Anul al 102-lea Nr. 54 N UM ĂR U L 2 Lei Braşov Duminecă 16 Iulie 1939

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA 9KAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. —

— Tcîcfon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru sireinătaie 500 Lei P entru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclam e, după tarii

Cuvinte regale:„Astăzi, în mijlocul vostru, am venit cu inima plină de

dragoste pentru toţi Românii şi ca singurul gând de a strânge împrejur pe toţi fii Patriei, dornici de muncă şi adevăr

(Din proclamaţia M. S. Regelui Carol II popor, din ziua de 8 Iunie 1930).

către

La Balcic

Lângă inima Reginei MariaM arţi se îm plineşte un an de când, în dangătul de grave

tristeţi al clopotelor şi in ja lea poporului întreg, Regina M aria a Rom âniei pornea pe drumul eternităţii. De atunci n’a trecut zî, în care să nu ne dăm seama, cu mâhnire, că ne lipseşte ceva, că a dispărut o frumuseţe, ffiră de care viata este mai pustie şl mai seacă. La Curlea de Argeş, in racla veşniciei, alături de

tovarăşul E i de dureri şl de glorie, MareleJUJRegeT/Ferdinand, doarme de un an de zile, cea mai frumoasă şi cea mai iubită Doamnă din câte a avut tara.

Dar inima E i, inima care a ştiut să cuprindă talazurile de bucurii, de suferinţă şi de năzuinţi ale ţării, se odihneşte la Balcic.

Acolo, în „Stella M aris" atât de iubită de Ea, inima E l nobilă stă ca un semn al veşniciei, adăpostind pentru totdeauna melodiile, şoaptele şi rugăciunile poporului, care a adorat-O .

Pe dunga ce desparte — şi uneşte, în acelaş timp — pă­mântul de frăm ântarea valurilor, acolo a vroit R egina M aria să-I fie aşezată inima. Pe pământ, adică lângă trad iţia acestui Neam, şi in faţa im ensităţii valurilor, adică în faţa elem entului ce reprezintă elanul, m işcarea, evoluţia.

Din cântecul pământului şi din buciumele prelungi ale valurilor, să ascultăm , in aceste clipe, îngenunchiaţi, închinarea pe care — împreună cu tot Neamul Rom ânesc — o aduce, firea inimei M ăriei Doamne.

Lângă inima care ne-a iubit atât de mult şi care ne-a înţeles totdeauna, — genunchii se frâng, condeiul încrem eneşte şl doar lacrim ile , ele singure, ştiu să răstălm ăcească o durere fără de sfârşit...

Anglia a acordat Românieiun împrumut de 5.500.000 lire sterline.

M iercuri dimineaţă a fost semnat la Londra aranjam entul financiar technic, prin care A nglia acordă Rom âniei un împru­mut de 5,500.000 îîre sterline, conform acordurilor încheiate la11 Mai 1939.

Ic numele A ngliei a semnat ßir O liver Stanley, ministrul comerţmlui, Iar in m ese le Rem anie!, d-î V. T ilea, m inistrul R o ­mâniei! 3a Lond ri.

Din alte făriEvitarea manifestaţiilor anti- germane în teritoriile pro­

tectoratuluiPraga. — Corespondentul A-

genţlel Havas transmite iUn com unicat al m inisterului

de Interne anunţă că autorită­ţile au luat dispoziţii pentru a evita pe viitor m anifestaţiile antlgermane, cari se desfăşoară în cinem atografe cu prilejul re ­prezentării film elor germane.

A utorităţile vor avea dreptul să întrerupă reprezentaţiile, să închidă cinem atografele şi să aresteze pe turburători.

Locuitorii Estoniei obligaţi să-şi facă rezerve de ali­

mente pentru două luniTallin. — Guvernul a ordo­

nat ca fiecare cetăţean al E s­toniei să-şi facă rezerve de a li­mente şi alte produse de prima necesitate pentru timp de două luni.

A ceste rezerve sunt destinate să servească fiecăruia în cazul izbucnirii unui răsboiu

Sărbătorirea zilei de 14 Iulie In Franţa

Eri, 14 Iulie, s'a sărbătorit în Franţa aniversarea de un veac şl jum ătate dela 14 Iulie 1789, cea de a 150-a aniver­sare dela Revoluţia franceză.

Pentru ridicarea unei biserici

Românilor maghiarizaţi din Secuime L P. S» S. Patriar­hul Nicodim a donat salariulI. P. S. Sale pe prima lună a funcţiunei ca Patriarh al

RomânieiLa apelul d-lui profesor M i­

hail Şerban, subsecretar de Stat la m inisterul A griculturii şl Domeniilor, pentru rid icarea unei b iserici ortodoxe române, pentru Rom ânii maghiarizaţi din Secuim e, în Tuşnad, I. P. S. N i­codim a subscris suma de lei 35 mii, reprezentând salariul brutto bugetar al 1. P. S. Sale pe pri­ma lună ca Patriarh, scriind pe apel urm ătoarea rezoluţie ;

Sunt foarte bucuros că se poartă aşa Interes de bunăsta­rea religioasă a poporului. Din partea mea, pe lângă binecu­vântare, donez salariul meu pe prima lună a funcţiunei mele ca Patriarh al Rom âniei, adică lei35.000.

Dumnezeu sä binecuvânteze opera începută.

f Nicodim.

Ministerul Educaţiei Naţionale a dat o decizie, prin care stabi­leşte că, odată cu începerea nou­lui an şcolar, ziua consacrată străjeriei va f i Sâmbăta în loc de Joi, cum a fost până acum.

Ministerul de finanţe al Leto­niei aduce la cunoştinţă că peste puţin timp toate femeile, care au funcţiuni publice sau particulare, vor f i obligate să renunţe la a- ceste funcţiuni pentru a se con- sacra exclusiv vieţii de familie.

Ce nu cunoaşte presa germanăCu prilejul vizitei d-lul K io-

ssevanoff, ^premierul bulgar la Berlin , presa germană, aproape în unanimitate a închinat c o ­loane întregi pretinsei nedrep­tăţi ce s’ar fi făcut Bulgariei prin tratatul dela Neullley, când Dobrogea rom ânească a fost re ­dată Rom âniei.

înţelegem perfect de bine sentim entele ospitaliere ale G er­maniei, dar nu până într'atâta încât să tacă sforţări în a nega adevărul.

Negând adevărul, germanii nu şi-au dat seamă, că ating în interesele noastre naţionale ? Tocm ai germanii să fie acei care să com ită aceste erori de neînţeles ? Ei, care fac atâta caz de adevărul isto ric ? Sau acest adevăr istoric are raţiune să fie respectat numai când la mijloc sunt interesele lor propri?

Am încheiat la 23 M artie 1939 acordul econom ic, nu ca să a- tragem Germ ania de partea noastră, ci cu credinţa că slu­jim o cauză m ăreaţă şi nobilă, deopotrivă preţuită de noi şi de Germ ania, aceea a păcii. Dar prin atitudinea ziarelor germane de a recunoaşte pre­tinsele nedreptăţi ce le reclam ă vecinii noştri bulgari, nu cred germanii, că se pornesc contra hotarelor noastre ? Se pornesc contra dreptăţii ce întârzia să vie, prin nedreptatea, strigă­toare la cer, ce se făcea ţinu­tului Dobrogei, care, contrar voinţii ei zăcea sub cruda stă­pânire a Bulgariei, care folosea

contra populaţiei de aici, cele mal barbare procedee de e x ­term inare ? Toate acestea, se vede, că germ anii din presa nem ţească nu le cunosc, deşi dacă ar lua şi ar citi scrierile istoriografilor lor s'ar convinge de propria lor eroare, voită.

