chiar daca jocurile olimpice antice sunt

7/23/2019 Chiar Daca Jocurile Olimpice Antice Sunt

1/7

Primele mentiuni istorice cu privire la Jocurile Olimpice vorbesc despre existenta

unei singure probe, cea de alergare, stadion, in care atletii se intreceau pe o distanta

de aproximativ 190 de metri, atat cat insemna o lungime de stadion. Distanta pe care

trebuiau sa o parcurga sportivii este totusi una incerta, atata vreme cat urmele

arheologice ale pistei din Olimpia nu ofera o imagine clara asupra dimensiunilor

acesteia. Se pare insa ca lungimea unei piste antice se cifra undeva intre 10 si !00

de metri. Proba era asemanatoare cu cea din "ilele noastre, atletii concurand pe

culoare delimitate, impartite de #aloane in cinci distante egale. De abia in $!% i.&.,

'! de ani mai tar"iu fata de prima competitie olimpica recunoscuta, grecii vor

introduce o noua proba sportiva, cea cunoscuta sub numele de diaulos, proba de

alergare care cuprindea doua lungimi de stadion sau un tur complet al acestuia.

(ea de a treia disciplina sportiva acceptata la Olimpiada va fi tot una de alergare,

dolichos , in $!0 i.&. Proba se desfasura pe o distanta de apro"imativ %00 de metri

si era asemanatoare cu maratonul de asta"i, avand in vedere ca atletii incepeau si

terminau cursa pe stadion, restul traseului fiind ales in afara acestuia. (el mai

probabil, sportivii urma o ruta bine definita care trebuia sa treaca prin fata templelor

principalilor "ei din panteonul grec.Se pare ca aceasta este prima proba olimpica in

care atletilor li s)a permis sa concure"e goi, desi datele cu privire la aceasta forma de

participare raman incerte.

*rmatorii aproape doua sute de ani vor aduce noi probe sportive intr)o competitie in

care victoriile incepusera sa fie considerate mai importante decat castigarea unui

ra"boi +

Pentatlon$0 i.&.- proba care consta din cinci discipline distincte +

aruncare discului, alergare, saritura in lungime, lupte si aruncarea sulitei.

Box sau Pygmachia/ i.&.-

Cursele hipice/0 i.&.-

Pankration/% i.&.- disciplina sportiva care a disparut de)a lungul

timpului si care imbina boxul cu luptele, intr)o forma asemanatoare

artelor martiale mixte.


2/7

Hoplitodromos'0 i.&. sau '!0 i.&.- proba de alergare in care atletii

concurau in armura completa pe o distanta de doua sau patru lungimi de

stadion, circa 0 respectiv $/0 de metri.

Stadion

xista multe asemanari intre proba de alergare antica si cea moderna. (hiar daca

distanta parcursa de atleti s)a redus la #umatate, regulile celei mai titrate discipline

sportive de atunci si de acum au ramas, in mare, aceleasi. Startul cursei era dat de un

sunet de trompeta dupa ce, initial, arbitrii oficiali agonothetai se asigurau ca toti

alergatorii porneau de pe po"itii egale. 2n ca"ul in care unul dintre concurenti fura

startul, proba se repeta. 3ceeasi deci"ie se aplica si in ca"ul in care mai multi

sportivi treceau in acelasi timp linia de sosire.

4umele probei era acelasi cu cel al incintei in care se desfasura, stadion, termen

sinonim cu cel actual. 5a fel ca si in pre"ent, proba de alergare in vite"a era

considerata, de departe, cea mai importanta disciplina a competitiei olimpice,

castigatorii ei fiind considerati, de cele mai multe ori, castigatorii intregii Olimpiade.

Pentatlon

Proba completa, asa cum o descriau anticii, pentatlonul imbina cinci discipline

diferite+ stadion, lupte, aruncare discului, saritura in lungime si aruncarea sulitei,

fiecare dintre ele fiind considerata necesara in pregatirea tinerilor pentru serviciul

militar. De altfel, se pare ca antrenamentele pe care pentatletii le sustineau era

similare cu cele efectuate de catre soldatii din armata regulata.

