chimia si medicina

7/26/2019 Chimia Si Medicina

http://slidepdf.com/reader/full/chimia-si-medicina 1/11

12 C | nume elev

Inca din antichitate, medicul grecHipocrate, caruia astazi ii spunemparintele medicinei, a descris inlucrarile sale detalii despre o pudraamara extrasa din scoarta de salciecu proprietati menite sadiminueze durerile si sa reduca febra.

Remediul mai este mentionat si in altetexte antice, sumeriene, egiptenesi asiriene. Este greu de precizat vechimea respectivului remediu, dar nu incapeindoiala ca el se pierde departe, in preistorie.

In alta parte a Terrei, vechii amerindieni foloseau, si ei, scoarta de salcie pentru a

ICR!"!# T C!R$!R%TI!&

CHIMIA SI MEDICIA

1. !"IME#E MEDICAME$E



usura durerile de cap, fe'ra, durerile de muschi si durerile reumatice. &u incapenici o indoiala ca remediul era cunoscut si altor popoare, care l(au folosit, dar nune(au lasat informatii in acest sens.

Este ciudat ca nu se cunosc referiri la acest remediu din lumea romana sau dinperoada evului mediu, dar este sigur ca vracii au cunoscut si folosit calitatilecoa)ei de salcie.

In schim', se constata ca, mult mai recent, in anul1*+, preotul englez Edmund "tone, din Chipping&orton a consemnat, in scrierile sale, desprecalitatile scoartei de salcie, ca remediu impotrivafe'rei.

%'ia in 1-2-, farmacistul francez enri /eroux aizolat in forma sa cristalina extractul activ al scoartei,numit salicina, dupa numele latin pentru salcia al'a

0"alix al'a .

Cam in aceeasi perioada, chimistul italian Raaele $iria a reusit sa separe acestacid in forma sa pura. "alicina este foarte acida cand se a3a intr(o solutie apoasasaturata, cu un p de 2,4. 5e la salicilina, se trage numele de acid salicilic.

In 1-6, medicii epocii au constatat ca acidul salicilic produce pro'leme digestivenedorite7 iritarea stomacului, diaree, etc. $entru inlaturarea acestora, a'ia in1-6*, un cercetator de la compania #riedrich 8a9er, din :ermania, a inlocuit unuldintre grupele functionale de tip hidroxil din acidul salicilic, cu o grupa acetil, carereducea semni;cativ efectele negative.

Curand dupa acest moment, in 1-66, aspirina a fost pusa in vanzare de catrecompania germana 8a9er. !'tinerea medicamentului in forma farmaceutica esteatri'uita chimistului #elix oman, din 8avaria, care urmarea amelioarareareumatismului tatalui sau.

%stfel, aspirina devine primul medicament de sinteza si marcheaza inceputulindustriei farmaceutice. %stazi, aspirina se produce su' zeci de forme mai usortolera'ile digestiv 0aspirina tamponata, mai placute la administrarea orala0aspirina efervescenta, ta'lete %spenter, in doze foarte mici pentruun tratament indelungat, etc.

Cu toata evolutia spectaculoasa a formelor de prezentare, aspirina ramane insa,tot... aspirina.

2. E%&#'$IA MEDICAME$E#&"

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/

http://4.bp.blogspot.com/-QSMIdXzJL3g/T9YCk4zk0DI/AAAAAAAAAFY/dpbgYIF-OG8/s1600/agb.jpg

http://4.bp.blogspot.com/-QSMIdXzJL3g/T9YCk4zk0DI/AAAAAAAAAFY/dpbgYIF-OG8/s1600/agb.jpg

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/



Istoria medicamentului se desfasoara de(a lungul a *<<<de ani de o'servaii, studii si descoperiri privind modulorganismului de a reactiona in timpul intregii sale vieti. = $rimele sistematizari in domeniul medicamentului aufost facute de preotii egiptenii 02<<< i.R si s(au 'azat

pe rezultatele experimentale precum7 folosirea painiimucegaite pentru tratare ranilor, a esentei de mac pentrucalmarea durerilor sau a uleiului de ricin, astazicomponent important in industria farmaceutica.> "tiinta farmaceutica dateaza inca din perioada = marilorimperii>. "coala din ?nidos si scoala din Cos, in;intate in:recia antica acum @A+ secole inaintea erei noastre, recunosteau patru lichide aleorganismului7 sangele, mucusurile, 'ila neagra si 'ila gal'ena.%cestea formau'aza normala a activitatii organismului, tul'urarea cantitatii si compozitieiconstituind cauza 'olii. %stfel, au fost considerate ca medicamente active7emeticele, laxativele, venesectia si ventuzele timp de aproape doua milenii.