Prin analogie să facem o scurtă recapitulare a evenim en­telor de anul trecut din G er­mania şl fosta Cehoslovacie, când, din cauza răului trata­ment ce 1 primeau germanii su- deţi dela cehi, Germ ania e ra să declanşeze acea catastrofă mondială a războiului, care în­grozise lumea pacifistă . La noi în Dobrogea sunt c irca 180.000 bulgari, cari niciodată n'au a- vut ocazia — când au fost sin­ceri — să se plângă de situa­ţia lor înfloritoare ce o au — aşa cum o au de altfel toţi mi­noritarii dela noi începând cu saşii — la noi în ţară. Situaţie, pe care n'au avut-o sub bulgari şi care nu sperau nici-odată s'o albă.

Iar în cealaltă parte a Du­nării — poate presa germană nu cunoaşte realitatea, fiind indusă în eroare de propagan­da tendenţioasă şi nesocotită ca şl cea maghiară — se gă­sesc numai pe teritoriul bul­găresc, peste 130.000 de ro ­mâni. Ştie presa germană in ce situaţie se găsesc aceşti bieţi rom âni ?

Suntem siguri, că nu ştie» Căci noi nici-odată n'aoa înţe-

— Continuare pe pag. 2 —

Va fi, sau nu, războiu?I

M al bine zis, va deslănţul, ori nu, Germ ania războiul ? Iată întrebarea, care Interesează azi atât de mult, şi căreia încer­căm să-l dăm un răspuns din alt punct de vedere d ecât al a lian ţelor — al echilibrului de forţe — cari se discută azi a tât de frecvent. Germ anii invocă trei teze principale, cari, in och ii lor — mai precis, în ochii conducătorilor lor — ar ju sti­fica războiul. A cestea sunt : 1 ) spaţiul vital, 2) încercuirea, 3) echilibrul forţelor, pe care G er­mania îl interpretează sul ge- neris. Căci afirm ă, că puterea arm ată a el, fiind superioară tuturor ţărilor din Europa, ar fi în situaţia să suporte un războiu, cu ori ce putere din acest continent, chiar şi cu pu­terile coaliate. D eci, echilibrul forţelor azi, pe lim bajul R e i- chului însemnează : forţa pre- ponderantă germană. Iar a ce a ­sta ar ju stifica declaaşarea unui războiu, căci, v ictoria, — după această teză — ar reveni G er­maniei. A zi, căci doar chiar Fűhrerul a d eclarat în prim ă­vara anului curent, că Reichul nu va aştepta să fie încercuit, nici ca cele la lte popoare să se înarmeze, şi astfel să răstoarne „echilibrul“ forţelor în sensul german, m ai sus schiţat.

Ne dkcmtâm, dacă cele doină.

teze sunt, ori nu, justificate» N ici tem einicia cele i de a tre ia . Insă ultim ei teze se opune pu­ternic alianţa anglo -fracco -p o­lonă, cu ram ificările ei. Iară dacă, — ceea ce pare mult pro­babil, — alianţa anglo-franco- polonă se va com plecta cu cea rusă, atunci ultima teză ger­mană arătată mai sus, devine indiscutabil şl com plect neîn­tem eiată.

In aceste condiţiuni, precum au declarat numeroşi bărbaţi de Stat, declanşarea răsboiulul, din partea Germ aniei, nu ar fi raţională, căci forţele celo r două grupuri ar fi cam egale, v ictoria oricărei părţi, ar fi problem atică. Ş i s'ar putea în­tâmpla şl faptul, că după un războiu lung, n ici una dintre grupările beligerante, să nu poată obţine v ictoria defin itivă şi indiscutabilă. Chiar în acest caz — cel mal favorabil pentru Germ ania — actualul regim na­ţional-socialist s'ar distruge pe el însuşi. Dacă însă punem ipo­teza mult mal întem eiată — că alianţa anglo-franco-polonă, cu ram ificările ei, va învinge, ceea ce, prin număr, bogăţie, inepul- zibilitatea m ateriilor prime, pa­re mult mal justificată, — a - tunci, căderea definitivă a re ­gimului naţional- so cia list în Ger* mania va fi sigură Cum, in* coßteßtafail regim ul naţlonal-so-

P ag in i 2«■*- • - —

GATETA*TRANSILVÀNIE1 Nr, 54 193#» I -

cla list a dat roade salutare In Germ ania, evident, scopul con­ducere i naziste nu poate fi de a expune acest regim prăbu­ş ite i Cu atât mai puţin, că R eichul incă are muliâ nevoe de binefacerile lui. De ce ar risca deci, prin declanşarea răz­boiului, însăşi existenţa reg i­m ului? Aşa dar, conform ra- ţiunei şi logicei, Germ ania d e­clanşând răsboiul, ar avea de perdut. Pentru ce ar face atunci războiu ?

E ste notoriu în s i, că grupă­rile războinice — politice — cum pare a fi nazismul, — nu sunt conduse totdeauna de raţiune şi logică. Din contra. R iscă a- dese aventura. Totuşi, nici o conducere politică nu poate declanşa războiul, fără avizul Statului M ajor ai arm atei. Se vedem acum care este princi­piul Statului M ajor german, şi dacă acest principiu poate fi, ori nu, determ inant, îa d eclan­şarea războiului.

F iecare dintre Statele M ajore, este condus de anumite prin­cip ii strategice.

Principiul strategic clasic, fun­damental german este : ofensi­va. (Cel francez : defensiva ) A- cest principiu, între aiteie sus­ţine, că : prin ofensivă, nu nu­mai că este impusă voinţa celui ce atacă,fee iui atacat; dar înainte de toate, ră zboiul este împins pe teritoriu l duşmanului, deci té r í­tőről naţional propriu, este cru ­ţat de toate ororile şi distru­gerile inerente războiului. Teri- torul celui atacat, devine câm - pul de operaţii m ilitare.

Intr'adevăr, în războiul din 19Í4 , Germania, aplicând prin­cipiul ofensiv al Statului său M ajor, războiul a fost împins pe teritoriul Belgiei şî al F ran ­ţei in apus, şi pe teritoriu l R u ­siei, la răsărit. In felul acest a, teritoriu l naţional german şi populaţia sa civ ilă au fost aproape com plect cruţate de distrugerile şi ororile războiu­lu i. Până când în Belgia, F ran ­ţa şi Rusia, imense teritorii au fo st distruse şl o populaţie foarte numeroasă civitâ, n e­com batantă, a suferit supliciile războiului, până atunci popula­ţia germ aniei a fost cruţată ; te ii torul national german, a- proape neatins. Potenţialul de război German, tocm ai pentru aceea s'a putut păstra timp în ­delungat, peûtrucà producţia industriei germane nu a fost redusă prin distrageri, iar spi ritttl războinic al populaţiei c i ­v ile nu a fost scâ2ut prin de­m oralizare.

A şa s ’a întâmplat în trecut D ar, cum se va întâmpla in v iitor ?