Daca luptele si alergarea constituiau si probe distincte, celelalte discipline nu se

regaseau decat in cadrul pentatlonului, comparativ cu sporturile olimpice moderne

acolo unde atat aruncare sulitei, a discului cat si saritura in lungime sunt privite ca

evenimente separate.

Saritura in lungime

Similara in conceptie cu disciplina moderna, saritura in lungime se desfasura pe

aceleasi coordonate ca si proba de triplu salt din pre"ent, cu toate ca este posibil ca


3/7

atletii eleni sa fi executat cinci pasi inaintea sariturii in loc de trei, asa cum se

practica asta"i. 6eoria se ba"ea"a pe faptul ca recordurile antice, care metionea"a

sarituri de peste !' de metri, ar fi fost imposibil de reali"at intr)un alt mod. 3rhelogii

au descoperit, insa, un amanunt surprin"ator, redat in picturile antice. Se pare ca

sportivii greci se a#utau in timpul elanului de greutati numite haltere, asemanatoare

unor manere, pe care le aruncau in momentul saltului pentru a imprima corpului o

vite"a suplimentara.

Aruncarea discului

(omparativ cu Jocurile Olimpice moderne, arbitrii antici considerau preci"ia cu care

era lansat un disc la de importanta ca si distanta la care era aruncat acesta. Discurile

erau confectionate din piatra, fier sau bron" in forma unei farfurii. Dimensiunile

acestora variau atata vreme cat se considera ca tinerii nu pot arunca o greutate la fel

de mare ca si barbatii. Din sursele antice reiese ca fiecare atlet aveau dreptul la cinci

incercari, fiind luata in calcul cea mai buna dintre ele.

Aruncarea sulitei

5a fel ca si la proba de aruncare a discului, atletii aveau dreptul la cinci incercari de

a arunca sulita. ste posibil ca si la proba de saritura in lungime, concurentii sa fi

putut executa cinci sarituri din care cea mai buna sa fie luata in calcul. Diferenta

dintre proba actuala si cea antica este aceea ca arbitrii nu luau in calcul decat sulitele

care se infigeau in pamant, celelalte incercari fiind considerate nule.

Lupte

5uptele greco)romane de asta"i, ca disciplina sportiva, nu sunt altceva decat

urmasele luptelor grecesti din cadrul #ocurilor olimpice de odinioara. 7egulile au

ramas, in mare, aceleasi. ste considerat invingator sportivul care reuseste sa isi

culce adversarul la pamant astfel incat sa atinga podeaua cu soldul, umarul sau

spatele. ra nevoie de trei astfel de reusite pentru ca luptatorul sa fie declarat

castigator. rau inter"ise loviturile in "ona genitala sau in "ona ochilor ca, de altfel,

si muscaturile. 2n schimb, erau permise atacurile prin care se rupeau degetele


4/7

oponentului. (oncurentii participau nud si isi ungeau trupurile cu ulei pentru a

impiedica pri"ele adversarilor.

Box

*na dintre cele mai atractive competitii olimpice pentru vechii greci era, cu

siguranta, p8gmachia, sau boxul. (u toate ca, la prima vedere, proba sportiva elena

pare similara cu cea moderna, exista foarte multe deosebiri intre cele doua intreceri.

3mbii sportivi boxau intr)un meci in care nu existau runde sau pau"e, lupta fiind

considerata incheiata atunci cand unul dintre concurenti nu mai putea continua lupta

sau cand abandona. 4u existau categorii de greutate, ca in pre"ent, competitorii fiind

alesi prin tragere la sorti. De asemenea, nu exista nico regula care sa inter"ica

lovirea unui adversar aflat la pamant.

2n schimb, nu era permisa tinerea adversarului sau culcarea acestuia la pamant prin

procedeele folosite la lupte. 3tletii isi puteau lovi oponentii cu palmele, fara a putea

insa sa atace cu degetele. (ei care incalcau regulile erau batuti cu o nuia de catre

arbitrul meciului pentru a li se atrage atentia asupra infractiunilor comise. 2n ca"ul in

care meciul dura prea mult, sportivii putea conveni sa se loveasca pe rand fara a se

apara pana cand unul dintre ei se recunoastea invins. (oncurentii purtau pe maini

curele de piele, himantes, care uneori erau intarite cu bucati de metal.

