A nal al 22-lea Duminecă, 18/26 Aprilie 1914 Nr. 16

F It 4

E '

P R E Ţ U L AB O N A M E N T U L U I :Pe un a n .................................... 4 cor. 40 bani,

pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. P^sânia, .America şi alte ţări străine 11 fior. anual, i 'v ' i .mente .»e tac la ^Tipografia Poporului“ Sibiiu^

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. Î4f>-Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

I N S E R A T E :

să primesc la B I R O U L A D M I N I S T R A Ţ I E I (Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-dată .14 bani, a doua-oari12 bani, a treia-oară 10 bani.

Căsătoriile mestecate.„Badea- i U n gu r , cu Ro mâ nă , C c mai d r a g o s t e p ă g â n ă . “

Poezie po po ra lă .

F ie c a r e o m , c â n d p ă ş e ş te la t aina câ- si ' rriei , l a cel mai în sem n a t paş din viata ■v-.ilui. a r e în Vedere, - - îna in te tic toate,- fe r ic i rea şi i igna vieţi i acesteia.

Arc în v ed e re 'mai de pa r t e , ca să feri- .- .a p e c ine «foreşte, ca astfel să se

d e p l i n fericit , 'şi în urmă, ca să poa tă :-.c":eiâ fe r ic i re şi 'pentru fiii şi iurmaşii lor .

V e d e m în viaţa ca /n ic ă su te şi mii tic ar.iri. că u n e l e famili i , în loc de a se• :c-.i p r in c ă să to r i i l e lor. s ’aii nenoroc it ,

în astfel de famili i , nu e nici cand -jiUirm’re şi î n d e s t u l a r e : si umil şi al tul t ' c.T.uluimi t cu so ar tea s i . Şi, unde e ne* ~. ; ;urni rc . de acolo l ipseş te darul şi buna • " c i r c . c a d in t ră vrajba m cear ta iti casa,; c n im i c e ş t e fericirea v .vnică şi aduce pe ~ Ja d e M J ă d ă jd u i r c .

Buna nor oc i r e a unei familii e in le ­ii-.::.! cu bu n a în ţ e l e g e re a aceleia, căci nti-

a r e i a se “ponte numi tericit . care a re pacc si l inişte in familia sa.

D e la o famil ie, u n d e slăp.’iucşte buna şi pace, pu t em aş tep ta mul t e

?;-*c b u n e şi f o l os i toare pent ru neamul r" ;,ni ; p e c â n d 'dela o familie, ce e osan- *■.» «â t r ă ia sc ă în vocinică nemul ţumi re , ■j p' j ieni a ş t ep t ă şi mi pu tem nădă jd u i nici

fo los şi nici un bine, - pen t rucă viaţa ■'.fcricită imp cdecă pe f i ecare om dela îm- ‘":."irca d a t o r i n ţ c l o r sa le , nu mimai dela :î !c n a ţ i o n a l e , ci ^i dela cele c reşt ineşt i .

M u l t e nea junsu r i si "multe pa timi rele -*n v ia ţa casn ică se mai pot îndrep ta şi

~ a i p o t lecui , aşa ca sa nu aibă ur m ăr i î i :ot p ă g u b i t o a r e şi ruş inoase p e n t m fa- r i l i e şi n eam . D a r râul urmai din aisă- ioruîe mestecate cu ’străini, r un rău, care

m ai poate lecui şi îndreptă; ba din 'xntra, d in r ău 'merge to t spre mai rău. S'-jvjî, „ d e u n d e î n t r ă cear ta în casă, de 3:^.0 no ro cu l iaşii“ , 7.ice proverbul .

R o m â n u l c ă s ă to r i t cu o s t ră ină , şi, mai ales cu o s t r ă i n ă a cărei neam t r ă c ş t e în cta m a i m a r e n e î n ţ e l e g e r e cu neamu l n o s t r u r hi i i fcă tuşază s i n g u r in ima şi su f le tu l , ca iirr.ba lui s ă 'nu mai p o a t ă gră i ce do re ş t e 5; ce a r e l a suf le tu l său.

E l , b ie tu l om, 'prin un pas greşi t , făcut prin c ă s ă t o r i a sa, 'şi-a pus s in gu r şi de bu nă '•T>ie l ă c a t vecinic pe l imba Iui, ca să nu r-.ii p o a t ă gră i a d e v ă r u l : să nu mai p o a t ă sysne n i m ă n u i nici bucur ii le , nici m âh n i r ea ^ f l e r u l u i s ă u , să ‘nu mai fie s t ă p â n nici pe trup nici pe sufletul său.

O v o r b ă d r e a p t ă , o vo rb ă nevinovată :o v o r b ă de 'cârtire îm pot r iva neamulu i une i

astfel de soţii , ' rost i t ă de bărba tu l ei, va fio rană nevind eca tă în inima aceleia, care pe zeci de fani va tulbura pacea şi t igna casei lor.

Cea mai sfântă, era mai puternica şi cea mai durabilă 'legăturii, de prietenie şi frăţie, ce poate ‘exista pe pământ, intre om şi om, restc legătura ce se face intre cei căsătoriţi, dacă sun t de un neant.

Dela s f in ţ en ia , cu 'care să ţ ine aceas tă legă tur ă , a tâ rn ă b i ne l e , fericirea şi cinstea acelei famili i , ba ch ia r şi binele şi cinstea neamului .

Dela orice în so ţ i r e , t a r o e alcătui tă din membr i (te d o u ă 'neamur i contrare, nu poţi nădă jdu i şi a ş t e p t ă sp o r şi fericire. Cu atât mai pu ţ in poţ i n ă d ă jd u i bine şi fer i­cire dela o fami lie , c a r e a re două înclinări sau doua scopuri con t r a r e . Aşa de p i l d ă : un Român, ce a re so ţ ie pe o Unguroa ică, ar tiori sa-şi c r ească fiii Romani ; pe cand soţ ia sa d o r e ş t e să-i fac i Ungur i.

In t r ’o as t fe l tfo familie nici când nu Ca fi m u l ţ u m ir e , căci a tât s o ţ u l cat şi soţ ia va efori să-şi t ină m oravur i le şi da t inelc din casa sa p ă r i n t e a s c ă ; ba s.i-şi poar te şi p o r ­tul, şi să-şi v o r b e a s c ă şi limba.

Copii din a^fol dc părinţ i nu vor şti ale cui s fa tur i s e pr imească mai b in e : ale tatălui sau a le inaméi sa le : şi dc ce neam

! să se ţ ină, Va sa facă pe voia părinţ i lor , a rudeni i lo r , şi ca sa nu fie ba t jocor i ţ i , până şi dc t e i mai slabi ca dânşii .

Mâhni t va fi Românul , cu inimă s im ţ i ­toare, c â n d va Vedea, că din cauza femeii lui s t r ă i n e dc ne am ul lui, nu va pu tea avea Crăc iun , Pa ş t i , sau n l tc se rbă tor i , cum le-a avut la cămin ul părintesc. - - Mâhn i t va fi, câ nd va s e rba , şi va fi şi silit, ca să ţ ină mai mul t la ■serbătorilc s t ră ine , decâ t la ale sale. — ‘M â h n i t va fi un tată de fami l ie , când va ved e a , că l imba lui e vecinic lega tă , ca să nu p o a t ă povesti fiilor săi iubiţi,, ceeace a auz i t d e la ta tă l , sau bunicul lui, Ia vatra lui ‘părin tească .

Ja le îi va fi unui tată, când îşi va ve­dea suf le tu l să u aşa dc robit , ca să nu po a tă povest i d e s p r e vitejiile şi fap te le b ă r b a ţ i l o r no ş t r i , cari au lup tat şi şi-au je r t f i t viaţa p e n t r u úeamul nos tru.

Un as t fe l d e Român nu va îndrăzni ,— din cauza 'soţiei sale s t ră ine , ca să dea s fa turi şi pove ţe părin teşt i fi i lor să i , cum t rebue s ă *se po a r te şi să t ră iască ca

Români.Mâ hn i ţ i vor fi acei părin ţ i , cari \ o r

fi siliţi să sufere, pâ nă şi dela cei mai slabi oa m e n i v o rb e gre le , că copiii lor a decă nu s u n t nici Ungur i nici Români , ci su n t un fel d e „l i l ieci“ sau „catâr i“ . Pr in u rm are , nu numai păr in ţ i i , ci şi fiii l ° r» pururea vo r r ă m â n e a cu ciort la nas , p e n ­

t ru f ap ta g re ş i t ă rşi nechibzui tă a p ă r i n ­ţ i lor lor.

Un păr in te , ce ra r e fii „ ca t â r i“ , va p u ­tea el o a r e să p o ves t ea sc ă f i i lo r săi po ­veşti v e c h i , , — fcuin i-a poves t i t şi lui p ă ­rinţii să i , — ;d e s p r e numirea u n o r p ă r ţ i a le hota ru lui lor , cum (ar fi d e p i l d ă : d e s p r e „ F â n t â n a Iui R o m a n “ , ' „Părăul T u r c u l u i “ , „D ea lu l furci lo r“ , „ P ă r ă u l H o r i i “ , „ C a le a P op i i“ şi a l te le imilte,. de cari sun t l e g a t e tot a tâ tea ba l a d e şi poveşti f r u m o a s e ?

D c b u n ă s e a m ă , u n ast fel dc păr in te , ca să oco lea scă cearta din fami l ie , —

cu m ul tă p ă r e r e d e rău va t rebui să-şi calce pe in imă şi V;ă-şi pună lăcat pe gură.

Nu su n t oa re ’acestea, tot a tâ tea p e ­deps e dela Dumnezeu , 'pentrucă şi-a des- p re ţu i t ne am ul şi legea lui s t r ă m o ş e a s c ă , un indu- se cu o femeie d e neam şi l eg e s t r ă i n ă ? H foa r t e dreapt ă vorba lui A n ­ton Pan , ca re v i c e :

„ C in e î n t r ' a l t ă l ege sa re .Nici tiu O u m n e m i mt a re“ .

Nu p u t e m înşiră la acest l<x: t o a te u r ­m ă r i l e t r i s t e , cc au să le p ă ţ e a s c ă cei cu căsă tor i i l e m e s t eca t e cu s t ră in i :“ preciini şi ruşinea ce. o fac acestea ne am ulu i n o s t r u .

Fiecare om, cu inintea s ă n ă t o a s ă , c a r e vede u r m ă r i l e acestor păcate n a ţ i o n a l e , sc ind ignează de astfel de lucruri a le ă s t o r fel de o am eni nesocoti ţ i .

Dar cu toa te aces tea, — sp re i n d i g n a ­rea şi ru ş inea n o a s t r ă , — şi astăzi s c mai află, a tâ t pe u n e l e sate, cât mai' cu s e a m a pe la o r a ş e , meseriaşi f ă r ă p r e g ă t i r e de car te şi a m b i ţ i e d e ne am , cum şi func ţ ionar i şi n e g u ţ ă t o r i , cari fac acest paş greş i t , r u ­şinos şi ch ia r p ă g u b i t o r pen t ru n e a m u l nost ru.

Nu num ai aceşt i Rătăciţi, ci şi u rm aş i i lor, vor fi pe rduţ i pen tru neamul n o s t ru , căci toţi aceia, asem enea co r tu ra r i l o r şi J i ­dan i lor , se vor tîlipi l ângă cel mai p u te rn i c , de u n d e va pr imi adecă un os de ro s , cum fac dobi to ace le , cari (aleargă numai u n d e e p ă ş u n e mai bună .

C â n d s o a r e l e dr ep tă ţ i i Va luci a s u p r a neam ulu i n os t ru , d e b u n ă s a m ă şi cei r ă t ă ­ciţi şi p e r d u ţ i , se Vor deş tep ta d in s o m n u l cel d e m oa r t e . ‘Iar atunci f iecare , cu i n i m i u m i l i tă şi cu ’g las rugă to r , se va b a t e înţ p ie p t şi va 'z ice: şi eu s u n t R o m â n dini s ân g e le v o s t r u , p r im i ţ i -m ă $i p e m i n e î n sânul v os t r u , ca t a t ă l pe fiul cel r ă t ă c i t , şi m ă învrednic i ţ i şi pe m in e , ca s ă m i î m p ă r tă ş e s c d e f ruc te le b s t e n e l e l o r voa s t r e .

Ş t i in d cu toţ i i Urmăr i le t r i s t e a l e c ă ­să to r i i lo r m es te c a te , da tor i s u n t e m f ie car e , ca s ă îm p e d e c ă m ţîe fraţ i i d e u n sânge,) dela p r ă p a s t i a p e r i r e i , î n ca re t u Voia vo ie sc a se a runca , pr in kst fe l de căsă to r i i , p e c â t de ruş i noase , pe !atât şi de p ă g u b i t o a r e pent r u noi . __________ _ I-

Pag. 2 rO A iA PO PO R U LU I N r. 16

Din prigonirile contra Românilor.C â n d scr iem ac e s te r â n d u r i cei 35 de ţă ra n i vrednic i din M o f t in u l mic,. în f run te cu p ă ­r i n t e l e M u r ă ş i a n u , se pr e g ă te sc d e drum s p r e Sătmar, . u n d e în 23 Apr il ie se ţ i n e p e r t r a c t a r e a procesu lu i lor. E vorba,, c a aceş ti o am eni cins t i ţ i a r fi „ ag i ta t“ cont ra „n a ţ i u n i i “ pr in aceea, că ţ in la l imba şi' Jegea s t r ă m o ş e a s c ă şi au pr o te s t a t la t i m ­pul s ă u împo t r iva al ipir i i lo r Ia episcopia m a g h i a r ă de la H o d o r o g , i D a r asupra ace­s tui caz am scris în n u m ă r u l trecut,, i ar un r a p o r t asupra pe r t ra c tă r i i sv om aduce în n u ­m ă r u l viitor.

Acum voim s ă amintim,, că to t în ziua d e 23 Apr i l i e n. la t r ibuna lu l din Ar ad se d e s b a t e u n a l t p roces in te r esan t şi a num e , un proces d e c a lo m nie cont ra dlui Corti- Stantin Sava, r edac to r responsabi l al „Ro- mânuliii“ din Arad . V ă t ă m a t se s imte r e ­n e g a tu l Dr. P a p Ianoş din Orade a -m ar e . Aces ta , pe t impul mobil izăr i i României , a ba t jocor i t a rmata ro m â n ă în foaia u n g u r e a ­scă „Vi lag“ din Bud apes ta . Fap ta u r â t ă a renega tu lu i P a p a fos t înf ie ra tă d u p ă vrednic ie de ziarul „ R o m â n u l “ . P e n t r u a- cest lucru faimosul P a p a făcut proccs dlui Sa,vu, ca r a f a c to r re sp o n sa b i l . — O să ve­de m cc grozăveni i se vor mái spune şi în fa ta judecă tor iei c o n t r a a rmate i r o m â n e !

C u m se u r m e a z a d u p a n o u a l ege d e p r e s a ? Se c o n t r o l e a z ă şi u r m ă r e ş t e totul în gaze te le n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r şi în celc co n t r a r e guvernulu i . Pr im ul proces s ’a pus deja în cu rg e re cont ra gazetei soc ia lis te „N c p sa v a “ din Budapes ta . Incr iminat a fost un articol a p ă r u t in nu m ăru l dc Paşt i al numitei gazete, u n d e sc luă in bă ta ie de joc noua lege d e pr esă . Numai decât p r o ­cura tura a provocat in scris pe rcdactorul responsabi l , să spu nă num e le a u t o r u ­lui. C.i-I va află sau ba pe au tor , asta c a l tă în t rebare. Destu l , că vedem, c ’o por neş te iute guve rnul n o s t r u ! Lumea nici n a putut cet i b ine legea si p rocura tura da zor după „ a g i t a to r i i “ , cari nu se pot împăca uşor cu mul t t r âm bi ţa t a l iber ta te din U n g a r i a !

P a r t i d e l e u n g u r e ş t i c o n t r a r e g u v e r ­n u l u i şi R u s i a . De când’ cu cer te le d in tre l i s a şi op o / i ţ j a m aghi ar ă , aceasta din u r ­

ină sc cuge tă la toa te mi j loacele efe râsbu- n a r e contra guvernulu i şi a par tidului g u ­vernamenta l . P â n ă a n i m au încercat mereu să facă g ă l ă g ie şi scandal în dictă, dar am văzut că Tisa i-a (Kit a fa ră unul dupa altul pc ccicc i-sc împot r iveau . j

Int re astfel dc împre jur ăr i , opozi ţ iacă lăuz i tă de gândul să facă rău guvernulu i , ja început a-I luă la cri t ică pent r u 'polit ica ex te rnă (din a fa ră ) . Şi an um e opo- !ziţ ia maghia ră începe a face ochi dulci Ru- Isici, ş t i ind că prin aceas ta ii îngr eunează Ista rea guvernului , cc t r c b u e să ape re po- ilitica monarh ic i întregi , ca re e de al tcum I cont ra Rusiei.

O ţ inu tă ca de pr ezen t , opozi ţ ia n ’a p u i u ţ luă pâ nă acum. Alai na in te se s u s ­ţ inea , că U ng a r ia a r e c hem area să spr ij i - nească polit ica Tr ipIe i -AI ian ţe în Balcani.Cel mai bun mi jloc pent ru U nga r ia e să m e a r g ă m ană în m ână cu Germania . De p ă r e r e a as ta e rau şi p a r t id e le ungure ş t i ! din opozi ţ ie . j

D a r a veni t răsboiu l balcanic. Acum opozi ţ ia a avut mo t iv să se ames tece si in | pol it i ca din a fa ră a Ungar ie i . P lanul unei Bulgar ii mari s ’a nimicit . P e ceea la l tă p a r t e Serbia s’a în tă r i t , iar România s ’a r i ­d ic a t deosebi t în vază. Ba când cu pacea

de l a Bucureşti însuşi împă ra tu l W i lh e lm al Germanie i s ' a da t pe par tea României . Aceste f ap te i-a a d u s pe unii conducă tor i d'e-ai opozi ţie i la gândul, , că acum a r pu tea eău tâ guvernului n o d în papură.

Din sânul par t idu lui koşut is t s ’a p o r ­n i t ideia, că Unga r ia n ’ar t rebui să stea aşa rece f a ţ ă de Rusia, ci din cont ră , să cau te o oarecare a l ipi re fa ţă de î m p ă r ă ţ i a rusească. Iar p e n t r u a ju ngerea acestui scop lucrul cel mai pot r iv i t a r fi , ca mai mul ţ i de pu ta ţ i maghiar i să facă o c ă lă to r i e Ia Pe te r sb ur g . La început căpe ten i i le opoz i ­ţiei nu-şi a r ă t au p e fa ţă p lanur i le lor. D a r acum însuşi matado ru l opoz i ţ iona l i lo r , con ­te le Karol i , care d e prezent se a f lă î n t r ’o că lă to r i e la America , a declarat , că înda tă ce se va întoarce acasă va pu ne la cale p l e ­carea mai mul to r d epu ta ţ i maghiar i în Rusia.