D. A. Ţ.

Ce nu cunoaşte presa germană— Urm are din pag. 1 —

ies să trâmbiţăm doleanţele noa- tre pria m etropolele streine, prin procedee ce defăimează dem nitatea naţională, c i am în­ţeles să ajungem ia o în ţele­gere numai cu participarea păr- j ţi lor d irect interesate. j

Deci credem că era necesar, ca până sä ajuagă a susţine o cauză inexistentă — ca cea bulgară — să se fi fâcut mai întâi un examen al seriozităţii j cauzei, pentru a nu aduce vă- ’ tâm ărl morale nimănui. Atunci ar fi aflat că bugarii n'au avut nici cel mai mic drept asupra Dobrogel rom âneşti, că atunci când au venit pe aceste locuri dobrogene, noi rom ânii eram deja stăpâni, prin m oştenirea ce ne-o lăsaseră străm oşii no ştri romani. A r fi aflat mal ales realitatea tragică a rom â­nilor, care ca m inoritari în Bulgaria nu se bucură n ici de cel mai elem entar drept. E l . n-au şcoli, deşi sunt în masă i compactă pe valea bulgărească a râului Tim oc, unde 100.000 de români n'au nici o ^şcoală rom ânească, n'au biserică r o ­mânească, n’au nici o organi­zaţie rom ânească de cultură, de com erţ, de industrie, de agri­cultură şi n'au voie să vor­bească rom âneşte, n’au voie să facă com erţ rom ânesc sub f ir ­mă românească. E i n’au voie nici numele românesc să 1 mea- ţie şi să-l transmită din tată în fiu, c i sunt obligaţi, sub te roare, ca fiul să poarte alt nume decât tatăl lui, până ce numele prim de fam ilie se pier de com plect. M ai ales că se adaugă numelui rom ânesc terminatiunea specifică bulgă­rească. E i nu pot să păstreze portul şi obiceiurile româneşti.

Bulgarii, care în momentele puţine de sinceritate ce le au, văd care este realitatea atât a bulgarilor dela noi cât şi a ro m anilor dela ei, au dat voie să se deschidă ia Sofia o şcoală primară, un liceu românesc şi o biserică rom ânească. Dar cum cred el că ţăranul român din V alea Ttmocului poate să-şi tri mita copiii ia şcoala primară din Sofîa, sau sâ mearga sâ se închine tot la biserica din S o ­fia ?

In schîrab, bulgarii din R o­mânia au şcoli frumoase în fle ­care comună, au licee şi gim nazil bulrfăre^ti de fete şl băeţi la S íiiá íri. Bazsr^lc, T ariucaia şi Bucureşti. Au organizaţii bnl gàreÿti de cultură, de comerţ, de Industrie, au organizaţii a i ţioaale-bulgâreşii, au dreptul

g& se desvolte la limba lor şl să păstreze obiceiurile şl por­tul bulgăresc. Acum la urmă au fost Introduşi ta organizaţia politică a Frontului R en aşterii Naţionale — ca şl ce le la lte m i­norităţi — avâad tre i membri şl ia Consiliul superior, la fe ­lul acesta au rep rezeataaţl îa Cameră şl Seaat, pe când cel130.000 rom âai dia Balcaat n'au avut nici odată reprezentanţi in parlamentul din Sofia.

Punem deci câteva întrebări presei germane: Care este nedrep­tatea ce o safere bulgarii ? Ori faptul că bulgarii dela noi au absolut totul pentru desvoltarea lor naţională, ‘pe când românii noştri din Bulgaria n ’au nimic, este considerat ca o nedreptate pentru bulgari? Rom ânii sunt forţaţi să dispară ca populaţie distinctă românească, datorită procedeelor mai mult decât barbare, folosite de vecinii dela • miazăzi, pe câad bulgarii n o- . ştri ? *

Toate acestea poate că nu le ştie presa germană. C ic i dacă le -ar şti, suntem siguri câ ar apăra cauza rom ânilor care e - x lstă şl nu m lnclualie şl u to ­piile bulgăreşti, dăunătoare a tât Bulgariei cât şi păcii la - tregl. Dar Bulgaria p ro iab ll câ nu'şi dă seam a de g ra v ita te a atitudiael ce o are, căci riscă să răm âaă izolată. Ş i dacă s ta ­tele balcanice se izolează de ea, aol credem că va suferi mult şi va căuta aeîntârzlat să repare greşeala, căci viata B u l­gariei e strâns legată de a c e ­lorlalte state balcanice, care vor fi slagurele ce o vor în ţe­lege în toate îm prejurările, de oarece ştiut este că Bulgaria s a desvoltat ca naţiune şi şi a dobândit independenţa nu prin ajutorul statelor mart îndepăr­tate, ci prin ajutorul statelor balcanice şl mai a le i al R o n â - nlei contra căreia vrea sâ tie inducând îa ero are presa s tre ­in i .

lată ce nu cunoaşte presa ger nană.

Petre Janura.

Adunarea generalăa „Astrei“-Braşov

Duminecă, In 9 Iulie c., D es­părţământul central judeţean al „A strei"-Braşov . şl-a ţinut adu­narea generală anuală, în co ­muna Zârneşti. Public mult aş tepta în sala Căminului Cultu­ral desfăşurarea programului care, în afară de lucrările ob ici­nuite, cuprindea şi un concurs de cel mal îngrijiţi şl sănătoşi copii ai comunei şi satelor în ­vecinate. A?a se explică şi nu­mărul enorm de mame, care au ţinut să participe la adunarea „ A strei“.

Inimos şl cu mult suflet, d-i Ion Gârbacea, preşedintele „A s­tre i“ din Zârneşti, urează con- greslştilor cuvenitul „bun ve­nit". Părintele protopop Stoîca- nea vorbeşte în numele B ise­ricii şi al Serviciului So cia l, urmat de înv. dir. Ciurea, r e ­prezentantul învăţământului lo ­cal.

Dr. V aier Stlnghe, vicepreşe­dinte al „A strei"-B raşov , vor* beşte cu toată căldura şl con vingerea, despre rosturile de totdeauna ale „A strei". Chiar şi acum, când ea este încadrată în marea acţiune de Stat sub numele de Serviciul Social. Menirea ei rămâne aceeaşi şl nu se va Întâmpla, cum unii poate au crezut la început, că intervenind Statul in reglem en­tarea acţiunilor culturale, ro s­tul „A strei" a dispărut. De alt-

fe ’1, a?a se şl explică de ce, când a fost vorba de aplicarea legii, în Ardeal s'a ţinut seam i de „A îtra" şl ea a fo jt în cre­dinţată să o aplice îa cele trai ţinuturi ardelene.

Urmează raportul general c i ­tit şi întocmit de d l Ion Colan, secretarul despărţământului,, As- tra" Braşov. Sa observă dela început că „A stra" merge pe dram uri trasate. Fără să şl disperseze munca, activează în toate d an en iiie . B iblioteca pu­blică, Muzeul regional revin an de an în rapoartele d-lui Co an şi mereu, de vre o doi ani în­coace se dă alarm a : pentru ambele localul este neîncăpător, a devenit mic, deşi ‘a fost atât de mare. M ărirea lui a devenit o necesitate. Sa vorbeşte d es­pre ambele ca despre un fapt divers, ar crede lumea, şi to ­tuşi reprezintă o mare avere prin bogatele lor co lecţii. Noi avem credinţa că aceste două m iri realizări ale „A strei" din Braşov vor răm ânea ce l mai frumos exemplu de ceeace se poate face când există su flet ?1 muncă închinate operelor de cultură.

Au fost aplaudate pasagiile în legătură cu b ib lio tecile să ­teşti şl felul cum înţelege să le organizeze „A stra", punând capăt aventurei în organizarea bibliotecilor dela sate, când fle ­

care se sim ţea obligat să do m ze tot ce au*l trebuia lut deci tot ce nu trebuie nlm l- nul. Prin acţiunea „ A jtre t“ von avea în Braşov biblioteci s i* teşti raţional organizate şi se* rio< îndrumate.

P ria baiul dela 24 Ianuarie a fiecăru i an s'a creiat o tradiţie.