Pankration

Singura regula este ca nu exista nicio regula, s)ar putea spune intr)o pre"entare

succinta a competitiei numita panration, cel mai violent sport din cadrul #ocurilor

olimpice antice. 3ceasta este, de altfel, una dintre putinele probe spotive care nu au

supravietuit timpului. Panration era o imbinare a boxului si a luptelor, avand, ca si

in ca"ul acestora doua, divi"ii atat pentru tineri cat si pentru barbati maturi.

Singurele restrictii erau acelea de a nu musca sau de a nu le"a ochii adversarului,

fiind permise orice fel de lovituri, inclusiv cele in "ona genitala.

5upta dura neintrerupt pana in momentul in care unul dintre oponenti devenea

inconstient, abandona sau murea. :oartea sportivilor in cadrul meciurilor de

panration era un incident cat se poate de probabil, cu atat mai mult cu cat


5/7

strangularea adversarului era un procedea destul de des intalnit. (u toate ca

abandonul era o optiune, sursele antice mentionea"a sportivi care au ales sa moara

decat sa se recunoasca invinsi.

Cursele hipice

Doua astfel de intreceri faceau parte din probele hipice practicate in cadrul Jocurilor

Olimpice+ cursele de care si intrecerile simple. Desi nu erau la fel de spectaculoase

ca si probele de alergare, intrecerile hipice adunau multi spectatori, in special in

perioada romana o Olimpiadei. 6ethrippon, intrecerea pentru carele cu patru cai si

s8noris, cele cu doi cai, erau evenimentele cele mai urmarite.

&ipismul era una dintre putinele probe in care sportivii purtau haine. De asemenea,

era singura competitie in care era acceptata participarea femeilor. 3cest lucru era

permis poate si pentru ca invingator era considerat proprietarul cailor si nicidecum

#oeul. 2storia mentionea"a chiar si un nume, ;8nisa, printesa spartana nascuta in

%%0 i.&., castigatoarea a nu mai putin de patru titluri olimpice. ;8nisa este, de

altfel, prima femeie castigatoare a unei competitii olimpice dedicata, prin excelenta,

barbatilor.

(ursele de care se disputau pe o distanta de aproximativ 1' ilometri, in timp ce

pentru proba simpla de calarie, traseul era redus la #umatate. (alaretii erau alesi, in

special, dintre adolescenti, datorita faptului ca trebuiau sa fie usori si scun"i. (u

toate ca aportul acestora era destul de important in castigarea unei curse, #oeilor nu

li se acorda nici un distinctie in ca"ul in care deveneau invingatori, fiind considerati

prea putin importanti.

Hoplitodromos

*ltima proba sportiva admisa la Olimpiada antica si, de altfel, ultima intrecere care

avea loc in cadrul #ocurilor era hoplitodromos. Proba de alergare, aceasta parea mai

degraba o intrecere militara decat una atletica.

(oncurentii se intreceau pe o distanta de patru lungimi sau doua tururi de stadion,

aproximativ 00 de metri, purtand armura completa a unui hoplit, precum si scutul

urias caracteristic acestora. 2ntrecerea era destul de dificila daca luam in seama


6/7

greutatea echipamentului complet al unui soldat antic grec, circa !')0 de

ilograme. De altfel, se pare ca era permis ca sportivii sa poate arunca scuturile in

timpul cursei pentru a)si incomoda adversarii, dovada fiind chiar o pictura care

repre"inta o asemenea scena in care un atlet aluneca pe un scut lasat in urma de un

competitor al sau.

Antrenament

(oncurentii erau siliti sub #uramant in fata lui


7/7

Spartanii

Desi se pare ca ei au fost cei care au introdus proba de box intre celelalte

evenimente sportive ale Olimpiadei, spartanii nu au participat niciodata la meciuri,

considerand ca o eventuala infrangere ar fi fost prea defaimatoare. 3ltfel, boxul se

practica pe scara larga in randul armatei spartane cu scopul de a intari osatura fetei

in perspectiva viitoarelor ra"boaie.

chiar daca jocurile olimpice antice sunt

Documents