur

ii flă

cării

).P1

. Luc

rare

pra

ctică

real

izată

, rap

ort d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

la lu

crar

ea

prac

tică

com

plet

at și

pre

zent

at.

5. S5.

CS1.

-1.1

. Ope

rare

a, în

dife

-rit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

noț

iuni

le c

e se

refe

ră

la: s

ubst

anță

, pro

prie

tățil

e su

bsta

nței

.CS

2.-1

.2. C

arac

teriz

area

pr

oprie

tățil

or fi

zice

și fiz

iolo

gice

al

e un

or su

bsta

nțe

utiliz

ate

în

activ

itate

a co

tidia

nă.

CS2.

-1.3

. Com

para

rea

prop

rietă

ților

subs

tanț

elor

co

nfor

m d

iferit

or c

riter

ii.CS

4.-C

S5.-1

.6. I

nves

tigar

ea

expe

rimen

tală

a p

ropr

ietă

ților

su

bsta

nțel

or, r

espe

ctân

d re

guli-

le d

e se

curit

ate.

Prop

rietă

țile

fi-zic

e, c

him

ice

și fiz

iolo

gice

ale

su

bsta

nțel

or.

Acțiu

nea

unor

su

bsta

nțe

chim

ice

asup

ra o

mul

ui și

m

ediu

lui

A1. I

denti

ficar

ea p

ropr

ietă

ților

fizic

e (s

tare

a de

agr

egar

e, c

uloa

rea,

miro

sul,

gust

ul, s

olub

ilita

tea

în a

pă, t

empe

ratu

ra d

e to

pire

, tem

pera

tura

de

fierb

ere,

co

nduc

tibili

tate

a el

ectr

ică,

dur

itate

a, d

ensit

atea

) ale

uno

r sub

stan

țe (a

pă,

zahă

r, sa

re d

e bu

cătă

rie, fi

er, c

upru

, alu

min

iu, g

rafit

etc

.), u

tilizâ

nd d

iver

se

surs

e de

doc

umen

tare

(man

uale

, enc

iclo

pedi

i, co

mpe

ndii,

îndr

umar

e, su

rse

digi

tale

).P1

. Fiș

ă de

inve

stiga

re a

pro

prie

tățil

or fi

zice

ale

subs

tanț

elor

com

plet

ată.

A2. I

denti

ficar

ea a

sem

ănăr

ilor ș

i deo

sebi

rilor

din

tre

prop

rietă

țile

subs

tanț

elor

; acț

iuni

i uno

r sub

stan

țe a

supr

a om

ului

și m

ediu

lui.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A3

. Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r. 1.

Iden

tifica

rea

unor

pro

prie

tăți

fizic

e al

e

subs

tanț

elor

: sta

rea

de a

greg

are,

cul

oare

, sol

ubili

tate

a în

apă

.P3

. Exp

erie

nță

real

izată

, fișa

exp

erie

nței

de

labo

rato

r com

plet

ată.

A4. J

ocul

did

actic

: Ce

s-ar

întâ

mpl

a da

că…

?.P4

. Joc

did

actic

real

izat.

73

6. S6.

CS1.

-1.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: fen

o-m

ene

fizic

e, c

him

ice,

reac

ții

chim

ice.

CS2.

-1.3

. Com

para

rea

feno

me-

nelo

r fizic

e și

chim

ice

conf

orm

di

ferit

or c

riter

ii.CS

3.-1

.4. I

denti

ficar

ea fe

nom

e-ne

lor c

him

ice

din

med

iu în

baz

a se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e.CS

4.-C

S5.-1

.6. I

nves

tigar

ea

expe

rimen

tală

a fe

nom

enel

or

fizic

e și

chim

ice,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate.

Feno

men

e fiz

ice

și ch

imic

e Re

acții

le c

him

ice

și se

mne

le re

acții

lor

chim

ice

A1. I

denti

ficar

ea a

sem

ănăr

ilor ș

i deo

sebi

rilor

din

tre

feno

men

ele

fizic

e (to

pi-

rea

și so

lidifi

care

a, e

vapo

rare

a și

cond

ensa

rea,

dizo

lvar

ea și

cris

taliz

area

) și

chim

ice

(ard

erea

, des

com

pune

rea)

.P1

. Fiș

ă de

com

para

re a

feno

men

elor

com

plet

ată.

A2. E

xem

plifi

care

a fe

nom

enel

or/r

eacț

iilor

chi

mic

e di

n ac

tivita

tea

cotid

iană

în

core

lare

cu

sem

nele

cor

espu

nzăt

oare

ale

ace

stor

feno

men

e/re

acții

.P2

. Fiș

ă de

inve

stiga

re a

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice

com

plet

ată.

A3. E

xper

ienț

a de

labo

rato

r nr.

2: Id

entifi

care

a se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e:

schi

mba

rea

culo

rii/m

irosu

lui,

dega

jare

a lu

min

ii/că

ldur

ii/un

ui g

az, f

orm

area

un

ui p

reci

pita

t.P3

. Exp

erie

nță

de la

bora

tor r

ealiz

ată,

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

co

mpl

etat

și p

reze

ntat

.

7. S7.

CS4.

-CS5

.-1.6

. Inv

estig

area

ex

perim

enta

lă a

feno

men

elor

fiz

ice

și ch

imic

e, re

spec

tând

re

gulil

e de

secu

ritat

e.

Lucr

area

pra

ctică

nr

. 2: I

nves

tigar

ea

feno

men

elor

fizic

e și

chim

ice.

A1. R

ealiz

area

lucr

ării

prac

tice

nr. 2

: Inv

estig

area

feno

men

elor

fizic

e (e

vapo

-ra

rea

apei

; măr

unțir

ea c

rete

i; di

zolv

area

zahă

rulu

i; to

pire

a, so

lidifi

care

a pa

ra-

finei

; mod

ifica

rea

form

ei sâ

rmei

de

cupr

u/al

umin

iu) ș

i fen

omen

elor

chi

mic

e (a

rder

ea lu

mân

ării/

chib

ritul

ui, i

nter

acțiu

nea

sode

i alim

enta

re c

u oț

et).

P1. L

ucra

re p

racti

că re

aliza

tă, r

apor

t de

activ

itate

exp

erim

enta

lă la

lucr

area

pr

actic

ă co

mpl

etat

și p

reze

ntat

.

8. S8.

CS1.

-CS4

.-1.1

.-1.4

Eval

uare

sum

ativă

nr

. 1: S

ubst

anțe

le

și fe

nom

enel

e ch

imic

e în

via

ța

noas

tră.

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re su

mati

vă.

P1. T

est d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

74

2. S

iste

mul

Per

iodi

c al

ele

men

telo

r chi

mic

e şi

str

uctu

ra a

tom

ului

(7 o

re).

9. S9.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: ato

m,

elem

ent c

him

ic, s

imbo

luri

chim

i-ce

, den

umiri

le e

lem

ente

lor c

hi-

mic

e, m

asă

atom

ică

rela

tivă.

CS3.

-2.4

. Ela

bora

rea

unui

pro

-ie

ct c

reati

v de

car

acte

rizar

e a

elem

ente

lor c

him

ice.

Atom

ii. E

lem

ente

le

chim

ice,

sim

bolu

-ril

e și

denu

miri

le

lor,

mas

a at

omic

ă re

lativ

ă.

A1. S

crie

rea,

citi

rea

simbo

luril

or c

him

ice,

num

irea

elem

ente

lor c

him

ice

(pen

-tr

u el

emen

tele

cu

num

erel

e de

ord

ine

1-20

, 26,

29,

30,

35,

47,

53,

56,

79,

80,

82

), id

entifi

care

a m

asei

ato

mic

e re

lativ

e.P1

. Exe

rciți

i rez

olva

te.

A2. E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i nr.

1. A

rbor

ele

chim

ic a

l Fam

iliei

și v

alor

ile

pers

onal

e.P2

. Pla

nul p

roie

ctul

ui e

labo

rate

.A3

. Joc

did

actic

: Mem

ory.

P3. J

oc d

idac

tic re

aliza

t.

10.

S10.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: num

ăr

de o

rdin

e/nu

măr

ato

mic

, gru

pă,

subg

rupă

prin

cipa

lă/s

ecun

dară

, pe

rioad

ă, е

lem

ente

met

alic

e și

nem

etal

ice,

met

al/n

emet

al.

CS4.

-CS5

.-2.3

. Inv

estig

area

ex

perim

enta

lă a

pro

prie

tățil

or

fizic

e al

e m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor î

n ba

za m

ostr

elor

de

subs

tanț

e.

Sist

emul

(Tab

elul

) Pe

riodi

c al

ele

-m

ente

lor c

him

ice:

pe

rioad

e, g

rupe

, su

bgru

pe p

rinci

pa-

le/s

ecun

dare

. Ele

-m

ente

met

alic

e și

nem

etal

ice

Met

ale

și ne

met

ale.

A1. I

denti

ficar

ea e

lem

entu

lui c

him

ic în

Sis

tem

ul P

erio

dic

în b

aza

unui

par

a-m

etru

indi

cat (

num

ăr d

e or

dine

/de

prot

oni,

Ar e

tc.).

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Dife

renț

iere

a no

țiuni

lor d

e el

emen

t chi

mic

și su

bsta

nță

în e

nunț

uri

cont

extu

ale.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A3

. Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r. 3.

Com

para

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e m

eta-

lelo

r și n

emet

alel

or (s

tare

a de

agr

egar

e, c

uloa

rea,

luci

u), î

n ba

za m

ostr

elor

de

subs

tanț

e.P3

. Exp

erie

nță

de la

bora

tor r

ealiz

ată,

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

co

mpl

etat

și p

reze

ntat

.A4

. Joc

did

actic

: Puz

zle.

P4. J

oc d

idac

tic re

aliza

t.

75

11.

S11.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: pro

ton,

ne

utro

n, e

lect

ron,

înve

liș e

lec-

tron

ic, s

trat

ele

ctro

nic,

sche

mă

elec

tron

ică.

CS2.

-2.2

. Car

acte

rizar

ea e

le-

men

telo

r chi

mic

e cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20, î

n ba

za a

lgor

it-m

ului

: a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul

Perio

dic;

b)

stru

ctur

a at

omul

ui.

Stru

ctur

a at

omilo

r el

emen

telo

r cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20.

A1. C

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a e

lem

ente

lor c

him

ice

cu n

umer

ele

atom

ice

1-20

con

form

alg

oritm

ului

: a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul P

erio

dic

(den

u-m

irea,

sim

bolu

l chi

mic

, num

ărul

ato

mic

, mas

a at

omic

ă re

lativ

ă, p

erio

ada,

gr

upa,

subg

rupa

, car

acte

rul m

etal

ic sa

u ne

met

alic

); b)

stru

ctur

a at

omul

ui

(sar

cina

nuc

leul

ui, n

umăr

ul d

e pr

oton

i, ne

utro

ni, e

lect

roni

, rep

artiz

area

ele

c-tr

onilo

r pe

stra

turi)

.P1

. Fiș

ă de

car

acte

rizar

e a

elem

entu

lui c

him

ic c

ompl

etat

ă.A2

. Joc

did

actic

dig

ital:

Atom

ul.

P2. M

odel

e di

gita

le a

le st

ruct

urii

atom

ilor c

ompl

etat

e.

12.

S12.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

ri-te

situ

ații

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: ele

c-tr

oneg

ativi

tate

, val

ență

, val

ența

su

perio

ară,

val

ența

infe

rioar

ă (la

nem

etal

e).

CS1.

-2.2

Car

acte

rizar

ea e

lem

en-

telo

r chi

mic

e cu

num

erel

e at

o-m

ice

1-20

în b

aza

algo

ritm

ului

: a)

poz

iția

în S

iste

mul

Per

iodi

c;

b) st

ruct

ura

atom

ului

; c)

val

ențe

le

Vale

nța

elem

ente

-lo

r chi

mic

e.A1

. Det

erm

inar

ea v

alen

țelo

r ele

men

telo

r chi

mic

e, în

baz

a sc

hem

elor

ele

ctro

-ni

ce și

a S

iste

mul

ui P

erio

dic.

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Det

erm

inar

ea v

alen

țelo

r ele

men

telo

r chi

mic

e, în

baz

a sc

hem

elor

ele

ctro

-ni

ce și

a S

iste

mul

ui P

erio

dic.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.

13.

S13.

CS2.

-2.2

. Car

acte

rizar

ea e

le-

men

telo

r chi

mic

e cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20, î

n ba

za a

lgor

it-m

ului

: a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul

Perio

dic;

b)

stru

ctur

a at

omul

ui;

c) v

alen

ța.

Cara

cter

istic

a el

e-m

ente

lor c

him

ice

conf

orm

poz

iției

în

Sist

emul

Per

iodi

c.

A1. C

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a e

lem

ente

lor c

him

ice

cu n

umer

ele

atom

ice

1-20

con

form

alg

oritm

ului

: a) p

oziți

a în

Sis

tem

ul P

erio

dic;

b) s

truc

tu-

ra a

tom

ului

; c)v

alen

ța su

perio

ară

și va

lenț

a in

ferio

ară

(la n

emet

ale)

.P1

. Fiș

ă de

car

acte

rizar

e a

elem

entu

lui c

him

ic c

ompl

etat

ă.

76

14.

S14.

CS1.

-2.4

. Pre

zent

area

unu

i pro

-ie

ct c

reati

v de

car

acte

rizar

e a

elem

ente

lor c

him

ice

și a

valo

ri-lo

r per

sona

le.

Prez

enta

rea

și ev

a-lu

area

pro

iect

ului

nr

.1.

A1. P

reze

ntar

ea și

eva

luar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 1.

Arb

orel

e ch

imic

al F

amili

ei și

va

loril

e pe

rson

ale.

P1. P

roie

ct re

aliza

t și p

reze

ntat

.