In anul 1626, %lexander #leming descopera primul anti'iotic, penicilina.%ceasata a insemnat un mare pas pentru medicina, astazi tratandu(se oriceinfectie de origine micro'iana prin administrarea de anti'iotice. 5atoritadescoperirilor extraordinare din domeniul farmacieie, secolul BB este numit decatre americani = epoca medicamentelor> . Evolutia stiintelor naturale si achimiei au dus la transformarea micilor farmacii in fa'rici de productie industrialaa medicamentelor devenind ulteriror societati multinationale. "ecolul BBI aduce o schim'are de mentalitate in randul cercetatorilor.%stfel, se va trece de la stiinta traditionala, 'azata pe ipoteza, la stiinta 'azata pedescoperire, toate acestea avand ca scop individualizarea medicinii.

#irmele de medicamente dispun acum de posi'iliatea crearii unormedicamente mai e;cace si mai 'ine tolerate de organism datorita studiului

polimor;smului genelor.#armacogenomica, o su'ramura noua a geneticii umane, care in viitor arputea da un raspuns la pro'lemareactiei individuale la administrarea demedicamente, prezinta deasemeneaun interes crescand al mil III. edicamentele au constituit inca dinantichitate un mare interes pentru

omenire, iar treptat, evolutiadescoperirilor din domeniul medicinii acontri'uit semni;cativ la scaderea mortalitatii. %stazi, evolutia technologica asecolului nostru precum si numeroasele descoperiri stiinti;ce ne dau sperantarealizarii visului de secole al omenirii si anume prelungirea duratei de viata alorganismelor vii.



. MEDICAME$E CA"E A' SCHIM(A$ IS$&"IA

In zilele noastre este foarte greu sa ne imaginam )iata fara

medicamente pentru di)erse afectiuni sau fara analgezicele atat de

folosite pentru dureri. Aspirina, penicilina sau pilula contracepti)a fac

parte din )ietile noastre, insa nu intotdeauna a fost asa.

%fectiuni precum varsatul sau dia'etul reprezentau o sentinta la moarte pentrucei diagnosticati. Iata cateva dintre medicamentele care au schim'at istoriaomenirii7

1. Aspirina. In 1-66 #elix oman a descoperit o veche formula a unui chimist

francez. oman a inceput sa testeze si sa dezvolte acidul acetilsalicilic, sauaspirina, pe care l(a folosit pentru a trata artrita tatalui sau.

ulti ani mai tarziu, aspirina a devenit mai mult decat o pilula pentru tratareadurerilor de cap si a altor dureri minore. %spirina poate ; folosita pentru tratareasi prevenirea a numeroase alte afectiuni, printre care si afectiunile cardiace,infarctul, infertilitatea, %lzheimer sau atacul cere'ral.

2. !enicilina. In 162-, %lexander #leming a facut una dintre dintre cele mai maridescoperiri ale lumii printr(un accident. $enicilina este produsa chimic din culturi

de mucegai care au proprietati anti'acteriene. 5escoperirea penicilinei a deschisdrumul dezvoltarii anti'ioticelor si a altor medicamente miraculoase care ausalvat vietile a numeroase de oameni.

Inainte de descoperirea penicilinei singurele medicamente pentru tratareainfectiilor 'acteriene au fost chinina, arsenicul si medicamentele cu sulf care erauextrem de toxice.

. Mor*na. or;na a fost descoperita in 1-<< in :ermania. Era o su'stanta atatde puternica incat medicii au denumit(o dupa zeul grec al viselor, orpheus.

Initial a fost folosita pentru a inlatura durerile, dar si pentru tratarea alcoolismuluisi a altor 'oli. Creeaza insa dependenta si a fost folosita doar in tratarea durerilorsevere

4. !ilula contracepti)a. In 16@* pilula contraceptiva a fost lansata pe piata catratament pentru dereglarile ginecologice. % )ucat un rol important in eli'erareasexuala a femeilor care acum se puteau 'ucura de sex fara frica sarcinilornedorite. %tunci cand este folosita corespunzator, pilula contraceptiva este foartee;cienta in prevenirea sarcinilor, insa este folosita si pentru reglarea pro'lemelormenstruale si a acneei.