P l anu l acesta al opozi ţ iei a scos din să r i t e gaze te l e guvernului , cari a m e n i n ţ ă g r o z a v pe deputa ţ i i opozi ţ iona l i , ce a r î n ­d ră zn i s ă plece Ia P e te r sbu rg . T o t a s e ­m e n e a şi foi le din Vicna şi Berl in înv inuesc pe opoz i ţ iona l i cu t rada re de pa t r ie , dacă a r face una ca asta ; ba cer chiar guve rnu lu i m a g h ia r , să ia măsur i cont ra unei astfel dc călător i i .

Cu totul altcum scriu foile ruseşt i . G aze ta rusească „Novoic Vrernia“ zice, că toa te s t r ă d u in ţ e l e contelui Tisa sunt z a d a r ­n ice ; el nu va pulcâ împcdeca p lecarea c o n ­telui Karol i şi a opozi ţiei Ia P e te r s b u r g . Al te foi ruseşt i scriu, că na ţ iona l iş t i i ruşi au hofâr if să facil o deosebi tă pr imir e o p o ­ziţiei m agh ia r e , fo los ind acest p r i le j ca o d e m o n s t r a ţ i e împotriva G e r m a n i l o r şi a ţ â r i lo r din I r ipIn-Alianţă. - - Vedem deci tot a t a tea p lanur i şi svârcolir i , cari încurcă me reu lucrur i le !

T i s a şi c o l o n i z ă r i l e . De când' cu a- d u n a r i l c nemeş i lor - t rân ior i iu Cluj şi a l te păr ţ i , i-se aduc lui T isa tot mai m u l t e în ­vinuiri , că ol u ' a r spr ij ini din des tul c o l o ­nizări le. O ast fel de învinuire a r idicat cont ra lui l i sa şi fostul minis t ru d e a g r i ­cu l tură Duram. Acesta e dc a ltcum p r e ­şed inte le societăţ i i nemeş i lor . Daran i în- vimieşfe pe l isa, că el, d c dragul polit icei din afară ar fi la^at Ia o par te p lanu r i le de colonizare a ie guvernului - coa li ţ ionist (dc pe t impul Ini Aponi ) , care a fost ho- tărit ca in f iecare an sa sc dea dela s ta t 10 mi l ioane pent r u scopuri de colonizare, l i s a ar fi lăsat acum moşii le nem eş i lo r

p radă na ţ io na l i t ă ţ i lo r l acome după pă m â n t .— Conte le Zi sa a r ă s p u n s , că el nici decât n ’a lăsat la o p a r t e gând u l co lonizăr i lo r , da r nu poa le urmă nici dupăcum vrea D a ­rani. LI (T isa) s ’a r fi convins, că co lo ni ­zăr i le lui Daran i u ' a u dus Ia nici un scop , deşi s ’au risipit s um e mar i dc bani. Tisa a re speran ţă , că cu mai pu ţ ina vorbă , d a r cu mai mul tă gr ije , se a j u n g ă la mai m are izbânda ca Darani .

Da. da, vu lpoiu l cel bă t r ân tace şi coace! El a re aceeaş ţ â n tă , ca toţ i şovi- nişti i magh iar i , num ai cât v rea să lase câ te o d a t ă lucrur ile mai d o m o l r ca apoi cu a tâ t mai fur ios să Ie p o r n e a s c ă , d u p ă c e n e - a r fi î m b ă t a t oda tă cu v o r b e g o a l e de , ,pace“ .

Cuvinte arhiereşti. |*

La se rbă tor i mar i. cum e N a ş te r e a Do mn ul u i şi învie rea se ob ic inue ş te în b i ­serica românească , că Arhie re ii noş tr i dau câ te o pa s to ra la ( s c r i soare) că t r ă c r e d i n ­cioşi. Le spun aces tora cuvinte d e m â n ­gâ ie r e şi îm b ă r b ă t a r e , sp r e a ţ inea cu t ă ­r ie Ia legea n o a s t r ă r o m â n e a s c ă şi a î n ­f r un tă cu b ă r b ă ţ i e g t e u l vieţii .

Din pr i le j u l Sfintei învieri au dat ast fel d e p a s t o r a l e în a l t Prea Sfinţ ia Sa Mi- t ro po l i t u l M e ţ i a n u d in Sibiiu şi Pr ea Sfin­ţ ia Sa Ep iscopul P a p de la Arad. P rea Sfin­ţ ia Sa Episcopul Cr i s t ea de la Caransebeş a in t ro dus obiceiul de-a da numai o singurii p a s to r a l ă î n t r ’un a n , Ia Naş te rea Domnului.

Din i n i m o a s e l e pas tora le a le arhierei­lor noş tr i d ă m şi noi une l e părţ i . Cuvintele lor , d e b u n ă s eam ă , vor pu tea contribui la în t ă r i r e a n ă d e j d i l o r noas t re în aceste t impur i g re le . î n a l t Prea Sf inţ i tul Mitro- po l i t Metianu s e ad resează c ă t r ă credin­cioşii să i , în t r e al tele, cu următoarele c u v i n t e :

„ P e n t r u a vă convinge, iub iţ i lor , des­pre p u t e r e a , d a r u r i l e şi fo loase le cele mari ale s f inte i c red in ţ e , nu vă voi amint i nu­mai ceeacc ne s p u n e s fânta Scriptură, ca sf inţ i i p rin c r e d i n ţ ă au b i ru i t împărăţii, au a s tu p a t gu r i le lei lor , au s t in s puterea focului , s ’au î n tă r i t în slăbiciune, s ’au fă­cut tar i în răsboa ie , în t orcând taberile s t ră in i lo r în f u g ă ; nu vă voi a m in t i numai, că şi î m p ă r a ţ i puternici , ca Co ns tan t in cel mare , şi Voevozi viteji ca Ş te fan cel mare, mai mul t cu a ju to ru l sfintei c red in ţe c.' a j uns la s t r ă lu c i te le b i ru in ţe a s u p r a vrăj­maş i lor lor, — ci voi mai spune , că chiar şi în răsboiu l ce a decurs anul trecut . r. Balcani , în t r e c reş tini şi Turci , to t nur-.:: pu te rea cea m a r c a sf intei c r e d in ţ e au arj- tat pe c reşt in i Ia înv ingerea T u rc i l o r , ce!;: od in io a ră foa r t e puternici .

„ O a l t a dova dă şi mai m a r e de-'p-i pu te rea şi f o lo ase l e c rcd inţ i i , o a f l ă m eh;;: şi în is toria neamu lu i n o s t ru , c a r e isirr.t ne spune , că deş i în t imp ur i le mai vecr felur i te p o p o a r e b a r b a r e şi p ă g â n e au ri- văl i t cu m a r e pu te r e şi pe s te ferici ţ i i r.-> I ştri s t r ăm oş i de pr e tu t in d e n e a , n imic ind ;; i pust i i iul1 tot ce le s ta în ca le, t o t u ş .icc!: popoare , f ă r ă c re d i n ţă în D u m n ezeu . pieri t şi s ’au st ins , iar noi m u l ţ u m i t ă prt;- bunulu i Dum nezeu , nu numai nu nc-am p: - mejdui t , nici n ’am s l ă b i t ; ci incă nc-3~ întăr i t şi îna in tăm f rumos in t o a t e pr:vr- ţ e le cu a ju toru l s f intei n o a s t r e c r ed in ţe ’■ D um nezeu , care s i n g u ră ne-a în t ă r i t şi -c-i scuti t în to a t e pr imejd i i le din t recu tu l r. - stru, p recum ne în tă re ş te şi în t impul d: acum Ia în f run ta rea şi s u p o r t a r e a t u tu : . ' ce rcăr i lo r ce în f impinăm.

„Deş i aş mai pu tea a r ă t ă incă mul:; asem enea dovezi d e s p r e p u te re a şi folca- se le ce le mari a le crcd in ţi i , m ă mărgir .cf : a vă mai am in t i numai, că l ipsa s a u m a c r şi numai s lăb i re a c rcd inţ i i în Dumnezc*-, a r fi cea mai m a r e neferic i re a t â t pcn;:.: neamul n o s t r u , cât şi pen t ru f ie ca re d-ir.t:£ noi. Căci a tunc i u n d e şi -ar mai a f la n:ir.- gă ic r c om u l , ca re a r e toate, d a r n ’a r e lini­ş tea suf letului ce-I to r tu r e a z ă z iua şi r.car- tea ; un de şi -ar mai a fla m â n g ă i e r e bolna­vul , ca re pe lâ n g ă toa te doc tor i i l e , nu s; poa t e vindeca d e bo a la s a ; u n d e ş i -a r nu: afla m â n g ă i e r e văduva care d e p l â n g e moar­tea soţului o r i a f i i lor e i ; uneie ş i - a r na : află m â n g â i e r e a so ţu l ca re d e p l â n g e moar­tea soţ iei s a l e ; u n d e şi-ar mai a f l a mânirâ- i e re orfani i răm aş i f ă r ă p ă r i n ţ i ; u n d e si-a: mai afla m â n g ă i e r e păr in ţ i i cari dep lâng mo ar tea f i i lor l o r ; u n d e şi-ar m a i arii m â n g ă ie r e cei săraci şi efosădiţi , c â n d vă i pe cei lal ţ i noroc i ţ i şi îndes tu l i ţ i întru to a t e ? To ţ i aceşt ia şi alţ i i a s e m e n e a a r fi cei mai nefer ic i ţ i , d a c ă n ’ar avea sfânta c red in ţă , ca re Ie ş o p t e ş t e tainic, că D u m ­nezeu f i ind de o p o t r iv ă păr in t e al tuturor , dacă n ’a r r ă s p l ă t i cu bine, încă în aceas ta v iea ţă p l â n g e r i l e şi su fe r in ţe le lo r , a t ur .d cu a t â t mai m u l t l e va ră sp lă t i în v iea ţa

fî Nr. 16 f o a ia p o p o r u l u i Pag-, 3

' cea vi i toare, unde su fe r in ţe le ca şi f a p te le f cele b u n e se ră sp lă tesc cu fericire vecinica,

iar f ap t e Je cele rele cu o s â n d ă mer i ta tă .„ D i n aceasta încred' inţându-vă, iub i ţ i ­

lor, d e s p r e legă tura cea s t r ânsă şi in t imă dintre v i ea ţa cea vecinică şi sfânta c red in ţ ă , si nu vă lăsa ţ i cumva am ăg i ţ i tfe unii n e ­credincioşi răuvoitori , cari a r cerca a s lăbi acea s f â n t ă le gă tur ă în suf le tul vost ru, pentru a vă exploa ta în folosul l o r ; ci voi ţa vă f e r i ţ i de atari necredincioşi , ca de cel mai m a r e rău, şi să vă în tă ri ţ i to t mai cult în s f ân t a c red in ţă m o ş t en i tă dela r.jşii şi s t rămoş i i noş tr i .“

•

P r e a Sf inţ ia Sa Episcopul P a p dela Arad zice, în t re a i t e ie :

. .P razn icu l învierii să ne fie nouă , p r e ­car. a f o s t pă r in ţ i lo r , m oş i l o r şi s i ră m o -

n o ş t r i , zi de lumină şi de viaţă c reşt i - :u>:ă . zi de întăr i re în nă d e jd e a bine lu i ;i ;>;fel zi d e bucurie şi veselie.

„ O d o r i n ţ a aceasta a tât de nevinovată î; -: : intâ, p e cât de m ăre ţ şi subl im es te

o m u l u i pe păm ân t . Da r nu es te nu- *■; o d o r i n ţ ă , ci şi o t rebuin ţa , a cărei

y :ui e s t e om care să nu o s imtă şi cieo- I n s i m ţ i m noi aceia, cari am pe t recu t

i rb . i 'o r i c u zi le mai vesele ca cele de ncum.>: e r a u mai ferici te / i l e ic tio mai na-

. " e n t r u r ă e ra mai pu te rnica c red in ţa in

.». .-r.e/eu şi d r a g o s t e a c ă t r a biserica str.i- . : v i a ţ a c reşt inească era mai cura ta şi

r; - a n a t o a s ă , oamenii p r ime au sf in te lese măr tu r i s ea ţ i şi cuminecau in i im-

r : e « c r i s . îşi c u ra ţc a u deci si suf letul ,: :n."i isj s p a l ă şi acum o b r a /u l şi mani le• ‘ :; : e bi lele. Atunci nu erau case sp ar te

:111 învr ă jb i te , va şi iu / i l e le noast re . î;r.->u fe r ic i te acelea vremur i, biserici le

au p l i n e d c c redincioşi în toa te Dumiuc- c - i s ă r b ă t o r i l e dc pes te an. părinţ i i

m a i m are preţ pc c reş te rea fiilor• i-.irsj f r ica de D u m n c / e u , se fereau a Ie

" r e a prin vorbe le şi fap te le lor şi' i ci r a sp la la mti l ţumiri- i , ca nici !c faceau ruşine prin pu r tă r i le lor

' •: n u râvneau sa a jung ă inaiiile tfe :~c in scaunul păr in ţ i l o r , precum râv-

Lr.v.i fe r i r i l e ace le / i l e şi pen t ru aceea,‘ • o t i t de lucru ruşinos ca cineva sa

» r <;; • a Ia cinstea şi pacea casnica a den- :" ' rc i*i i sau , era In.' iu ruşinos sa fie ci-- - : h v > r t sa se îmbrace cu ha ine ct impa-

Gu paloşul. 112

v i t e j a s c ă din vremea descă lecatu lu i Moldovei

deR a d u R o s e t t î .

( U r m a r e ) . i

La M o is e ş t i a m â n d o u ă ce te le se înt ru- j" i u r m a r ă drumul pc Vişau. S t r a b ă - !-r= 7 a suI Şt io lu lu i , acoper i t cu o m ă t şi j

" :ir>. in valea Bistr i ţei . La mij locul jO croi nv r i e in t rau în Moldova pe la j

-='.i B i b e i . Bo gdan avea acuma cu dân - ' p a t r u mii de oş ten i , ce mai mulţ i

-tri. p e so ţ ia sa, Mar ia şi pe fiul lor, jc a r e e ra a tunce un b ă ie ţe l de zeci !

U n g u r i i nu-i mai u rm ă r i se dela Moiseşt i . ;

Li G â r l a Babei îi i eşi ră înainte P ă - i í I s a i a cu Stroici şi cu î n t reg s fa tul

' : j . k n e j i i şi juzii cei mai de se a m ă ;' j o a a mii de oşteni călă ri . j

i ' s r i n t e l e Isaia pr imi pe Bogdan cu |

r a t e pe bani îm prum uta ţ i şi tot asemenea ruşinai era, ca om de ceva seamă să um­ble şi să petrea:ii hi zile de lii'ru şi dc serbătoare prin birturi, cum pe t rec unii din oameni i z ile lor noa s t r e şi nu numai b ă r ­baţi i , ci ici colea şi femei le cu pruncii lor. Mai erau ferici te zi lele de a tunci şi pentru aceea, pent rucă cei tineri cinsteau pe cei bătrâni, sluşbaşi i pe s tă p â n u l lor, atunci nu t r ă g e a în jud eca tă fiul pe pă r in t e , fratele pe f ra te si vecinul pe vecin p e n t r u o vorbă le gă na tă . Jocul de cărţi la plugari era ne­cunoscut, certele şi bătăile din birturi, jură­mintele falze şi înşelăciunile erau rari ca corbii albi şi nu erau lucruri de toate zi­lele, cum sunt astăz i sp re ru ş i ne a neamului şi spre s lăb i rea temel ie i biserici i , care este şi t rebue să fie pacea şi d r a g o s t e a c reş t i ­nească. — Cum es te as tăz i , voi veţi şti mai b ine din celea ce le v ede ţ i cu ochii şi Ie simţ iţ i cu inima.“

jViîScriajii ji neguţătorii români., ,Foaia P o p o r u lu i“ a r e de ţâ n tă a ei,

să a re te toa te l ipseic şi năcazu r i le ne am u­lui nostru românesc . Incura ja ză pornir i le cele bune şi sb ic iueştc r ă u l , care se în­cuiba int re noi. în de le tn ic i re a ei este, să ducă lumină şi să î n d e m n e la o s ta re mai bună , a tât pe plugar i i cât si pe meseriaşii .şi neguţă tor i i români .

Au fost vremur i c â n d noi Românii nu prea aveam oameni î n v ă ţa ţ i , erau puţini. Acum. de aşa ceva nu ne mai pu tem plânge. Din mijlocul poporu lui no: t iu au i e ă t o a ­meni învăţaţ i de tot felul.

P l ân g e re a m u s t r a es te an im, ca ne l ipsesc meseriaşi i si n e g u ţă to r i i români . Ne lip eş te pârghia , care să ţ ină u i m p a n a int re învă ţa ţ i şi nc inva ţa ţ i , - in t re <! >inni şi între plugar i .

Nu va fi d e p a r t e t impul cân.l si p l â n ­ge rea aceasta va inccta. dar a v«un invaţâ | a ne cunoaşte scăder i le şi vom caută a le îndrep tă . In t impul din urma <> s cam a dc oameni au început s i tn u ieasca din r.icit ; pen t ru în teme ierea clasei mij locie. Oa m eni i cu durer e pen t ru neamul n o s t r u au iute- ! meiat fonduri şi şi-an dat toi avutu l lor, j numai şi numai, ca sa se p o a tă veni in ; a jutorul celor ce invaţâ meser ii şi se fac : maeş t r i . i

Fap te l e m ă r e ţ e a le ace lor vrednici I b ă rb a ţ i au şi început să-şi a r e t e ro ade l e j

crucea şi, cu evanghel ia in m an a , i ar Sroici 1 şi cu boierii p lecară genunchiul ca ml Bo g­dan de sc ă le c a ; în aceiaşi zi îl recunoscură cu toţii de Domn al Moldovei şi-i ju r a ră c red in ţa.

Bogdan dă du oş ten ilor săi o zi dc o-dihna la G â r la Babei, apoi p lecă la Su- !ci a va unde se adu na se mul ţ im e cie p o p o r ca ,s â -1 primească. :

A doua zi du pă sosire, t r imise de şt ire ;în toa tă ţa ra că d ijmele ne leg iu i te , în- if i in ţa te de Sas erau desf i in ţa te şi că, pe :viitor, avea să se ieie de s t ă p â n i r e numai iuna, ca în trecut. Se făcu a se m e n e cunoscut :că toate dăr ile ne leg iu i te şi a n g ă r i i l e cu icare knejii şi juzii împi lau pe să ten i erau j

desf i inţa te şi că de acum îna in te , săteni i Inu aveau nimica de da t p e s te obiceiul cel j

s trămoşesc . jPă r in te le Isaia şi Stroici s lo boz ise pe ;

o mui ţ im e de nenoroci ţ i care zăceau pe !n ed rep t in beciuri le Ce tă ţ i i Sucevei. Acuma :Bogdan p o ro n c î ca toa te averi le r ă p i t e de ,Sas să se în toarcă acelora de l a ca re fusese i

lor b i n e f ă c ă t o a r e . Cu bucurie vedem,, că din zi în zi se în mu l ţe sc pe s t rade le o r a ­şe lor f i r m e le rom âneş t i . Nume le m ese r ia ­şi lor şi n e g u ţ ă t o r i l o r români sunt to t mat dese. N u m ă r u l învă ţ ăce i l or veniţ i dela sa te se î n m u l ţ e ş t e p e zi ce m e r g e m şi n e dă n ă d e jd i d e o f r u m o a s ă i sbândă .