CS

1.-C

S3./

2.1-

2.2

Eval

uare

sum

ativă

nr

. 2: S

istem

ul P

eri-

odic

al e

lem

ente

lor

chim

ice

și st

ruct

ura

atom

ului

.

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re su

mati

vă.

P1. T

est d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Proi

ect d

idac

tic d

e lu

ngă

dura

tă la

Chi

mie

pen

tru

clas

a a

VIII-

a, se

mes

trul

I (fr

agm

ent)

An

exa

3.

Nr S.

Com

pete

nțe

spec

ifice

–

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă

Subi

ectu

l le

cție

i/un

ități

de

conț

inut

uri

Activ

ități

de p

reda

re –

învă

țare

– e

valu

are

(A);

Prod

use

de în

văța

re (P

).

1. S

ubst

anța

– c

ompo

nent

a ch

imic

ă a

mat

erie

i (9

ore)

.

1. S1.

CS2.

-2.2

. Car

acte

rizar

ea

elem

ente

lor c

him

ice

cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20, î

n ba

za

algo

ritm

ului

.CS

1.-3

.2. A

lcăt

uire

a fo

rmul

elor

ch

imic

e al

e un

or c

ompu

și bi

nari

în b

aza

vale

nței

.CS

3.-3

.3. D

eter

min

area

tipu

lui

de le

gătu

ră c

him

ică

și a

mas

ei

mol

ecul

are

rela

tive

în b

aza

com

poziț

iei s

ubst

anțe

i.

Nor

me

de

prot

ecție

a

mun

cii î

n la

bora

toru

l de

chim

ieRe

capi

tula

rea

mat

erie

i st

udia

te în

cla

sa

a VI

I-a.

A1. I

nstr

ucta

j: Re

gulil

e de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

.P1

. Fiș

ă de

inst

ruct

aj se

mna

tă.

A2. E

labo

rare

a în

treb

ărilo

r cau

zale

și a

răsp

unsu

rilor

des

pre

resp

ecta

rea

norm

elor

de

prot

ecție

a m

unci

i în

labo

rato

rul d

e ch

imie

.P2

. Înt

rebă

ri ca

uzal

e/ră

spun

suri

form

ulat

e/sc

rise

desp

re re

spec

tare

a no

rmel

or

de se

curit

ate

în la

bora

toru

l de

chim

ie.

A3. E

labo

rare

a și

com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

ele

men

telo

r chi

mic

e cu

nu

mer

ele

atom

ice

1-20

con

form

alg

oritm

ului

: a) p

oziți

a în

Sist

emul

Per

iodi

c.

b) st

ruct

ura

atom

ului

; c) v

alen

ța su

perio

ară,

val

ența

infe

rioar

ă (la

nem

etal

e).

P3. F

ișă

de c

arac

teriz

are

a el

emen

tulu

i chi

mic

ela

bora

tă c

ompl

etat

ă.A4

. Citi

rea

form

ulel

or c

him

ice,

сom

enta

rea

com

poziț

iei c

antit

ative

și c

alita

tive,

ca

lcul

area

mas

ei m

olec

ular

e re

lativ

e, id

entifi

care

a tip

ului

de

legă

tură

chi

mic

ă în

su

bsta

nțel

e pr

opus

e, în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice.

P4. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A

5. Jo

c di

dacti

c: C

uvin

te în

cruc

ișat

e./P

5. Jo

c di

dacti

c re

aliza

t.

77

2. S1.

CS2.

-2.2

. Car

acte

rizar

ea

elem

ente

lor c

him

ice

cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20, î

n ba

za

algo

ritm

ului

.CS

1.-3

.2. A

lcăt

uire

a fo

rmul

elor

ch

imic

e al

e un

or c

ompu

și bi

nari

în b

aza

vale

nței

.CS

3.-3

.3. D

eter

min

area

tipu

lui

de le

gătu

ră c

him

ică

și a

mas

ei

mol

ecul

are

rela

tive

în b

aza

com

poziț

iei s

ubst

anțe

i.

Eval

uare

iniți

ală

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re in

ițial

ă;P1

. Tes

t rez

olva

t și a

naliz

at.

3. S2.

CS1.

-1.2

. Apl

icar

ea n

oțiu

nilo

r de

vale

nță

ale

elem

ente

lor c

him

ice,

de

sarc

ină

a io

nilo

r pen

tru

alcă

tuire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se.

Subs

tanț

e sim

ple

și co

mpu

se d

in

juru

l nos

tru

A1. C

itire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e, c

omen

tare

a co

mpo

ziție

i sub

stan

țelo

r/de

num

irii

subs

tanț

elor

sim

ple

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice.

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Alc

ătui

rea

form

ulel

or c

him

ice

ale

oxizi

lor î

n ba

za v

alen

ței,

utiliz

ând

Sist

emul

Pe

riodi

c.P2

. Exe

rciți

u re

zolv

at.

4. S2.

CS1.

-1.2

. Apl

icar

ea n

oțiu

nilo

r de

vale

nță

ale

elem

ente

lor c

him

ice,

de

sarc

ină

a io

nilo

r pen

tru

alcă

tuire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se.

Form

ulel

e ch

imic

e al

e su

bsta

nțel

or

com

puse

A1. C

itire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e, c

omen

tare

a co

mpo

ziție

i sub

stan

țelo

r în

baza

fo

rmul

elor

chi

mic

e.P1

. Exe

rciți

u re

zolv

at.

A2. A

lcăt

uire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e al

e ox

izilo

r în

baza

val

ențe

i, uti

lizân

d Si

stem

ul

Perio

dic.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A3

. Joc

did

actic

: Dom

ino

chim

ic.

P3. J

oc d

idac

tic re

aliza

t.

78

5. S3.

CS1.

-1.1

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: su

bsta

nță

simpl

ă și

com

pusă

, ox

id, a

cid,

baz

ă, sa

re.

CS1.

-1.2

. Alc

ătui

rea

form

ulel

or

chim

ice

ale

subs

tanț

elor

co

mpu

se în

baz

a va

lenț

ei și

sa

rcin

ii io

nilo

r.

Noț

iuni

de

oxizi

, ac

izi, b

aze,

să

ruri.

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi;

P1. E

nunț

arg

umen

tat f

orm

ulat

sau

nota

t.A2

. Alc

ătui

rea

form

ulel

or c

him

ice

ale

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

în b

aza

sarc

inii

ioni

lor,

utiliz

ând

Tabe

lul S

olub

ilită

ții.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A3

. Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r.1. D

escr

iere

a un

or m

ostr

e de

subs

tanț

e sim

ple

și co

mpu

se.

P3. E

xper

ienț

ă de

labo

rato

r rea

lizat

ă, ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă

com

plet

at și

pre

zent

at.

A4. J

oc d

idac

tic: D

omin

o ch

imic

.P4

. Joc

did

actic

real

izat.

6. S3.

CS1.

-1.1

. Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e,

cu n

oțiu

nile

: can

titat

e de

su

bsta

nță,

mol

, mas

ă m

olar

ă.

Canti

tate

a de

su

bsta

nță.

M

olul

. Mas

a m

olar

ă

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi:

canti

tate

de

subs

tanț

ă, m

ol, m

asă

mol

ară.

P1. E

nunț

arg

umen

tat,

form

ulat

.A2

. Cal

cula

rea

mas

ei m

olar

e în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.

7. S4.

CS3.

-1.3

. Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a fo

rmul

elor

chi

mic

e, c

u no

țiuni

le:

canti

tate

a de

subs

tanț

ă, m

asă

mol

ară.

Calc

ule

în

baza

form

ulei

ch

imic

e:

core

lația

din

tre

canti

tate

a de

su

bsta

nță

și m

asa

subs

tanț

ei

A1. D

eter

min

area

mas

ei su

bsta

nței

în b

aza

canti

tății

de

subs

tanț

ă.P1

. Pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui.

A2. D

eter

min

area

can

tităț

ii de

subs

tanț

ă în

baz

a m

asei

subs

tanț

ei.

P2. P

robl

emă

rezo

lvat

ă pr

in a

plic

area

alg

oritm

ului

.

8. S4.

CS4.

-CS5

.-1.4

. Cer

ceta

rea

expe

rimen

tală

a c

orel

ație

i di

ntre

mas

a su

bsta

nțel

or și

ca

ntita

tea

de su

bsta

nță.

Măs

urar

ea

prob

ei c

e co

resp

unde

un

ui n

umăr

an

umit

de m

oli.

A1. D

eter

min

area

mas

ei su

bsta

nței

în b

aza

canti

tății

de

subs

tanț

ă.P1

. Pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui.

A2. E

xper

ienț

a de

labo

rato

r nr.

2. C

alcu

lare

a m

asei

, cân

tărir

ea/m

ăsur

area

pr

obei

ce

core

spun

de u

nei a

num

ite c

antit

ăți d

e su

bsta

nță

de a

pă, c

arbo

nat d

e ca

lciu

etc

.P2

. Exp

erie

nță

de la

bora

tor r

ealiz

ată,

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

co

mpl

etat

și p

reze

ntat

.

79

9. S5.

CS1.

-CS3

./1.1

.-1.3

Eval

uare

su

mati

vă n

r.1

„Sub

stan

ța –

сo

mpo

nent

a ch

imic

ă a

mat

erie

i.”

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re su

mati

vă.

P1. T

est d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

2. R

eacț

ii ch

imic

e (1

0 or

e).

10.

S5.

CS2.

-2.2

. Exe

mpl

ifica

rea

proc

esel

or c

him

ice

obse

rvat

e în

lu

mea

înco

njur

ătoa

re în

cor

elar

e cu

sem

nele

reac

țiilo

r chi

mic

e.CS

3.-2

.6. E

labo

rare

a un

ui

proi

ect c

reati

v ce

se re

feră

la

util

izare

a și

impo

rtan

ța

reac

țiilo

r chi

mic

e.

Reac

țiile

ch

imic

e –

proc

ese

de

tran

sfor

mar

e a

subs

tanț

elor

. Se

mne

le

reac

țiilo

r ch

imic

e

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

P1. E

nunț

arg

umen

tat,

form

ulat

sau

nota

t.A2

. Ela

bora

rea

plan

ului

pro

iect

ului

nr.

1: R

eacț

iile

chim

ice

în lu

mea

în

conj

urăt

oare

.P2

. Pla

nul p

roie

ctul

ui e

labo

rat.

11.

S6.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: ecu

ație

ch

imic

ă, re

acta

nt, p

rodu

s de

reac

ție.

CS3.

-2.4

. Apl

icar

ea L

egii

cons

ervă

rii m

asei

subs

tanț

elor

pe

ntru

stab

ilire

a co

efici

ențil

or

în e

cuaț

iile

chim

ice.

Lege

a co

nser

vării

m

asei

su

bsta

nțel

or.

Ecua

ții c

him

ice.

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

P1. E

nunț

arg

umen

tat,

form

ulat

sau

nota

t.A2

. Sta

bilir

ea c

oefic

ienț

ilor î

n ec

uații

le c

him

ice.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.

12.

S6.

CS3.

-2.4

. Apl

icar

ea L

egii

cons

ervă

rii m

asei

subs

tanț

elor

pe

ntru

stab

ilire

a co

efici

ențil

or

în e

cuaț

iile

chim

ice.

Aplic

ații

la

tem

a:Ec

uații

chi

mic

e

A1. S

tabi

lirea

coe

ficie

nțilo

r în

ecua

țiile

chi

mic

e.P1

. Exe

rciți

u re

zolv

at.

A2. C

itire

a ec

uații

lor c

him

ice,

com

enta

rea

tipul

ui su

bsta

nțel

or (r

eact

anți

sau

prod

uși d

e re

acție

), a

coefi

cien

ților

stab

iliți.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.

80

13.

S7.

CS1.

-2.1

. Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: rea

cție

de

des

com

pune

re, c

ombi

nare

, su

bstit

uție

, sch

imb.

CS2-

2.3.

Dife

renț

iere

a re

acții

lor

chim

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za

ecua

țiilo

r chi

mic

e.

Tipu

ri de

reac

ții

chim

ice

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi.

P1. E

nunț

arg

umen

tat f

orm

ulat

sau

nota

t.A2

. Ide

ntific

area

reac

țiilo

r de

com

bina

re, d

esco

mpu

nere

, sub

stitu

ție și

schi

mb

în b

aza

sche

mel

or și

ecu

ațiil

or c

him

ice.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.

14.

S7.

CS2.

-2.3

. Dife

renț

iere

a re

acții

lor

chim

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za

ecua

țiilo

r chi

mic

e.CS

3.-2

.6. E

labo

rare

a un

ui

proi

ect c

reati

v, p

rivin

d uti

lizar

ea

și im

port

anța

reac

țiilo

r chi

mic

e.

Aplic

ații

la

tem

a: T

ipur

i de

reac

ții c

him

ice

A1. C

itire

a ec

uații

lor c

him

ice,

com

enta

rea

tipul

ui su

bsta

nțel

or (r

eact

anți/

prod

uși d

e re

acție

), tip

ului

reac

ției,

a co

efici

ențil

or.

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r. 3:

Inve

stiga

rea

reac

țiilo

r de

com

bina

re și

de

desc

ompu

nere

, ide

ntific

area

sem

nelo

r ace

stor

reac

ții.

Р2. E

xper

ienț

ă de

labo

rato

r rea

lizat

ă, ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă

com

plet

at și

pre

zent

at.

A3. E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i nr.1

: Rea

cțiil

e ch

imic

e în

lum

ea în

conj

urăt

oare

.P3

. Sch

ița p

roie

ctul

ui e

labo

rată

.

15.

S8.

CS3.

-2.5

. Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în b

aza

ecua

ției

chim

ice,

util

izând

noț

iune

a de

ca

ntita

te d

e su

bsta

nță.