Şt e«te aşa de evident, c i nlm itti n'a reuşit să orgaaizeze mai serios şi m il dema pantri prestigiul noätru de Români, serbarea delà 1 Dec. 1933, ca „A ltra* dia Braşov.

im presionează activ itatea în­treprinderilor „A «trei", consi­derate de conducătorii ei. îa mod indirect, tot opere cultu­rale Cinematograful şl, In deo­sebi, Tipografia „A stra" susţine azi toate acţiu alle culturale ale societăţii, Iategral, vealtul e destinat scopurilor culturale. Rezultă clar că statul poate privi în întreprinderile „ \ strel* din B r a j jv u i sprijin in acţiu ­nile lui culturale. Ne în trebi® , cum s ’ar fi putut înfăptui tot ce a făcut „ \stra“ din B ra p v , dacă era vorba ca ea să se fl râzi nat pe subvenţiani dala stat sau co n a n ă . S 'a c itit o dare de s c a t i i sumară, reprezentând sumele cheitaite de „Astra* din 1926 până ia 31 Dec. 193$, pentru propagau la culturală în oraş şi judeţ Cifrele par faa- tastice, pentru o societate de cultură. Din cele 9 milioana şl jum ătate cheltu ite, nici 500 000 nu reprezintă ajutoarele pri- ; mite de ,A stra". In schimb „A stra" din Braşov a dat, sub formă de ajutoare şi subvea- ţiuni altor societăţi, peste o ju­mătate de milion, deci tot ce a primit, Iar restul de 9 mi­lioane reprezintă m un:a cea de toate zilele a com itetelor care | s'au perindat ia conducerea f Despărţământului, a cinemato­grafului şi a tipografiei.

Zarneştenil aplaudă când aud că din prilejul adunării gene­rale „A sira" din Z ârn ejti pri­meşte o b ialiotecă populară îa valoare de 12 000 lei. V

Concursul de copii organizat f de „ A stra’’ a depăşit aşteptă- j rile prin nu nărui copiilor pre- | zentaţi Au fost 250 copii. S'aa \ îm părţit premii ia cei 20 aleşi, I în valoare de 5600 de lei.

O constatare : mal este încă foarte mult de făcut în ceeace priveşte îngrijirea copiilor. Da * aceea concursurile se impun. |

A dunarea începută la ora 4 f- p. m. a luat sfârşit pe înserate. ;

„ G a z e ta T r a n s i lv a n ie i“ si n u l ip s e a s c ă d in n ic i o ca slj r o m â n e a s c ă .

SERVICIULG ând u ri pentru un program de activitate

în judeţul B raşovde dr. N. CĂLIM AN

director jud. al Serviciului Social

Serviciu l Social este cre ia t cu ţinta principală a Satu lu i românesc. E l nu vrea să fie numai o so ­cieta te culturală oarecare, nici o organizaţie e co ­nomică şi nici o reuniune a unor grupe de bărbaţi şi fem ei pe care sufletul şi inima îi îndeamnă să facă ceva bine pentru semenii lor.

Satul este o unitate foarte bine definită, cu viaţa sa propiie. E l nu poate fi împărţit în sat numai cultural, religios, econom ic, sau în sat în ca re numai bărbatul sau numai fem eia ar avea ceva de făcut şi de îndreptat. E l trebuie să fie un orga­nism unitar, cu creerul şi sufletul său, cu stomacul şi inima sa, cu toate organele sale de organism viu, în care culturalul, moralul, economicul să se îm ­pletească astfel, ca toate aceste acţiuni împreună să ducă la rid icarea morală, econom ică şi culturală a întregului organism, la prosperarea şi bunul mers al întregului sat.

De aceea Serviciu l Social ar dori sa unească în lr’o acţiune unitară toate muncile şi toate năzuin­ţele culturale, morale şi econom ice. Fără să vrea să se substituie organelor cu rădăcini adânci în v iaţa satului, Serviciu l Social ar vrea ca toată munca şi oboseala tuturor acestor organe să se

combine şi să se ajute reciproc pentru organizarea, rid icarea şi întărirea vieţii satului.

De aceea, când vorbim despre Serviciul Social şi când vrem să organizăm munca pentru o adevă­rată rid icare a satului şi nu numai pontru o ridicare de paradă şi de faţadă, trebuie să avem totdeauna înaintea ochilor noştri această organicitate a tu taror acţiunilor din satele noastre. Lipsa uncia d in a:';iu n i va face ca nici cele la lte acţiuni să nu-şi poala a/ea rezultatele dorite.

In planul de acţiune al întregului sat, bărbaţi şi fem ei vor primi acţiunile culturale şi m arile . A cestea sunt doar cheia, care deschide poarta dumnezeiasca a sufletului omenesc. N um ii prin a c ­ţiunea culturală şi morală, care schimbă şi da t ir ie sufletului omenesc, pot fi asigurate roadele şi a celorlalte acţiuni. D ar nu pot fi neglijate nici a c ­ţiunile econom ice şi cele pentru asigurarea s ă n it iţ i i trupeşti. A cestea formează doar stomacul şi inima organismului viu, care este satul.

La această acţiune unitară în toate d irecţiile , trebuie să ia parte de-o potrivă toţi bărbaţii şi toate fem eile satului în tocmai după cum într'un organism viu şi sănătos iau parte la acţiunea, care asigură viaţa sănătoasă a organismului toate celu lele lui, dela ceie mai neînsemnate până la cele mai importante. Ruperea unui grup de celule dela a c ­ţiunea comuna, aduce cu sine o perturbare în viaça organismului, provoacă boala întregului organism.

De sigur munca noastră în judeţul Braşov este mult uşurată. M ulte din ţintele ideale pe care şi le propune Serviciu l Social pentru întreaga ţara, în judeţul Braşov sunt ajunse şi devenite realitate.

Avem aproape în toate comunele judeţului nostru şcoli-palate, primării, b iserici, grajduri c o ­

munale, abato are. In scurt timp, până în toamnă vom putea avea în 80 la sută din com unele noastre Cămine cu ltu ra le , în clăd iri p rop rii; în o mare parte a co n an elor noastre avem dispensării, sunt în o parte din com une pe cale de realizare băi comunale, a v e n un număr frumos de asociaţii economice; b in c i populare e tc . Toate aceste sunt scopuri ajunse, spre care tinde azi Serv iciu l So cia l. [

S ar putea cred e, după realizările la care s'a ajuns în judeţul Braşov, că în acest judeţ fiind re-; alizate o parte mare din dorinţele Serviciu lu i Social, f n 'ar mai fi p rea mult de realizat. ^

Ş i totuşi mai avem un drum lung şi greu de f făcut, până vom putea da viaţă şi realitate tuturor; problem elor şi principiilor, care stau la tem elia Ser-f v iciu lu i Socia l.

Ce avem noi de făcut în satele noastre ? Serviciu l Socia l, în sat, lucrează prin Căminul

Cultural. A cesta este m ijlocul prin care se activează şi acesta trebuie perfecţionat până la ultim ele ce­rinţe ale Serv iciu lu i Social. Nu-i destul să avem format Căminul Cultural cu sfatul său. Trebuie ca fiecare Cămin să-şi aibă înainte de toate clădirea sa proprie. A cest lucru va putea fi realizat în scurt timp, în aproape toate comunele judeţului Braşov. C lădirea Căminului cultural va trebui sâ cuprindă în sine sala mare şi încăpătoare pentru producţii şi festiv ităţi, cel puţin 3 cam ere pentru bibliotecă, o cam eră pentru industria casnică, o cam eră pentru gospodărie, una pentru audiţii de radio, una pentru muzeu şi o cam eră pentru orga nizaţii eco n o n ice (bancă, cooperativă etc,)

D ispensariile şi băile sunt tăcute s au proectafe, în com unele noastre, în afară de clăd irea Căminului cu ltural.

1b. 54— 1939 ...... ■ — i..»

GAZETA TRANSILVANIEI Pighk 3

I EliberareaI vizarea carnetelor pensionarilor de stat.

