Aria naturală protejată Cheile Olteţului

Rezervaţia naturală Cheile Olteţului a fost declarată ca arie naturală protejată prin decizia 82 din 1994 a Consiliului Judeţean Gorj.

Suprafaţa rezervaţiei naturale Cheile Olteţului este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi peştera Polovragi, de asemenea arie naturală protejată de interes naţional.

Cheile Olteţului, ca şi Cheile Sohodolului sunt considerate atât rezervaţii botanice, cât şi rezervaţii mixte, în cadrul unor complexe carstice.

Râul Olteţ a săpat de-a lungul mileniilor în calcarul Munţilor Parâng şi Căpăţânii minunate chei şi numeroase formaţiuni carstice, unele dintre cele mai importante monumente ale naturii din nordul Olteniei. Aici se află cea mai îngustă porţiune dintre două masive muntoase. Având pereţii verticali distanţaţi doar la 3-4 metri în partea inferioară şi 10-20 în cea superioară, Cheile Olteţului permit urmărirea mai multor niveluri de eroziune.

Vegetaţia

Este alcătuită din etajul gorunului, apoi, spre izvoare, din etajul fagului şi în sfârşit, din cel al

coniferelor până la limita etajului subalpin. Pajiştile sunt dominate de iarba cîmpulu şi păiuşul roşu .

Vegetaţia, cheile, grotele alcătuiesc un peisaj deosebit de atrăgător, valea superioară a Olteţului reprezintă o podoabă a Carpaţilor Meridionali şi merită a fi vizitată. Din punct de vedere floristic este legitim să se considere cursul superior al Olteţului ca un centru în care abundă elemente variate, cu rarităţi provenite din zonele floristice holarctice. De la izvoare şi până ce Olteţul iese din chei, au fost identificate 405 specii de plante vasculare .

Împreună cu acestea se află unele specii rare sau foarte rare cum sunt :, lăcrămiţa, ,nemţişorul, panseluţa de munte , trifoiul brun, ghiocei bogaţi, etc.

Ocrotirea Cheilor Olteţului este reclamată nu numai de flora şi vegetaţia interesantă, cât şi de relieful adânc sculptat care peste tot lasă impresia măreţiei forţelor naturii ce l-au făurit.