@. Insulina. In 162< cercetatorii canadieni Charles 8est si #rederic 8anting au



descoperit insulina, un hormon care reduce nivelul de zahar din sange. Inainte deaceasta decoperire, dia'etul era o sentinta la moarte pentru persoanelediagnosticate. 5atorita acestei descoperiri, dia'eticii pot controla aceastaafectiune si pot duce vieti normale.

+. %accinuri. In anul 1*6+, EdDard enner a descoperit primul vaccin atunci canda folosit su'state din varsatul 'ovin pentru a crea agenti imunitari pentru varsat.5escoperirea sa a dus la eradicarea varsatului, o 'oala care a dus la decesul apeste << de milioane de persoane la inceputul secolul BB. Faccinurile reprezintacea mai e;cienta metoda de a controla afectiunile infectioase.

4. DE #A MEDICAME$E #A D"&+'"I I#E+A#E

egocierea cu substanţele

ultumita cercetarilor medicale in domeniul drogurilor, există mii demedicamente care a)uta oamenii. %nti'ioticele şi vaccinurile au revoluţionattratamentul infecţiilor. edicamentele pot scădea tensiunea arterială, pot trata

dia'etul zaharat, pot reduce reactia de respingere a organismului la organele noi.edicamentele pot vindeca, lent, sau pot preveni 'olile, a)utGndu(ne să ducem oviaţă sănătoasă şi mai liniştită. 5ar există, de asemenea, o mulţime de droguriilegale si dăunătoare organismului pe care oamenii le iau pentru ai a)uta sa sesimta 'ine.Cum actioneaza drogurile H 5rogurile sunt chimicale sau su'stanţe care schim'ă modul n corpul nostru lucreaza. CGnd le asimilati n corpul dumneavoastră 0demulte ori prin nghiţire, inhalare, sau in)ectare , isi gasesc drumul lor n 3uxulsangvin şi sunt transportate la diversele parti ale corpului, cum ar ; creierul. Increier, drogurile pot intensi;ca sau scadea senzatiile si simturile, alterasentimentul de vigilenţă, sau să scadă, uneori, durerea ;zică.

Jn drog sau un medicament poate ; de a)utor sau dăunător. Efectele generatepot varia n funcţie de tipul de medicament sau drog luate, cGt de multe, cGt dedes sunt folosite, cGt de repede a)ung la creier, şi ce alte medicamente, produsealimentare, sau su'stanţe sunt luate n acelaşi timp cu ele. Efectele pot varia deasemenea, 'azate pe diferenţele marimii corpului, formei, sau chimii interne.5eşi su'stanţele le puteti tolera 'ine la nceput, ele pot afecta n cele din urmă omulţime de organe si chiar şi creierul. Consumul de alcool, fumatul, consumul dedroguri ilegale, inhalarea lor, poate cauza daune serioase organismului uman.Jnele medicamente pot afecta grav capacitatea unei persoane de a face alegerisănătoase şi luarea unor decizii corecte.

%dolescentii care 'eau, de exemplu, este mult mai pro'a'il să ;e implicati n



situaţii periculoase, cum ar ; conducerea su' in3uenţa alcoolului sau sa faca sexneprote)at.

De ce iau oamenii droguri -

%şa cum există multe tipuri de droguri sau medicamente disponi'ile, există totatatea motive pentru a le incerca sau de a le folosi n mod regulat. !amenii iaumedicamente doar pentru placerea pe care cred că acestea le pot aduce. %deseaeste pentru că cineva a ncercat să(i convingă că drogurile au acest efect saupentru ca s(au simtit 'ine in momentul in care le(au luat.Jnii adolescenti cred că drogurile i vor a)uta să gGndeasca mai 'ine, să ;e maipopulari, sa ai'a o viata mai activa, sau sa devina sportivi mai 'uni. %ltii sunt purşi simplu curiosi si cred ca o singura incercare nu face nici un rau. %lţii doresc să

se integreze si cativa le utilizează pentru a o'ţine atenţia părinţilor lor.ulti adolescenti iau droguri deoarece sunt deprimati si cred că drogurile i vora)uta să scape de pro'lemele lor. Ade)ărul este ca drogurile sau

medicamentele nu rezol)a problemele ci doar le acopera. %tunci cGnddrogurile sau medicamentele nu(si mai fac efectul, sentimentele şi pro'lemelerămGn, sau se pot agrava. 5rogurile pot ruina ;ecare aspect al vietii uneipersoane.%ici sunt date si descrieri pentru unele dintre cele mai comune droguri saumedicamente.