Direcţiunea generală C. F . R. a dis pu? ca eliberarea [sau pre- ichimbarea carnetelor de redu­cere pe C. F . R . ale pensiona* iilor de stat să se facă pe ba* û de cerere, care trebue să fie Însoţită de urm ătoarele acte : livretul de pensie sau certifi­cat eliberat de ad -tla financiară ian percepţia de unde pensio* narul primeşte pensia ; carnetul de identitate (soţul, soţia, copiii) iau biletul biroului de popula­ţie (soţul, soţia şi copiii mai mari de 16 ani); ex tractu l de naştere al copiilor ; un c e rtifi­cat din partea oficiului de s ta ­re civilă a prim ăriei unde a «rut loc căsătoria c iv ilă şi din are să se constate că nu s'a -desfăcut căsătoria.

Ia ce priveşte viza anuală a carnetelor, aceasta se va face pe baza prezentăriI urm ătoare­lor acte : livretul de pensie sau un certificat dela ad-ţia finan­ciară s î u percepţia de unde ■pensionarul prim eşte pensia ; un certificat prin care să se constate că nu s'a desfăcut că ­sătoria (pentru carnetul soţiei); buletinele biroului de populaţie «ale soţului, soţiei şl copiilor mai mari de 16 ani,

Viza carnetelor de conducători de automobile

Ia conform itate cu Deciziunea Hr. 12944 A. din 8 Iulie 1939 a Ministerului Internelor D i­recţiunea Adm. de Stat, în ce ­pând di la 15 Iulie 1939 până la 15 August 1939, toţi pose­sorii permiselor de conducere pentru vehicule cu tracţiune mecanică, profesionişti, am atori, motociclişti, tractoare etc. u r­mează a se prezenta Cercului de Recrutare Braşov, pentru i-şi tace viza pe permis, indi­

fferent de ce autoritate este e li­berat permisul de conducere. Aceasta, înţelegându-se că toţi cetăţenii posesori de permise de conducere, care au dom ici­liu in raza municipiului şi ju ­deţului Braşov. Cei cari până In iprezent nu şi-au schimbat permisele de conducere, ur­mează a se prezenta de ur­genţă la autoritatea, care a e li­berat permisul, cerând preschim ­bare şi numai după aceasta să se prezinte Cercului de R ecru ­tare pentru a-şi lua viza. Cei cari vor fi găsiţi cu viza nefă- cută după data de 15 August1939, vor pierde dreptul de a mai conduce vehicule cu trac- jluae m ecanică.

C O N V O C A R ED -aii acţionari a l So c. Industria A urului S. A. Abrud sunt

convocaţi prin aceasta laa XV-a A d u n a r e g e n e r a l ă ,

care se va ţine in ziua de 29 Iulie 1939, orele 15, iar in caz de ne prezentare a numărului cerut de acţionari, iu ziua de 14 A u ­gust, orele 15* in biroul Soc. din Abrud cu urm ătoarea

O R D I N E D E Z i i1. D eschiderea şi constitu irea adunării generale.2. Raportul Cons. de adm. şi al Com. de cenzori, bilanţul

anului de gestiune 1938 şi Contul Profit şi Perdere.3. Stab ilirea bilanţului pe anul 1938.4. D escărcarea Cons. de adm. şl al Com. de cenzori de

gentiunea anului 1938.5. D ecidere asupra locurilor vacante din Cons. de adm. şi

alegerea Com. de cenzori.6. F ixarea jetoanelor şi a diurnelor.7. Eventuale propuneri statutare. 389 1— 1

Ii

o»

Rachete de tenis,Mingi de footbal, Raniţe

şi tot felul de a r t i c o l e de sport

S p o r t G U S TStrada Voevodul Mihai Nr. 24

Nr. 4012— 1939.

Publicaţie de JicitaţleSubsemnatul portărel prin a-

ceasta publică că tn baza de- clziunii Nr. G. 18375— 1938 şl 17737— 1938 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul recla ­mantului A gricola fon d era , repr. prin advocatul Dr. W ilhelm Gidali Braşov, pentru încasarea creanţei de 11518 lei şi a c c .s e fixează term en de lic ita ţie pe ziua de 18 Iulie 1939, orele 11 a. m., la faţa locului în Braşov, Str. Castelului Nr. 41, unde se vor vinde prin licitaţiune pu­blică judiciară: radio, 10 sticle de licheur, 10 sticle vinuri, 10 sifoane şi aranjam ent de bodegă în valoare de 10.200 lei.

In caz de nevoie şl sub pr* ţul de estim are.

B ra jo v la 22 Iunie 1939,Indescifrabil

388 1 — 1 portărel

R O M A N I A Tribunalul Braşov, Secţia I-a.

Prin sentinţa No. G. I 1069/1938 din 17 Dec. 1938 s'a a- cordat personalitate juridică „A- so ciaţiei pentru ocrotirea sa la ­riaţilor trecători prin oraşul B raşov“ din Braşov.

Scopul asociaţiei este să a- jute pe salariaţii lipsiţi, trecă ­tori prin Braşov.

Sediul asociaţiei este în B ra ­şov, Str. Canalului No. 16.

B iroul Com itetului de condu­cere este alcătu it d in d-nii :

Em ii Bologa, preşedinte. Dumitru Noian, vicepreşed. Dumitru Berbecar, casier. A urel D. Manea, secretar. A ctul constitutiv şi statu tele

poartă data de 25 O ct. 1937.Preşedinte î

ss. Dr. E. Sămpetreanu.Ju d ecăto r î

ss. Alex. Romniceanu. G refier î

ss. Fodor.

Se Caută locuinţă constătă- toare din 1 cam eră şi bucătărie.

1— 3

De închiriat 2 cam ere, bu­cătărie, baie, antreu şl o p ră ­vălie. Str. Iuliu Maniu Nr. 94. 379 3 —4

LA T I POGRAFI A

A S I R AB R A Ş O V

sunt posturi vacante pt. ucenici români, atât la secţia tipografiei cât şi la secţia legătoriei. In- formaţiuni 1 a Biuroul

T i p o g r a f i e i STR. I. G. DUCA, Nr. 1

Casă de vânzare 2 camere şi bucătărie, teren 720 mp Inform aţiunl la I. M. Burlan Braşov, Str. Ciprian Porum- bescu f.n. 219 3— Í

C I N E M A „ASTRAmm

Azi şl In zilei« următoareUn film care obţine premial I. l i concursul internaţional d ela

Veneţia, interpretat de cel mai bani artişti al ecranuluiJEAN GABIN - x - MICHELE MORGÁS

O im portantă deslănţuire a pasiunilor

Suflete în ceafăPIERRE BRASSEUR

Regia: Marcel Carné.- X — MICHEL SIMON

Jurnal Metro Goldwya.

1 7 - - 2 2 I U L I ED. BERBECARIU

S O L D E A Z Ă C U P O A N E

SI O C A Z I U N I386 2 — 3

D Â M U N C A D O Uclienţilor, cari până la data de 31 Iulie a.c.

comandă instalaţii electrile de lumină

pentru locuinţă, inclusiv racordarea.

Cadoul constă dintr’un aparat de gospo­

dărie ca : réchaud, fier de călcat sau oală

electrică, după alegere.

Informaţiuni în privinţa modalităţii de plată în raté la

„ T O T E L E C T R I C " S. A.BRAŞOV, Str. Regele Carol 59 Tel. 739368 1— 1

b 6 A 5 < 3 u

332 1—2

HĂEŞTRI TÂMPLARI !Vă oferim materiale uscate în esenţele : BRAD, MOLIFT, STEJAR, FAG FIERT, PALTIN, etc. CLIENŢII NOŞTRI TÂM­PLARI primesc reduceri speciale la folo­sirea atelierelor şi maşinelor detâmplărie!

A. KOCSIS Şl FII SUCC. S. A.Lemnărie şl Fabrică de Parchete

______ Calea Bucureştilor Nr. 35. Tel. 187

Primul punct în planul nostru prin urmare va irebui să fie j fiecare comună să-şi aibă clădirea pentru Căminul Cultural de proporţiile de mai sus.