Dete

rmin

area

ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui p

rodu

s de

reac

ție,

conf

orm

ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui re

acta

nt

A1. D

eter

min

area

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui

prod

us d

e re

acție

, con

form

can

tităț

ii de

subs

tanț

ă a

unui

reac

tant

.P1

. Pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui.

81

16.

S8.

CS3.

-2.5

. Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în b

aza

ecua

ției

chim

ice,

util

izând

noț

iune

a de

ca

ntita

te d

e su

bsta

nță.

Dete

rmin

area

ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui re

acta

nt,

cuno

scân

d ca

ntita

tea

de

subs

tanț

ă a

unui

pro

dus d

e re

acție

.

A1. D

eter

min

area

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui

reac

tant

, con

form

can

tităț

ii de

subs

tanț

ă a

unui

pro

dus d

e re

activ

e.P1

. Pro

blem

ă re

zolv

ată

prin

apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui.

17.

S9.

CS1.

-CS4

.-2.6

. Pre

zent

area

unu

i pr

oiec

t cre

ativ

priv

ind

utiliz

area

și

impo

rtan

ța re

acții

lor c

him

ice.

Prez

enta

rea,

ev

alua

rea

proi

ectu

lui n

r. 1.

A1. P

reze

ntar

ea și

eva

luar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 1:

Rea

cțiil

e ch

imic

e în

lum

ea

înco

njur

ătoa

re.

P1. P

roie

ct re

aliza

t pre

zent

at.

18.

S9.

CS2.

-2.3

. Dife

renț

iere

a re

acții

lor

chim

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za

ecua

țiilo

r chi

mic

e.CS

3.-2

.5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or în

baz

a ec

uație

i ch

imic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nea

de

canti

tate

de

subs

tanț

ă.

Lecț

ie d

e sin

teză

la

unita

tea

de

învă

țare

: Rea

cții

chim

ice

A1. C

itire

a ec

uații

lor c

him

ice,

com

enta

rea

tipul

ui su

bsta

nțel

or (r

eact

ant/

prod

us

de re

acție

), tip

ului

reac

ției,

a co

efici

ențil

or.

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Det

erm

inar

ea în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e a

canti

tății

de

subs

tanț

ă a

unui

re

acta

nt/p

rodu

s de

reac

ție, c

onfo

rm c

antit

ății

de su

bsta

nță

a un

ui p

rodu

s de

reac

ție/r

eact

ant.

P2. P

robl

emă

rezo

lvat

ă pr

in a

plic

area

alg

oritm

ului

nou

.

19.

S10.

CS1.

-CS3

./2.

1-2.

5Ev

alua

re

sum

ativă

nr.

2.

„Rea

cții c

him

ice”

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re su

mati

vă.

P1. T

est d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

82

An

exa

4.Pr

oiec

t did

actic

de

lung

ă du

rată

la C

him

ie p

entr

u cl

asa

a IX

-a, s

emes

trul

I

Nr S.

Com

pete

nțe

spec

ifice

–

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă

Subi

ectu

l lec

ției/

unită

ți de

co

nțin

utur

i

Activ

ități

de p

reda

re –

învă

țare

– e

valu

are

(A.)

Prod

use

de în

văța

re (P

.)

1. L

egea

Per

iodi

cită

ții ş

i Sis

tem

ul P

erio

dic

(7 o

re).

1. S1.

CS2.

-3.3

. Apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui d

e ca

-ra

cter

izare

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e și

proc

esel

or c

him

ice,

util

izate

în d

iferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții u

man

e.CS

3.-4

.6. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e, u

tili-

zând

noț

iuni

le m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță.

Nor

me

de p

rote

cție

a

mun

cii î

n la

bora

-to

rul d

e ch

imie

.Re

capi

tula

rea

ma-

terie

i stu

diat

e în

cl

asa

a VI

II-a.

A1. I

nstr

ucta

j: Re

gulil

e de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

;P1

. Fiș

ă de

inst

ruct

aj se

mna

tă.

A2. E

labo

rare

a în

treb

ărilo

r cau

zale

și ră

spun

suril

or d

espr

e re

spec

-ta

rea

norm

elor

de

prot

ecție

a m

unci

i în

labo

rato

rul d

e ch

imie

și

prot

ecția

sănă

tății

.P2

. Înt

rebă

ri ca

uzal

e/ră

spun

suri

form

ulat

e/sc

rise

desp

re r

espe

ctar

ea

norm

elor

de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

.

2. S1.

CS2.

- 3.3

. Apl

icar

ea a

lgor

itmul

ui d

e ca

-ra

cter

izare

a su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e și

proc

esel

or c

him

ice,

util

izate

în d

iferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții u

man

e.CS

3.-4

.6. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e uti

lizân

d no

țiuni

le m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță.

Eval

uare

iniți

ală

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re in

ițial

.P1

. Tes

t rez

olva

t și a

naliz

at.

3. S2.

CS1.

-1.1

. Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții

de c

omun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

re-

feră

la: L

egea

per

iodi

cită

ții, S

istem

ul

Perio

dic,

oxi

dant

, red

ucăt

or, g

rad

de

oxid

are.

CS3.

-1.5

. Ela

bora

rea

unui

pro

iect

cr

eativ

refe

ritor

la im

port

anța

Leg

ii pe

riodi

cită

ții și

a S

iste

mul

ui P

erio

dic.

Sist

emul

Per

iodi

c și

stru

ctur

a at

omul

ui.

Noț

iuni

de

oxid

ant,

redu

căto

r, gr

ad d

e ox

idar

e.

A1. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r arg

umen

tate

, util

izând

noț

iuni

le ch

imice

noi

.P1

. Enu

nț a

rgum

enta

t, no

tat s

au fo

rmul

at.

A2. C

ompa

rare

a, în

baz

a Si

stem

ului

Per

iodi

c, a

ele

men

telo

r chi

mic

e,

subs

tanț

elor

sim

ple,

com

pușil

or lo

r.P2

. Fiș

ă de

car

acte

rizar

e a

elem

entu

lui c

him

ic/s

ubst

anțe

i com

plet

ată.

A3. E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i nr.

1. S

istem

ul P

erio

dic –

alfa

betu

l mat

erie

i.P3

. Pla

nul p

roie

ctul

ui e

labo

rat.

A4. J

oc d

idac

tic: C

uvin

te în

cruc

ișat

e.P4

. Joc

did

actic

real

izat.

83

4. S2.

CS1.

-1.3

. Exe

mpl

ifica

rea,

în b

aza

Legi

i Pe

riodi

cită

ții, a

var

iație

i per

iodi

ce a

pr

oprie

tățil

or e

lem

ente

lor c

him

ice:

m

etal

ice,

nem

etal

ice,

de

redu

căto

r, de

ox

idan

t.

Lege

a Pe

riodi

cită

ții.

Schi

mba

rea

perio

-di

că a

pro

prie

tățil

or

met

alic

e și

nem

eta-

lice,

de

redu

căto

r/ox

idan

t al e

lem

en-

telo

r din

per

ioad

a I-I

II.

A1. D

educ

erea

schi

mbă

rii p

erio

dice

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e și

nem

etal

ice

a el

emen

telo

r din

per

ioad

ele

I-III

și ex

plic

area

Leg

ii Pe

riodi

cită

ții;

P1. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A2

. Cor

elar

ea, î

n ba

za S

iste

mul

ui P

erio

dic,

a c

arac

teru

lui m

etal

ic/n

e-m

etal

ic, d

e re

ducă

tor/

oxid

ant a

le e

lem

entu

lui c

him

ic c

u co

mpo

ziția

/pr

oprie

tățil

e su

bsta

nței

sim

ple/

a co

mpu

șilor

lui.

P2. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A3

. Ara

njar

ea e

lem

ente

lor/

subs

tanț

elor

pro

puse

în o

rdin

ea c

reșt

erii/

mic

șoră

rii p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/ne

met

alic

e, d

e re

ducă

tor/

oxid

ant.

P3. E

xerc

ițiu

rezo

lvat

.A4

. Joc

did

actic

: Puz

zle.

P4. J

oc d

idac

tic re

aliza

t.

5. S3.

CS2.

-1.2

. Car

acte

rizar

ea c

ompa

rativ

ă a

elem

ente

lor c

him

ice,

a su

bsta

nțel

or

simpl

e și

a co

mpu

șilor

lor,

conf

orm

po

ziție

i ele

men

telo

r chi

mic

e în

Si

stem

ul P

erio

dic.

CS3.

-1.4

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice,

uti

lizân

d co

rela

țiile

din

tre

canti

tate

a de

su

bsta

nță

și m

asa

subs

tanț

ei.

Cara

cter

istic

ile e

le-

men

telo

r chi

mic

e co

nfor

m p

oziți

ei în

Si

stem

ul P

erio

dic.

Serii

le g

eneti

ce a

le

met

alel

or și

nem

e-ta

lelo

r.

A1. C

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a e

lem

ente

lor c

him

ice

cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20, a

com

pușil

or lo

r în

baza

alg

oritm

ului

: sim

-bo

lul c

him

ic, d

enum

irea

elem

entu

lui,

perio

ada,

gru

pa, s

ubgr

upa

prin

cipa

lă/s

ecun

dară

; str

uctu

ra a

tom

ului

, ele

ctro

nii d

e va

lenț

ă și

vale

nțel

e/gr

adel

e de

oxi

dare

pos

ibile

; car

acte

rul (

met

alic

/nem

etal

ic);

subs

tanț

a sim

plă

(form

ula,

den

umire

a, c

arac

teru

l met

al/n

emet

al;

oxid

ul su

perio

r (fo

rmul

a, d

enum

irea,

car

acte

rul b

azic

/aci

d); h

idro

xi-

dul s

uper

ior (

form

ula,

den

umire

a, b

ază/

acid

); co

mpu

sul h

idro

gena

t pe

ntru

nem

etal

e (fo

rmul

a și

denu

mire

a).

P1. F

ișă

de c

arac

teriz

are

a el

emen

tulu

i chi

mic

/sub

stan

ței c

ompl

etat

ă;A2

. Apr

ecie

rea

rolu

lui L

egii

Perio

dici

tății

pen

tru

prog

resu

l mod

ern;

P2

. Pre

zent

are

Pow

er P

oint

tem

atică

.A3

. Det

erm

inar

ea în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e a

mas

ei u

nui r

eact

ant/

pro-

dus d

e re

acție

, con

form

mas

ei u

nui p

rodu

s de

reac

ție/r

eact

ant.

P3. P

robl

eme

rezo

lvate

prin

aplic

area

algo

ritm

ilor î

n sit

uații

noi

de

învă

țare

.

6. S3.

CS1.

-1.5

. Pre

zent

area

unu

i pro

iect

cr

eativ

refe

ritor

la im

port

anța

Leg

ii Pe

riodi

cită

ții și

a S

iste

mul

ui P

erio

dic.

Prez

enta

rea

și

eval

uare

a

proi

ectu

lui n

r.1.

A1. P

reze

ntar

ea și

eva

luar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 1

Sist

emul

Per

iodi

c –

alfa

-be

tul m

ater

iei.

P1. P

roie

ct re

aliza

t și p

reze

ntat

.

84

7. S4.

CS1.

-CS3

./1.1

-1.4

Eval

uare

sum

ativă

nr

. 1: „

Lege

a Pe

riodi

cită

ții și

Si

stem

ul P

erio

dic”

A1. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re su

mati

vă.

P1. T

est d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at și

ana

lizat

.

Anex

a 5.

Pr

oiec

t did

actic

la C

him

ie p

entr

u cl

asa

a VI

I-a la

Uni

tate

a de

învă

țare

nr.

1.

Subs

tanț

ele

şi fe

nom

enel

e ch

imic

e în

via

ța n

oast

ră.

Uni

tate

a de

învă

țare

nr.

1.N

r. de

ore

Clas

aD

isci

plin

a Au

torii

pro

iect

ului

: R. G

odor

oja,

I. B

aerle

Subs

tanț

ele

şi fe

nom

enel

e ch

imic

e în

via

ța n

oast

ră8

a VI

I-aCh

imie

Prof

esor

……

……

……

……

……

……

..

Com

pete

nțe

spec

ifice

disc

iplin

ei C

him

ieUn

ități

de c

ompe

tenț

e/N

r. le

cție

i în

proi

ecta

rea

dida

ctică

12

34

56

78

CS 1

. Ope

rare

a cu

lim

baju

l chi

mic

în d

i-ve

rse

situa

ții d

e co

mun

icar

e, m

anife

stân

d co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere.

CS

2. C

arac

teriz

area

subs

tanț

elor

și p

roce

-se

lor c

him

ice,

man

ifest

ând

curio

zitat

e și

crea

tivita

te.

CS 3

. Rez

olva

rea

prob

lem

elor

prin

apl

icare

a m

etod

elor

spec

ifice

Chi

mie

i, dem

onst

rând

pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

de

ciziil

or.

CS 4

. Inv

estig

area

exp

erim

enta

lă a

su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice,

res-

pect

ând

norm

ele

de se

curit

ate

pers

onal

ă și

soci

ală.

CS

5. U

tiliza

rea

inof

ensiv

ă a

subs

tanț

elor

în

acti

vita

tea

cotid

iană

, cu

resp

onsa

bilit

a-te

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță

de m

ediu

.

1.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, c

u no

țiuni

le c

e se

refe

ră la

: sub

stan

ță, p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

ei, f

enom

ene

fizic

e, c

him

ice,

reac

ții c

him

ice.

++

++

1.2.

Car

acte

rizar

ea o

biec

tulu

i de

stud

iu a

l Chi

mie

i/pr

oprie

tățil

or fi

zice

și fiz

iolo

gice

ale

uno

r sub

stan

țe

utiliz

ate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

++

+

1.3.

Com

para

rea

corp

urilo

r și s

ubst

anțe

lor,

a pr

oprie

tățil

or

subs

tanț

elor

; a fe

nom

enel

or fi

zice

și ch

imic

e.+

++

+

1.4.