Să ten i i noştri, , to t mai m u l t încep să în ţe leagă , că nu e b in e a îm p ă r ţ i m o ş i o a ra s t r ă m o şa sc ă în câ te 7— 8 pă r ţ i şi că t o t mai b in e e să r ă m â n ă cât mai n e î m p ă r ţ i t ă , iar o s e a m ă d i n t re copii să fie daţ i la m e ­serii şi la n e g o ţ .

P â n ă aici t oa te sunt bune şi f rum oase . Ne b u c u ră m , v ă z â n d numărul cel m a re d e învăţăcei , î m b r ă ţ i ş â n d 1 tot felul de meser ii . N e ca de b i ne , c ând vedem înmu l ţ i ndu- se f i rmele r o m â n e ş t i şi n e îmbucură faptul, , că i s te ţ imea R o m â n u lu i nu e înt recu tă de fiii a l to r n eam ur i . Cu a t â ta însă nu ne pu t em mulţumi .

C u n o s c â n d p ă r ţ i l e bune a îe aces te i propăşi r i , va fi b ine să vedem şi p ă r ţ i l e cele u m b r o a s e , ca re ne împiedecă în des- vol tarea n o a s t r ă .

E lucru şt iut , că a tâ t la meser i i cât şi la ne g o ţ , su n t aplicaţ i tot numai copiii cei ntai s ă r ac i şi cu car te mai pu ţ ină . î n ­gr i j i rea ce li se dă aces tor ucenici , încă c n c m u l ţ u m i t o a r e .

D u p ă t impul uceniciei de 3 — 5 ani d e ­vin cal fe şi vedem, că o par le d in t re ei se şi re în torc în sa t e le de unde au plecat . Bu­curia p ă r in ţ i lo r , că îşi văd1 copiii scăpa ţ i de sub m â n a s tă pân i lo r , cari adeseor i au fost p rea m aş te r i cu ei. Aceşti bă ie ţ i , iu n ep r ic ep e t ea lor şi a părin ţ i lo r , nu cau tă să-şi in su şa s . i i meser i i l e îm br ă ţ i ş a te cât mai te m r i n i - . ci ind i t i i se fac „ m a e ş t r i “ . Adecă „m e ş te r i s t r i că“ .

O a l ta p.arfe a aces tor t ineri r ă m â n pe la oraşe. Din ne p r ic epe re şi (fin l ipsa dc su p raveghe re , se dedau Ia pe treceri şi d e s ­f râna ţi şi nu pes le mult t imp li se u r e ş te de viaţa su pusa’. Se cred des tul de p r e ­găt i ţ i şi cearcă iu tot felul să a ju n g ă m ă ­iestri. S tă p â n i de s ine s tătător i .

Oc-i d r e p t , avem şi meseriaşi , cari c u ­getă mai c u m in te la viitorul lor. Aceşt ia caută sa l u c r e / e la măiest ri i cei mai buni şi vesti ţ i , să duc in s t r ă in ă ta te şi-şi în su ­şesc me se r i i l e îm b r ă ţ i ş a te cât mai temeinic.

în torş i acasă, ast fel de tineri pot mai bine să-şi d ea scama, dacă sunt ori nu in stare, să p o a r t e o meser ie sau un ne g o ţ

luate dacii aceş t ia erau în viaţă, iar dacă erau mor ţ i , r u d e lo r lor.

D i re gă tor i i numi ţ i de Bogdan fură to t oameni aleşi d i n t r e knejii cei mai cinst i ţ i , care d ă d u s e dovezi dc destoinic ie şi erau cunoscuţi p e n t r u iubirea lor dc drep ta t e . Poroiici s t r a şn ic e fu r ă tr imise juz i lo r p e Ia sa te ca să jud ece pe oameni d r e p t şi s ă nu-i mai j ă fu ia sc ă cu cereri de p locoane. Knej ilor m a r a m u r e ş e n i care venise cu d â n ­sul, le h ă ră z i locuri din pustiu de care e rau foarte m u l t e mai ales în pa r t ea de sus a ţări i .

O a s t e a în f i in ţa tă de Isaia şi de Stroici fu m ă r i t ă cu ce te de Maramureşeni . A cea­s t ă o as te e r a b in e în zes t r a t ă cu a r m e şi avea căp i t a n i şi ho tn og i v r e d n ic i ; cei mai mul ţi din ei s lu j i se pr in oşt i s t r ă in e şi cunoş teau b i n e rânduie l i l e osteneşt i .

D a r nici Bo g d an nici P ă r in te le I sa ia nu u i tase că a j u n g e r e a în scaunul Mo ld ove i nu era s in g u ru l ţel la care t rebu iau s ’a- jungă. Ei nu s căp ase din vedere nici m ă c a r pent ru o cl ipă, p e ce la la l t ţel, cu m u l t m a i

' Rag. 4

A i p ă cer in ţe le t impului , . în c a r e t răim. Pen- t n i c ă : „ N u e t o t a u r c e sc l ipeş te" .

C a c ineva să, p o a t ă p ur ta în t impul d e f a ţ ă o m e s e r i e sau un negoţ , se c e r : c u n o ş t i n ţ e temeinice, , hărnic ie , s ta re m a t e ­r i a l ă şi c u m p ă t a r e în toate.

U r m ă r i n d 1 m a i d e a p r o a p e în t âm plă r i l e ace s t ea , vedem, c ă d i n t r e meseriaşi i în ­torş i la sate,, n e a v â n d de s t u lă p regă t i r e , n u ­ma i pu ţ in i se procopsesc , cei mai mul ţ i se în to rc ia ră la s a p ă şi la coasă .

Cei ră maş i pe la o raşe, încă n ’au p ă ţ i t mai bine. N e a v â n d nici aceşt ia , de s tu lă p r e ­g ă t i r e , l ipsiridu-Ie c u n o ş t i n ţe le de l ipsă şi f i in d şi să r ac i , n u p o t ţ i nea p iep t a i t o ­vară ş i i lor d e a l t neam. Şi, în l ipsa de sp r i j i n , m u l ţ i d in t r e ei p ă r ă s e s c meser ia şi îşi c a u tă no ro cu l p e a l t ă cale. Acum în să , n u mai zic vai d e mi ne , ci vai de noi , ca f i in d oameni cu famil ie .

„ G r a b a s t r ic ă t r e a b a " . D e s p r e aceşt i meser iaş i şi n e g u ţ ă t o r i r o m â n i , am pu te a zice, că s ’au pr ea prip i t . L ips indu- le d e ­p r i nde rea mai în d e l u n g a t ă , p r iceperea şi cunoş t in ţe le dt; l ipsă în m eser ia lor , nu p o t p roduce m a r f ă d e o p o t r iv ă cu a m e s e ­r iaş i lo r de al t neam. Mai a d ă u g â n d la ne- ; p r icepe rea lor şi s ă r ă c i a , p r ecum şi d o m ­nia d i n t r ’o d a tă pr ea m are , nu ne mir ăm d a c ă nu sunt des tu l d e spri j in i ţ i din par - : t ea noas t ră , ca re da tor in ţ . i am avea să-i spri j inim.

Ne miră însă fap tu l , că nici meser iaşi i şi neguţă tor i i cu p re g ă t i r i t emein ice , d e ­s tul de pr icepuţ i şi isettfiţi în afaceri le lor, a u se bucură înde s tu l de a ju to ru l şi s p r i ­j inul nos tru , al ce lor d e un neam cu ei.

Noi cerem m a r f ă b u n ă , b ine lucra ta şi ief t ină. Iii la început îşi da u toată s i l in ţa s ă nc îm pl inească d o r i n ţ e l e , fac totul , ce se poa te, ca să ne mu l ţu m easc ă . începutul ni se pare bun şi am legă mari năde jd i dc bine, dacă n 'a r veni Ia mij loc contur i le cele prea multe şi mar i , cari adeseor i se fac uitate.

Să nu u i t ă m , că meser iaş i i noş tr i sun t toi oameni să rac i cu începutur i mode s te .Iii nu pot c u m p ă r ă ma rf a nc lucra tă in mare şi cumpăi âmhi-o in mic, o cu m p ără mai scump. Ca pi ta lu l lor c mic, a ju ng şi n u ­mai câteva con tur i ca să fie îm pă r ţ i t înt re muşter i i . Spre a pu t ea lucră şi mai depar te , ci sun t siliţi s ă se în fu nde in datori i . C a ­rnetele prea mar i le îngh i te tot câşt igul şi dacă ei nu mai po t să lucreze pe contur i .

noi îi părăs im. N u , pent rucă nu ne-ar veni la socotea lă marfa şi lucrul lor, ci pen t rucă n u mai pot să n e c r e d i t e z e . . .

Astfel vedem, că şi cei mai buni m e s e ­riaşi , din l ipsa spr i j inului nos t ru b inevoi ­tor, n u po t s ă îna in teze şi numai pu ţ ini po t să în f runte t oa te g re u t ă ţ i l e şi să se ridice la o s tare mai bună . In felul acesta cu g reu vom a j u n g e să în temeiem o c lasă mij locie avută şi puternică.

Şi unii şi alţii,, să cau te a de lă tu r â a- c es te nea junsuri şi mi l ioane le de coroane , cari poporul nos t ru Ie varsă în pu ng i le s t r ă in e , în vi i tor să cau te a le var să în pu ng i le f i i lor lor.

Domnii dela oraşe , ca şi cei de la sate, să lumineze şi în telul acesta p o p o ru l , ca m e r g â n d la oraşe să-şi cu m pe re ce le de l ipsă, să cumpere to t numai de la români . Să pă ră se asc ă şe t r i l e s t ră in i lo r , întocmai cum şi ei le pă răsesc pe ale români lor .

Am pus dege tu l pe r a n ă , ca văzând u-o cu toţ i i , să cău tăm a o vindeca.

Dela fnndaţluttta pentru ajutorarea ziariştilor români din Ungaria.

l îp i t rop ia adminis t ra t ivă a funda ţ iuni i pe n t ru a ju torarea ziar işt i lor noş t r i , ne face cuno scut , că averea funda ţ iona lă a c rescut in decursul lunilor Ianuar ie , F e b r u a r i e şi Mar t ie a le anului curen t cu u r m ă t o a r e l e s u m e :

I . I ) i n d i v i d e n d e d c a c ţ i l ( W . 1 8 8 ‘J - —

f o a ia p o p o r u l u i__________

I I . j, r e s c u m p ă r ă r l d c f c l l - c i t u r l a u i n c u r s :

it] prin „B ănui do nn’t-j;urnrt!u ( ’or 2 GHirUK

b) |irin „ A n lr lm n n “ n LM7 —CI „ xi.iri'lc iin:n<tre ., 700*!lO :i<;.37.2H

i i i . n 11 a d a u s c d c a b o n a m e n t e a uin c u r s :

a) prin r I/ibrrtatciv“ Cor.») „D rape lu l“ „ 200- -

0 „ „ f i i m ta Tnui(f.u „ :iuO-— 7:uT>r»

IV. Din c o n t r i b u i r i d i v e r s e ouI n c u r s :

" ) prin „Homfuiul* Cor. 4 0 0 -—dela tombola nnuluinou, Sibiul „ 2:î 7-7S

n lela .,Victoria“ Ar.vl . r.oo- -_ „ V u l tu ru l“ Sân-

miirtin n :;u-— .

r) „ -Ş incunn“ Şiimn _ 2 0 - -

/ ) „ X, IVtro:«cu, 0 c<>-Ic’t'i lipii vecin* n —

Tr.m -po it Cor. 222-78 G25.T8r>

m a re şi mai fa ln ic : un i rea tu tu ror ţ a r i l o r d i n t r e munţ i . N is t r u şi Mare in t r ’o s in gu ră şi puternică Domn ie . In cursul iernii t r i ­mişi dela Ho t in şi de la Iaşi venise la S n­o a v a ca să se închine Iui Bogdan şi să-l roage să pr imească a le fi Domn şi lor. Dela Codrcni ven ise C ă p i t a n u l Băneilă iar dela Lăpuşneni Bibi re, pe n t ru a încheia cu Bogdan l egă tu ra pr in care şi unii şi alţii se înda torau s ă dc ie a ju to r de săvârş i t şi grabnic aceluia a s u p r a căruia a r veni v reun duşman s trăin, ori ca re a r fi. In a se m ene împre jurare p o v ă ţu i r e a oş t i r i lo r era să fie a Iui Bogdan, cei lal ţ i l egâ nd u- sc să-I recu­noască de C ă p i t a n mai mare . G h e o r g h i ţ ă nu venise cu ei, căci el p r e g ă t e a tocmai a- tunce o năvă l i re împo t r iva Tă ta r i lo r .

Dela Bâr lad sos i se veş t i le cele mai t îmbucură toare. T â rz iu l şi cu C o ţo fa n ă nici

nu se a r ă ta se la a l e g e r i : T o m a Alimoş,. cu Ploscan şi ai săi fu se a leş i , cel d in tâ iu Voevod şi cel d e al do i lea şol tuz , cu învoi ­rea tu turor ce lo r de fa ţ ă . Se adever i se pe depl in că Ba sa rab nu voia să puie nici o

piedccă înf iinţăr ii une i domnii pu te rn ice în Moldova.

Toma Al imo ş bă n u ia că Târz iu l şi cu C o ţo fa n ă se d ă d u s e acuma în par tea U n g u ­rilor, dar lucrarea lor fi ind făcu tă cu m are taină , nu pu tu se să-şi spri j ine bănu ie l i l e pe fapte. De a ju to ru l Bâ r lă dcni lo r Bo g d an nu se mai puteâ îndoi .

Venise acum a vara şi toa tă lumea avea de furcă cu s i r i u su l , căc^ roadă ca în acel an ra r se mai văzuse .

D eoda tă se auzi veste că craiul La jos s ’o întors din I tal ia şi vine cu o a s te n e n u ­m ă r a t ă asup ra Moldovei , pen t r ucă s ă g o ­nească pe Bo gdan şi să aducă în locul lui pe Bale, căci Sas m ur ise in Bis tr i ţa Ia în ­ceputu l iernii.

îna in te ca Do m nia să fi avut v r em e să-l cheme la a rme, poporu l î n t r e g fu în picioare. Să r i r ă cu toţi i , cu mic cu mare , ca să ape re m o ş i a s t r ă m o ş a s c ă ca re , d e când era ocârinu ită cu d rep ta te , le pă rea şi mai dulce decât p â n ă a runce şi să p ă s t r e z e acel

Transport Cor. 1222‘78 6253-85g) dela un anonim B 470»__//) „ un alt anonim n 188*— i ) „ diverşi n 72*—

j ) n iui anonim 2 acţii„Ylădeasa“ Huedin „ 2 0 0 — 2152'7S

T o t a l C o r . 8 4 0 6 *6 1

Rezul t ă d a r că averea funda ţiuni i zia­r i ş t i lo r noş t r i a c rescut în pr imele trei luai ale anulu i cu s um a însemnată cîe coroane 8406.61. A d ă o g a t ă aceasta s u m ă Ia are- rea fu nda ţ iu n i i no a s t r e per 31 Decemvrie 1913 d e cor. 68 ,130 .36 rezul tă că astăzi cap i ta lul to ta l al funda ţiun ii e s te de cor. 76,536.97.

Ep i t r op ia adminis t ra t ivă ex p r i m ă pe 2- ceas ta cale recuno ş t i n ţ a sa tu t u r o r acelora car e şi-au d a t o bo lu l Ia sp o r i r e a fmjda- ţ iunii . In p r ima l inie acelora c a re şi-au r e s c u m p ă r a t fe l ici tă r i le de Anu l -nou în fo­losul fu nd a ţ iu n i i cu suma p re a f rumo2si d e cor. 3637.28 . Aduce Ia cunoş t in ţă ci

‘ din aceas tă s u m ă îm p re u n ă cu cea a res- c u m p ă r ă r i l o r d in anul p r ec e d e n t de cc:. 1646.50 a h o tă r î t să în fi inţeze u n fond se­p a r a t s ub num ir ea d e fondul felicitări!:.* r e s c u m p ă r a t e ca re e s t e astăzi d e coro’.:; 5283 .78 şi c a re fo n d va ur ma s ă se spo­rească în vi i tor . M u l ţ u m e ş te mai de pj r t z ia relor n o a s t r e cari au ape la t la abc-nai. lor să facă câ te un m ode s t a d a u s şi pez:.*; fuiufa ţ iunea ziar iş t i lor , ad au se din cari s> adun a t cor. 700.90. M u l ţ u m e ş t e in sil-;:: soc ie tă ţi i „ Ş o im i i " din Sibiiu car i 1-211 da t veni tul tombo le i de Anul -nou ; tot ik- me nea bănc i lo r c on t r ib ue n tc in frunte ~ „Vic tor ia" din Arad şi ace lor t rei nurr.- moşi anonimi cari încă au d o n a t sume ti­stul d e in i m o a s e . R o a g ă publ icul rorrur.r:: să o îm p ă r t ă ş e a s c ă şi pe vi i tor d e spn;;.~ săti m ăr in im os şi în special p e oar.;cr.. noş t r i cu d a r e de m â n ă să-i facă contr. 'b'- ' cât mai îns emnate .

Cu aceas ta ocazie l îp i t rop ia athuinis-i- t ivă a t r a g e a te n ţ i u n e a b i n e v o i t o r i l o r r.v- ş t i lo r noş tr i as up ra ana le l or pu b l i ca tc de curând cu privire Ia d e s v o l t a r c a iur^- ţiunii n o a s t r e pe anul 1913 şi a d u c c h c.-■ no ş t i n ţ ă că le pu ne ori şi cui Ia di spentr în m o d /fratui t . Ce re r i le p e n t n i anale se adreseze la secreta riatul funda ţ i :^ : ; Sibiiu.