Amfetaminele

%mfetaminele sunt stimulente care accelereazafunctiile creierului si corpului. Ele sunt am'alateca pastile sau comprimate. "i pastilele prescrisepentru sla'it se incadreaza in aceasta categorie.

Cum se administreaza 7 amfetaminele sunt nghiţite, inhalate sau in)ectateEfecte şi pericole7 Knghiţite sau inhalate, aceste medicamente LlovescLutilizatorii cu un nivel ridicat, f ăcGndu(i sa se simta puternici, in alertă si maienergici. Cresc ritmul cardiac, al respiraţiei şi al tensiunii arteriale, si pot provocatranspiraţie, tremurături, dureri de cap, insomnie, si vedere incetosata. Jtilizareaprelungită poate provoca halucinaţii şi paranoia intensa.

Dependenţă7 amfetaminele creeaza dependenta. Jtilizatorii care nu mai



consuma raportează spun ca au diverse pro'leme, cum ar ; starea deagresivitate, anxietate, şi pofte intense pentru droguri.

Cocaina sau Crac/ul

Cocaina este o pudră al'ă cristalină facuta dinfrunzele uscate ale plantei de coca. ai estedenumita si Crac, de la zgomotul generat atuncicGnd frunzele de coca sunt ncălzite. $rezentaresu' forma de pelete de culoare al'ă sau 'ronz.

Cum se administreaza 7 Cocaina este inhalata prin nas sau prin in)ectate.Efecte

şi pericole

7 Cocaina este un stimulent care afecteaza sistemul nervoscentral, oferind utilizatorilor un sentiment rapid, intens, de putere şi energie.Inhalata are o perioada de actiune intre 1@ si < de minuteM fumata, ntre @ şi 1<minute.Cocaina ridica de asemenea ritmul cardiac, rata de respiraţie, a tensiuniiarteriale, şi temperatura corpului. In)ectarea de cocaină poate da hepatita sau"I5%, dacă parta)aţi ace cu alţi utilizatori. Inhalata va poate afecta canalul nazalprin distrugerea mucoaseiJtilizatorii care folosesc cocaina pentru prima data ( chiar si adolescenti (, tre'uiesa stie ca aceasta poate opri respiratia sau produce atacuri de cord fatale.#olosirea acestui drog te poate ucide de prima data.

Dependenţă7 %cest drog ceeaza dependenta extrema.Chiar şi după o singurautilizare, cocaina sau crac(ul poate crea dependenta atGt ;zica, cGt şipsihologica ceea ce face ca utilizatorilor sa le ;e foarte greu sa se oprească.

Medicamente de tuse şi raceala 0D1M2

ai multe medicamente de tuse sau raceala

conţin ingredientul dextrometorfan 0 numit 5B .5aca sunt luate in cantitati mari, acestemedicamente pot provoca halucinaţii, pierdereacontrolului motor la corpului, şi senzatii deLplutireL 0 sau disociere .

Cum se administreaza 7 edicamentele de tuse şi raceala, vin su' formă deta'lete, capsule, capsule gel, şi pastile precum şi siropuri, care sunt nghiţite.5B este adesea extras din medicamentele de tuse si raceala, puse n formă depul'ere, si inhalate.Efecte şi pericole7 5ozele mici de a)utor suprima tusea, dar dozele mai mari pot

provoca fe'ră, stare de confuzie, )udecata defectuoasa, nceţoşarea vederii,ameţeli, paranoia, transpiraţie excesivă, vor'ire neclară, greaţă, vărsături, dureri



a'dominale, 'ătăi neregulate ale inimii, tensiune arterială ridicată, dureri de cap,letargie, senzaţie de amorţeală de degetele de la maini si picioare, nroşirea feţei,piele uscată şi mGncărimi, pierderea cunostintei, convulsii, leziuni ale creierului, şichiar moarte.Jneori utilizatorii iau eronat siropuri de tuse care conţin si alte su'stante n plus

faţă de dextrometorfan. 5ozele mari luate din aceste medicamente pot provocaaccidente grave sau decesul.Dependenţă7 !amenii care folosesc medicamente de tuse şi raceala şi 5B nmod regulat pentru a o'ţine reactii similare cu cele ale drogurilor de mare risc potdeveni psihologic dependente de ele 0 adica le place sentimentul atat de mult,incat nu se pot opri, chiar dacă acestea nu genereaza dependenta ;zica .