Iden

tifica

rea

feno

men

elor

chi

mic

e di

n m

ediu

în b

aza

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice.

++

1.5.

Apl

icar

ea te

hnic

ilor d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e, v

asel

e,

utila

jul ș

i ust

ensil

ele

în la

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e.+

++

++

1.6.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a p

ropr

ietă

ților

su

bsta

nțel

or, a

feno

men

elor

fizic

e și

chim

ice,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate.

++

85

Stra

tegi

e di

dacti

că: P

robl

emati

zare

a.M

etod

e şi

teh

nici

int

egra

te î

n st

rate

gia

prob

lem

atiza

tă:

Inve

stiga

rea

teor

etică

și

expe

rimen

tală

a s

ubst

anțe

lor

și pr

oces

elor

chi

mic

e (e

xper

ienț

e de

labo

rato

r, lu

crăr

i pra

ctice

, exp

erie

nțe

de d

emon

stra

re, e

xper

ienț

e di

gita

le);

Rezo

lvar

ea d

e ex

erci

ții și

pro

blem

e; P

roie

ctul

; Joc

ul

dida

ctic;

Mod

elar

ea;

Algo

ritm

izare

a; A

saltu

l de

ide

i/Con

creti

zare

a/Ab

stra

ctiza

rea/

Sist

emati

zare

a/Sc

hem

atiza

rea/

Gen

eral

izare

a; A

lcăt

uire

a în

treb

ărilo

r cau

zale

( De

ce?

) și a

răsp

unsu

rilor

la e

le; C

onve

rsaț

ia, d

ialo

gul,

expu

nere

a or

ală,

des

crie

rea,

exp

licaț

ia.

Form

e de

org

aniz

are

a co

nțin

utur

ilor:

inte

grat

oare

, int

erdi

scip

linar

ă.Fo

rme

de o

rgan

izar

e a

activ

ității

: fro

ntal

ă, in

divi

dual

ă, în

gru

puri

mic

i.

Tipu

ri de

inte

racț

iuni

: pro

feso

r – e

lev/

elev

ă, e

lev/

elev

ă –

prof

esor

, ele

v/el

evă

– el

ev/e

levă

, pro

feso

r – g

rup

de e

levi

.

Tipu

ri de

eva

luar

e: in

ițial

ă, c

uren

tă/f

orm

ativă

, fina

lă/s

umati

vă. F

orm

e de

eva

luar

e: o

rală

și sc

risă,

indi

vidu

ală

și în

gru

p.

Stra

tegi

i de

eval

uare

: exp

erim

entu

l de

labo

rato

r, lu

crar

ea p

racti

că, r

ezol

vare

a ex

erci

țiilo

r și p

robl

emel

or, p

reze

ntar

ea p

roie

ctel

or, j

ocul

did

ac-

tic, a

utoe

valu

area

, int

erev

alua

rea

în c

adru

l gru

pulu

i.In

stru

men

te d

e ev

alua

re: T

est d

e ev

alua

re in

ițial

ă, F

ișe

de lu

cru,

Tes

t de

eval

uare

sum

ativă

.

Prod

use

de în

văța

re a

le e

levi

lor l

a U

nita

tea

de în

văța

re n

r. 1:

exe

rciți

i rez

olva

te, e

xper

ienț

e re

aliza

te, fi

șele

exp

erie

nțel

or d

e la

bora

tor c

om-

plet

ate,

fișă

de

com

para

re a

feno

men

elor

com

plet

ată,

fișă

de

com

para

re a

cor

puril

or ș

i sub

stan

țelo

r com

plet

ată,

fișă

de

inst

ruct

aj s

emna

tă,

fișă

de in

vesti

gare

a p

ropr

ietă

ților

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompl

etat

ă, fi

șă d

e in

vesti

gare

a s

emne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e co

mpl

etat

ă, în

treb

ări

cauz

ale

și ră

spun

suri

desp

re re

spec

tare

a no

rmel

or d

e pr

otec

ție a

mun

cii î

n la

bora

tor,

post

er e

labo

rat ș

i pre

zent

at, r

apoa

rte

de a

ctivi

tate

ex-

perim

enta

lă la

lucr

area

pra

ctică

pre

zent

ate,

test

e de

eva

luar

e in

ițial

ă/su

mati

vă re

zolv

ate,

jocu

ri di

dacti

ce re

aliza

te.

86

RESU

RSE:

/Tim

pM

ijloa

ce d

idac

tice/

45

de

min

ute

Nr.

lecț

iei/

Săpt

ămân

a1.

/S1

.2.

/S2

.3.

/S3

.4.

/S4

.5.

/S5

.6.

/S6

.7.

/S7

.8.

/S8

.

Tipu

ri de

acti

vită

țiEI

LP1

EL1

EL2

LP2

ES1

Reac

tivi

Stati

ve c

u re

activ

i -

-+

+-

++

-

Vase

chi

mic

eEp

rube

te-

-+

+-

++

-

Util

aj, u

sten

sile

Cleș

tare

, sta

tiv p

entr

u ep

rube

te, m

ojar

e cu

pis

til, s

pirti

eră

--

++

-+

+-

Mijl

oace

de

prot

ecție

a

mun

cii

Hala

te, o

chel

ari,

măn

uși (

indi

vidu

ale)

--

++

-+

+-

Mod

ele

Mod

ele

bilă

-ax

--

--

--

--

Cole

cții

Corp

uri d

e ac

eeaș

i for

mă

din

dife

rite

subs

tanț

e-

+-

--

--

-

Plan

şe, t

abel

e, re

gist

reSi

stem

ul P

erio

dic a

l ele

men

telo

r chi

mice

/Tab

elul

solu

bilit

ății

--

--

--

--

Tabe

lul „

Regu

li de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

”/Re

-gi

stru

l teh

nici

i sec

urită

ții în

labo

rato

rul d

e ch

imie

+-

-+

-+

+-

Man

uale

Drag

alin

a G

., Ve

lișco

N.,

Chim

ie. M

anua

l pen

tru

clas

a a

VII-a

. Chi

șinău

: Edi

tura

ARC

.+

++

-+

++

-

Com

pend

ii, în

drum

are,

en

cicl

oped

iiG

odor

oja

R., L

itvin

ova

T. C

ompe

ndiu

la C

him

ie. C

hișin

ău:

Editu

ra A

RC, 2

015.

++

++

++

++

Caie

teCa

iete

de

chim

ie+

++

++

++

-

Fişe

Fișe

de

lucr

u, in

divi

dual

e și

pe g

rupe

++

++

++

+-

Test

e de

eva

luar

eTe

ste

de e

valu

are:

iniți

ală,

fina

lă-

+-

--

--

+

Biro

tică

Post

ere,

car

ioci

+-

+-

--

--

Mijl

oace

TIC

/Pre

zent

ări

digi

tale

/Res

urse

Inte

rnet

Proi

ecto

r, ca

lcul

ator

, ecr

an+

++

++

++

-

87

Activ

ități

de p

reda

re –

învă

țare

– e

valu

are

(A)/

Prod

use

de în

văța

re (P

)

Lecț

ia 1

. Chi

mia

– ş

tiinț

a de

spre

subs

tanț

e. N

orm

e de

pro

tecț

ie a

mun

cii î

n la

bora

toru

l de

chim

ie.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e:CS

1.-1

.1. O

pera

rea,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

noțiu

nile

se c

e re

feră

la: c

him

ie, s

ubst

anță

.CS

2.-1

.2. C

arac

teriz

area

obi

ectu

lui d

e st

udiu

al C

him

iei.

CS5.

-1.5

. Apl

icar

ea te

hnic

ilor d

e lu

cru

cu s

ubst

anțe

le, c

u va

sele

, cu

utila

jul ș

i ust

ensil

ele

în la

bora

toru

l de

chim

ie,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e.

Evocare

Capt

area

ate

nție

i: Dr

agii

mei

ele

vi, b

ine

ați v

enit

pe p

lane

ta C

him

iei –

o ș

tiinț

ă fa

scin

antă

des

pre

subs

tanț

e!M

esaj

poe

tic: „

Uni

vers

ul e

-n m

ișca

re, s

ubst

anțe

le-s

în tr

ansf

orm

are.

..Vr

ei să

des

cope

ri o

tain

ă m

are:

de

ce e

ști u

nic

tu su

b so

are?

Mer

gi p

rin fr

unze

aur

ii, c

ăutâ

nd ră

spun

suri

– m

ii:Ce

poț

i fac

e? C

e po

ți ști

?/Pr

inci

palu

l: Cu

m p

oți fi

?Ch

imia

căi

noi

îți d

esch

ide

și te

-nde

amnă

să le

cer

cete

zi,Să

des

cope

ri ne

cuno

scut

ul, c

ompe

tenț

e no

i să-

ți fo

rmez

i! ”

(Rita

God

oroj

a)Al

ege

din

coșu

lețu

l toa

mne

i cât

e o

fișă

– o

frun

ză, o

floa

re, u

n m

ăr, u

n st

rugu

re…

Scr

ieți

pe e

a o

regu

lă m

agic

ă, c

are

vă a

jută

să o

bțin

eți

succ

ese!

De

exe

mpl

u, În

vață

de

la to

ate…

! Îm

podo

biți

Pom

ul su

cces

elor

cu

idei

le v

oast

re.

Stab

iliți-

vă 3

obi

ectiv

e pe

rson

ale

pent

ru în

văța

rea

Chim

iei î

n ac

est a

n de

stud

ii.

Realizarea sensului

A1. I

nstr

ucta

j: Re

spec

tare

a no

rmel

or d

e pr

otec

ție a

mun

cii î

n la

bora

toru

l de

chim

ie.

P1. F

ișă

de in

stru

ctaj

, sem

nată

.Ca

re su

nt re

gulil

e de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul ș

cola

r de

chim

ie?

De c

e tr

ebui

e să

pro

cedă

m a

stfel

?Ex

amin

ați r

egul

ile d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șco

lar d

e ch

imie

și a

rgum

enta

ți de

ce

treb

uie

să p

roce

dăm

astf

el.

Confi

rmaț

i, pr

in se

mnă

tură

, ins

truc

taju

l efe

ctua

t și a

sum

area

resp

onsa

bilit

ății

de a

resp

ecta

ace

ste

regu

li.

A2. E

labo

rare

a în

treb

ărilo

r ca

uzal

e și

a ră

spun

suril

or d

espr

e re

spec

tare

a no

rmel

or d

e pr

otec

ție a

mun

cii î

n la

bora

toru

l de

chim

ie ș

i pr

otec

ția să

nătă

ții.

P2. Î

ntre

bări

cauz

ale

și ră

spun

suri

form

ulat

e de

spre

resp

ecta

rea

norm

elor

de

prot

ecție

a m

unci

i în

labo

rato

r.De

ce

este

inte

rzis

să lu

ăm m

asa

în la

bora

toru

l de

chim

ie?

De c

e es

te in

terz

is să

turn

ăm e

xces

ul d

e su

bsta

nță

în v

asul

din

car

e a

fost

turn

at?

De c

e tr

ebui

e să

ține

m v

asul

cu

etich

eta

spre

noi

, atu

nci c

ând

luăm

din

ele

subs

tanț

ă?De

ce

nu se

per

mite

să a

mes

tecă

m a

leat

or re

activ

ii?…

etc.

88

ReflecțieA3

Ela

bora

rea,

în g

rup,

și p

reze

ntar

ea u

nui p

oste

r de

spre

obi

ectu

l de

stud

iu a

l Chi

mie

i/im

port

anța

Chi

mie

i ca

știin

ță/s

ubst

anțe

le ș

i m

ater

iale

le m

oder

ne/r

ealiz

ările

chi

miș

tilor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va.

P3. P

oste

re e

labo

rate

. Ela

bora

rea,

în g

rup,

și p

reze

ntar

ea u

nui p

oste

r de

spre

obi

ectu

l de

stud

iu a

l Chi

mie

i/im

port

anța

Chi

mie

i ca

știin

ță/s

ubst

anțe

le și

mat

eria

lele

mod

erne

/rea

lizăr

ile c

him

iștil

or d

in R

epub

lica

Mol

dova

.P3

. Pos

tere

ela

bora

te ș

i pre

zent

ate;

Dez

volta

rea

Chim

iei,

obțin

erea

sub

stan

țelo

r noi

și a

mat

eria

lelo

r mod

erne

; Rea

lizăr

ile c

him

iștil

or

din

Repu

blic

a M

oldo

va.

Lecț

ia 2

. Eva

luar

e in

ițial

ă. C

orpu

ri fiz

ice

şi su

bsta

nțe.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă: C

S1.-1

.3. C

ompa

rare

a co

rpur

ilor ș

i a su

bsta

nțel

or c

onfo

rm d

iferit

or c

riter

ii.

Evocare

A1. J

oc d

idac

tic: D

iver

sita

tea

subs

tanț

elor

.P1

. Joc

did

actic

real

izat

Scop

ul: F

orm

area

com

pete

nței

de

a co

mun

ica

în li

mba

j sp

ecifi

c Ch

imie

i.Pa

rtici

panț

ii şi

form

a de

org

aniz

are:

indi

vidu

al, f

ront

al.

Regu

lile

jocu

lui:

1. C

itiți

inde

pend

ent t

extu

l 1.1

. și a

poi v

eți p

artic

ipa

la o

vi

ctor

ină.

Învi

ngăt

or: E

levu

l/ele

va c

are

va a

vea

cele

mai

mul

te ră

spun

-su

ri co

rect

e, v

a fi

prem

iat c

u o

med

alie

.

Răsp

unde

ți la

urm

ătoa

rele

într

ebăr

i:•

Ce e

ste

un c

orp

fizic?

• Ce

se n

umeș

te su

bsta

nță?