Sibiiu, la 1/14 Apr i l i e 1914.lipiiropia admir.is'.rs: ■

Nr. 15

j bun n e p r e u ţ i t : un D om n vr cdni c , drer: î a i d u r e r e d e ţa ră. *

R ă p c g i u n c a cu care U n g u r i i navî.:"- a su p ra Moldovei fii u imi toare . D e a h e ;i

i auzise ves te d e s p r e în toarcerea Craiul - : >j de sp re p re g ă t i r i l e lui , de a b i e a v u s e S-v! dan vreme să-şi a d u n e oş t i l e şi s ă\ scrisori ce râ nd a j u t o a r e dela Român::; pe îm pr e ju r imi , câ nd se auzi, în a c e u a -I c ă s t r ă j i l e u n g u r e ş t i s ’au c io c n i t cuj t e le Iui Mil iu la G â r l a B a b e i , c ă c*c'‘j t i re se a p r o p i e d e t r e c ă to a re a Pr isăcan: . - ■ J i a r a l t a s t ă l a Bre ţcu , g a t a s ă n ă v â l e ^: pe Oituz .j LXII (62) .

i C a v a l e r u l C ă i n ţ i i .

j C ând Mihu du se pe I le ana d e h F-1’ ; căciuni l a P o i a n ă , el avu gr i j ă , p e ^n-'- | s’o p r e g ă t e a s c ă Ia jalnica p r iv e l i ş t e care

’n f ă ţ o ş ă îna in tea ochi lor ei. I n t r ’o c a i i ţă­r ăneasc ă , u n a d in ce le pu ţ i n e c ru ţa t e foc, ea găs i pe tatăl ei în n e p u t i n ţ ă ^ 1 mişca nici m â n ă nici p ic ior ; k n e a z u ! r.-"-

NTr. 16 FOAIA POPORULUI Pag. 5

Dela fraţii înstrăinaţi.t :Spicuiri din scrisorile fraţilor duşi Ia

America.C o n t in u ă m cu spicuir i le din scr isor i a-

;mericane şi de prin a l te păr ţ i . T o t o d a t ă rugăm p e ceti tori a u rmăr i aces te scri sori , din cari vor putea afla mu l te lucruri n o u a : aim ó du c şi ce fac f raţ i i noştri,, cari au nlecat în s t ră ină tate . Sunt to t scrisori p r i ­mite in t imp ul din urmă. D e acestea o să cai u r m e z e o seamă. D e oca m da tă le d ăm i?3 cum s u n t scrise, fă r ă nici o ob se rv a re 5n p a r t e a noastră. D a r , dupăce vom fi publicat pa r te a cea hiai m a r e din ele, voim î i ne o c u p ă m mai a m ă n u n ţ i t cu s tă r i le f r a ­ţilor d in Amer ica. Acolo t r ăesc azi p e s t e îW d e mi i de Români . C e lece ne scriu unii ■hii d in America ne îmbu cură mul t , d a r

şi o s e a m ă d e fap te , cari ne mâ hn esc gro- :ív. U n i i cîuc o viaţă d e s t r ă b ă l a t ă , iar alţ i i

ştiu d e c â t s ă se tot ce r te şi să provoace n;reu s cand a lu r i . Asup ra accs tor îm pre ju - -Jn vom reveni la u rmă, acum lă să m să

eze a l t e spicuiri din scr isor ile pr imi te .0

C l a r k s b u r g W . Va . , 5 Apr. 1911. Vă r o g pent ru un n u m ă r de p ro b ă , că

i :e>c s ă ab on ez „F oa ia P o p o r u lu i“ , da r «tiu cât să trimit . T o t o d a t ă voesc să o

->nez şi p e n t r u cei dc-acasă. — . . . . Lucru : ra c d c cărbuni . Acum s ’a porni t lucrul

po t r iv i t , dar mai încolo a re să fie iară? r:.î hi Amer ica . .Oamenii dela noi trec irü srrcu . Le cere să şt ie scrie şi ceti. Ar_~ ii p u n e şi tiare tic c a p : cei însura ţ i• i ' ! . ir i , cei ncînsuraţ i () dolari . Ba ii şi -.t'tîazA ca la că ta ne , ca să nu fie bolnavi .

■.-■;re m u l ţ i ii t r imit înapoi . V.i salut ~. ' ,:ta s t i m a : Andrciit Hárman din Voi-

kr.n mici (comit . F ă g ă r a ş ) .•

I n d i a n a H a r b o r Ind., I I Mar t ie 1911.-----Vă r o p dela pr imirea scrisorii a-

ş.i-nii t r imi teţ i foaia acasă. P e s te a zi le, dacă îmi a ju tă Dumnezeu , plec E u r o p a . In că lă tor ia mea o să dau şi

M U Sib i iu , voind1 să vă vi / i tez. Cât pen t ru ;!i:c::Ie d e aici , lucrăr i le m e r g foar te slab.

lu rnc e fă ră lucru. Vă salut cu dra- : f r ă ţ e a s c ă : lacob Imscu din P a lo ş ,' : —' i t a t n i Târnavn-mare . (O duioasă poe-

t r im isă d e o d a tă cu sc r i soarea de sus, ţ r’-bücárn la al t loc al foii. Ridac(ia).

Newark Ohio, 15 Mart ie 1914.Ce face unirea? In cele u rm ătoar e

doresc a Vă scrie pu ţ in ce facem pe aici.Noi consă ten i i din comuna Geoagiu l d e

j sus (comi ta tul Aiba-Iu lia ) ne-am înt run i t j anul t recut , în ziua de 16 Septemvrie , pen- j t ru a în fi inţa o bancă să tească. Ne-am a- j d u n a t a i totul p e s t e 80 de consă ten i , cari | du pă o d e s b a t e r e lu n g ă şi am ă n u n ţ i tă , am | h o tă r î t cu m a jo r i t a t e de votur i , ca să în ­

f i in ţăm o bancă să te a scă cu cuote (acţii) de câte 25 cor oane una. T o t o d a t ă am ales ca func ţ ionar i p e cei mai cinsti ţ i şi mai buni p ropr ie ta r i d i n t r e no i : pe Vasilie Bota ca preşed in te , P e t r u Oniciu vice-preşedinte, Sofron Beldean , cassar, Ioan Te cşa secretar ,

j i a r T e o d o r Sârb şi Ioan Albu Iui Gl igor! ca controlori .ij S ’a u rm a t apoi la înscrierea membr i lor j şi p lă t i rea acţ i i lor . In a d u n a re am hotăr î t j şi aceea, ca bani i s ă se îm p ru m u te numai j în t re m em br i , ca as t fe l ei să-şi po a tă scu­

tura jugul d e p e Ia a l te bănci de-acasă,I ’ iar p rocen te le sa n e ră m â n ă to t nouă şi j nu Ia câţi s t ră in i . Cu totul s ’au înscris | 50 membr i , de la cari s ’au încassat 2000

coroane , care su m ă s ’a şi împ ăr ţ i t înda tă int re unii membr i . • ; ■

: Scopul în f i in ţă r i i băncii noast re este,* ca tic aci încolo să nu mai t reacă moşi i le j noas t re în m âna s t r ă in u lu i , şi pentru a ne | pu tea lărgi p ăd u r i le şi pă şu na tu l , a putea ! scoa te p ă m â n t şi din mâni le s t răini lor etc.! D o a r pe aceş tia (iestul i-au îndopat şi um-i p lu t părinţ i i noş t r i , ca acum să ne poată

înghi ţ i d r ep tu r i le n o a s t r e naţ ionale. Fi acum trăesc b ine şi cu bur ta marc, iar noi poporu l de jo s su nt em siliţi să luăm t o ­iagul .şi să e m ig ră m care unde putem trai in lumea mare , la Amer ica sau in a l te părţ i .

Dar , deşi s un te m d e p a r t e de căminu- ri le noas t re pă r in t e ş t i , noi tot ne gândim cum am putea s ă ne ap ă ră m ve t re le s t r ă ­moşeş ti şi m o ş io a r e le noastre. I)c aceea vom luptă din r ă s p u t e r i , ca banca noa s t r ă să c rească cât se poa te de tare. Dc a ltcum din S ep te m vr i e şi pâ nă acum a c rescu t p e ­s t e 3000 cor. , i a r in S Mar t ie u. c. am lua t ho t ă r i r c , c ă : f iecare m em br u să fie ob l i g a t a-şi înoi acţ i i l e dc douăor i pe an cu cea mai mi că s um ă tic 25 cor., iar care poa t e a i 50, 75, 100 cor. sau şi mai mult .

La toţi memb r i i Ie t resal tă in ima de bucurie, v ă z â n d că din zi in zi munca n o a ­s t r ă aduce ro a d e tot mai bune , iar în caz

de l i p să o a m e n i i au un de să împrumute* P e v i i t o r a v e m s p e r a n ţ ă , . c ă nici u n con ­s ă t e a n de-ai n o ş t r i , — din cei 150; câţ i s u n ­te m aici , — n u va l ips i dint re mem br i i î n ­soţ i r i i n o a s t r e . As t fe l în t imp de t re i sau p a t r u an i b a n c a v a c reş te la zeci dle mi i c o ro a n e , p r i n car i fee va as igura u n t r a i « mai b u n a t â t p e n t r u noi c â t şi p e n t r u vi-, t ele n o a s t r e a le p o por u lu i d e jos.

T o t în a d u n a r e a de la 8 M a r t i e s ,a h o ­tă r î t , c ă a tunc i , c â n d cel pu ţ in 6 m e m b r i cu ca r a c te r b u n s e vor întoarce a c a s ă , săi ducă cu ei ş i banca în pa tr ia veche , undei s ă n e o r g a n i z ă m ş i mai bine , c e r â n d şi s fa tur i le Asoc i a ţ i un i i din Sibiiu. In c o m u n a n o a s t r ă m a i s u n t şi a l t e tovărăş i i , i a r la: v r em e le vo m lini p e to a t e la o l a l tă , cal as tfe l cu a t â t m a i b i n e să. n e întă rim. De: a l t m in t r e le a în c o m u n a avem p r e o t ş i î n ­v ă ţ ă t o r harn ic . Se lucră în u n i r e şi f r ă ­ţ i e ta te , cum zice p o e t u l : „Unde- i u n u l nu- i p u t e r e , la nevoi ş i Ia d u r e r e ; U n d e - s1 doi pu t e r e a c r e ş t e şi duşmanul nu s p o r e ş t e “ . Vă s a l u t cu t o a t ă s t im a : Teodor F. Sâr& azi în N e w a r k Ohio . . i

jîf, **—1 1 * l * i I •i*'iGary Ind., 17/30 Mar t ie T 9 i l.;

. . . V ă r o g a-mi t r imite Foaia în bun ăl r e g u lă şi mai depar te . încolo nu prea ani! ce vă mai scrie, fă ră că m erg lucrăr i le to t mai înce t , ade c ă tot cum au mers pâ nă a- cum. C u ace a s t a Vă sa lu t : /V/V. N .F ara .

•

Universal Pa., 9 Apr i l ie 1914.Pr i n o fer ici tă în tâmplare mi-a t r ecu t

prin m â n ă „ F o a i a Po p o ru lu i “ , d c carc n u m ’am p u t u t t icsi ipî până ce rând dc r â n d am so r b i t cu m ul t ncsa ţiu cuvânt (ie c u ­vânt . — M ’am s imţ i t adânc, fericit la c e t i r ea a r t ico lu lu i „ D o m n u l notar '* şi am în ţe le s , c ă se a f lă d e v ân za re Ia D-Voast ră. In a l ă ­t u r a re vă t r im i t ban i în (folari am er ican i pe n t r u F o a i e şi „ D o m n u l n o t a r " , . . . A v e m şi noi t a le n t e l e noa s t r e pe aici, cari pofl deosebi b in e le dc rău sau vice-versa, M runt s i g u r că reprezentarea acelei piesei va să d i in in imi le tu turo r ( înţe lege în A m e ­rica) s im ţu l n a ţ io na l , îi va face să dev in ă1 fii vrednici neam ul u i românesc şi să u r a s c ă tot ce e s t r ă in . Cu toa tă s t im a : George Ar. Popa. ( D o r i n ţ a fratelui nos tru n ’am pu­tut-o îm p l i n i , f i ind car tea deja confi şcată. D a r i-am scri s s ă se adreseze Ia Editura) „ F l a c ă r a “ în Bucureşt i ) .

'•“ a r e g r e u izbutea s ă ros tească c râmpe ie •icuvinte. M arc fii j alea Ilenei , căci ea iu ­ti r . j l t p e p ă r in te l e e i ; nu mai avii decâ t o

‘•*r jrâ g r i j ă , o s in gu ră d o r i n ţ ă : să-i în- - ’•. t iscă p e cât ii era cu pu t i n ţ ă zilele cele •t -.c- u r m a , să-i al ine su fe r in ţe le şi să ' c - ' j u r e c u iubi re pa tu l lui de durere.

In a s e m e n e a îm pre ju ră r i nu era de la să vâ r ş i r ea că să to r i i i : Mihu t r ebui

a h o t ă r a s c ă s ’a ş t e p t e ca cerul să facă : - . inune s a u ca kneazul să-şi deie sfârşi tul , •'ioui s ă s e m u l ţu m e a sc ă să vie numai din '<ii In c â n d să-şi u m p l e ochii cu pr ivirea

şi sa -ş i de sm ie rd e urechi le cu auzul î-irj-ui ei.

Pr in î ng r i j i r i l e va tama nul u i , cu r tea - i z u l u i fix acoper i tă d e cu to a m n ă şi se

i c â t e v a odă i în ca re bo lnavul p u tu \ < a m u t e . In pr im ăvară în să , a tâ t casa j

h c a p e r i l e d e pe î m p r e j u r câ t şi sa tu l j his.se î n f ă ţ o ş a r e a d e od in io a ră , , n um a i j

k n e a z u l u i r ă m ă s e s e neschimbată . j

.VWe f u spa im a Ilenei c â n d văzu pe < i t u s o s i n d în t r ’o s ea ră , p e n e a ş t e p ta te j

şi vest ind-o că a veni t numai pe un cias, s ’o îm b ră ţo şe z e şi să plece pe u r m ă Ia gra-

. n i ţ ă , sp re a d a . p i e p t a i furtuna ca re se des- lăn ţu iâ a s u p r a ţăr i i . Cu o groază n esp us ă

; şi cu un d o r n e m ă r g i n i t ascultă ea, d u p ă ! plecarea lui, t r op o tu l din ce în ce mai slab | al copi te lor calului său.! Mihu avu c ins tea să poarte cea d in tâ iu| lu p t ă pent ru a p ă r a r e a Moldovei. D o u ă mii j de prăş t inaş i şi de arcaşi din Dalm aţ ia tre- j cuse Bist ri ţ a din sus de Gâr la Bâbei , sp re | a apuca pe Români în coaste. Niş te ciobanii români din M a r a m u r e ş a le rgară şi dă d u ră | de veste Iui M ihu care se afla la G â r la Ba- | be i cu vr’o d o u ă mii de oameni. Luând o1 mie cu dânsul , el a ţ inu calea Dalmaţ ian i lor

şi, lovindu-i f ă r ă de veste, îi nimici cu de­săvârşi re. A d o u a zi sos i însuşi Bogdan cu zece mii d e oameni . Şase mii păzeau la M ă g u r a Calu lu i u n d e din porunca lui Mihu se făcuse n i ş t e ad evăra te ce tă ţ i , a l ­că tu i te din copaci tăieţ i . Ştefan Stroici cu al ţ i zece mii d e oşten i era t rimis la P r i s l - cani sp re a p ă r a r e a t recătoare i de acolo fi

a văii Bis t r i ţ e i , i ar Oituzul era păz i t d a două mii de oa m en i domneş t i şi de ţ ă r a n i i st r inşi de p c Oi tuz , Tr o t uş şi Ta s l ă u .

In f a ţa oş t i i lui Bogdan se a f l a î n s u ş i Cra iu l cu p e s t e patru-zeci de mii d e oa-< m e n i ; douăzec i d e mii de Ungur i v e n e a u împot r iva Iui Stroici , a lţ i zece mii n ă v ă l e a u pe la Breţcu.

în ce rcă r i l e U n g u r i lo r să p ă t r u n d ă îof pa r te a d e su s a văii Bistri ţei r ă m ase ră d in ­tâiu z a d a rn i c e şi f u r ă resp inse cu p ie r d e r i a t â t la G â r l a Babei câ t şi la M ă g u r a Ca-^ lului. O d a t ă cu aces te izbânzi sosi vesteai n e a ş t e p t a t ă c ă o a s t e a un gurească c a re p ă ­t ru n s e s e în v a l e a Oi tuzulu i fusese lov i tă d e Rom âni f ă r ă v es te , sub M ăghe ruş şi c ă pu-* ţ ini d in n ă v ă l i t o r i i zbuti se să scape. Ini-s mi le R o m â n i l o r c rescură .

D a r c h i a r a do ua zi veni ş t i re că m a i m u l t e mii d e U n g u r i t recuse pr in m u n ţ i i M a ra m u re şu lu i şi e r a u g a t a s ă s e s c o b o a r e în va lea M o l d o v e i ; t o t o d a t ă s e a f lă că a l t e cete d e U n g u r i p ă t r u n s e s e în ţ a r ă pr in p a - răul N e a g r a , î n t r e munţii, Că l im anu l şi Piq-< t re le Roşii , (Va u r m a ) . ,

*r>!A' TOPORUL U? *s’r* 16Pag; 6

Hamborn ( G e r m a n i a ) 8 Apr i l ie 1914.. . . . D u p ă s e r b ă t o r i vă t r imi t p re ţul

abo na m e n tu lu i . — C u ac eas t ă ocazie vă d'au şi eu d e ştire,, c ă p e aici încă este cami r ă u d e o a m e n i , ce vin acum. Sunt o m u l ­ţ i m e f ă r ă d e lucru. N e a v â n d ocupaţ ie n ’au nici u n d e să d o a r m ă . Unii dorm prin p o d u ­r i le ca se lor m ar i şi n ’au ce mâncâ. In t r ’un cana l de a p ă s ' a u a f l a t t rei cadavre şi n u ­mai d e pe p o r t s’au cunoscut, , că su n t R o ­mân i de-ai n o ş t r i . . . ( H a m b o r n şi Marx loh s u n t o r ă şe le în Germania , , p e und'e m e r g mul ţ i o am en i de-ai noştri, , cari lucră în bă i (mine) d e c ă r b u n i , d e fe r sau prin d i ­fe r i te fabrici . Redacţia.) C u to a tă s t i ­m a : Ilisie Vale.

E p a t o r i a ( R u s i a ) , 4 Mar t ie 1914.Ia tă aici vă t r im i t t rei ruble bani r u ­

seş t i , d in c a r e s ă socoti ţ i Foa ia pe o j u ­m ă t a t e d e an, i a r pe n t r u ce t rece să-mi tr imi te ţ i ceva c ă r ţ i l i t e r a tu r ă mai noua.. . .Vă foa r te m u l ţ u m e s c p e n t r u sch imbarea a- drese i la Foa ie , căci t a r e rău îmi părea , f i ind învă ţa t să_ ce te sc „ F o a i a P o p o r u l u i “ . Da r nu v ’am p u t u t cta în d a t ă adresa , fii mi­cii în cele p a t r u luni d e z ile din urmă n ’am fost nici m ăca r o lu nă s ta to rn i c în t r ’un loc. D u p ă n u n cred, ş t i ţ i şi D-Voast ră, că noi sun tem economi d e oi şi p lecând din Basa­rabia până aici in Tavr icesohi Ciubenie am mers 28 tic zile n u m a i pc drum. D esp re al tele, m u l ţ u m i m Iui D u m nezeu . Aici este cu mult mai b in e ca în Basarab ia şi sun tem eu mult n n i l iber i ca în , ,P a t r i a “ noast ră , locurile s u n t , mai largi pe n t ru oi. Cai o a ­menii t răim b ine , ei ne nu m e le pe noi Moldoveni şi ş l ic ca su ntem dc o lege cu ci. Ceva g r e u nc-a fost la început , până c â n d nc-am de p r in s p u ţ in cu l imba rusca- | scă. Ce e drep t , unii din tovarăşi i mei ştiu foarte b ine ruseş te , d a r eu ncmai fiind pc a i c i . p â n ă a n im . n' .mi ştiuf, acum im a m ' a m . depr ins . Pr in p ă r ţ i l e acestea inca . sun t mai m u l te n a ţ io n a l i t ă ţ i . Or icum, dar suntem şi ne s im ţ i m (ti mult mai l i b c n . : ca în Ungar ia . Fu, d im p r e u n ă cu tovarăşi i , I sun tem din c o m u n a Vale, l ângă Sălişte. j Foaia o nr i ineî ' : r e g u l a t şi sunt mulfimist ( * * * de toa te . Vă d o r e ş t e sp o r şi îna intare al D-Voas tra a b o n a t : /nn/t Ştirimin.