Odată realizat acest punct, urmează, ca păre- f.ţilor Căminului să li se dea viaţă şi suflet. In cele ce urm ează vom vedea cum dăm viaţă şi suflet clăd irii Căminului Cultural. In fixarea mai departe a punctelor de lucru ne vom ghida după marile principii pentru care s ’a cre ia t Serviciu l -Social.

Primul din aceste principii este :

C u l t u l s ă n ă t ă ţ i iCând e vorba de sănătate şi boală, partea cea

mai mare a lumii se gândeşte, în primul rând, la , medic, dispensar, spital, m edicam ent. Le ai pe toate lisestea, se crede în general, ai rezolvat chestia [iănătăţii. Ş i cum în com unele din judeţul nostru le avem pe acestea mai la îndemână, ca în alte părţi ale ţării noastre, ş i-ar putea pune mulţi întrebarea : aşa fiind, ce mai are Căminul Cultural de făcut, dacă toate acestea sunt realizate ? Răspunsul tuturor acelora, ca ri înţeleg că sănătatea şi boala nu sunt legate numai de factorii : medic, dispensar, spital, medicamente etc., c i încă cu totul de alţi factori, nu poate fi altul, decât că munca pe care trebuie sä o dapună Căminul Cultural pentru sprijin irea şi întărirea săn ătăţii este încă foarte vastă şi de o durată îndelungată.

Casa, curtea, apa, alim entaţia, îm brăcăm intea, [strada, satul, jurul satului, obiceiurile re le , toate [influenţează în cel mai înalt grad sănătatea oam e- |£or din sat, F iecare din aceşti factori, cari pot Întări şi pot distruge sănătatea, form ează câte un

j capitol, pentru care Căminul are de muncit într'un sat mulţi ani de zile. Casa ţărănească, altcum des­tul de bine construită în satele judeţului nostru, prin felul cum o foloseşte ţăranul, fără aer şi fără soare, este deseori nepriincioasă sănătăţi. Curtea şî grădina, cu m urdăriile şi scursorile lor, cu lipsa de latrine, sunt foarte adesea izvor de boale.

Apa de băut din fântâni rău făcute şi rău în ­treţinute, strada şi satul cu şanţurile nesăpate, în care apa nu seacă cu săptămânile, sunt ce i mai buni propagatori ai boalelor. Hrana ţăranului, lip ­sită de variaţie , lipsită de multe alim ente : leguma, fructe etc ., cari ar putea fi uşor produse de ţărani, fac ca să avem de multe ori un ţăran subalim entat şi lipsit de vlaga şi puterea pe care trebuie să o dea o bună şi raţională alim entaţie.

Lipsa de cunoştinţe a mamelor pentru alim en­taţia şi îngrijirea copiilor sugaci fac ca să avem cea mai mare m ortalitate a copiilor m ici.

îndreptarea tuturor acestor rele în satele noastre dau nenumărate posibilităţi şi puncte de program de lucru.

F ie ca re din aceste lipsuri şi rele va putea şi va trebui să-şi aibă subsecţia în Căminul Cultural, membrii şi membrele sale cari să m uncească pentru îndreptarea lor. M ulţi au zâmbit poate când au văzut în organizarea Căminelor Culturale atâtea secţii şi subsecţii ale Căminelor. A cestea însă nu sunt inutilităţi şi gânduri scoase dintr'un birou oarecare, ci sunt scoase dintr'un plan de muncă cerut de nevoile satului. M em brii şi membrele că ­minului se unesc în grupuri pentru com baterea re le ­lor am intite mai sus. Unii se vor uni pentru în ­dreptarea relelor în legătură cu casa, curtea, gră­dina, e tc ., a lţi îşi vor propune procurarea, pentru

sate, a apei bune da băut, din fântâni bina constru ite şi bine în treţinu te; al treilea grup va lu i în p ro­gramul său de lucru curăţenia com unei cu şanţuri săpate şi bine întreţinute, alt grup se va ocupa c a propaganda pentru producerea de zarzavaturi, fru cte şi alte alim ente cari lipsesc din h ra m ţăranului nostru. M embrele căminului vor form i grupuri care să înveţe pe fem eile satului cum să-şi îngrijească casa şi curtea, cum să-şi alim enteze şi îngrijască copiii. Ş i în felul acesta se form ează un întreg număr de subsecţii, cari nu sunt a ltcev a d ecât grupuri din membrii Căminului Cultural, ca ri îş i propun îndreptarea unor rele ale satului ş i-ş i pun toată munca lor în acest serviciu de îndreptare.

A ceste grupări de oam eni; fem ei şi bărbaţi, doritori de mai bine, vor da viaţă şi suflet ziduri­lor Căminului. A ici se vor întâlni câ t mai des şi vor pune la cale toate îndreptările pentru re le le din sat, enum erate in ii sus şi de a ic i va porni d iri­jarea întregei munci pentru aceste îndreptări.

Ş i toată această muncă nu este o m un;a care ar fi fost paste puterile m em brilor Căminului şi care n'ar putea fi îndeplinită de ori şi ce membru m uncitor şi cu dorul de m ii bine al Căm inului Cultural.

E a poate fi îndeplinită da ori şi ce m an óra fără să aibă o pregătire spacială şi prin ea pat fi realizate problema cari ating şi cel m ii înalt grad de sănătate publică. T rei lucruri trebuiesc n u m i : muncă, stăruinţa şi multă înţelegere din p ir te a acelora cari se an ja jează pantru această m in e i , ca de altcum pantru toate muncile Căminului Culturala

— Va urma —

f b f h i 4 OAZETABTRÀNSILVÀNIEI Nr 54—Î939

;Noul regîmal asociaţiunilor rcligioa se

— O im p o r ta n tă d e c iz ie a M in is te ru lu i C ultelor» —

M inisterul C u lte lo r,şl A rtelor a întocm it o nouă decizie p ri­v itoare la reglem entarea aso­ciaţiu n ilo r religioase şl Inter­z icerea sectelor. Decizia poartă N o. 31.999/939 şi este o modi­fica re a ce le i din 14 Iunie 1938.

Noua decizie stabileşte că sunt cu desăvârşire interzise sub sancţiunea pedepselor pre­văzute în codul penal şi în le ­g ea pentru apărarea ordinei în stat, asociaţiunile religioase ca re prin doctrina şl prin prac­t ic ile lor rituale, aduc atingere leg ilo r de organizare a statulu ş i instituţlunilor sale, contravin bunelor moravuri, ordinei ş lin işte i publice. A cestea sunt aso cia ţiile m ileniste (asociaţia internaţională a studenţilor în biblie, m artorii lui Dumnezeu ie ho va, prin societatea de bibli ş i tratate sau sub orice altă denum ire religioasă sau com er­c ia lă s 'ar prezenta). Penticos ta llştli, ^Tremurătorii, B iserica lu i Dumnezeu apostolică, P o ­că iţii, Nazarinenii, Adventişti reform işti, Secerătorii, Hlîştii Inochentlştii şi Stiliştii. Orga­n ele adm inistrative şi poliţie­neşti vor închide casele de ru­găciune ale acestora şi le vor d resa acte în conform itate cu dispozlţiunile legii pentru apă­rarea ordinei în stat.

D ecizia precizează că nici o asociaţie sau grupare religioasă nu va putea să funcţioneze dacă nu va obţine în prealabil o r e ­cunoaştere şi o autorizaţie din partea M inisterului Cultelor.

D ecizia stabileşte condiţiile ceru te pentru autorizarea aso­c ia ţiilo r religioase locale, pre­cizând că asociaţiile religioase recunoscute de M inisterul Cul­telo r, sunt numai urm ătoarele B ap tiştii, A dventiştii de ziua a şaptea şi C reştinii după Evan- g h e le .