• Ca

re su

nt st

ările

de

agre

gare

ale

subs

tanț

elor

?•

Num

ește

2 su

bsta

nțe

gazo

ase.

• N

umeș

te 2

subs

tanț

e lic

hide

.•

Num

ește

2 su

bsta

nțe

solid

e.•

Num

ește

2 su

bsta

nțe

inco

lore

.•

Num

ește

2 su

bsta

nțe

solu

bile

în a

pă.

• N

umeș

te 2

subs

tanț

e cu

miro

s plă

cut.

• N

umeș

te 3

pro

prie

tăți

ale

subs

tanț

elor

.•

Prin

ce

se d

eose

besc

subs

tanț

ele?

• Câ

te su

bsta

nțe

sunt

cun

oscu

te în

pre

zent

?

89

Realizarea sensuluiA2

. Ide

ntific

ă as

emăn

ările

și d

eose

biril

e di

ntre

: cor

puril

e al

cătu

ite d

in d

iferit

e su

bsta

nțe

Sarc

ină:

Cer

cete

ază

mos

trel

e de

cor

puri

și su

bsta

nțe.

Com

plet

ează

rubr

icile

tabe

lulu

i cu

sem

nul „

+” ,

pent

ru c

ores

pond

ență

afir

mati

vă

și cu

sem

nul „

–” p

entr

u co

resp

onde

nță

nega

tivă

(nu)

. Ana

lizea

ză re

zulta

tele

și d

edu

deos

ebire

a di

ntre

cor

puri

și su

bsta

nțe.

Not

ează

co

nclu

ziile

.P2

. Fiș

ă de

com

para

re a

cor

puril

or și

subs

tanț

elor

, com

plet

ată:

Nr.

Denu

mire

a co

rp/s

ubst

anță

Corp

Substanță

Din metal

Din sticlă

Din masă plastică

Posedă formă

Posedă masă

Gaz

Lichid

Solid

1.Pâ

lnie

+-

--

++

+-

-+

2.Sp

irtier

ă +

--

+-

++

--

+3.

Stati

v +

-+

--

++

--

+4.

Zahă

r -

+-

--

-+

--

+5.

Apă

-+

--

--

+-

+-

6.Sa

re d

e bu

cătă

rie-

+-

--

-+

--

+

Reflecție

A3. R

ezol

vare

a te

stul

ui d

e ev

alua

re in

ițial

ă, v

ezi A

nexa

6.1

.P3

. Tes

t rez

olva

t și a

naliz

at.

Lecț

ia 3

. Met

ode

de in

vesti

gare

a su

bsta

nțel

or: o

bser

vare

a, d

escr

iere

a, m

ăsur

area

, exp

erim

entu

l.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă: C

S4.-C

S5.-1

.5. A

plic

area

tehn

icilo

r de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

cu

vase

le, u

tilaj

ul în

labo

rato

rul d

e ch

imie

, res

pec-

tând

regu

lile

de se

curit

ate.

Evocare

A1. R

ecun

oașt

erea

vas

elor

și a

ust

ensil

elor

de

labo

rato

r și e

xplic

area

mod

ului

de

lucr

u cu

ele

. P1.

Exe

rciți

u re

zolv

at; F

ișă

cu d

escr

iere

a m

odul

ui d

e lu

cru

cu v

asel

e de

labo

rato

r, co

mpl

etat

ă.

Vasu

lDe

senu

lSc

opul

folo

sirii,

mod

ul d

e lu

cru

epru

beta

90

Realizarea sensului

A2. J

oc d

idac

tic: P

iram

ida

inve

stigă

rii. P

2. Jo

c di

dacti

c re

aliza

t.El

evii

mod

elea

ză o

pira

mid

ă, p

e al

e că

rei f

ețe

sunt

repr

ezen

tate

cuv

inte

le: o

bser

vare

a, d

escr

iere

a, m

ăsur

area

, exp

erim

entu

l – c

eea

ce

repr

ezin

tă m

etod

ele

de in

vesti

gare

a su

bsta

nțel

or. E

le su

nt d

escr

ise c

u aj

utor

ul u

nor s

imbo

luri-

chei

e, a

poi f

olos

ind

doar

ace

ste

simbo

-lu

ri ch

eie,

se d

esci

frea

ză c

are

este

met

oda

de in

vesti

gare

a su

bsta

nțel

or.

Lecț

ia 4

. Luc

rare

a pr

actic

ă nr

. 1. T

ehni

ci d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e, c

u va

sele

, cu

utila

jul ş

i ust

ensi

le în

labo

rato

rul d

e ch

imie

.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă: C

S4-C

S5-1

.5. A

plic

area

tehn

icilo

r de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

cu

vase

le, c

u uti

laju

l și u

sten

silel

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

pen

tru

real

izare

a ex

perim

ente

lor d

e la

bora

tor,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e.

Realizarea sensului

A1.

Rea

lizar

ea lu

crăr

ii pr

actic

e nr

. 1. T

ehni

ci d

e lu

cru

cu s

ubst

anțe

le, c

u uti

laju

l și u

sten

silel

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

(lua

rea

prob

ei,

cânt

ărire

a, m

ăsur

area

vol

umul

ui d

e lic

hid,

încă

lzire

a, o

bser

vare

a st

ruct

urii

flăcă

rii).

Obi

ectiv

e op

eraț

iona

le:

O1.

Să

resp

ecte

tehn

icile

de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

cu

vase

le, c

u uti

laju

l și u

sten

silel

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

: lua

rea

prob

ei, c

ântă

rirea

, m

ăsur

area

vol

umul

ui d

e lic

hid,

încă

lzire

a, o

bser

vare

a st

ruct

urii

flăcă

rii.

P1. R

apor

t de

activ

itate

exp

erim

enta

lă la

lucr

area

pra

ctică

, com

plet

at și

pre

zent

at.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1. T

ehni

ci d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e, c

u uti

laju

l și u

sten

silel

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

. Lu

area

pro

bei/C

ântă

rirea

/Măs

urar

ea v

olum

ului

de

lichi

d/În

călzi

rea/

Obs

erva

rea

stru

ctur

ii flă

cării

• Ca

re su

nt p

ărțil

e co

mpo

nent

e al

e sp

irtier

ei?

• Ca

re su

nt re

gulil

e de

util

izare

inof

ensiv

ă a

spirti

erei

?•

Regu

la 1

. În

afar

a lu

crul

ui, s

pirti

era

treb

uie

____

____

____

(să

fie a

cope

rită

cu c

apac

/să

fie d

esco

perit

ă); D

e ce

?•

Regu

la 2

. Spi

rtier

a se

apr

inde

___

____

____

____

__ (c

u ch

ibrit

ul/d

e la

flac

ăra

alte

i spi

rtier

e); D

e ce

?•

Regu

la 3

. Tra

nsm

itere

a sp

irtier

ei a

prin

se d

e la

o m

asă

la a

lta _

____

____

___

(se

perm

ite/e

ste

inte

rzis

ă); D

e ce

?•

Regu

la 4

. Fla

căra

spirti

erei

se sti

nge

prin

___

____

____

____

_ (s

uflar

e uș

oară

/aco

perir

e cu

cap

acul

); De

ce?

• Re

gula

5. A

dăug

area

alc

oolu

lui î

n sp

irtier

a ap

rinsă

___

____

__(s

e pe

rmite

/est

e in

terz

is); D

e ce

?•

Regu

la 6

. Pla

sare

a su

bsta

nțel

or și

a c

orpu

rilor

, ce

se a

prin

d uș

or, l

ângă

spirti

era

aprin

să _

____

_ (s

e pe

rmite

/est

e in

terz

isă)

; De

ce?

• De

ce

treb

uie

să c

unoa

ștem

că

zona

ext

erio

ară

a flă

cării

est

e ce

a m

ai fi

erbi

nte?

• Ce

vas

e ch

imic

e di

n sti

clă

ai u

tiliza

t la

acea

stă

lucr

are

prac

tică

și ca

re e

ste

desti

nația

lor?

• Cu

m v

ei a

plic

a cu

noști

nțel

e și

abili

tățil

e ob

ținut

e la

ace

astă

lucr

are

prac

tică

în v

iața

coti

dian

ă?

91

Reflecție

A2. J

oc d

idac

tic: C

orpu

ri di

n sti

clă.

Obi

ectiv

ul: S

ă en

umer

e câ

t mai

mul

te c

orpu

ri di

n sti

clă.

Pro

cede

u: a

saltu

l de

idei

. Par

ticip

anți:

toți

elev

ii.Re

gulil

e jo

culu

i: El

evii

vor n

umi p

e râ

nd c

âte

un c

orp

din

sticl

ă, fă

ră a

repe

ta id

eile

ant

erio

are.

Învi

ngăt

orul

: Va

fi m

ențio

nat e

levu

l/ele

va, c

are

ultim

ul(-a

) a p

ropu

s var

iant

a co

rect

ă de

răsp

uns.

Lecț

ia 5

. Pro

prie

tățil

e fiz

ice,

chi

mic

e şi

fizi

olog

ice

ale

subs

tanț

elor

. Acț

iune

a un

or su

bsta

nțe

chim

ice

asup

ra o

mul

ui ş

i a m

ediu

lui.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă:CS

1.-1

.1. O

pera

rea,

în d

iferit

e situ

ații d

e com

unic

are,

cu n

oțiu

nile

ce se

refe

ră la

: pro

prie

tățil

e fizic

e, ch

imic

e și fi

ziolo

gice

ale s

ubst

anțe

lor.

CS2.

-1.2

. Car

acte

rizar

ea p

ropr

ietă

ților

fizic

e și

fizio

logi

ce a

le u

nor s

ubst

anțe

.CS

2.-1

.3. C

ompa

rare

a pr

oprie

tățil

or su

bsta

nțel

or c

onfo

rm d

iferit

or c

riter

ii.CS

4.-C

S5-1

.6. I

nves

tigar

ea e

xper

imen

tală

a p

ropr

ietă

ților

subs

tanț

elor

, res

pect

ând

regu

lile

de se

curit

ate.

Evocare

A 1.

Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r. 1.

Iden

tifica

rea

unor

pro

prie

tăți

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or.

Sarc

ină:

Iden

tifică

pro

prie

tățil

e fiz

ice

(sta

rea

de a

greg

are,

cul

oare

a, m

irosu

l, gu

stul

, sol

ubili

tate

a în

apă

, tem

pera

tura

de

topi

re, t

empe

ra-

tura

de

fierb

ere,

cond

uctib

ilita

tea

elec

tric

ă, d

ensit

atea

) ale

uno

r sub

stan

țe (a

pă, z

ahăr

, sar

e de

buc

ătăr

ie, fi

er, c

upru

, alu

min

iu, g

rafit

etc

.),

axân

du-s

e pe

exp

erie

nța

prop

rie și

util

izând

div

erse

surs

e de

doc

umen

tare

(man

uale

, enc

iclo

pedi

i, co

mpe

ndii,

îndr

umar

e, su

rse

digi

tale

).P1

. Fiș

ă de

inve

stiga

re a

pro

prie

tățil

or fi

zice

ale

subs

tanț

elor

, com

plet

ată.

Prop

rietă

ți fiz

ice

Apă

Zahă

rSa

re d

e bu

cătă

rieFi

erCu

pru

Alum

iniu

Grafi

tCo

nclu

zii la

Exp

erie

nța

de la

bora

tor n

r. 1:

Star

ea d

e ag

rega

re

Culo

area

Miro

sul

Gust

ul

Solu

bilit

atea

în a

pă

Tem

pera

tura

de

topi

re

Tem

pera

tura

de

fierb

ere

Cond

uctib

ilita

tea

elec

tric

ă

Dens

itate

a

92

Realizarea sensuluiA2

. Ide

ntific

area

ase

măn

ărilo

r și d

eose

biril

or d

intr

e pr

oprie

tățil

e su

bsta

nțel

or; a

cțiu

nii u

nor s

ubst

anțe

asu

pra

omul

ui și

med

iulu

i. P2

. Fiș

ă de

com

para

re a

pro

prie

tățil

or su

bsta

nțel

or.

Com

pară

pro

prie

tățil

e fiz

ice

(sta

rea

de a

greg

are,

cul

oare

a, m

irosu

l, so

lubi

litat

ea în

apă

) ale

subs

tanț

elor

. Com

plet

ează

dia

gram

a Ve

nn

cu p

ropr

ietă

ți sp

ecifi

ce (d

eose

biri)

și p

ropr

ietă

ți co

mun

e (a

sem

ănăr

i) al

e su

bsta

nțel

or.

Zahă

r1. 2.

Prop

rietă

ți co

mun

e1. 2.

Sare

1. 2.

Reflecție

A3. J

ocul

: Înv

ață

de la

subs

tanț

e...

Scop

ul: D

escr

iere

a pr

oprie

tățil

or s

ubst

anțe

lor.

Obi

ectiv

ul: S

ă de

term

ine

prop

rietă

țile

subs

tanț

ei d

ate.

Par

ticip

anții

: toț

i ele

vii –

5

grup

e.Re

gulil

e jo

culu

i: 1.

Cât

e un

ele

v/el

evă

din

fieca

re g

rup

extr

age

din

cutie

o fi

șă p

e ca

re e

not

ată

denu

mire

a un

ei su

bsta

nțe.

2.

Ele

vii t

rebu

ie să

des

crie

pro

prie

tățil

e su

bsta

nței

indi

cate

, con

tinuâ

nd m

esaj

ul: Î

nvaț

ă de

la su

bsta

nța.

..Ev

alua

rea

jocu

lui:

eval

uare

reci

proc

ă

În

ving

ător

ul: C

el, c

e va

pro

pune

cel

mai

orig

inal

mes

aj: Î

nvaț

ă de

la su

bsta

nța.

..M

ater

iale

did

actic

e: ta

bla,

fișe

Tim

pul:

5 m

inut

e

P

4. Jo

c di

dacti

c re

aliza

t.