•

L i n c o l n (A n g l i a ) , 7 April ie 1 0 1 ! . j

Serbă tor i vese le dorini Ia toţi colabo- i ratori i acestei p r e ţu i t e foi, p r e m n şi spor ‘ la munca ce o d e p u n pent ru înaintarea po- jporului român. — ___ Suntem încântaţ i dereuşi ta dini G o g a , făcând prin piesa Dom- nici-Salc sa d e ş t e p t e in inima fiecărui R o ­mân cât mai m ul ta d r a g o s te şi iubire de neam. De ademenea şi fraţi i din Regat vor avea mai m u l t ă ideie de sp re soar ta f raţ i lo r din Ardea l , cari l up tă înf lăcăra ţ i pen tru câş t igarea d r e p t u r i l o r na ţ iona le. DIui G og a ii t r im i t e m din par te -ne ciildu-

' roase fel ici tăr i şi îi do r im spo r in toa te lucrări le sale. — Din ce t r cce pes te a b o n a ­ment , să ne t r im i t e ţ i d o u ă căl indare , iar restul îl dă m i m la fo nd u l dlui T o rd ăş i anu ,

' ca a ju tor ucenic i lo r ap l ic a ţ i la meser i i . R ă ­m â n â n d cu to t r e sp ec tu l Vă sa lu t ăm T. Şarpe şi Al. Filipcscu, mehanici . (Su n t doi

' t ineri cu şcoa lă şi cu n o ş t i n ţe super ioare.Ei sun t c e t ă ţ e n i d in R o m â n ia , t r imişi în s t r ă in ă ta te cu s t i p e n d i i d e la s ta t şi reco- - mandaţ i i spec ia le , s p r e a se perfec ţ iona în tehnica d i f e r i te lo r maşin i . Acum doi ani au lucra t câ t eva luni şi în t r ’o fabr ică din

' Sibi iu, apoi au t r ecu t l a Viena, iar de acolo ' în Anglia. P e t i m p u l mobi l izări i au aler-

a a t în p a t r i e . . . D i f p e câmpii le Bulgar ie i j încă ne-au scris. D u p ă demobil izare au plecat din nou în s t r ă in ă t a t e spr e a se per fec ţ io na . . ' . I ată pi lda s t r ă d u i to a re a u n o r t ineri în e ta te a pr oap e de 30 a n i . . .Din aceşt ia se va şi a lege ceva la \ r e m e .E drep t , că ei s e bucură de spr i j inul s ja- tului român, întocmai cum Ia noi încu se bucu ră mii de t iner i , cari sunt azi prin Germa nia şi a lte ţ ă r i . Deosebi rea e însă m a r e : România a j u t ă pe toţ i fiii pat riei , pe când la noi nu ş t im ce st ipendii de s tat s ’a r fi d'at ş i la careva t iner i români dela tehnică,, meser iaşi sau comerc ianţ i . Şi se dau milioane in fiecare an din ministerul de corner cin. E un punct acesta,, as up ra căruia a t ragem deosebi ta a ten ţ ie a c o n d u ­că tor i lo r noştri , cari au pur ta t consfă tu i r i l e de pace. Redacţia).

Aviz. La în t rebarea fratelui D um i t r u Suciu din Buenos Aeres , pen t ru im cantor , ca re să mea rgă acolo, am pr imi t o s eamă de scrisori dela oameni , ce a r dor i să se ducă. Aces tora le-am da t adresa cerută . Cre dem insă, că nu mai e de l ipsa acum a se face înt rebare şi de alţii, f i ind vorba numai dc o singurii persoanei, care a r p u - ti'â merge.

am in tirea Iui loan Rusu-Şirianu.

D u p ă c u m s e v e s t e ş t e , c o m i t e t u l p e n ­

t ru r i d i c a r e a un u i b u s t l u p t ă t o r u l u i n a ţ i o ­n a l io; in R u s u - Ş i r i a n u , f o s t d e p u t a t d i e t a l

în c a m e r a u n g a r i i , fos t r e d a c t o r la „ t r i ­b u n a “ v e c h e din S ib i i u şi la „ F o a i a P o p o ­r u l u i “ , f o s t d i r e c t o r al z i a r u lu i „ T r i b u n a “ d in A r a d , f o s t s e c r e t a r g e n e r a l a l c o m i t e ­

t u lu i n a ţ i o n a l l o m â u în t i m p u l M e m o r a n ­d u lu i , t"os| m e m b r i i f u n d a t o r al ,,! i g e i C u l ­t u r a l e “ , f o s t m e m b i t i iu d i f e r i t e c o r p o r a - j

ţ i u u i b i s e r i c e ş t i - ş c o l a r e şi c u l t u r a l e e tc . , in- '■

v i t ă toăt . i 1 u m a r o m â n e a -a la s e r b ă r i i c i

i n a u g u r ă r i i m o n u m e n t u l u i , ca r i v o r a v e a l oc iu c o m u n a Ş i r i a ( c o m i t a t u l A r a d ) in z i u a j

de 3 Alni t i n . ( 2 0 A p r i l i e v . ) l ‘M-1. jP r o g r a m u l s e r b ă r i l o r e u r m ă t o r u l : 1. j

I.a <>ra (! a. m . l i t u r g h i e fes t iv i i î m p r e u n a t ă j

cu parasi . - is in b i s e r i c a o r i o d o N ă r o m a n ă 1 (iiu S i r i a . - - 2 . C u v â n t d e i n a u g u r a r e r o s t i t i d e d e p u t a t u l d i e t a l al S i r i e i , dl Dr. Sicjan j

I ' o n . .... 1. Sf inţ i rea bustulu i. - - I. D is ­curs festiv roşi i i dc dl Ya.<i!c (io /d i5, dircc- , torul ziarului „ R o m â n u l “ din Arad. — 5. ; Alte eventua le di scursuri . — 6 . La ora j l ' / j masă comu nă . |

Persoane le , cari doresc să ia p a r t e la se rbări şi la m asa co m un ă , sun t invi ta te a-şi anunţă par t ic iparea p â n ă în 29 Apr il ieII. cîltii Dr. \ T. H o t ă r a u , caud. de adv. in Şiria (Vi!ago?, eoni i ' . A ra d) . — P e n t r u e x e ­cutarea prog ra m ulu i dc mai sus s ’a a les un comi tet c o n s t ă t ă t o r din d o m n i i : Dr . Iacob Ho tă rau , M. Lucuţa, A. Secula, Dr. E. Monţ ia si Dr. A. Boţ ioc. — Co m i te tu l p e n ­tru pr imirea şi incvar t i ra rea o a s p e ţ i l o r şi pen t ru a r a n ja r ea eventualului co nc er t şi pen t ru p e t r ece re e : Dr . A. Popovici , R. Bogoevici , Dr . N. H o t ă r a n , M. P l e ş şi G. Moldovan.

Inscripţ ia pe m o n u m e n t e u r m ă t o a r e a : Ioan Rusu-Şi r ianu 1864— 1909, — „ Ţ ă ra n i i români recunoscă tor i aceluia, care pr in scri­sul şi graiul său i-a d e ş t ep ta t la conş t i i n ţ a na ţ iona lă .“

După ş t ir i l e d a te p â n ă acum, foa r te mulţ i d in t re cunoscuţ i i ră po sa tu lu i şi-au a- nun ţa t par t ic ipa rea Ia aceas tă se rbă toa re .

Vor veni apoi mai mul ţ i reprezentanţ i dela d ife r i te soc ie tă ţ i şi gaze te din Bucureşti. De a se m e n e a nu ne îndoim, că în t reagă ţă­r ă n i m e a - r o m â n e a s c ă din jurul Şiriei va lua par te la s e r b ă to r i r e a aceluia, ca re atât 'de mul t a lu p ta t a i condeiul pen t ru luminarea şi în a in ta rea ei.

Ştiri diferite.A r h i e r e i i b i s e r i c e i g r e c o - c a t o l i c e se

în t runesc pe ziua d e 25 Apr i l ie n. la o con fe re n ţă în Blaj. Din acest p ri le j v:r discută a su p ra d ife r i te lor chest iuni , c;ri privesc bi se r ica noas t r ă greco-catolică.

*

D e s p r e u n c o n g r e s al n a ţ i o n a l i t ă ţ i ­lo r , care să se ţ ină în B udapes ta se be ş te foa r t e m u l t în t impul din ur ină . 1 dtlî a fost d i s cu t a tă în am ă n u n te de ziarul s tru „G a z e t a Trans i lvani e i“ din Braşov. D: asemenea scriu m u l t e în aceas tă chest : t îi z iarele ung ur eş t i . Conduc erea par tid-.!-:: nost ru 11’a d a t insă, până acum nici o li- mur i re în cauză, fie că se p l ă n u e ş t e s i - : . -: ţ inerea unui astfel dc congres . Şi b:r.e ir fi să sc ţ ină , do pildii tocmai a cum pe ci-; se în t runesc de le ga ţ iu n i ie în Budapts' .- .

•

P r o c e s u l d e l a S ă t m a r . Joi se sn . bînche ie rea ziarului nos tru, p r im im î ’-.’:' că azi îna in te tic amcaz i s’a înc epu t t erea procesului cont ra p ă r in te lu i V.--. şianu şi a ce lor ' i rî do ţă ran i . C e l e ascul ta t p ă r in t e l e Murcş iami . St:r.: faţă foa r te mul ţ i d int re c on du că to r i i r : -" politici, p recum şi n n i mulţ i ziars?::

i România etc.| •

! Ţ a r u l R u s i e i l a B u c u r e ş t i . S c sx:--- 1 ştirea, ca Ţ a ru l Rusiei a re tic R .md si ' |

z i te /e pe Regeio Caro l la Bucuroşi : ;-i Sinaia. Iu vederea acestei vizi te s ’a ir;;:', r enovarea [. .datului min is t ru lu i rusesc Bucureşt i .

S t ă r i l e î n A l b a n i a mi so •'Noul stat e m ereu a m e n in ţ a t l a S u d Of roţi (Grec i ) , !a Vest do Sârb i şi li de Mui i tcucgr ini .

C o n f l i c t î n t r e S t a t c l e - L n i t e 1 M c x i c o . 111 u r m a mai m u l t o r nointe.:." int re aces te d o u ă ţari , a r m a t a S:a:: l ' n i t e d in Amer ica a fost m ob i l iz a tă . rea răsboiului intre S t a t e le - U n i t e si e foa r te uş o r cu pu t in ţă . M e x ic o e • mai micii in vec ină ta tea S t a t e l o r - l r.;‘~

'întâlnire de miniştri în Abazia.

— Vezi ch ipul pe p a g i n a 7. —In n u m ă r u l t recu t am a m i n t i t . ca -i -

Apr i l i e 11. min is t ru l de e x t e r n e al rr. '- hiei no a s t re s ’a întâ ln i t în A b a z ia cu r s t ra i d e ex te rn e al Italiei . S c o p u l înt reveder i a fost d i scu ta rea m a i r.~- chest i i pol i t ice, cari p r ivesc m o n a r h i > Italia. C o n s fă tu i r i l e m in i ş t r i l o r , car. fos t înso ţ i ţ i d e mai m u l ţ i funcţ ionar. , 7 ţ i n u t d e Mercur i în 15 p â n ă Luni i* • Apr i l i e n. Ştiri a m ă n u n ţ i t e a s u p r a tf>- d e s b ă t u t e n u s’au prea dat , d a r s ' a pur o ş t i re o f ic ioasă , pr in care se face ' -• scut , că in t re I tal ia şi A u s t r o - U n g ^ r i a ?- cele mai b u n e le gă tu r i , a t â t cu pr iv i i s tă r i le d in Balcani , cât şi în a l t e chesrc. >• litice. (Chi pu l no s t ru d e p e p a g i r a ^ a ra tă pe cei doi mi n iş t r i , d u p ă o p r e u ~ : în t r ’un p a r c din Abaz ia ) .

Nr. 16 FOAIA POPORULUI Pag. 7 '

Sfatul lui Danciu.— Anecdotă. —

Danciu l ciurariu! d e sub coasta, S e d u s e în m ăce lă r ie Şi aduc e azi, b a mâine,C ă r a i ţ ă pe dator ie .

Al acel a ru l , om d e t reabă .Ii d ă azi şi îi dă m â n e ,I a r da tor ia făcu tăT o t m e re u pe — uşă -o scrie.

— „ M ă i Ţ i g a n e " — zice-odaiă M ă c e l a r u l om d e t reabă , U i t â n d u - s e sus p e u ş ă C u f rum os ul mi*l î n t r e a b ă :

„Apoi spune-mi, măi ciurare,C a r n e a a s ta nep lă t i t ă Până. c â n d s ' o ţ in p e uşă Că- i d e - o v re m e îm p l i n i t ă ? “

— „ D ’apoi t î ragă , a ldu i te" ,Ii zise c io a ra n ’apoi,„ C r e d c ă v a fi împuţ i tă ,Şi-ţi zic s ’o ţ ipi pe g u n o i !“

Bistriţa. Theodor A. Bogdan

Poezii poporale.Din America.Dor de patrie.

Pare-mi b in e c ’am scăpa t ,Din fabrici n e v ă t ă m a t ;

Acu01 plec 9p re sa tu l meu»In care m ’a m n ă s c u t eu. .Sa tu le , sătuţule ,^ ;C e mai faci d r ă g u ţ u l e ?C ă de c â n d . n u te-am văzut ,AUiltă vr em e a t r e c u t ;D e c â n d am p leca t din t ine,M ul t e am p ă ţ i t în lume.Or i c in e s’a r s t r ă in a .La toţ i le vine-a c â n t a :T o a t e p lu gu r i le u m b l ă , jNumai al m eu s tă la u m b r ă , , ; j S tă sub şop şi r ug in eş t e , ; !Iar og o ru ’n ţ e l eneş te . î

Ind iana H a r b o r Iacob Lascu,,Ind, • din Pa loş . .

; ; - l -i4 -

• . - : > j f

Întâlnire de miniştri în Âbazia.(Vezi ce le sc r i s e pe pagina 6.)

San Giuliano,in ini s tni l de ex t e rn e al Italiei.

Contele Berchtold,ministrul de ex te rne al Aus t ro-Ungar ie i .

: t . - a

Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. 16

Sibi iu, 23 Apr i l ie n.

Spre ştire. D in cauza s f in te lor se rbă- i o r i a le învie ri i , n u m ă r u l de faţă, a l foii î iu s’a expecfat Joi d u p ă ameazi , ci numai Vineri . -

Maiestatea Sa Monarhul se a f lă de câ tva t imp cam bo lnav . S’a fos t răc i t mai n a in t e , i a r în t imp ul d in u r m ă a c ă p ă t a t şi fe rb in te l i mai mici. D e p re ze nt , dup ăcum s p u n u l t i me le ş t i r i , se a f lă mai bine, iar în decursu l Junei lui M a iu se duce Ia Mira- m a r e l â n g ă T r i e s t ( u n d e e o c l imă mai b u n ă ica îii Viena) . As t fe l f i ind, Maies ta tea Sa s ’a lă s a t d e g â n d u l s ă v ină la Budapes ta p e sfârşi tu l aceste i luni , c â n d se deschid de lega ţ iun i le . M a i e s ta te a Sa Va t r imi te pe Arhiduce le Franc isc F e rd in a n d , m o ş t e n i t o ­rul d e t ron , ca să- l re p rez in te la desch i ­derea de legnt iun i lor .

Conferenfele dela „Asociaţiune“ în Sibiiu sunt p e s fâ rş i te . A n i m , Ia D u m i ­neca Tomi i , se t i n e u l t im a co n fe re n ţă . Va .vorbi dl p r of e so r u n i v e r s i t a r în Bucureşt i Sirnion Mehedinţi d e s p r e „C u l t u r a r o m â ­n e a s c ă în veacul al 19-lea“ . Publ icul r o ­m â n e sc e ruga t a luâ p a r t e în n u m ă r cât mai m a re la aceas tă in t e r e s a n t ă confe ren ţ ă . Ta x a de in t ra re e benevoli i . Venitul c d e ­s t ina t pen t ru fondul ziar iş t i lor . C on fe ren ţ ă s e va ţ inea dela 7 — S' /o seara in sala M u ­zeului Asociaţ iunii .

f D r . l o a n I v n n , u n t i n ă r candida t de advocat din Sred iş t ca mică , l â ng ă Vârşcţ , a ră p o sa t in 3 Apr i l i e a. c. Nu l’am cu n o ­scut persona l , d a r aveam o deoseb i tă plă - ccre a-i ceti sc r i sor i le , cari totdeauna ne aduceau diferite veşti dc pr in Bănat . R ă p o ­satul a fost un fiu să ra c de ţă ran . A î n ­vă ţ a t cum a putu t , cât u m b lâ n d 1 Ia scoală, cât acasă privat. N ă s c u t î n t r ’un sa t să rac şi făcând însuşi p a r t e d i n t r e t ineri i l ipsi ţ i , el mai b ine ii î n ţe le g e a p e toţ i cei din jurul său. In t impul din urmii suferiâ de o boa lă , de care p u ţ i n ă n ă d e j d e de scăpare aveâ. D a r a i toa te aces tea se cuge t a m e re u : cum ar pu te a să co n t r ib u e şi el Ia luminarea şi în a in t a r ea bun i lo r ţ ă ran i din c o m u n ă ? A st ­fel c u g e tâ n d s ' a pus şi i-a îndemnat să-şi aboneze foi. I n i r ’o sc r i soare ne spunea : „Aceşti 9 oam en i se ro a g ă prin mine să cape te foaia m ă c a r 3 luni în c red in ţă , a- t u n d vine cuicsul tfc vic-clirictiI, îl vând şi apoi plătesc, i a r ca re n ’are eline să n ă i ­meş te ca a rga t şi va face bani . Sunt oameni cinst i ţ i , de t reabă , d e n ’aş aveâ încredere în ci, nu m ’aş fi p r ins să Ie ajut . Muncesc cu toa tă pu te rea , s ă a j u t o r a r ă sp ândi l u ­mina în popor . C u a s ta nu m ă l aud şi nici să nu scrieţi ca Ja u d ă Ia a d r e s a mea. (Acum, du p ă moar te , d e ce n ’am sc r ie ? Redacţia) D a r s t ă m ta re r ă u cu pos ta . Satul e a tâ t d e să r ac , încât nu p o a t e să-şi ţ ină un po- ş ta r p lă t i t de c o m u n ă . T r e b u e an u m e sa ţ i n eu un o m , c a re în t o a t ă D um in eca , prin vânt , p loa ie sau z ă p a d ă , să duce Ia pos ta u l ­t im ă din Sred iş tea m a r e p e n t r u a aduce foile. . . . . Cu toa te ac e s t ea o am en i i au h o tă r î t s ă n u ceară a j u t o r d e la s t a t p e n t r u urc area lefii în vă ţă to ru lu i , de ş i a f a r ă de 2— 3 f a ­mili i , cu. toţ i i ( p e s t e 60 0 d e suf le te ) t r ăe sc d in a r g ă ţ i t (z i ler i) . — . . . A m pus la cale şi înf i inţa rea un e i b ă n c i p o p o r a l e etc. (Din- tr^o scr i soare p r i m i t ă în A u g u s t 1913).