Anti/depresi)ele

%nti(depresivele asa cum sunt tranchilizantele şi'ar'ituricele, calmeaza nervii şi relaxeazamuşchii. ulte sunt disponi'ile n mod legal peprescriptie medicala 0cum ar ; Falium si Banax,şi sunt viu colorate in forme de capsule saucomprimate.

Cum se administreaza7 anti(depresivele sunt nghiţite.Efecte şi pericole7 CGnd sunt utilizate si prescrise de un medic, luate in doza)ulcorect, anti(depresivele pot a)uta oamenii să se simtă calm şi le reduc

sentimentele de furie.5ozele mai mari pot provoca confuzie, vor'ire neclară, lipsa de coordonare, şitremuraturi.5oze foarte mari pot provoca oprirea respiraţiei şi pot duce la deces.%nti(depresivele şi alcoolul nu ar tre'ui să ;e amestecate ( această asocierecreşte foarte mult riscul de supradoză şi moartea.Dependenţă7 anti(depresivele pot provoca dependenţă atGt ;zică cat şi psihică.

Ecstas3 0MDMA2

%cesta este un drog creat de chimisti neautorizati. "eprezinta su' formă de pudră, ta'lete, sau su' formă decapsule. Ecstas9 este un drog popular n rGnduladolescenţilor, deoarece este disponi'il pe scară largăla petreceri, clu'uri de dans, şi concerte.Cum se administreaza7 Ecstas9 este nghiţit sau inhalat uneori.Efecte şi pericole7 %cest medicament com'ină un efect halucinogenic cu unefect stimulant, si face ca toate emoţiile, atGt negative cat şi pozitive, sa ;e mult

mai intense. Jtilizatorii se simt o senzatie de furnicaturi ale pielii şi o creşterea afrecvenţei cardiace.



Ecstas9 poate provoca, de asemenea, gura uscata, crampe musculare, vedere nceţoşată, frisoane, transpiraţie, şi greaţă. Jneori, utilizatorilor li se ncleşteazaf ălcile n timpul utilizării. %cestea pot mesteca ceva, pentru a diminua acestsimptom. ulţi utilizatori au relatat fenomene de depresie, paranoia, anxietate, şiconfuzie. Există unele semne de ngri)orare că aceste efecte asupra creierului şi

emoţiile puternice pot duce la utilizarea permanenta si cronică de ecstas9.Ecstas9 ridică de asemenea, temperatura corpului. %ceastă creştere poateprovoca, uneori, leziuni de organe sau chiar moartea.Dependenta7 5eşi dependenţa ;zică de Ecstas9 este necunoscuta, adolescentiicare il utilizează pot deveni psihologic dependenti de el ca să se simtă 'ine, satreaca mai usor prin viata, sau sa faca fata stresului.

+H(

:8, denumire care vine de la gammahidroxi'utirate, este adesea f ăcut n la'oratoareleparticulare de Lsu'solL, de o'icei su' forma unuilichid fara nici un miros sau culoare. El a cGştigatpopularitate in clu'urile de dans şi la petreceri sieste o alternativa populara pentru Ecstas9, pentruunii adolescenti si adulti tineri. &umărul de

persoane aduse la departamentele de urgenta din cauza efectelor secundare:8 este rapid n creştere. Şi n concordanta cu declaratiile 5E% din "tatele

Jnite, din 166@ pana acum, :8 a ucis mai mulţi utilizatori decGt Ecstas9.Cum se administreaza7 CGnd se prezinta su' formă lichidă sau pul'ere esteamestecat n apă si 'aut, iar cand este su' formă de ta'lete, este nghiţit.Efecte şi pericole7 :8 este un drog anti(depresiv care poate provoca atatefecte euforice cat şi halucinogene. %re mai multe efecte secundare periculoase,inclusiv greaţă severă, pro'leme respiratorii, scăderea frecvenţei cardiace, şiconvulsii. :8 a fost utilizat pentru viol, deoarece este incolor şi inodor şi uşor să ;e strecuraţ n 'ăuturi./a doze mari, utilizatorii isi pot pierde cunoştinţa n cGteva minute. Este, deasemenea, uşor de supradozat. Există doar o mică diferenţă ntre doza utilizată

pentru a te droga şi de o supradoza. "upradozarea :8 necesită ngri)iri imediatede urgenţă ntr(un spital. Kn termen de o oră supradoza)ul :8 poate determinacomă şi oprirea respiraţiei cuiva, ducGnd la deces.:8 0chiar şi la doze mai mici, amestecat cu alcool este foarte periculos si chiarfolosit o singura data, te poate ucide.Dependenţă7 CGnd utilizatorii renunta la :8 pot avea simptome de sevra), cumar ; insomnie si anxietate. %dolescentii pot deveni, de asemenea, dependenti deel pentru a trece mai usor prin viata sau pentru a face fata stresului.