Extindere

A4. P

ropu

neți

cât m

ai m

ulte

mod

uri d

e uti

lizar

e a

unei

subs

tanț

e, p

orni

nd d

e la

pro

prie

tățil

e ac

este

ia.

De e

xem

plu,

în c

e do

men

iu se

poa

te u

tiliza

alu

min

iul?

Ce

prop

rieta

te st

ă la

baz

a ac

este

i util

izări?

Răsp

uns:

Alu

min

iul s

e uti

lizea

ză p

entr

u pr

oduc

erea

mon

edel

or, d

eoar

ece

are

dens

itate

mic

ă, e

ste

ușor

.P4

. Exe

rciți

u re

zolv

at.

Lecț

ia 6

. Fen

omen

e fiz

ice

şi c

him

ice.

Rea

cțiil

e ch

imic

e şi

influ

ența

lor a

supr

a m

ediu

lui ş

i cal

ității

vie

ții. S

emne

le re

acții

lor c

him

ice.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ă:CS

1.-1

.1. O

pera

rea,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are,

cu

noțiu

nile

ce

se re

feră

la: f

enom

ene

fizic

e, fe

nom

ene

chim

ice,

reac

ții c

him

ice.

CS2.

-1.3

. Com

para

rea

feno

men

elor

fizic

e și

chim

ice

conf

orm

dife

ritor

crit

erii.

CS3.

-1.4

. Ide

ntific

area

feno

men

elor

chi

mic

e di

n m

ediu

în b

aza

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice.

CS4.

-CS5

.-1.6

. Inv

estig

area

exp

erim

enta

lă a

feno

men

elor

fizic

e și

chim

ice,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e.

93

EvocareA1

. Ide

ntific

ați a

sem

ănăr

ile ș

i deo

sebi

rile

dint

re fe

nom

enel

e fiz

ice

(topi

rea

și so

lidifi

care

a, e

vapo

rare

a și

cond

ensa

rea,

dizo

lvar

ea ș

i cr

ista

lizar

ea) ș

i chi

mic

e (a

rder

ea, d

esco

mpu

nere

a).

P1. F

ișă

de c

ompa

rare

a fe

nom

enel

or c

ompl

etat

ă.To

pire

aAs

emăn

ări

Solid

ifica

rea

Evap

orar

eaAs

emăn

ări

Cond

ensa

rea

Dizo

lvar

eaAs

emăn

ări

Cris

taliz

area

Realizarea sensului

A2. E

xper

ienț

a de

labo

rato

r nr.

2. Id

entifi

care

a se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e.

P2. E

xper

ienț

ă re

aliza

tă, fi

șa e

xper

ienț

ei d

e la

bora

tor,

com

plet

ată.

Ust

ensi

le: E

prub

ete,

term

omet

ru d

igita

l (op

ționa

l).

Reac

tive

(con

cent

rații

le su

nt in

dica

te p

entr

u pr

ofes

ori):

H2SO

4 (5

M),

Na 2CO

3 (0

,5M

), Cu

SO4 (0

,25M

), N

aOH

(0,5

M),

FeCl

3 (0

,1M

), N

H 4SCN

(0

,3M

), N

a 2S (0

,1M

) etc

. Pro

feso

rul p

oate

să m

odifi

ce li

sta

reac

tivel

or, ț

inân

d co

nt d

e ac

cesib

ilita

tea

și to

xici

tate

a lo

r.

Fişa

Exp

erie

nței

de

labo

rato

r nr.

2.

Iden

tifica

rea

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice:

sch

imba

rea

culo

rii/m

irosu

lui,

dega

jare

a lu

min

ii/că

ldur

ii/ga

zulu

i, fo

rmar

ea/d

izolv

area

pre

ci-

pita

tulu

i.N

r. ex

p.M

ersu

l luc

rării

:Ef

ectu

l obs

erva

t:Co

nclu

zie:

1.În

tr-o

epr

ubet

ă ad

augă

1 m

l de

solu

ție d

e Cu

SO4 și

, cu

aten

ție, a

cela

și vo

lum

(1 m

l) de

solu

ție d

e N

aOH

(sau

KO

H).

Se fo

rmea

ză u

n pr

ecip

itat

de c

uloa

re _

____

____

___

____

____

pre

cipi

tatu

lui

____

_ un

sem

n al

___

____

2.La

pre

cipi

tatu

l obț

inut

în p

.1 a

dăug

ă 1

ml s

oluț

ie d

e H 2SO

4.__

____

____

_ se

dizo

lvă

____

_ pr

ecip

itatu

lui _

____

un

sem

n al

____

____

3.În

tr-o

epr

ubet

ă ad

augă

1 m

l de

solu

ție d

e Fe

Cl3 și

, cu

aten

ție,

acel

ași v

olum

(1 m

l) de

solu

ție d

e N

H 4SCN

.So

luția

se c

olor

ează

în

____

____

____

__Sc

him

bare

a __

____

__ e

ste

____

____

____

_

4.În

tr-o

epr

ubet

ă ad

augă

1 m

l de

solu

ție d

e Fe

Cl3 și

, cu

aten

ție,

acel

ași v

olum

(1 m

l) de

solu

ție d

e N

aOH

(sau

KO

H)Se

form

ează

un

prec

ipita

t de

cul

oare

___

____

___

____

____

_ pr

ecip

itatu

lui

____

_ un

sem

n al

___

____

.

5.La

pre

cipi

tatu

l obț

inut

în p

.4 a

dăug

ă 1

ml s

oluț

ie d

e H 2SO

4.__

____

____

_ se

dizo

lvă

____

___

prec

ipita

tulu

i __

__ u

n se

mn

al _

____

___

94

6.În

tr-o

epr

ubet

ă ad

ăugă

1 m

l de

solu

ție d

e N

a 2S și,

cu

aten

ție,

acel

ași v

olum

(1 m

l) de

solu

ție d

e H 2SO

4. Miro

s cu

aten

ție

conț

inut

ul e

prub

etei

.

Se d

egaj

ă __

____

__cu

mi-

ros d

e __

__ _

____

____

.Ap

ariți

a __

____

__es

te__

____

____

____

____

7.În

tr-o

epr

ubet

ă ad

ăugă

1 m

l de

solu

ție d

e N

a 2CO3 și

, cu

aten

ție, a

cela

și vo

lum

(1 m

l) de

solu

ție d

e H 2SO

4.Se

deg

ajă

____

____

fără

__

____

___ș

i ___

____

.De

gaja

rea

____

____

___

este

___

____

____

____

.

Opț

iona

l, cu

aju

toru

l ter

mom

etru

lui p

oate

fi m

ăsur

ată

tem

-pe

ratu

ra in

ițial

ă și

final

ă a

conț

inut

ului

epr

ubet

elor

.

Tem

pera

tura

iniți

ală

în

epru

beta

Nr._

__ e

ste_

___

, tem

pera

tura

dup

ă ad

ău-

gare

a __

___

este

____

.

Dega

jare

a că

ldur

ii __

____

_ un

___

____

___

al re

acție

i __

____

____

____

_

Reflecție

A3. E

xem

plifi

cați

proc

ese/

reac

ții c

him

ice

obse

rvat

e în

acti

vita

tea

cotid

iană

con

form

unu

i sem

n al

reac

ției i

ndic

at/s

au m

ai m

ulte

.P3

. Fiș

ă de

inve

stiga

re a

sem

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice

com

plet

ată.

Sem

nul r

eacț

iei

Reac

ția c

him

ică

Dega

jare

a că

ldur

ii/lu

min

iiAr

dere

a lu

mân

ării

95

Anexa 6.PROBE DE EVALUARE INIŢIALĂ/SUMATIVĂ PENTRU CLASELE A VII-a-IX-a

6.1. Probă de evaluare inițială, clasa a VII-a

Nr.item Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………… Total

18 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Îți place să pictezi? Poți să desenezi chiar și pe cadă, utilizând o vopsea, care se curăță foarte ușor cu un șervețel de hârtie. Ai nevoie de numai 5 minute și de 3 ingrediente: o jumătate de pahar de amidon; 1 pahar de gel de duș; 1-2 picături de colorant alimentar, la alegere. Amidonul se amestecă cu gelul de duș până devine de consistența smântânii, apoi se adaugă colorantul alimen-tar. Vopseaua este gata, poți desena! Vopseaua se usucă rapid; când vei dori să o elimini, ea nu va lăsa pete. După realizarea experimentului nu uita să faci curățenie la locul de muncă. Succes!

1. Selectează din text ingredientele folosite pentru prepararea vopselei: 3p.

2.

Propune 2 reguli de securitate în lucru cu vopseaua pregătită conform aces-tei rețete.1.2.

2p.

3.Care este starea de agregare a ingredientelor folosite?Amidonul: ..................................................Gelul de duș: ..............................................

2p.

4.

Care este unitatea de măsură a timpului și valoarea timpului folosit pentru pregătirea vopselei?Unitatea de măsură a timpului este ................................................., Valoarea timpului pentru pregătirea vopselei .................................. Transformă timpul propus în text în secunde ...................= ........... sec.

3p.

5.Cartoful este o plantă din care se extrage amidonul, utilizat la fabricarea pro-duselor de patiserie. Din 100 kg cartofi se obțin 15 kg de amidon. Ce masă de cartofi este necesară pentru a obține 30 kg de amidon?

4p.

6.

Alcătuiește și scrie un eseu din 4 propoziții pentru a face publicitate vopsele-lor descrise în condiții:

4p.

96

6.2. Probă de evaluare sumativă nr. 1, clasa a VII-a

Nr.item

Unitatea de învățare nr. 1: Substanțele şi fenomenele chimice în viața noastrăNumele, prenumele elevului/elevei …………………………………………..

Total 25 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! • Petele de rugină se pot elimina cu soluție de acid citric sau cu suc de lămâie. • Laptele conține peste 100 de substanțe nutritive necesare organismului

uman (5 feluri de proteine, 20 aminoacizi, 10 acizi grași, 4 tipuri de gluci-de, 45 de substanțe minerale, 25 de vitamine, enzime, hormoni etc. Unele substanțe conținute în lapte se sedimentează cu suc de lămâie.

• La arderea frunzelor de tutun se degajă, aproximativ, 4.700 de substanțe, dintre care aproximativ 60 sunt cancerigene (provoacă cancerul).

• Plantele udate cu apă clorurată, se îmbolnăvesc de cloroză, ca rezultat are loc îngălbenirea, apoi înălbirea frunzelor. Pentru declorizare, apa se lasă pentru câteva ore într-un recipient cu gura mai largă.

1. Selectează din text și scrie denumirea a 4 corpuri: 4p.

2. Selectează din text și scrie denumirile a 4 substanțe: 4p.

3. Finalizează frazele:• 2 proprietăți fizice ale ruginii: ...................• 2 proprietăți fizice ale sucului de lămâie:.....................• 2 proprietăți fizice ale apei:..............................

6p.

4. Selectează din textul propus și scrie în spațiul rezervat o proprietate fiziologică:1p.

5. Identifică în textul propus 3 fenomene chimice și indică semnele lor:Fenomenul 1. 2. 3.Semnul

6p.

6. Folosind informația din text, propune un argument, care ar ajuta unui fumă-tor să se debaraseze de acest viciu. 2p.

7. Ce sfat ai da unui botanist, pentru a evita îmbolnăvirea plantelor de cloroză?2p.


Nr.item

Unitatea de învățare nr. 2: Sistemul Periodic al elementelor chimice şi struc-tura atomului. Numele, prenumele elevului/elevei ……………………………………….

Total 44 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Sfecla roșie este una dintre cele mai benefice legume pentru organism și este considerată protectoarea ficatului. Acest aliment reprezintă o sursă ex-celentă de vitamina B, mangan și potasiu, fibre, vitamina C, magneziu, fier, cupru și fosfor.

97

Sucul de sfeclă – unul dintre alimentele cele mai bogate ca sursă de nitrați (compuși ai azotului) naturali. Nitrații sunt componente care îmbunătățesc circulația sangvină în corp – inclusiv la nivelul creierului, inimii și mușchilor. Acești compuși facilitează dilatarea vaselor sangvine, permițând oxigenului să circule într-o cantitate mai mare, mai eficient.

1. Selectează din text denumirile tuturor elementelor chimice întâlnite și indi-că simbolurile lor chimice: 8 p.

2. Selectează, din exercițiul 1, 2 elemente chimice din subgrupele principale și notează simbolurile lor: 2 p.

3. Selectează, din exercițiul 1, 2 elemente nemetalice și notează simbolurile lor: 2 p.

4. Selectează, din exercițiul 1, un element situat in grupa a V-a și notează sim-bolul lui: 1 p.

5. Selectează, din exercițiul 1, un element situat în perioada a II-a și notează simbolul lui: 1 p.

6.

Utilizând Sistemul Periodic, caracterizează elementele chimice Fosfor și Po-tasiu, conform algoritmului propus. 30 p.

1. Simbolul elementului 2 p.

2. Numărul atomic, Z 2 p.

3. Masa atomică relativă 2 p.

4. Grupa, subgrupa 2 p.

5. Perioada 2 p.

6. Sarcina nucleului 2 p.

7. Numărul de protoni în nucleu 2 p.

8. Numărul de neutroni în nucleu 2 p.

9. Numărul total de electroni 2 p.

10. Numărul de straturi electronice 2 p.

11. Repartizarea electronilor pe straturi electronice 2 p.

12. Schema structurii atomului 4 p.

13. Tipul elementului (metalic sau nemetalic) 2 p.

14. Valențele posibile 2 p.

98


Nr.item.