Acum bie ţ i i ţ ă r a n i n e a n u n ţ ă m oa r te a iub itului lor p o v ă ţ u i t o r p rin ur m ă to a re le

scur te dar înduioşe toare cuv in te : „D o m n u l Dr. Ioan Ivan a r ă p o s a t în 3 Apr i l i e , la o ra 4Vo. în m or m ân ta r ea a fos t în 6 Apr i ­lie. Vă ru g ă m a p u n e în „F o a ia P o p o r u ­lui“ m oar t ea iubi tului n o s t r u po vă tu i tor , ca re prin mintea lui ne-a în d em n a t t o t la f ap te bune , în f i in ţând şi o bancă po p o ra lă în comuna noast ră . Fie-i ţ ă r âna u ş o a r ă ! Noi nu-1 vom uita nici o d a t ă , măcar că n e ­mi loasa m oar te ni Pa luat din mij locul no­stru. — ___ T o t o d a t ă noi rugăm pe domniidin Sibiiu a t r imi te d e acum îna in te foi le p e adresa consă teanulu i n o s t m Vărădian. Din suma fo i lor d e 23 , ru g ă m a ne t r imi te numai câte 20 , f i indcă ne-am mai schimbat .“

Am da t aceste rândur i pen t r u a d e s ­coper i g reu tă ţ i l e , cu cari lup tă n i ş te „ o a ­meni cinst i ţ i , dar să rac i“ , dornici însă de ca r te românească, îna in ta re în b u n ă s t a r e şi cul tură . C â t pe n t r u răposa tu l Ivan: Dum nezeu să-I od ihnească în p a c e ! A fo s t un suf le t bun , care desigur," că numai b ine a r fi făcut oricui, dacă aveâ mai mu l tă pu te re .

S b o r cu a e r o p l a n u l î n S i b i i u . Avia­torul Albcr t Ziegler , cunoscut publ icu lu i si- bian, a ran je ază Duminecă acum în 26 A- pr i l ie n. un sbor în Sibiiu pe câmpul Po- p lac i i , în ap ropie re d e s ta ţ iu nea t r a m v a ­iului electric dela şcoala cade ţi lo r . Dl Z i e ­g le r e de or ig ine Sas a rde lean de lângă Braşov şi a re d ip lom ă pen t r u a pu ica luâ cu s ine în aeroplan şi pasager i . Avia torul va face în a e r d i fe r i te sborur i in t e r e sa n te , cari mer i tă a Ie privi. începutul la l o r ed. a. A m ă n u n t e se gă se sc pe placate, i ar une l e de ta i lu r i în t r ’un inser a t din foaia noas t r ă de azi.

B a n i fa l ş i . In t impul din urmii s ’au descoperi t în Sibiiu mai mul te p iese falşe de câte 1 şi 5 coroane . Numai la j u ­decă tor ia ccrcuală din loc au fost înş t i in ţa te17 cazuri. M o n c te l e sunt b inişor reuş ite, da r se dcoscbesc d e celc a devă ra te pr in s u ­net şi o pip.iire mai deap ro ape . Aducem a- ceasta Ia cunoş t in ţa publ icului , pe lâ ngă observarea ca în deo sebi în zi lele de tâ rg să fie cu b ă g a r e d e seamă Ia bani. Cine ar primi (ie und eva v r ’o piesă falşe, sa înşt i inţeze pol i ţ ia . Să nu încerce n im e ­nea, cu ştirea, a da un bau falş mai d e ­parte, fi indcă doved in du - se aceasta va fi pedeps it . - - In Kispcs t şi Erzscbe tfalva încă s ’au af lat în t impul din urmii mai mul te falsi ficate d e 5 şi 2 coroane . D upă înd e lunga te cerce tăr i au fost prinşi falşifi- că to r i i : şuste ru l B edo şi d r ă g u ţ a Iui Roza Şvar ţ fe lder , i a r z idarul Sabo era mi j lo c i to ­rul, care schimba banii .

S p i c u i r i d i n s c r i s o r i l e a b o n a ţ i l o r .Din scr isoarea unui v rednic a b o n a t al n o ­s t ru din comuna S â n t ă m ă r i a (comi ta tu l Târnava mică) d ăm u r m ă t o a r e l e : In c o ­mun a noas t ră s un te m 35 d c gazde r o m â n e , f ă ră şcoală r o m â n e a s c ă , n u m a i de s ta t . D a r sunte m 10 inşi abon aţ i . Şi-ţ i c r eş te inima Dumineca , c â n d îi vezi p e tot i t ineri i cu foi in mână . Eu am n ă d e j d e , că în t im pul cel mai scurt vo r luâ şi mai mul ţ i foaia. D a r n e ru g ă m d e o n o r a t a redac ţ ie să n e r ă s p u n d ă prin foa ie , c ă : pu tem ceti foa ia m ă c a r u n d e ? — f i indc ă sa tul n o s t r u îi m e ­s teca t cu U ng ur i şi s ă nu facem ceva n e ­plăceri Ia redac ţie.

Răspunsul nostru. De pe pa r te a n o a ­st ră puteţ i ceti foa ia ori u n d e , că nu n e faceţi nici o ne p lă ce re , ci din cont ră n e b u ­curăm, auz ind că o a m en i i noş tr i cetesc to t mai mul t . — C eva nep lăcer i vi s’a r pu tea

în t â m p la î n s ă v r ’o d a t ă D-Voastră. D e pildă v r ’un U n g u r s ă v ă ;zică, t ă cu ta re s a u cutare- foa ie e o p r i t ă a o ceti. Astfel d e cazuri mi nc ino ase cunoaş tem. S’a u a f la t Unguri, cari au în ce rca t s ă înfrice p e Ro m ân i , cî „nu-i s l o b o d s ă ce tească foi româneşt i". Dacă vi s ’a r î n tâ m p la vr’o d a tă a ş a ceva, atunci aceluia să- i sp une ţ i cu f r u m o s u l (dar h o t ă r î t ) : „ L a s ă - n e în pace, noi n u te în­t r e b ă m ce ce teşt i Dumneata . D a c ă ai ceva cu noi d u - te Ia l ege , d a r aici n u t e mesteca în vo rb e le n o a s t r e , cu gândul s ă n e fad po tcă. Noi n ’avem p o f t ă d e c ia r tă c u nine- n ea“ . — încolo oa me ni i noştr i p o t să adu ne 2— 3 Ia o l a l t ă în casă , în cu r te , sau ch ia r şi în a in te a căsi i . Unul c e t e ş t e ur.5, cela la l t a l ta . N im e n e a nu-i p o a t e îrcpe- deca Ia asta. D o a r oamenii aşa s e aduni pe sate. E mai f r u m o s a se a d u n a oamenii noştr i pe-un scaun în cur te , în a i n t e a ca-e, sau î n t r ’un a l t Ioc pot rivi t , d e c â t a se în­funda în c r â jm a sa tu lui , de u n d e se aleg a i min te a î n tu n e c a tă şi p u n g a g oa l ă .

Dacă s ’a r î n tâ m p la pe u n d e v a , ca oa­menii noşt r i să fie cu ceva în f r ic a ţ i ned rep t ă ţ i ţ i , — atunc i să ni s e s c r i e r.oui, sp r e a face a r ă ta r e . D-Voas t ră f e r i ţ i - v i nu­mai de u n a : n u vă faceţ i m u l t ă vorb.: c: astfel de oa me ni , cari anu m e ar c ă u t ă ciar:- sau a r voi s ă provoace scanda l , ca •ei să a ibă mot iv a face a r ă t a r e şi a rr.ir.:!, că : u i te acela a zis şi a făcut a s t a şi a:ii

In Ioc d e a n u n ţ u r i de c ă s ă t o r i e . V.Vasile Pof’ovi.i, mchanic în S ib iiu, :~- lejul căsă tor ie i sa l e cu d o m n i ş o a r a A'-.': Rohitn, fiica dlui Emanui I R o b a n di". ?• biiu, r ă s c u m p ă r â n d amuj ţur i le d e căs.V.rr; a dă ru i t Ia fondul ziar i şt i lor n o ş t r i 10 o:-, şi la fondul Aure l Vlaicu pe n t r u a j u t o r ; : ; : t ineri lor meser iaş i cu scop dc î n m u l ţ i r e . -: a- i ioş t inţe lor în s t r ă i n ă t a t e , î n t e m e i a t &. „R euni unea so d a l i l o r români d in Si!::»5 cor., sau în total 15 cor. Vie. 7'<>rj\:\ :'--

La ş e d i n ( a l i t e r a r ă a *i-a a Rcur.iu.- mescr ia ş i l o r sibieni , ce se va ţ i n e a J n . i 30 Apri l ie n. 1^1) , la o ra 8 s e a r a , va p : l ege dl Vasitc Stoica, p ro fe s o r la -i'i civilii a „Asocia ţ iun i i“ .

C o n v o c a r e . Membr i i de sp ă r ţă m A cx - lui Panc iova al „Asocia ţ iunc i p e n t r u lirc;- tura şi cu l tura poporu lu i r o m â n “ , p r e c u " * alţi in te resaţ i se invi tă la a d u n a r e a cr- cualii o rd ina ră , ce s e va ţ inea în 7 Mr- 1 9 H c. n., la IO1/« o r e a. m., în loc.0'- şcoalei c o m u n a le din Uzdin. O r d i n e a 21 c- 1. Deschiderea şi cons t i tu i rea a d u n ă r i i . - Rapor tu l comi te tu lu i . 3. R a p o r t u l c a d ­rului şi înscr ie rea d e mem br i no i . 4. Ale­gerea a doi de l ega ţ i pen t ru a d u n a r e a *î- r a l ă proximă. 5. Eventu a l e p r o p u n e r i . * Diser ta ţ iun i (cari s u n t a se i n s i n u a <m zile îna in te de a d u n a r e la p r e z i d i u ) . Par- ciova, în 2 A p r i l i e 1914 c. n. P. -Scvi.- di rectorul desp . , Dr. Ş tefan Pascu, ncta r- d e s p ă r ţă m â n tu lu i .

Animalul credincios. T o t i , c a r i a- um b l a t în c o p i l ă r ie Ja şcoa lă , v ă v e ţ i sA-c; aminte de o po ez ie , în c a re s e c â n t a patină unui câne , ca re a m u r i t d e p a r t e , în tir. s t r ă in e pe m o r m â n t u l s t ă p â n u l u i s ă u se'- da t , m o r t în u r m a une i răni c ă p ă t a t e lup t ă cu d u jm anu l . !— T o t d e s p r e o astre; de c re d in ţă a unu i câ ne n e v in e v e s t e ci; Francia. A n u m e : m u r in d p o e t u l Mistri i- zi lele t recu te , ( d e s p r e ceeace a m sc r i s s no i ) , câne l e Iui n ’a mai m â n c a t n im ic , ~ re t r as în t r ’un co l ţ &1 cur ţi i a m u r i t cie fc-î* me şi s u p ă r a r e d u p ă s t ă p â n u l s ă u .

Nr. 16 FOAIA POPORULUI

Teatru î n Sălişte. Re u n iu n e a p o m ­pie r i lo r voluntari cîin Să l i ş t e a r a n je a ză la Dumineca Tomii,. ( 1 3 / 2 6 Apr i l i e c.) o pro.- dUcţiune tea t rală în s a l a şcoalei . Se va p r e d ă p i esa : „ In lu m ea de az i " , co m ed ie de moravur i în 4 a c te d e Z o e Verzea . înce ­pu tu l la 7 o re seara. D u p ă p r o d u c ţ iu n e u r ­m e a z ă joc. P r e ţu r i le d e i n t r a r e : Scaunul în l o g e 2 cor. , loc I 2 cor., loc II 1.50 cor., loc I II 1 cor. , loc d e s t a t 60 bani . Bi le te le s e v â n d în p răv ă l ia N. Ţ i n te a succesor i i şi se a ra la cassă.

50 m i i p a g u b ă . La bă i le d e s a r e din S l a t in a M aram ureşu lu i s ’a iscat un foc, f ă ­c â n d p a g u b ă de p es te 50 mii coroane. N o ­roc, c ă băieşi i au fo s t la p rânz , căci a r fi f ă c u t şi p a g u b ă în oameni .

I n g h i a r e l e leu lu i . P e n t r u ban i de m u l t e ori omul îşi r ă p u n e viaţa, a n g a jâ n - du -s e Ia lucruri, cari su n t îm p r e u n a te cu m u l t e nenorocir i . Aşa î n t r ’un circ din G a - i i ţ ia , u n fecior e ra p lă t i t spr e a în t râ în c â s u l i a unu i leu, p e n t r u a se de sfă t a p u ­b l icu l Ia vede rea aces tu i curaj . D a r zice o v o r b ă veche : „a tâ ta m e rg e urciorul la apă , p â n ’ s e s p a r g e " . Aşa şi în d ră sn c ţu l ace ­s ta a in t r a t el de m u l te ori la leu, p â n ’ ce o d a t ă i-s’a înfundat . Nef i ind f iara în t o a ­n e l e ei, a s ă r i t Ia musaf i ru l nedori t , pe care cu r ă n i mar i abia l’au pu tu t scăpă din g h i a ­re le leului . Acum îşi i sp ă şe ş te curaju l , pe p a tu l unui spi tal .

CAt f a c e n a s u l u n u i o m . Un c râ jm ar i?in Becichcrecul m a r e a f o s t osândi t la 8 luni t e m n i ţă , p e n t n n a a rupt unui f lăcău na s u l a i gura. Lucrul s ’a î n tâ m pl a t aşa, c;\ f ec ioru l u m b la tu rba t după femeia crâj - m a n i l u i . Acesta î n t r ’o /i, pe câ nd î n d r ă g o ­s t i t u l sc d e p ă r t a din casa lui. Pa prins , i ’a b ă t u t şi în toiul luptei i-a mai rupt şi n as u l , p e c a r c şi l ’a vâr i t u n d e nu-i fe rbea oa la .

D c s u s î n j o s . . . îna intea jud ccă to- ricî clin Pes t a a a ju ns pent ru v a gabo nda j un b a r o n cu n um e le Alexandru Kxterde. De la v ia ţ a îm bui ba tă de baron , până la dur - rr.itul in guno aie le oraşului , el a t recut prin t oa te pr o b e le de a câşt igă buca ta de p.itie. D a r întocmai ca bo lovanul , ce sc p o r n e ş t e pe coas tă la vale, nu se op re ş t e p â n ă nu a ju n g e în fundul prăpas t ic i , — aşa şi el ( b a ro n u l ) lunecând' o d a tă în v ia ţă , nu s-’a mai opr i t p â n ă ce nu a cobor i t toţ i fuş te i i v i e ţ i i . . .

A v e r e c â ş t i g a t ă p c c a le f i o r o a s ă . In A m er ic a va fi ju d eca tă Ia m o a r t e femeia B e l l - Gun ness . Ea a fo s t m ă r i t a tă d e 11 or i şi pe f iecare b ă r b a t dupăce îl a s igu ra , îl uc id ea , încassând as igurarea . P e cel din u r m ă la ră p u s , acum 6 ani. Atunc i d e fr ică, i ă n u fie a f l a t ă fap t a ei , a d a t foc casei , i a r c a a d i s p ă ru t . In spuza r ă m a s ă sau a- f la t ce le 11 cadavre a le so ţ i lo r şi se c r e ­d e a , c ă şi ea a pe r i t în flăcări . Acum î n 9ă f i i n d recunos cu tă de o a reca re p e r s o a n ă , p o ­l i ţ i a a p us m â n a p e ea.

P l a n p e n t r u u n n o u o r a ş . P â n ă a- a i m f iecare ţ a r ă î şi a r e capi ta la ei , sau o r a ş u l , d e u n d e s e conduce ţ a r a prin mi- n i s t r i , regi etc. Acum u n ing in er cu n u ­m e l e Enr ic Cr i s t ian A n d e r s e n se o c u p ă cu g â n d u l , a zidi u n o ra ş , ca re s ă f ie capi ta la l u m i i în t re g i şi d in ca re s a se cond uc ă î n ­t r e a g ă lumea. T o t â d a r e s ă f ie şi o m a r e j u d e c a t ă , ca re s ă jud ece daraver i le d in t re ţ a r i ş i popoa re . -— F r u m o s p la n , d e cumva n u v a r ă m â n e a n um a i pe hâr t ie , cum r ă ­m â n d e ce le taai m u l te o r i g â n d u r i l e o a m e ­n i l o r mar i .

T e a t r u d e d i l e t a n ţ i î n S ib i iu . Ung r u p d e d i le t an ţ i români (din clasa de mij ­loc) au a r a n j a t a doua zi de Paşt i o repre­zen ta ţ ie t e a t r a l ă în sa la cea mare a Muzeu­lui Asoc ia ţ iun ii . S’au jucat cunoscutele.pie­s e „V acan ţ i i " , comedie înt r’un act de M. Baiulescu şi „ N ev as t a Iui Cerceluş", farsă î n t r 'u n ac t d e P. Locusteanu. In prima p ie să ro lu r i m a i mar i a u avut : dl El. Mă- g e a n (d e p u t a t u l Iorgu Sergiu) , d-şoara Elena Bo rdea ( so ţ ia Iui Sergiu),. care şi-a j uca t f o a r t e b i n e ro lu l , apoi A. Nandrea (Dorcean) , . O. Veş temean (Vulpescu), d- şoa re le C. H u r d u (M. Nar ian) , E. Bordea (Z. D o r c e a n ) , P . Miclea (D. Vulpescu) şi dl N. H e r ţ a (O . Vişinescu) , cari încă au in­te r p r e t a t b in e ro lu r i l e avute. Intr’a doua piesă a esce la t i a ră ş d-şoara Elena • Bor­dea ( în ro la b ă r b ă t e a s c ă a lui Mitică Io- nescu) . C e l e l a l t e rolur i au fost jucate deE. M ă g e a n (C e r c e lu ş ) , d-şoara Miclea ( so­ţia lui ) , s t u d e n t u l Bufnea (Costache Co- din) , ca re a p r e d u t b in e rola şefului în­chipuit . T o t a s e m e n e a şi dl Her ţa a jucat foa r t e n a tu r a l ro la unui ţ ă ran năcăji t , care tot u m b lă p e la ju d e c a tă după nişte docu­mente, d a r „ d o m n i i " mereu îl dau afară. Publ ic a fo s t des tu l , dar putea fi şi mai mul t , l u â n d în considerare, că veni­tul cura t a fos t de s t in a t spre scopuri fi­lantropice.