Noua legiuire mai preci zează urm ătoarele : fiecare membru al unei organizaţii r e ­ligioase trebue să fi îndeplinit toate form alităţile legale de pă­răsire a cultului căruia a apar ţinut mai înainte; organizaţiile locale nu pot funcţiona decât cu ce l puţin 50 de credincioşi, num ăr stabilit prin art. 6 al d eciz iei. Adunările şi predicile vor avea loc numai în casele de rugăciuni respective, care vor trebui să fie departe de cele la lte locaşuri de cult, cu c e l puţin 200 m etri (sunt d is­pensate de condiţiunea număru­lu i de credincioşi şi a distan­ţei, casele de rugăciuni în fiinţă ş i tn funcţiune la 14 Iunie 1938)

închiderea caselor de rugă­ciuni se va face numai cu or­dinul M inisterului.

Cerem oniile cari trebuesc să aibă loc in afară de casa de rugăciuni, precum şi pentru în­m orm ântări, se vor face cu prealabilă autorizaţie. P red ica­to rii trebue să fie cetăţeni ro ­mâni, să aibă 30 ani, toate drepturile civ ile şi să nu fi su­ferit condam nări. Drept studii să aibă cel puţin 4 clase se­cundare. F ac excepţie predica­torii, cari au funcţionat până acum . P red icatorii nu vor pu­tea să*şi exercite atribuţiunile lor religioase decât în casa de rugăciuni a asociaţiei pentru care au fost aprobaţi de M i­n ister. Li se permite aso ciaţii­lo r religioase să înfiinţeze şcoli pentru educaţia morală şl re li­gioasă a copiilor şi cred incio­şilor, şco li care vor trebui să iie autorizate de M inisterul Cultelor.

Noua decizie prevede că în term en de 3 luni dela publica­re a e i în „Monitorul O ficia l“, ©rganizaţiunile locale sunt da­te s re să înainteze M inisterului C ultelor urm ătoarele date ;

— Sediul organizaţiei locale, numele şi profesiunea membri­lor din organele de conducere, localităţile cari aparţin .organi­zaţiei locale, localitatea unde este casă de rugăciune, data de când funcţionează aceasta, nu­mele şi profesiunea proprieta­rului casei de rugăciune, titlul de drept al folosinţei acesteia; numele, dom iciliul, naţionalita­tea, vârsta şl origina etnică a predicatorului, data de când funcţionează ca predicator şi studiile pe care le are, numele, dom iciliul, naţionalitatea, vârsta

şi origina etn ică a membrilor organizaţiei, indicându-se pen­tru fiecare cultul căruia a a- parţinut înainte, data părăsirei acestu i cult, iar în cazul când acesta s'a întâmplat înainte de 22 A prilie 1938, se va arăta şl numărul şi data certificatu lu i de trecere şi autoritatea care l-a e lib e ra i

Ne trim iterea acestor date până la data am intită, atrage după sine dizolvarea organiza­ţie i religioase respective şi în­chiderea casei de rugăciuni.

D ecizia mai prevede ca, în fiecare an să se înainteze M i­nisterului Cultelor un tablou de schimbările survenite cu privire la numărul m em brilor sau în conducerea organizaţiei re li­gioase.

IN FORMAŢIUNIM o a rte a p ro fe s o ru lu i u n i­

v e r s i ta r N. C o stă c h e sc u . E ri dim ineaţa a încetat din viaţă la locuinţa sa din Iaşi, profe­sorul universitar N. Costă- chescn, fost ministru al instruc- ţiunei publice.

D ir e c ţ iu n e a g e n e ra lă P . T . T . aduce la cunoştinţă că se prim esc mandate telegrafice până la ÎOO.COO Iei, aplicându- se taxe speciale reduse.

Totodată se admite să se scrie corespondenţă particulară pe mandatele telegrafice, per- cepându-se taxe separate pe cuvânt ca la telegram ele obiş­nuite.

T axele suplimentare de săr­bătoare şl de noapte s’au des­fiinţat pentru toate genurile de corespondenţă.

*C ă ld u ra e x tr a o r d in a r ă , care

domneşte în Portugalia — 40 grade la umbră şi 60 grade la soare — a provocat incendii în tot cuprinsul ţării.

M arţi a luat foc şi a fost mlstut de flăcări palatul con- telui Talala, situat la Bem fica, nu departe de Lisabona, căzând pradă focului un adevărat te ­zaur de mobile antice şi ta ­blouri de mare valoare.

*A n ă s c u t c in c i g em en i. In

localitatea A lvaro Obregon din sţatul Tabasco (America) o fe­meie a dat naştere la cinci ge­meni, din care trei băeţi şi două fete. Nouii născuţi sunt perfect sănătoşi. In schimb lasă de dorit sănătatea mamei, P o ­liţa de Carbonel, soţia unui ziarist.

*E x p e d iţ ie p o lo n ez ă în m un­

ţ i i H im a la ia . Expediţia ştiin­ţifică poloneză, care explorează munţii Himalaia, a ajuns în vâr­ful Nanda Devl, care are o înălţim e de 7430 m etri.

V ârful Nanda Devi este cel mal înalt din şirul de munţi Himalaia Gahrval, unde până acum nu ajunsese nimeni

*U n a v io n s p a n io l de pasa­

geri, care făcea ruta Sevila- M adrid, s'a prăbuşit îndată după decolarea de pe aerodromul Sevila, căzând pe acoperişul unei fabrici de produse ch i­m ice. In urma exploziei rezer­vorului de benzină, fabrica a luat foc.

Pasagerii şi echipagiul au pie­rit în flăcări.

*S o c ie ta te a P ă jiş te n i lo r „C ru­

c e a D r e p tă ţ i i '1 aranjază obiş­nuitul joc străm oşesc în ziua de Duminecă, 16 Iulie a. c . la „Fântâna Popii“, — prin strada Pajişte- Schei. In caz de timp nefavorabil, se va amâna pe Dumineca viitoare, 23 Iulie a. c. — Com itetul. 2— 2

De închiriat prăvălie în cen- 1ru lângă piaţă, (potrivit pentru cofetărie). Inform aţii la Zârneşti Nr. 175, jud. Braşov. 378 3-4

D-l Romulus Boilă a fest condamnat

Tribunalul Ilfov secţia IlI-a c. c., în com plectul d -lor G. Grlgorescu, I. David, M. Stă- nulescu, grefier fiind d-1 G. T rică , s'a pronunţat în procesul de trafic de influenţă, intentat d-lor : Romulus Bollă, Iuliu A l­bi ni, Constantin Georgescu şi Anton Popescu.

Tribunalul a condamnat pe d-1 Romulus B oi la, dom iciliat in Cluj, strada B ăilo r Nr. 1, la1 an închisoare corecţîonală, cu circum stanţe uşurătoare şi la 100.000 lei cheltuell penale către Stat.

Instanţa a achitat pe d -n il: Iullu V. Albini din Zlatna-Alba, Constantin G eorgescu din B u ­cureşti, str. Ştefan 18 şi Anton Popescu din Bd. M ărăseşti nr. 31.

Rezultatele definitive

a le b a c a la u r e a tu lu i t e o r e t ic ş i c o m e rc ia l

La m inisterul Educaţiei Na­ţionale au sosit toate rezulta­tele examenului de bacalaureat teoretic şi com ercial

La bacalaureatul teoretic s'au prezentat în toată ţara 6.640 de candidaţi şi au reuşit 4.280, a- dică 63.70°/o<

Cel mal mare procent de reu­şiţi a fost de 86.11°/0 la com i­sia dela colegiul „Sf. Sava“ din B u cu reşti“, prezidată de d-1 prof. N. Bănescu, iar ce l mai mic de 36.84°/0 la com isia dela liceul „Loga“ din Tim işoara.