Unitatea de învățare nr. 3: Compoziția substanței şi legătura chimică.Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………………

Total 27 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! „În perioada 29 ianuarie-05 februarie 2015, Centrul Monitoring al Calității Aerului Atmosferic și Radioactivității Mediului a determinat calitatea aeru-lui atmosferic în rezultatul analizei a 604 probe de aer de la 6 posturi stați-onare de observații din mun. Chișinău după următorii poluanți: SO2 – oxid de sulf (IV), CO – oxid de carbon (II), NO2 – oxid de azot (IV), NO – oxid de azot (II). În sectorul Botanica s-au înregistrat 7 cazuri de depășire a con-centrațiilor maxime momentane, atestându-se pentru oxidul de azot (IV). În aceeași perioadă de timp, la postul automat din s. Mateuți, r-nul Rezina, s-au determinat concentrațiile pentru următorii indici: CO – oxid de carbon (II), O3 – ozon. Depășiri ale concentrațiilor medii diurne s-au atestat pentru ozon.” (Sursă: http://www.meteo.md)

1. Selectează din text 4 formule de substanțe poluante și descrie-le în urmă-torul tabel:

Nr. Formula Denumirea Tipul substanței: simplă sau compusă

Tipul legăturii chimi-ce între atomi

1.2.3.4.

12 p.

2. Selectează din text formulele chimice a 2 substanțe compuse și calculează masele lor moleculare relative: 1. Mr ( ) =

2. Mr ( ) =

6 p.

3. Alcătuiește, în baza valenței, formulele chimice ale următoarelor substanțe, ce, de asemenea, fac parte din poluanții aerului.

C O N H Fe O C H Pb O 5p.

4. Se dau perechile de substanțe: a) NO2 și NO; b) CO2 și CO; c) O2 și O3. Alege din ele o pereche de substanțe și compară-le, indicând 2 asemănări și 2 deosebiri dintre ele. Perechea: …………………

Nr. Asemănări Deosebiri1.2.

4p.

IIIV IVIII III

99


Nr. Unitatea de învățare nr. 4: Substanțe pure şi amestecuri în viața cotidiană.Numele, prenumele elevului/elevei ……………………………………………

Total 25 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Pe Pământ, apa există în multe tipuri: apă sărată – în oceane și mări; apă dulce – în ghețari, aisberguri, zăpadă, ape curgătoare, ploi, ape subterane. În atmo-sferă, apa se găsește sub formă gazoasă, alcătuind norii, sau difuzată în aer, de-terminând umiditatea acestuia. Pentru ca apa să fie potabilă, ea este purificată. Dacă observi că apa din robinet este tulbure, filtreaz-o. În calitate de filtru, poți folosi filtre de cafea, prosoape de hârtie, tifon, pe care să le introduci într-o pâl-nie. Apa filtrată trebuie fiartă, apoi răcită și pusă în recipiente de sticlă.

1.

Utilizând informația din text, completează celulele libere ale tabelului.

Tipul de apă naturală Tipul de amestec Componentele posibile ale amestecului

Apa din râu apă și ……………….

omogen apă și ……………….

neomogen apă și ……………….

6 p.

2. Numește metoda de purificare a apei, descrisă în text: 1 p.

3.

Selectează și subliniază răspunsul corect:1. Aerul este o substanță pură/un amestec de substanțe.2. Amestecul de apă și ulei este omogen/eterogen.3. Amestecul de alcool și apă este omogen/eterogen.4. Iaurtul cu fructe este un amestec omogen/eterogen.5. Apa din robinet este o substanță pură/un amestec de substanțe.

5 p.

4.

Indică un exemplu de amestec format din: a) gaz și lichid; b) substanță solidă și substanță lichidă; c) 2 lichide.

3 p.

5.

Selectează amestecurile (încercuiește litera) ce pot fi separate prin filtrare: a) amestec de nisip și lut; b) amestec de alcool și pilitură de cupru; c) amestec de apă și benzină; d) amestec de apă și bucățele de masă plastică? Numește substanțele ce vor rămâne pe filtru.

4 p.

6.

Cum crezi, care din metode: filtrarea sau sedimentarea permite separarea mai eficientă a amestecului eterogen de substanță lichidă și substanță solidă? Ex-plică alegerea făcută (1-2 propoziții):

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

3 p.

100

7.

Propune metode de separare a amestecului de:a) apă și alcool; b) nisip și pilitură de fier?Care deosebiri ale proprietăților substanțelor oferă posibilitatea de a utiliza metoda aleasă?

Amestecul Metode de separe Deosebiri în proprietățile substanțelor

apă și alcool

nisip și pilitură de fier

4 p.

6.6. Probă de evaluare inițială, clasa a VIII-a

Nr.item

Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………. Total 36 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Legenda spune că Prometeu a furat focul din Olimpul zeilor și l-a dăruit oa-menilor. Ori focul a fost descoperit de oameni? Din cele mai vechi timpuri, focul e folosit pentru prepararea hranei, încălzirea locuințelor, topirea mine-reurilor, modelarea vaselor din argilă și obținerea ceramicii prin ardere etc. În orice proces de ardere se consumă oxigen (O2), care se conține în aer. La ar-dere, temperatura flăcării poate atinge diferite valori: chibritul – 600 – 700oC; lemnul – 850 - 1400oC; hârtia – 510oC; etanolul (C2H5OH) – 900oC; hidrogenul (H2) –2400 - 3080oC; metanul (CH4) – 2210 - 3030oC. Focul nu este un obiect de joacă. Trebuie să utilizăm corect chibriturile pentru a aprinde, de exemplu, lumânarea sau aragazul și să nu lăsăm focul fără supraveghere.

1.Selectează din text și scrie în spațiul rezervat câte 2 exemple de fenomene:a) fizice ..........................................................................................................b) chimice ......................................................................................................

4 p.

2.Enumeră 4 semne de reacție, care se pot observa la arderea unui chibrit:

.......................................................................................................................4 p.

3.

Imaginează-ți că, în timpul unei excursii în pădure, trebuie să aprinzi un rug.

De ce nu trebuie să lăsăm focul fără supraveghere? .......................................

Cum se poate stinge un rug în lipsa apei? .......................................................

2 p.

4. Argumentează printr-o propoziție, de ce arderea frunzelor uscate dăunează mediului? 1 p.

5.Alege din text formula unei substanțe simple și determină masa ei molecula-ră relativă. Mr (…….) =………………............................................................... Indică tipul legăturii chimice în această substanță.

2 p.

101

6.

În gămălia unui chibrit se conține fosfor roșu, iar la arderea lui se formează o substanță de culoare albă – oxidul de fosfor (V). Utilizând Sistemul Periodic, caracterizează elementul chimic Fosfor și com-pletează tabelul:1. Simbolul elementului 2. Numărul atomic, Z3. Perioada 4. Grupa, subgrupa5. Numărul de protoni în nucleu 6. Numărul total de electroni7. Numărul de straturi electronice 8. Schema structurii atomului de

fosfor9. Masa atomică relativă 10. Numărul de neutroni în nucleu11. Metal sau nemetal 12. Alcătuiește formula oxidului de

fosfor (V) în baza valenței: V P O13. Masa moleculară relativă Mr a oxidului de fosfor (V)14. Tipul legăturii chimice în oxidul de fosfor (V)15. Alcătuiește 2 întrebări cauzale despre elementul chimic Fosfor și răs-punde la ele.

16. Identifică o asemănare și o deosebire între substanțele: fosfor și oxid de fosfor(V).

21 p.1/11/11/11/21/11/11142

7.Argumentează, prin 2 exemple, rolul Chimiei în viața ta.1.2.

2 p.

6.7. Probă de evaluare sumativă nr. 1, clasa a VIII-a

Nr. Unitatea de învățare nr. 1: Substanța – o componentă chimică a materiei.Numele, prenumele elevului/elevei …………………………………………….

Total 26 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Știați că? Din secolul al XVI-lea, tomatele au devenit o parte a gastronomiei țărilor bazinului Mediteranean. Ele sunt folosite în alimentație ca un fruct brut și gătit. Fructul conține multe substanțe anorganice, necesare orga-nismului uman. Sucul de roșii conține ionii H+, K+, Ca2+, Mg2+. Nemetalele fosfor, sulf se află sub forma ionilor oxigenați: sulfați (SO4

2-), fosfați (PO43-).

Conținutul ionilor de nitrați (NO3-) și nitriți (NO2

-) în planta sănătoasă sunt în cantități foarte mici. Sucul de tomate conține cantități mici de ioni de fluo-rură (F-) și ioni de iodură (I-). Fierul se află sub forma oxizilor cu valențele II și III. Ionii de cupru se acumulează în urma tratamentelor cu preparate de protecție sub formă de hidroxid (Cu(OH)2).

1. Alcătuiește formulele oxidului de fier (II) și oxidului de fier (III): Fe O Fe O 2 p.

2.Alcătuiește formulele substanțelor posibile, utilizând ionii prezenți în tomate.

4 p.1. 2. 3. 4.

II III

102

3.Determină valența elementelor în compușii de mai jos. Indică clasa, la care aparțin acești compuși: 8 p.

P2O5 HI Cu(OH)2 MgF2

4. Pentru oarecare 2 compuși din punctul 3 calculează masa molară:1.2.

2 p.

5.

Calculează ce masă de nitrat de potasiu este necesar să fie cântărită, pentru a lua o probă ce conține 0,5 mol KNO3.

4 p.

Se dă: De aflat: Rezolvare:

Răspuns:

6.

Calculează cantitatea de substanță ce se conține în 124 g MgF2. 4 p.


Răspuns:

7.

Argumentează de ce este necesar să spălăm bine fructele de tomate înainte de consum.

2 p.


Nr.item.

Unitatea de învățare nr.2: Reacții chimiceNumele, prenumele elevului/elevei ..............................................................

Total 33 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Fosfatul de calciu Ca3(PO4)2 este principala formă de calciu prezentă în lap-tele de vacă, în oase și în smalțul dinților. În industrie el este folosit prioritar în calitate de aditiv alimentar, polizator al pastelor de dinți, de asemenea la producerea îngrășămintelor minerale. El poate fi obținut prin diferite meto-de, în funcție de materia primă.

1.

Stabilește coeficienții în ecuațiile propuse. Indică tipul reacțiilor:a) CaO + P2O5 → Ca3(PO4)2 , reacție de b) Ca + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2 , reacție dec) Ca(OH)2 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O , reacție de d) CaCO3 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O + CO2 , reacție de

12 p.

103

2.

Caracterizează substanțele inițiale din ecuațiile p. 1 conform algoritmului: formula chimică – clasa de compuși:

6 p.

3.Calculează suma coeficienților stoechiometrici pentru produșii finali din ecuația reacției din punctul 1d. 1 p.

4.

Carbonatul de calciu CaCO3, utilizat la reacția 1d, poate fi obținut la descom-punerea hidrogenocarbonatului de calciu Ca(HCO3)2. În rezultatul reacției se obține carbonat de calciu, apă și oxid de carbon (IV) CO2. Alcătuiește ecuația reacției pentru procesul descris și calculează masa molară a carbonatului de calciu. 4 p.

5.

Calculează masa fosfatului de calciu cu cantitatea de substanță 0,1 mol.

5 p.


Răspuns:

6.

Determinați cantitatea de substanță de hidroxid de calciu Ca(OH)2 necesară obținerii 0,1 mol de fosfat de calciu, conform reacției:Ca(OH)2 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O (stabilește coeficienții)

5 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:

Răspuns:


Nr.item.

Unitatea de învățare nr. 3: Oxigenul. Hidrogenul.Numele, prenumele elevului/elevei ..................................................

Total 36 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile 1.1-1.4 Succes! Pentru dezinfectarea rănilor în condiții casnice este utilizată soluția apoasă de 3% de peroxid de hidrogen. Atunci când intră în contact cu ionii de fier din compoziția hemoglobinei, peroxidul de hidrogen se descompune cu de-gajarea oxigenului atomar, care posedă proprietăți antiseptice. Atomii de oxigen se pot combina, formând molecule de substanță simplă oxigen. De aceea, la prelucrarea rănilor se observă degajarea bulelor de gaz.

104

1.1.

Enumeră câte 3 caracteristici pentru oxigen, ca element chimic și substanță simplă:

Element chimic Substanță simplă6 p.

1.2.

Alcătuiește ecuația reacției de obținere a oxigenului prin descompunerea din peroxidul de hidrogen:

Explică, cum putem demonstra, că gazul degajat este oxigen.3 p.

1.3.Argumentează de ce pentru conservarea mai îndelungată a apei oxigenate se recomandă păstrarea ei în frigider: la rece și întuneric. 2 p.

1.4.

Alege și încercuiește formulele substanțelor din șirul propus ce vor interacționa cu oxigenul: a) Ca. b) H2. c) Al. d) Au. e) P.Alcătuiește ecuațiile reacțiilor posibile. Numește produșii de reacție. 12 p.

2.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile 2.1-2.2.Nu există șofer pe care să nu-l afecteze creșterea prețului la carburanți. Aceasta este o regulă, dar există și excepții. Un șofer din capitală toarnă în rezervorul mașinii sale ... apă. Secretul este un generator, care descompu-ne apa în substanțe simple și le separă, iar apoi are loc reacția de ardere. Șoferul susține că, datorită acestei instalații, face economii serioase.

2.1. Alcătuiește ecuațiile reacțiilor ce stau la baza acestor procese: a) b) la ardere: 4 p.

2.2.

Asociază domeniul de utilizare a hidrogenului cu proprietățile lui fizice sau ecuația reacției ce descrie proprietatea chimică:a) Hidrogenul este ___________________ ca aerul, de aceea este folo-sit la umplerea aerostatelor.b) Hidrogenul este folosit la obținerea metalelor din oxizii lor; alcătuiește ecuația reacției de obținere a cuprului din oxidul de cupru (II). ____________________________c) Hidrogenul este un combustibil ecologic pur, deoarece ____________________________.

4 p.

3.

Calculează masa hidrogenului, ce se obține la interacțiunea magneziului cu acidul clorhidric (HCl) cu cantitatea de substanță 0,4 mol .