U l t i m a d o r i n ţ ă . Pesfăcându-se te s ta ­mentul unui m a r e b o g ă ta n din Rusia, mor t de curând , i n t r e a l te multe puncte era şi unul , în ca re lă să cu l imbă de moar te două su te d e mii d e rub le , aceluia, carc îi va duce t rupu l de acasă până la g roapă cu m a ­ş ina d e s b u r a t . Făcându-se cunoscut avia­tor i lor acest l ă s ă m â n t , ingrabâ s’a aflat c ă r ăuş u l în p e r s o a n a aviatorului Mihail Po- sow. El a a ş e / a t sicriul în maşină şi a luat-o p e sus , s p r e locul dc odihnă pregă t i t m or tu lu i . La scobor î re însă, era cât pc aci să se î n t â m p l e o ncnoroc irc, pc urma că ­reia p u te a şi aviatorul să ră m ână pent ru to td e a u n a în cimit ir . Ba se spune, că si­criul a si fost c r epa t în u rm a accidentului , d a r celui d in lăunt ru nu i s ’a în tâmpla t nici un r ă u , ba nici nu s ’a spăr ia t măcar. D u p ă ce I’au îngropa t , avia torul şi-a luat p r e ţu l c ă r ă u ş ie i de două su te dc mii ruble (o r ub lă a re 2 cor. 50 bani) . — i i intere ­sa n t a ş t i , că mor tul , pe c â n d era in viaţă îi era f r ică să şadă şi in au tomobi l , iar dc m aş in a d e s b u r a t îi e ra te am ă şi să vor­be ască , da d c cum să încerce a sc urcă în ea. Va fi g â n d i t să racul , să nu treacă din aceasta lu m e , f ă r ă să-şi a r e te curajul , ba- t ă r şi m o r t , şt i ind, că aşa e fer it de vre-o d u re r e .

O m i n u n e a m ă r i i . Acum s un t pa tru s u t e d e an i , va lur i le mări i au sp ă la t de pe ţ ă r m u r u l A ng l i e i un s a t înt reg. Vestea a- cestei ne n o ro c i r i a rămas din gură în gură , d e la t a t a la f iu, până în ziua de azi. In z i le le t r e c u t e locuitorii de pe ţe rmurul m ă ­rii au v ă z u t p lu t i n d pe luciul mări i o masă u r ia ş e d e d ă râm ă tu r i . S’a cons ta ta t , că s u n t r ă m ă ş i ţ e l e satului înghi ţ i t . Păre ţ i i c a se lo r s e ţ i n e a u încă s t rânş i de olal tă. Aceas ta a r ă t a r e a fos t însă d e sc ur tă ' du­r a tă , a ş e z â n d u - s e d u p ă puţ ină vreme iarăş p e fu n d u l mă r i i . — In legă tură cu aceasta s e ve s t e ş t e , c ă asem enea a ră tă r i au mai fo s t în Angl i a . Cică o corabie cufundată î n t r ’u n r ă s b o i u d e demult , după două sute d e an i , a i eş i t s i n g u ră la suprafaţa mării. C in e ş t ie ce p u t e r e necunoscută de mintea o m e n e a s c ă le-a împins în sus!

Av*z. In 2 Maiu n. se încep pe câm­pul Poplăci i exerciţiile de puşeat ale rezer ­viştilor. Locul opr i t de a trece peste el, dela6 ore d imin ea ţa pâj iâ l a (1 (cias friupă Umeazi, va fi a r ă t a t pr in posturi cu steaguri roşii, în d ru m ăr i le acestora s imt a se luâ în sea­m ă , f i indcă pent ru oarecari nenorociri co­m a n d a mi l i t a ră nu ia nici o răspundere. ^

D a r u l m i l i o n a r u l u i . Pent ru Bulgarii săraci , rămaşi în Urma răsboiu lu i , . a dăruit suma de 5 0 .inii coroane milionarul ;Rocke- fel ler din America. Ajutorul acesta arata, că sunt şi bogaţi,, fcari au suflet milostiv.

P e d e a p s a be ţ ie i . Câţiva pescari de pe malul Oceanului Atlantic din Fran ţa pân-** diau d u p ă o fur tună , nu cumva valurile le vor, aduce ceva marfă din vre-o corabiie s f ă râmată d e fur tună . Ei n ’au aşteptat în- zad'ar, căci nu după mul t t imp valurile a- runcară la mal o bu te de cel puţin 50 de vedre. Se repeziră asupra ei şi constatară, că nu e goală. Unul alergă în sa t se aducă un sfredel. Aproape în treg sa tu l era Ia mal. G ău r in d butea , văzură, că e pl ină de spirt. Cum nu puteau toţ i dintr’oda tă să se înf rup te din el, începură să se bată. Cei bă t r ân i îi potol i ră cu greu, apoi începură să bea p e r ând din otravă până când se î m bă ta r ă cu toţii . Butea fu rostogol i tă în sa t , căci mai era ceva în ea. îndeosebi li se pă ru curios un sunet surd, care se auzia în bu te ca şi când ar fi înlăuntru un corp, care se loveşte mereu de doage. Ajunşi în sa t , luară un topor şi sparseră fundul buţii. Şi ce văzu ră? înlăunt ru eră hoitul unui o rangutan , o maimuţă uriaşe, pe cate se vede cii o aşezase anume în spir t vr’un în ­vă ţa t dus în Azia de meazăzi şi o trimisese la vr ’un muzeu din Europa. Când au văzut cadavrul, cei mai mulţi s’au îmbolnăvi t greu dc g rea ţă , unii au murit, dc sigur mai mul t din cauza spirtului beut. Par tea cea mai marc dintre pescari din acel sa t n ’au mai gusta t de atunci rachiul şi nici n u -1 vor mai gustă, căci li se face rău şi numai când îl văd.

I n i m ă de f ia r ă . Vai de casa, în care nu să lăşlueş te iubirea între soţi. Vai de copii şi de viaţa lor, când părinţii nu le dau al ta de văzut şi auzit, decât bătăi şi suda line. Muncitorul Krasanki din H a m - b nr g îşi bă teâ nevasta şi copiii în fiecare zi. Cu ocaziunea unei astfel de păruială, nevasta a săr i t pe fereastră în s t radă , ră- riinchi-se grav. A fost dusă la spital, iar tata în loc a-şi veni în ori îşi bătuse c rân­cen copiii şi du p ă isprava asta s ’a spânzu­rat. — Să vede, că miti telul cu corniţe nu i-a da t pace, p â n ă ce nu puse mâna pe su­

fletul lui.

C â n d f e m e i a i u b e ş te p e a l tu l . Cufaţa spăr ia tă a le rgă soţ ia unui anumi t Toth din Deva la poli ţ ie să înşti inţeze, că so ţu l ei a mur i t aşa dint r’oda tă , fă ră să fi fost bolnav. Făcându-se cercetare, s’a a flat in­să, că totuşi a fost ceva şi încă ceva lucru mare , din care cauză a mur i t Toth. t r a adecă otrăvit . Şi otrava i-a dat-o chiar fm- moasa lui soţ ie , care era îndrăgos t i tă in un b ă ia t t inăr. Ca să poa tă a junge_ * j b r a r fele celui iubit , ea şi-a aruncat barbatuI in br a ţ e l e morţi i . E înt rebare, dacă nu cumva a junge acum şi ea în aceleaşi g iar€ j cari curmă orice pat imă şi domoleş te focul

dragostei . ' .. :

_ „_____ __________ v

Pag. 10 F.OAIA RDBORULUI Nr. 16

Cărţi şi reviste.Din B iblioteca Teatrală: iNr. 34.

„ C r ă c i u n u l lui O s m a n “ t rag i-comedie în- tr'un a c t d e .Victor Ef t imiu . — Un pescar b o g a t m o a r e nec u n u n a t . (Ţ i i toarea lui, n e ­p u t â n d m o ş t e n i n i m ic a d i n averea r ă m a s a , s e gândleş te la iun şiret l ic. î n v a ţ ă p e O s ­m a n , cârpaciul s ă r a c a l satului , să s e p r e ­f a c ă în Col i pescaru l şi aşezându-1 în pa t , a du c e p e pr im aru l Sa tu lu i s ă facă t e s t a ­m e n tu l . H o ţu l d e O s m a n făcu te s ta m e n tu l n u m a i cu j u m ă t a t e d i n a v e r e Kate i , iar j u ­m ă t a t e şi-o te s t ează ( d ă r u i ) s ieşi însuşi . K ata s e face foc d e manie, , d a r ca pr imaru l isă n u ia în s a m ă h o ţ i a c e s e î n t âm plă în n u m e l e celui m o r t , ea tace. As t fel şi-a f ă ­c u t O s m a n u n C răc iu n f ru m o s , a j u n g â n d Ia a v e re şi bu n ă s t a r e .

Nr . 44. „Ariciul şi so b o lu l“ , fa b u lă m o d e r n ă î n t r ’un act , d e Vic tor Eft imiu. — D im anc ea , p r o fe s o r d e ca l ig ra f ie şi des emn d in T â rg o v i ş te p r i m e ş t e în casa sa pe un pr e t in d in t inere ţe . Aces ta în f a ţ ă îşi l audă p rc t in u l p â n ă Ia n e m u r i r e , în d o s însă îl d e fa im ă ch ia r şi so ţ ie i sale. Ba m e r g e cu î n d r ă s n e a la până aco lo , că s ă r u t ă pe soţ ia p r ie t inulu i . Văzând D im auc ca a s t a , îi dă d ru m u l din c a să d t ipăce îi s p u s e mai întâiu f abu la cu ariciul şi sobo lu l .

Nr. 45. „ P o v e s t e d e C r ă c i u n " , p iesă î n t r ’un act d e Victor Eft imiu. — La b o r ­deiul u n o r mo şne gi s ă r ac i , n im ereş te tui b ă i a t a lunga t de un m o ş r ă u la inimă. D upă m u l t e rugăm in ţ i b ă ia tu l e pr imit şi ţ inut d c m oşn egi , deş i cel r ău a venit să-şi ducă b ă ia tu l acasă. P iesa a r a tă su fe r in ţe l e celor săraci in noap tea Cr ăc iu nu lu i , c â n d e vr e­m e a cea mai pot r iv i tă a a ju ta pe cei lipsiţi . — Numer ii din această b ib l io tecă costă f ie ­ca re câte 30 bani. Se pot procura dela l i ­b ră r i a loan I. Ciurcii , Braşov.

f iÎ-*rW- E C O r i r* : e

nrsiw»>'jrt <:

îngrijirea pomilor.Pen t ru ca pomii p lan t a ţ i să devină pomi

sănă to ş i , rodi tor i şi .să fie şi dc o dura tă mai lu ng ă , ci t r cbu esc b ine îngrij i ţ i . P ă r ­ţ i l e p r inc ipa le ale p om ulu i s u n t : rădăcina , t runchiul şi coroana . 1

Trunchiu l su s ţ ine le gă t u ra intre c o ­roan ă şi rădăcinii . N u t r em ân tu l absorb i t tic r ădăc ini le pomulu i , p r in t runchiu a junge la coroană ; de aceea c foar te de lipsă ca trunchiul pomulu i să n u fie vă t ăm a t , b o l ­năvicios, pent rucă f i ind bo lnav, pomul nu se va putea nu tr i bine . .Trebuc a şa d a r să î n ­gri j im, ca trunchiul pomulu i să nu se va- îăme. Dacă i-nm cauzat vr 'o rană , aceea să i-o netezim bine cu un cuţ i t ascuţ i t , apoi s ’o ung em cu tină c o m p u s ă din lut , cenuşc, gunoiu de vite si var. M lă di ţe ic , cari cresc din tninciiiu, să le t ă i em din fa ţa t runchiu­lui cu un cuţ i t b ine ascu ţ i t , încă mai ’na- in te de a deveni eîe lemnoase .

Dacă coroana e pu te rn ic ă iar t runchiul sub ţ i r e , s lab, t r ag em cu cuţ i tul ascuţ i t o c r e s tă tu r ă pe t runchiu d in sus în jos , dar cu gri je, ca tă ie tura să se facă numai in coa je şi nu şi in lemn. T ă ie tu r a aceasta se mai ap l ică şi la mer i i , perii , cari cresc f oa r t e tare, d a r nu dau roade. Aici t ă ie tura se face p â n ă în lemn.

P ent ruc a trunchiul să a ib ă to tdeauna coaje s ă n ă t o a s ă , e b in e ca to am na să-l spo im cu c iuruială c o m p u s ă d in cenuşe, lu t , va r si apă . Spoia la aceas ta o facem p e d e o p a r t e ca coa ja pom ul u i să nu devină sc o r ţo a s ă , căci ş t im c ă coa ja scor ţoasă este u n b u n a d ă p o s t al- insec te lor p ăgubi to a re

pomi lor , i a r p e ide a l t ă pa r te o facem ca s ă a p ă r ă m pomul d e înghe ţ . Ia rna , c â t e ­o d a t ă s e în tâ m pl ă , c ă soa re le a t in ge ma,i t a r e o pa r te a t runchiului . ( Această p a r te încă lz indu-se, celulele ei ş ă lărgesc, i a r no ap te a răci n du-se, ele n u se p o t c on t r ag e i u te şi atunci a r m a r e a e c ă coaja c reapă . D a c ă pomul în iurma înghe ţu lu i a p r im i t v r -o ra n ă , atunci rana o tă iem afară cu un c u ţ i t ascuţ i t şi locul e i îl ump lem cu ceară d e altoi t . :

M ul ţ i zic, .ca, d a c ă spoim trunchiul , atunci nu-i mai irod iepuri i coaja. Aceas ta m i e adevă ra t , deoarece s*au găs i t pomi, car i deşi a u f o s t spoiţ i , totuşi a u fos t s t r i ­ca ţ i d e iepur i , ţ in contra iepur i lo r mai b ine n e a p ă r ă m , dacă (trunchiul îl încunjurăm cu coceni d e cucuruz şi-l l egăm. Muşchiul încă s ă n u -1 sufer im <pe trunchiu, pen t rucă el, ca şi coa ja scor ţoasă , p o a t e servi d e cuib insec te lor . D acă spoim t runchiul în f iecare t o a m n ă , nici muşchiul n u c reş te pe el. Muşchiu l d e pe t runchiu, d u p ă o ploaie, se p o a t e r ade u ş o r cu un lemn.

•Acum să trecem Ja î n g r i j i r e a , ce tre-

b u e s ă se d e i e c o r o a n e i . C o ro an a p o m i lo r t r a n sp la n ta ţ i p r imăvara, t r e b u e 'la to t cazul ră teza tă . Al lădi ţe le s la be 'le ră tezăm aşa" ca d in e le s ă mai r ămâ ie numa i a t re ia pa r t e , i a r ce le m a i pu te rn ice le t ă iem pe ju m ă ta te . Re tezarea să s e facă to td e a u n a d e a s u p r a unui ochin d ina fa ră . MLidi ţa principali i s ’o tăiem de a su p ra unui ochiu , din care să c r ea sc ă apoi o m lă d i ţ ă d reap tă . M lă d i ţ e i c se ră tează pent ruca pomul să c rească mai cu 'putere, să d ob ân dească m lă - d i ţ e dc rod 'şi să rodi.-iscă mai iute. î n t r u ­cât se poa te , s ă nizuim, ca să do bân d im crengi de o formă de lungi .

Dacă vedem, că v r ’o m lă d i ţ ă c reş te mai tare, îi rupem vârful (o ciupim de var f) . Pr in aceasta, Tnl.itliţa în pu te re o im pedecăm de a mai c reş te , i ar iu schimb va creşte mai t a r e cea s labă . Astfel în g r i ­ji uchi-ne pomişori i , vom dobândi [nuni cu coroană b in e c r e s c u tă . C o ro a n a mai bine să fie mai rară. 'Pomii cu coroana deasă , p r o ­duc poame şi inai p u ţ in e şi mai rele, f i ind­că că ldura şi lumina soare lu i nu poa te a- ju n g e b ine la ele. R ă m u r e l c l c de pr i sos , râu c rescute şi bolnave , s e vor de lă tură pr imăvara cu fcrestri iul 'şi cu un cuţi t a s ­cuţi t . (".ele mai ’subţ i r i le r ă tezăm cu c u ­ţ i tul , iar cele mai 'g roasă cu fi rozul. Rana cauza tă d e firez, o ne tez im b ine cu cuţ i tul apoi o un gem cu c e a r ă dc pomi . Cuib ur i le de omizi Ie cu legem cu îng r i j i re şi le n i­micim. »

î n g r i j i r e a r ă d ă c i n i l o r c o n s t ă î n gu- n o i r e . P lan ta p r im e ş te ; nu t r e m â n tu l din p ă m ânt , pomul nu s c p o a t e desvol tă şi nu p oa te nici produce. Es te ' a ş a d a r de l ipsă ca pomulu i să-i d ă m gunoiu . G u n o i r ca sc face sau aşa, c ă pe locul dc sub pom, câ t ţ ine coroana, r is ipim 'gunoiul , apoi îl s ă ­păm în p ă m ânt , s a u facem un jşanţ in fo r m ă de cerc j u r - îm pre j u r ;sub s t re ş in a coroane i , in care î ng rop ăm gun oiu l . Şa nţ u l t re bue f ă ­cu t sub s t reş ina c o r o a n e i , p en t r uc ă aici su n t şi rădăc in i le f i b r o a s e ( f i r oa se ) , cari abso rb n u t r em ân tu l . La g u n o i r e a de pr im ă- m ă v a ra şi vara, ' săpăm to t sub s t re ş ina c o ­roane i n e ş te gropi şi in g ro p i l e acestea t u r ­năm zaină de 'gunoiu s u b ţ i a t ă cu apă . G r o ­p i le d u p ă aceea le acope r im cu neş te scân- dur i ţe . Fe lul acesta d e g u n o i r e e fo a r te potr ivi t , f i indcă pr in <el a j u tă m şi c re ş te rea şi desvol ta rea poam elor . • D acă în felul a c e ­s ta d in u r m ă , a m g u n o i pomii to t din 15 in 15 zile, am d o b â n d i n e ş t e p o a m e cu, m u l t mai mari t a în cazul cont ra r.

'Alexandru Duvlea, înv.

Ştire economică.Târgul Sibiiului. Tâ rg u l d e p r i m ă ­

v a r ă al Sibi iu lui s e va ţ inea în z i lele u r m ă ­t o a r e : t â r g d e o i în 26, 2 7 ş i 28 A pr i l i e n., t â r g d e v i te î n 2 9 şi 30 A pr i l i e ; t â r g d e cai în 1 şi 2 M a i u ; t â rgu l d e m ă r fu r i Luni în 4 M a iu n . a. c.— ■ ■ ™ - — — —

S tâ rp im gândacilor dc Mala.Cu pr iv i re la s t â r p i r e a gâ ndac i lo r de

Maiu p u n e m în v e d e r e u r m ă t o a r e l e :

Art . d e l e g e X I I d in 1894 d e s p r e po­l i ţ ia d e c â m p în §-ul 50 o râ n d u e ş t e , ca în m o d c o r ă s p u n z ă t o r s ă s e s tâ rpească g â n ­dacii d e M aiu c â n d s e ivesc în m a s s e mari . Ce ice n u s ’a r s u p u n e o râ n d u e l i l o r d in §-ul d e su s , d u p ă §-u l 95 Iit. k. al ace lei legi, s e pe d e p s e s c a i s u m e p â n ă la 100 cor.