La bacalaureatul com ercial s'au prezentat 1087 candidaţi şi au fost declaraţi reuşiţi 640, adecă 58.87°/o.

In sesiunea de bacalaureat din luna Iunie 1938, procentul celor reuşiţi a fost de 60.92 /o.

De notat că anul acesta s'au prezentat 370 candidaţi mai mult

C ro n ic a a g rico lă

Situaţia agricolăd e là 1— 12 Iu lie 1939

In toată ţară se continuă se­ceratul grâului şi orzului.

Cu ocazia treeratului s ’a evi­denţiat că, din cauza călduri­lor dela sfârşitul luni Iunie şl începutul luni Iulie, grânele s'au pălit. La aceasta s’au adăo- gat p loile , care au redus recolta ca lita tiv şi mai puţin cantitativ.

In partea vestică a câmpiei D unării, grâul a suferit mai mult, p loile subţiind to cu l, re ­ducând culoarea şi micşorând greutatea hectolitrică până la 70 kg.

Oarzele de toamnă au dat recoltă bună, cele de primăvară to r da o recoltă m ediocră.

Ovăzurile sunt mediocre.M azărea a dat recoltă bună,

A suferit tinele pierderi locale, neînsemnate, din cauza ploilor.

Şedinţa Consiliului de miniştriM em brii guvernului s'au întrunit în Consiliu, alaltăseară h

ora 6, sub preşedinţia d -lu i Armand Călinescu, preşedintele Con» siliulul de m iniştri.

D -l M itiţă Constantinescu, m inistrul finanţelor şi guvernator al Băncii Naţionale, a făcut Consiliului o amănunţită expunere asupra situaţiei executării bugetului pe primul trim estru al e* xerciţlu lu l curent.

Consiliul a constatat rezultatele cu totul satisfăcătoare ale execu tării bugetare până în prezent, precum şi bunele perspec­tive de desfăşurare în viitor, a luat act cu deosebită mulţumire de aceasta, hotărând ca plusurile bugetare ce vor rezulta, sâ fie consacrate numai operii de înzestrare şi de apărare naţională.

După expedierea celorlalte lucrări curente ale cabinetelor,, şedinţa Consiliului s'a rid icat la ora 8 seara.

Italia ar fi cedat Germaniei portal TriestPA R IS. — Trim isul specal la Zürich al ziarului „Excel

sior" anunţă :Am cules aci inform aţii care, dacă ar fi confirm ate, ar creai

o mare senzaţie în toată lumea : Italia ar fi cedat Germaniei] portul T riest pentru o perioadă de zece ani. A r fi vorba de oj locaţiune.

Reichul ar fi obţinut autorizaţia de a construi la Triestl silozuri, docurl şi o bază aeronautică. S ’ar creia acolo dease-' meni şantiere de construcţiuni navale.

Fapt cert este că germ anii execu tă actualm ente mari lc» crărl de construcţie în portul Triest, care, dela anschluss, era complet ruinat, com erţul său fiind concurat de Hamburg. f

întrebarea care se pune, încheie ziarul, este de a şti daci; Germ ania este de pe acum o putere m editeraneană ? [

Mişcări secrete de trape la BrennerParis. — Cu privire la deportarea a 225.000 locuitori al

Tirolulul, trimisul special în E lveţia al ziarului „E xcelslor" scrie că în jurul B renner-ului se pregătesc însem nate m işcări de trape, care trebue să rămână secrete . E l adaugă că forţe germane, e* chipate special pentru colonii, se află îa apropiere de Innsbruck- Graz şl se pregătesc să plece în Lybla, prin T rlest. A celaş zlar[ afirmă că numeroase transporturi de alim ente aşteaptă pe Haiti Innsbruck— Salzburg—W els.

Donnadieu afirm ă in „L'Epoque“ că Germ ania şi Italia uri m ăresc să facă din regiunea Bolzano un important centru mill| tar. M işcările de trupe din acea regiune nu trebue să fie jenate1 de observatori străini. Cum Roma vrea să expulzeze din acei regiune pe germani de acord cu Berlinul, nu ţine ca francezi! şi englezii să asiste la asemenea scene penibile.

„L’O ndre“, amintind că Jug oslavia este una din rarele (árf dela graniţa Germ aniei, care nu a fost garantată, se îatreM dacă activ itatea la Brenner nu pregăteşte îm potriva Jug osla^ % un nou succes politic al axei. f

Nou tun englez antiaerian jLondra. — Ziarul „S tar“ anunţă, sub o manşetă senza|lo>f

nală, că poate da în vileag câteva d etalii asupra unui nou tui britanic antiaerian.

Tunul are un calibru de 75,7 mm., cu patru asemenea ţeil şi este îndreptat pe cale e lectr ică îm potriva ţelului mişcător» cum ar fi un avion, pe care îl urm ăreşte automatic odată ce i fost reperat.

Cele patru ţevi ale tunului pot trage obuze de 28 kgr lbo înălţim e de peste 10.000 m., cu un ritm de 50 obuze pe mil nut, Obuzul distruge cu certitudine orice avion aflat într'o razii de 50 m. din puctul exploziei.

Porumbul se desvoltă foarte bine şl e în plină vegetaţie.

Fâneţele şi păşunele se pre­zintă bine ; unele se cosesc a doua oară.

F u ra jele anuale — m eiurl, du- ghie — sunt foarte frumoase.

Pom ii fru ctiferi au reco ltă m ijlocie, în unele judeţe chiar bună.

V iile , deşi puţin mănate, au rod m ijlociu.

La câmp se continuă treerâ­tul şi seceratu l păioaselor.

In regiunile nordice se term i­nă prăşila a doua şi a tre ia , la porumb, cartofi şi alte plante prăşitoare.

Au început arăturile de des- m iriştire şi pregătirea ogoarelor de toamnă.

In general, situaţia agricolă este mulţiumltoare.

Arăturile miriştilorîndată după seceriş.

— Ia d e m n u rile M in is te r u lu i a g r ic u ltu r ii . —

D -l prof. N. D. Cornăţeanu, m inistrul agriculturii, a trim is M iercuri tuturor institu ţiilor a- grlco le din ţară, îndemnuri in legătură cu arăturile m iriştilor îndată după seceri?*

D -l ministru a atras atenţiu­nea acestora că au datoria de

a arăta tuturor agricu ltorii t că arătura este un mijloc î luptă contra pirului şi a coi treiului. V

A colo unde oam enii de cârti a i treburilor plugăreşti au făcut încercări cu pământul arat vari şi toamna, au avut unele ref zultate cari dovedesc avaatîf giile aratului de vară. |

A colo unde lipsa de ploaiţ este mal mare, roadele după oi arătură de vară, făcută la vremi şi cum trebuie, au fost de doni ori mai mari. .

In acest îndemn se arată cu dacă sd ară vara, obţinem pro: ducţie de 16 saci la ha. I dacă nu arăm vara, obţinem nti mai 8 saci.

BULETINUL POLIT»S'au dresat a c te de dare li

judecată pentru ultraj cu via lenţă, com is de Individul Sandi U lea, originar din comuna Mir gineşti jud. Bacău, care er noapte a lovit pe’gardianui Joii V asile , care se afla în post.

F a r m a c i i d e se rv ic iu . Dell 1 5 — 22 Iulie vor face serviciu ziu a, noaptea şi Dumineca fu m acia E. Neustädter, la „ ru l păzitor", Târgul Grâului Ni 5 şi farm acia G. Cuteanu,„S tea u a “, L G. Duca Nr. i,

P fc ir tö « «A»1rs“ Braşov^]—ftBditara „Tipografi* Gazeta Transilvaniei*4 Braşov S» A." Rcdactcr şi girant \ loaa Broto