Heroina



eroina provine dinlaptele uscat alsemintelor de macopiaceu, care este,de asemenea,

utilizat pentru a creaclasa de analgezicenumite stupe;ante (

medicamente sau narcotice precum codeina si mor;na. eroina poate varia de lao pul'ere al'ă pGnă la culoarea maro nchis sau poate semana cu o su'stantalipicioasa.

Cum se administreaza7 eroina se in)ecteaza, se fumeaza, sau se inhalate 0 ncazul n care este pura .Efecte şi pericole7 heroina vă induce o explozie de sentimente euforice, mai

ales daca este in)ectata. %ceastă senzatie este adesea urmată de somnolenţă,greaţă, crampe stomacale, şi vărsături. Jtilizatorii simt nevoia de a lua heroina incontinuare, cGt mai curGnd posi'il, doar să se simtă 'ine din nou.5aca se utilizeaza pe termen lung, heroina face ravagii in organism. %cestea suntasociate cu constipatie cronica, piele uscată, vene pline de cicatrice, şi pro'lemede respiraţie.Jtilizatorii care şi in)ectează heroină au de multe ori venele distruse si s(au supusla riscul de a face infectii mortale, cum ar ; IF, hepatita 8 sau C, şi endocardită 'acteriană 0in3amaţie a mucoasei inimii, n cazul n care au parta)at aceleaşi acecu alţi utilizatori.Dependenţă7 eroina creeaza dependenta extrema si este foarte usor de

supradozat 0 poate cauza foarte usor moartea. %'stinenta este foarte intensă şisimptomele care se simt teri'il includ insomnie, vărsături, si dureri musculare.

Metamfetamina

ethamphetamina este un stimulent puternic.Cum se administreaza7 poate ; nghiţita, inhalata,

in)ectata, sau fumata.Efecte şi pericole7 Jtilizatorii simt euforic o Lgra'ăL dinmetamfetamină, n special dacă este fumata sau in)ectata.5ar utilizatorii pot dezvolta rapid toleranta la folosire si voravea nevoi din ce in ce mai mari şi pentru perioade mailungi de timp, rezultand insomnii, paranoia si halucinaţii.Jtilizatorii au uneori, iluzii intense, cum ar ; să creadă că există insecte su' pielea lor. Jtilizarea prelungită poate

duce la un comportament violent, agresiv, psihoză, şi leziuni ale creierului."u'stanţele chimice folosite pentru a produce metamfetamina pot ;, deasemenea, periculoase pentru oameni şi pentru mediu.

Dependenţă7 etamfetamina creeaza dependenta extrema.



"oh3pnol

Roh9pnol 0 pronunţat7 ro(hip(&ol este un drog loD(cost0 ieftin din ce n ce mai populare. 5eoarece de multe orivine n am'ala)e presigilate, multi adolescenti cred camedicamentul 0 drogul este sigur.

Cum se administreaza 7 %cest drog(medicament este nghiţit, uneori cu alcool sau cu alte droguri.Efecte şi pericole7 roh9pnol este un drog(medicamentcare este anti(anxietate si se eli'ereaza pe 'ază deprescripţie ;ind de 1< ori mai puternic decat Falium.

%cesta poate provoca la om scăderea tensiunii arteriale si poatei cauza pierderide memorie, somnolenţă, ameţeli, şi deran)amente stomacale. 5eşi face parte dinfamilia de medicamente anti(depresive, acesta provoacă unii oameni să ;e preaentuziasti sau prea agresivi.Roh9pnol a avut parte de o atenţie deose'ita din cauza asocierii sale cu violul.ulte fete adolescente si femei declară că au fost violate după ce li s(a strecuratin 'auturi Roh9pnol. 5rogul provoaca deasemenea Lamnezie anterogradă.L %cestlucru nseamnă că este greu să vă amintiţi ce sa ntGmplat n timpul cat eratidrogat 0 ca o pana de curent . 5in acest motiv poate ; greu să dea detaliiimportante unei femei tinere care vrea să raporteze un viol.Dependenţă7 Jtilizatorii pot deveni dependent ;zic la Roh9pnol, astfel ncGt

aceasta poate provoca simptome extreme atunci cGnd utilizatorii se opresc dinfolosirea lui.

chimia si medicina

Documents