Răspuns:

105


Nr.item

Unitatea de învățare nr. 4: Clasele de compuşi anorganici.Numele, prenumele elevului/elevei ..............................................

Total 42 p.

Pentru utilizarea inofensivă a substanțelor anorganice este necesar să cunoaștem clasa de compuși din care fac parte și proprietățile pe care se bazează domeniile lor de aplicare.

1. Completează enunțurile propuse:a) Oxizii sunt substanțe compuse, formate din ................................................; b) Acizii se clasifică în .........................................................................................; c) Bazele solubile reacționează cu oxizii .............. , formând ..........................

4 p.

2. Alcătuiește formulele următoarelor substanțe: a) oxid de potasiu .................... b) hidroxid de cupru (II) ...................................c) acid sulfuric ........................ d) carbonat de calciu ....................................... 4 p.

3. Numește substanțele: a) Na2O ............................................... b) Fe(OH)2 .........................................; c) CaSO4 .............................................. d) H3PO4 .............................................

4 p.

4. Sulfatul de bariu face parte din categoria medicamentelor cunoscute ca substanțe de contrast pentru investigarea radiologică a tractului digestiv.Alcătuiește șirul genetic al bariului conform schemei:metal → oxid bazic → bază → sare (sulfat de bariu)

și alcătuiește ecuațiile reacțiilor ce corespund acestui șir.

8 p.

5. Hidroxidul de sodiu, cunoscut și ca sodă caustică, este utilizat pe larg în spe-cial în calitate de bază tare la fabricarea celulozei și hârtiei, a produselor textile, a apei potabile, a săpunurilor și a detergenților. Caracterizează proprietățile chimice ale hidroxidului de sodiu: scrie ecuațiile reacțiilor în conformitate cu schemele propuse, utilizând, în calitate de reagenți, substanțele din șirul:HCl, H2SO4, SO2, CuCl2, ZnSO4, P2O5.NaOH + acid oxigenat

NaOH + oxid acid

NaOH + sare

NaOH + acid neoxigenat

8 p.

6. Completează ecuațiile reacțiilor chimice și stabilește coeficienții:a) Fe2O3 + ......... → Fe2(SO4)3 + ......... b) HCl + Al(OH)3 → ......... + .........c) ......... + KOH → Cu(OH)2 + ......... d) Na + ......... NaOH + .........

8p

106

7. Calculează masa clorurii de sodiu obținute la interacțiunea hidroxidului de sodiu cu masa de 8 g cu acid clorhidric.

6pSe dă: De aflat: Rezolvare:

Răspuns:


Nr.item

Unitatea de învățare nr. 5: Apa şi soluțiile.Numele, prenumele elevului/elevei .............................................

Total 47 p.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Apă! N-ai nici gust, nici miros, nici culoare, nici aromă, nu poți fi definită, te gustăm fără să te cunoaștem. Tu nu numai că ești necesară vieții: tu ești însăși viața. Ești cea mai valoroasă bogăție din lume și ești cea mai gingașă. Tu, atât de pură în adâncul pământului.” Antoine de Saint-Exupéry

1.Selectează din text și scrie, în spațiul rezervat, proprietățile fizice ale apei:

3 p.

2. Enumeră alte 2 proprietăți fizice ale apei, care nu sunt indicate în text: 2 p.

3.

Completează propozițiile:a) Legătura chimică în molecula de apă este....................................... b) Gheața plutește pe suprafața apei, deoarece........................................c) Una din sursele de apă dulce este........................................d) Masa a 2 moli de apă este.....................................................e) Amestecul din ulei și apă se separă prin.................................., iar ameste-cul din nisip și apă prin ...............................................

6 p.

4.

Alcătuiește ecuațiile reacțiilor posibile de interacțiune a apei cu următoare-le substanțe. Numește produșii obținuți.a) Na2O b) Ca c) S d) Cu e) FeO f) Fe g) SO3

12 p.

5.

Alege substanțele (încercuiește litera) care, la amestecare cu apa, vor forma soluții:a) zahăr b) ulei c) sare de bucătărie d) nisip e) făină 5 p.

6.

Calculează partea de masă a substanței dizolvate în soluția obținută la dizol-varea a 6 g sare în 194 ml de apă.

4 p. Se dă: De aflat: Rezolvare:

Răspuns:

107

7.

Hidrogenul este considerat combustibilul viitorului. Unele automobile au instalații care permit descompunerea apei. Calculează masa apei la a cărei descompunere se formează 100 g de hidrogen.


Răspuns:

8. Indică 2 domenii de utilizare a soluțiilor: 2 p.

9. Enumeră 2 reguli de îngrijire a fântânilor: 2 p.

10. Propune 2 soluții de economisire a apei în condiții casnice, aplicate de tine. 2 p.

6.12. Probă de evaluare inițială la Chimie în clasa a IX-a

Nr.item Numele, prenumele elevului/elevei ........................................

Total 51 p.

Realizează următoarele sarcini. Succes!

1.

Caracterizează elementul Sulf, conform algoritmului propus.1. Simbolul elementului 2. Numărul atomic, Z3. Masa atomică relativă 4. Perioada5. Grupa, subgrupa 6. Sarcina nucleului7. Numărul de protoni în nucleu 8. Numărul de neutroni în nucleu9. Numărul total de electroni 10. Numărul de straturi electronice11. Schema structurii atomului 12. Tipul elementului (metalic/nemetalic).13. Valențele posibile

14 p.1/11/11/11/11/12/11

2.

Folosind simbolurile elementelor chimice: oxigen, hidrogen, sulf, sodiu, cal-ciu, fosfor alcătuiește formulele a:a) 4 oxizi. b) 2 acizi. c) 2 baze. d) 2 săruri. 10 p.

3.Numește substanțele din punctul 2.

10 p.

4. Sulfatul de cupru este utilizat de către agricultori în calitate de fungicid pen-tru protecția plantelor. Alcătuiește ecuațiile reacțiilor de obținere a sulfatu-lui de cupru, pornind de la: a) CuO + ......... → b) Cu(OH)2 + ......... → c) CuCO3 + ...........→

6 p.

108

5.

Calculează ce masă de sulfat de cupru se va forma la interacțiunea a 9,8 g hidroxid de cupru cu acidul sulfuric.


Răspuns:

6.

Serul fiziologic (soluția apoasă de clorură de sodiu de 0,9%) este recomandat pentru micșorarea tensiunii arteriale, în caz de deshidratări, intoxicații etc., precum și ca solvent pentru diferite antibiotice. Calculați masa sării de bucă-tărie necesară pentru a obține 500 g soluție fiziologică.


Răspuns:

6.13. Probă de evaluare sumativă la Chimie nr. 1, clasa a IX -a

Nr.item.

Unitatea de învățare: Legea Periodicității şi Sistemul PeriodicNumele, prenumele elevului/elevei ..........................................................

Total 36 р.

Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Știai că? În anul 1869, Dmitrii Mendeleev a publicat primul Sistem Periodic. Pen-tru a marca înființarea acestui instrument de chimie, UNESCO a declarat 2019 Anul Internațional al Sistemului Periodic al Elementelor. Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Sistemul Periodic al elementelor este un instrument unic pentru știință, care permite chimiștilor să studieze aspectul exterior și proprietățile materiei de pe Pământ și din Uni-vers”. Potrivit ONU, în Anul Internațional al Sistemului Periodic al Elementelor se propune să se atragă atenția asupra modului în care Chimia promovează dez-voltarea durabilă și oferă soluții la provocările globale din domeniile energiei, educației, agriculturii și sănătății. http://www.rador.ro/2019/01/01/2019

1.Enumeră criteriul, folosit de Mendeleev, la aranjarea elementelor în Sistemul Periodic? 2 р.

2. Formulează enunțul actual al Legii Periodicității. 2 р.

3.

Completează spațiile libere: În perioada de la stânga la dreapta, proprietățile metalice ale elemente-lor......................, iar în grupa de sus în jos ....................... Cel mai puternic metal din perioada a II-a este ........... Procesul de cedare a electronilor se numește ..........................., iar particula care cedează electroni este .................. Calciul este un reducător mai....................................... decât ....................

7 р.

109

4.

Se propun elementele cu numărul de ordine: 1, 5, 7, 9, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 25, 26.Selectează, pentru fiecare caracteristică, un element chimic din șirul propus și scrie simbolul lui în spațiul rezervat:1. Are repartizarea electronilor pe nivele electronice: 2 8 3.2. Conține 6 electroni pe nivelul III.3. Manifestă în compuși valența superioară VII și cea inferioară I.4. Formează un oxid superior cu formula EO2.5. Formează un compus volatil cu hidrogenul cu for-mula EH3.6. Este situat în perioada a IV-a, grupa a VII-a, subgru-pa secundară.

6 р.

5. Aranjează elementele chimice în ordinea creșterii proprietăților nemetali-ce: sulf, fosfor, siliciu, clor: 4 р.

6.

Completează spațiile libere ale tabelului:Simbolul

elementuluiOxidul

superiorCaracterul Formula

hidroxidului superior

Masa molară a hidroxi-

duluiS

Ca

8 р.

7.

Soda cristalină (Na2CO3) este cunoscută din timpul Egiptului Antic, fiind fo-losită la prepararea mumiilor și, mai târziu, la fabricarea sticlei.Rezolvă problema: Calculează masa Na2CO3, care poate fi obținută la interacțiunea a 200 g NaOH cu oxid de carbon (IV).

7 р.Se dă:

De calculat: Rezolvare:

Răspuns:

110

Bibliografie

1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.

2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art. 401, intrat în vigoare 01.07.16.

3. CODUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 319-324.

4. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).5. Curriculumul „Educație pentru societate”, 2018.6. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,

IȘE, 2018.7. Instruirea centrată pe competențe. https://www.uvvg.ro/cdep/wp-content/

uploads/2012/06/instruire-competente-Arad1.pdf8. Instrumente inovatoare pentru dezvoltarea competențelor transversale pentru

tinerii din învățământul profesional și tehnic http://www.trait-erasmusplus. com/9. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.

Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf

10. Metode interactive de predare, învățare, evaluare. https://www.academia. edu/26072054/

11. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Curriculum național. Disciplina Chimie. Clasele a VII-a-a IX-a. Chișinău, 2019.

12. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului național. Chișinău, Lyceum, 2017.

13. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.

14. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și ab-solvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_pro-mo-vare_transfer_2016.pdf.

15. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr. 193 din 26.02.2019.

16. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.

111

17. Știți ce înseamnă aceste pictograme? – EU – Osha –Europa EU, https://osha.euro-pa. eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet

18. Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020. Hotărârea Guvernului nr. 920 din 7 noiembrie 2014.

19. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, publi-cat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.

20. Achiri I., Bîrnaz N., Ciorbă C. [et al.]; coord. Guțu Vl. CURRICULUM DE BAZĂ. Sistem de competențe pentru învățământul general. Ministerul Educației, Culturii și Cer-cetării al Republicii Moldova. Chișinău: UNICEF Moldova, 2018.

21. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-logic. Chișinău: IȘE, 2017.

22. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraș-Postică V. ș. a. Formare de competențe prin stra-tegii didactice interactive. Chișinău: C. E. Pro Didactica, 2008.

23. Coropceanu E., Nedbaliuc R., Nedbaliuc B. Motivarea pentru instruire: Biologie și chimie. Chișinău: UST, 2011. 215 pag.

24. Coropceanu E., Rija A., Arsene I., Putină M. Dezvoltarea abilităților de autoformare la chimie în baza unor tehnologii informaționale. Studia universitatis moldaviae. Seria Științe ale educației. 2014. nr. 9 (79). P. 92-98. ISSN 1857-2103.

25. Cucoș C. Pedagogie. Iași: Polirom, 1998.26. Godoroja R., Coropceanu E. Tehnologii didactice inovative de formare la elevi a

competențelor specifice disciplinei chimie. Acta et commentatione. 2018. nr. 1. P. 15-22.27. Guțu Vl., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru

învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.28. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP USM,

2018.29. Guțu Vl. (coord.), Chicu V., Dandara O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe copil.

Chișinău: CEP USM, 2008.30. Kudrițcaia S., Velișco N., Mihailov Е., Litvinova Т., Rusu V. Caiete de lucrări practice

la chimie, ediția a II-a (clasele a 7-a - a 9-a). Chișinău: Editura „ARC”, 2011.31. Liliana C., Dulamă M. E., Ilovan O. R. (coord.). Învățarea eficientă. Actualitate, dez-

voltări și perspective. Studii, cercetări și sinteze. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2009.

32. Mereuță A., Coropceanu E. Instruire activă în baza experimentului chimic. Chișinău: Artpoligraf, 2012. 33 p.

112

33. Moise C., Văideanu G.(coord.). ,,Algoritmizarea”, în tehnologia procesului educațional, Pedagogie-Ghid pentru profesori, vol. 2, Iași: Editura Universității ,,Al.I. Cuza”, 1986, pag. 46.

34. Nedbaliuc R., Coropceanu E., Godoroja R., Nedbaliuc B. Proiectarea didactică. Bio-logie și chimie. Chișinău: UST, 2015, 264 p.

35. Velișco N., Mihailov E., Godoroja R. Standarde de eficiență a învățării chimiei.//Mi-nisterul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Standarde de eficiență a învățării, Chișinău: Lyceum, 2012. https://mecc.gov.md/sites/default/files/stan-darde_de_eficienta_a_invatarii.pdf

36. Велишко Н., Михайлов Е. Химия. Методический гид для гимназий с русским языком обучения. Кишинёв: Lуceum, 2011.

37. http://xn--webducation-dbb.com/the-software-crocodile-chemistry-605/.38. https://go.smarttech.com/ov9dbe6d9c_ru_web_product_lab.39. https://quizizz.com.

chimie · 4 preliminarii curriculumul la disciplina chimie pentru clasele vii-ix, alături de...

Documents