In ţa ra n o a s t r ă , a f a r ă de locuri le m u n ­toase , se d e s v o a l t ă gândac i i de M a i u aşa, c ă Ia noi se ivesc în m a s s e to t în a l 3-lea un şi ad ecă în acei ani , cari s e p o t î m p ă r ţ i cu 3, cum a u fo s t anii 1896, 1899, .1902, 1905, 1908, 1911 şi cum e şi 1914 anul gân dac i lo r d c Maiu.

Fe liul s tâ rp i r e i g ânda c i lo r d e M a iu es te aduna tu l şi s t â rp i r e a lor. A d u n a t u l gând ac i lo r t r e b u e înc eput î n d a t ă d u p ă ivi­rea lor , pen t ruca să fie s tâ rp i ţ i în a in te de oua t .

JDupăce în zile cu soa re gândac i i s b o a r ă cătrii s a r ă , a d u n a tu l lor e b i n e s i se facă d im in ea ţa sau în zile n o u r o a s e , pen t rucă atunci mai u ş o r se p o t s c u t u r ă de pe pomi. P e pomi s ingurat ic i s a u pc pomi de la m a rg i n i l e p l an t a ţ i u n i l o r s e g r ă ­mă de sc mai a le s gândac i i de Maiu.

Drept in dem n pe n t r u s tâ r p i r e e b i n e ca adunăfor i i d e gândaci să fie p lă t i ţ i , şi a n u m e «lupă m u l ţ im ea g â n d a c i l o r a d u n a ţ i , în ch i log rame sau l i t re (uit kgr. c u p r i m î c cam 1009 gândac i ) . P e n t r u c u r ă ţ i r e a p o m i ­lor rodi tor i să se icc zileri , cari in să e bir.c să fie su pr av eg hi a ţ i ca să nu facă s t r i c ă ­ciuni. Gândac i i se scu tură de p c pomi i mici, iar la scutura tu l c r en g i l o r d e p e ccs mari se fo losesc cârl ige. Dacă in t r e uă tor i sunt feciori t ineri , aceşt ia u r c â n d u - ' c pe pom po t scutură fiecare r a m u ră . S c u t u ­ratul pom i lor să se facă cu p u t e r e şi r.’j - mai in inte rva le scur te (zmâ i ic in du -se ) , c . î

gândaci i să cadă d e o d a t ă jos , d e o a r e c e seu* turându- se numai încet, gândaci i , c a r i se ţin b ine d e ram ur i , nu cad jos.

Gândaci i s ă se a d u n e în o a l e d e p ă ­m â n t pe d in l ă u n t r u s m ă l ţ u i t e şi c u p r i n z â n d p â n ă Ia j u m ă t a t e ap ă . Din o a le s ă s e p u - a în vase mai mar i (bu toa ie , căzi pc j u m ă t a t e cu a p ă ) , sau în saci.

Gândac i i d c pe pomi i de pc l â n g ă d r u ­mur i po t fi că lca ţ i cu p iciorul , i a r cei a d u ­naţi in căzi p o t fi opă r i ţ i şi gol i ţ i în g r o p i , cari apoi se a s t u p ă cu p ă m ân t . G â n d a c i i aduna ţ i în m u l ţ i m e m a re po t fi f o l o s i ţ i d e g u no iu şi ad e c ă în fel iul că s e a m e s t e c ă cu p ă m â n t , cu v a r nes t ins , cu r ă m ă ş i ţ e d e tu r fă , aceas ta p e n t r u c u ră ţ i r e a g â n d a c i l o r mor ţ i d e mirosu l lor. P e n t r u s t â r p i r e a g â n ­dac i lor d e Ma iu s e mai r e c o m â n d ă si s tâ r - ,*p i rea pr in zileri a l a rve lor a f l ă t o a r e î n p ă ­m â n t şi cari s e p o t a d u n a d u p ă p l u g . L a r ­ve le încă p o t fi fo lo s i t e sa u ca « u t r e - m â n t pe nt ru ga l i ţ e , s a u ca gunoiu.

P u n e m Ia in i m a obş te i n o a s t r e a c e s t e în d rum ăr i fo los i toare .

Sibiiu, 17 Apr i l i e 1914.

Com i te tu l cen t ra l a l „ R e u n iu n e i r o ­m â n e de ag r i c u l t u r ă d i n comi ta tu l S i b i i u “ .

Ed i tu ra şi t ipar u l . „ T i p o g r a f i a P o p o r u l u i ' *R e d a c to r r e s p . : N i c o l a e Bratu.

N r. 16FOAIA POPORULUI riz- n

Spre ştire.Foaia nu o putem da pe aşteptare,

Kintlcă. aceasta ne prea îngreunează pur­tarea socotelilor pentru cari nu plătesc Ia vrdne. De aceea să nu se supere ceice ue-au cerut amânare de plată, iar noi nu le-am putut împlini dorinţa. Purtarea la astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, ne- ar încurca şi îngreuna administraţia din cale afară de mult.

P o ş ta R ed ac ţie i ş i a A dm in is tra ţie i.

Abonat, Jara de jos. Astfel de scrisori t rebuiesc subscrise, ca să vedem cine ne scrie. N e f ă c â n d aşa, epistola Dumnitale a ajuns — la coş.

M crcurca. Am dat scrisoarea Dumnitale une i fîrme, de unde credem că vei fi primit r ă sp un su l dorit.

Filimon M . Nicoară. O Gar t e anume cum doreşt i nu este, dar avem o altă carte: Istoria Români lor sub Mibai "Vodă Viteazul, de N. B&leescu, preţul 2 cor. 45 bani, pe lângsi tri­mite rea înainte a banilor.

Gr&a. . Sic&ră . Orz . ( Oria ,Cucurra Cirtocfî Fasole

Preţul bucatelorI * SIBilU la 21 Aprilie st. b.

, . . Cor. 20.— până 21,40 de hectolitre

10,40 ; 7.— .

, 9,60 „n ■. 10, - , 11,20 ,

<a i i 6 , - , ,18,— h 21, „

Făină Nr. 3 , . ţ 39 20 „ 39,20 la 100 chilo„ _ 4 . , 38.40 „ 38,40,, ." ’ 5 . . 37,60 „ 37.60, „ „

Slănini* . . . ii 160, > u n »Unsoare de poro. * 160,— ; 164,— s , gSăn brut • , 56,— „ 64,— n B ,Său de llnmlni . „ 80,— „ 86,— , , „Săn de lumini iodit „ 104,— „ 104,— «■ „Săpun . . • • i» — o 70|— i. » >Fân • • • * • » 6,40 |j 7,60 , „ .L e m n e d e foo neplutite 8,— „ 9,40 la m et cub

; ii l* plutite 7.20 ţi 7,70 rt r iiSpirt ra f ina t . . Cor. 2,12 „ 2,12 „ „ sSpirt o rd inar . . » 2,28 , 2,28 „ „ „ Carne de vită pentru supă Cor. 1,12 păni 160 la chloi

.. » friptură P 1,60 c 1,80 . a„ „ viţel • ■ < --.80 t 1,80 , „„ poro . i - • c 136 > 2,— „ „

Ouă 10 bucăţi . . . . e - 50 3 —>57 . oDn pătrar de miel . . « —t80 » 2.— „ „ Carne de cal . . . • n .80 . l,2C n

In BUDAPESTA 22 Aprilie n. stGrâu de Tisa 78 chilo Cor. 13,OS pănă 18,20 ia 60 chilo

» , , 79 , * 13,07 , 13.80 , , ,Săcară 9|92 , 10,25 „ , „Orz 7,— g 7,50 „ r ,OrSs . " . ! ■ • » * 8,25Cucuruz . . . . . 6.87 . 7,—

C ■

*• *

Târgurile de tară.(Ziua târgurilor e după calendarul vechla'jt

14 Aprilie: Iacăşdorf' (com. Târnava- mare), Savăghisla (Torda-Szt.-Laszlo).

15 Aprilie: Copşa mică, Nadeşul să­sesc,, Oclandul-Homo rodului.

16 Aprilie: Gherla, Sepsi-Sân-Georgiu.17 Aprilie: Cacova, Caransebeş, Şinca

veche.18 Aprilie: Bandul de Câmpie, Cason,

Dicio-Sân-Mărtin, Ghierghio-Ditru, Iara, Ilieşfalău în Săcuime, Orşova, Teaca, Voitec.

19 Aprilie: Covasna, Grădiştea, Honda.20 Aprilie: Cernatu, Ciozveni, Ciuc-

Sân-Mărtin, Idvor, Pâncota, Segedin, Sibiiu.

á C„ D R E P T A T E Areuníüne de pSstrurB?! ersd. colnsofirBín Feíie uI-sSsesc— taharÉh és hlf eIebpIeí rolni szövEtluzEt SzőszfEPESEn

Meghívó.A „ D r e p t a t e a “, takarék és bitclegylot mint

szövetkezet Szá.-zfoncpen 1914. évi m á j u s lió 6 -án d. U- 4 ó r a k o r nz egylet helységében foK)a megtartani

a Ull-ili rendes Hiizgyiilcsct,

Convocare.„ D r e p t a t e a “ , reuniune de piÍHtrarc şi credit ca

î r . fo ţ i r c in Feiieştil-stise-c, invită prin accasta po toţi m e m b r i tííi la

a UlI-a adunare generală ordinarii,o a re yo va ţ in râ in 6 M a iu s t . n. 1913 la orele 4 fi. n., in locftlul reuniunei ru urmi'itorul

P r o g r a m :1. Deschiderea suhinőrii.U. Kîiportul dirorţiiiiiii ţi ni comitetului de mprave-

j’lii cr o.Statnrirca bilanţului, hotSrirc asupra lmpărţ.n« pro­fitului curat ni nnului 1! ' 13 ţi dtrea abfo'utorului pontra fje^timira nnului

•t. AIcRcrcn unni nieinhru ín (lirecţitine..r>. SUtnrrrn mnreolor de pttzent^ pp ll 'H. fi. Kventnale pr' jiMiori.7. Inch-deri'» ailun.’iri1.

Din şe d in ţa direcJiunH : F e n e ţ u l - K â n o s r , L'li A p r i l i o 1 9 M .

Ionchim Pop, m. r- Ionn I sa !cu I1,î)rr ^riîintr.

P e t r u Cioban m. p. Ioan Morar ui. p.Dcm et r iu Mocnn m. n. Petru Morar m. p.

Dem ctriu T au jan m. p. ______________

követkc/.i”tá rg y so ro z a t ta l ;

1. A Rviili'n mrtrnyitn.«!. . '2 A z i:,»7Rat(,n.iR i'm fclü^vflii bÍ7,ntt'AAK jptontesp. a. A mérlrlf lieíyl-m Iw yhn , 101P. í-tl ti 7.ta nvc- * nví'k’ a irú* ti hntárivat i? nz IHIU. rvre

to!nieiitvi'uy mepa'á?»•t. 1'py i(? 7 pstn-iiKi tap mec«AlaFztnüB.5. A jelenléti dijak mrcâilopitA-ia ’914. évre. fi. r.Hctlfion irditványok 7. A CJüIi’m be/árám.

Az_ignzgatösApj Ölésiből :S^áBZÍene»' . r.'M. ápri'is ln> én. .

P o p Ionchim k., Isnicu Jón s h. k.elnük.

Ciobnn P éte r ». k. Morár János s. k.Mocnn Demeter í<. k. M orár P é te r ?• k.

Tnujnn D em ete r s. k.

Boltă de arândat.I n t r ’un oriişcl din comitatul Si-

biiului cu o Împrejurime foarte intinsă şi la poziţia prima din loc, cu o in- viirti-e mare anualii şi viitor nigur,— din cnuzo fimiliaro şi in urma între­prinderii altei afaceri, so du in arAndă o boltii. — Local maro şi magazin maro. Oui interesaţi h ’i p o a d r e s e z e

la administraţia acestui ziar sub nu ­mirea „Al tă o c u p a ţ i e “ , do unde scrisorile ne vor trimite respectivului.

Neguţători eu ceva capital îşi pot croi dn viitor dintre cele mai1 . i - 1 mH g u r o . 172S

Nr. li'iG/l' . ' ll 172 »

Concurs.D even ind po tul do vice-notar co­

m u n a l vacant prin abzicere In comuna S z e l l s t y e , iH-ntru îndeplinirea lui j . r in alegere cscriu concurs şi invit pe can d id a ţ i i de notar cvalifienţi conform c e r in ţe lo r legii, do a-şi innintâ prin au to r i ta te a lor competentă, cerenlo i r . i t ru n te cu dovezile do lipsă, la oficiul pre-torial p ână în 16 Maiu a . C.

íízelistve, in 4 Aprilio 1914.P r l m p r e t o r u l c e rcual .

S t . 1296/1014 1766

Concurs.L a locul de v i c e n o t a r în comuna

O r i á t , devenit vacant prin abzicere p u b l ic concurs p â n ă în 16 M aiu 1914.

C andida ţi de no tar cvalificaţi sa-şi • in a in t^ z e cererile prin autoritatea lor c o m p eten tă , instruate cu documentele r e c e m te , la oficiul pretoriaL

Szelistye, in 17 Aprilie 1914. _______ Primpretoral cercaal.

SJa perdut o bivolăde 4 ani, cu vftrful coadei all), urcchia dreaptă cioanta, iar cea ptAngiÎ cre- pată. Cine nr fi gasit-o snu ştie ceva de ea, binevoia«cii a înştiinţa j>e pă­gubaşul Vas l le T u d u r în Po rceş t i (Porcsesd Nr. 393, u. p. Vercs- torony). 1 1

Teodor V. BorzaPreţul 80 bani.Se pot procură dela

Administraţ ia Foafa Poporului

j fTrî 171 UHIZhSBSiS&lQ aL\k’dstâ űe ciííiii

v, \ \ * î

flpă de gură

Concurs.întreprinzătorii doritori de a exe­

cuta lucrările necesnro la recd if i - c a r e a tu r n u lu i b l se r ice i g r . - ca t . din S ă c ă d a t e (Oltizakadăt) prin a:easta se '•ecearcK să-şi înainteze ofertele in scris însoţite do cauţiunea de 1150 cor. adecă U na miie una suta cincizeci coroane in bani gata sau hărţii de valoare, curatoratului bisericii sub­semnate cel mult până la 26 Apr i l ie s t n. 1914, Ia 11 o r e a. m., când se va ţineâ licitaţiunea la faţs locului.

Ofertele in tra te mai târziu nu se vor lua in considerare. 1733

Operatele despre acestea lucrări şi anume: formularul de contract, con- diţiunile de edificare, preliminarul de spese şi planul, construite de inginerul arhidiecezan şi aprobate de Preavene- ratul Consister Metropolitan la 24 Martie 1914, sub N ra l 2 1 7 7 /1 9 1 4 se pot s tu i iâ zilnic în cancelaria parohială între orele 8— 6 din zi.’ Preţu l de strigare e 11545 Cor. 66 fii., adecS Una?prezece mii cinci sute patruzeci şi cinci coroane 63 fii.

Săcădate, la 1 Aprilie a 914.

Ioan Dragomir Toma Priepreot gr.-cst. curator pnmar.

f -3 Sciizit | i tnica nlllnul Op| j | a fnbricci tic sApun 2 3m G. Meii zer, Sibiiu m

(Í

S Ă P U Nlerpeniin-Salmiac

Nu c mijloc sccret, că I numirea nc spun'? te-tul; ci uşurează tc:nei::ic :* i;n- ca hi spilîît şl cutotul albiturile de rriagme

C X p r I K? p e n t r u O r \ l O i a t o a l e t ă

„ M a r c a d e a u r “produce u$:r spumă ^Ia­şi în urmă paifw.Tî p’.âcut

F abrica de săpun şi luminimânată cu abur a îui

G.MELTZER, Sibiiui n f i i n ţ a t ă l a 1 6 4 8

P r ă v S l i e i i m a g a z i n , s i r . e u ţ t e r i ţ i i F i l i a l e : P i - t « t n i că ţ i si r . C i s n ă d i s i

Revânzători i primesc ra b 2 tm ş : eIS9 _ i.a cojnrărfri nai m*n se fac

şi altor persoane ceîe mas mo­derate preţuri. Oîerte şi pfeţun- nir^nte se trimit la cerere

Pag. 12 FOAIA POPORULUI Nr. 16

Nr. 520/914 not. 1754

Edict de esapândare.Casele de cârcimă ale comunei

Bethlen (comitatul Făgăraş), consta­tatoare din 2 localuri de cârcimă, 1 local de prăvălie, 2 odăi de locuit, 1 bucătărie, 2 pivniţe, 1 mpgazin de bucate dimpreună cu edificii econo­mice corespunzătoare, şi o grădină de legumi cu extensiune de circa 1 jug. catastral, se esarândează pe calea licitaţiunei publice, ce se va ţ inea la casa comunală în 28 Aprilie 1914, la orele 1 p. m.', pe timpul din 1 Maiu a. c., până în 31 D e ­cemvrie 1916.

Preţul de strigare 1000 coroane, vadiu 10%.

Condiţiile mai amănunţite să pot afla in cancelaria notarială.

Bethlen, Ia 17 Aprilie 1914.Primăria comunală.

Moşie de arândat.In comuna Archiud (Mezo-Erked)

din comitatul Clujului, lângă Teaca, am do arândat o moşioară do 78 jugăre, din cari 8 .«unt de rât. Po moşio se află d'-uă fântâni cu npă din abundanţă. I/>cul e potrivit atât pentru arat, cât şi pentru păşunat de oi ori vito cornute. Pentru infor- maţ uni directo a ne mlr«.«:\ proprie­tarului Dr. A lex and ru M u n t e a n u , advocat, Regh inu l -s ăsesc

1745

Timpul cel mai rău al ieşirii dinţilor.

Copiii palizi devin vioi şi trandafirii la faţă, dacă mama lor le dă regulat şi zilnic nutritoarea Emulsiune-Uleul de peşte alui Scott, care este foarte uşoară la luat. Efectul ce-1 are în urma fo­losirii sale de cătră copii, este de o mare însemnătate, fiindcă are o înfluinţă favorabilă şi în timpul ieşirii dinţilor. Este îndeobşte cu­noscut, că mulţi copii în timpul acesta sunt din cale afară trişti, căci ieşirea dinţilor le cauzează dureri şi le răpeşte foarte mult liniştea. Ceice voesc să încunjure acestea, să folosească în astfel de cazuri Emulsiunea-Uleul de peşte alui Scott, care a avut de decenii cele mai strălucite succese. Ea conţine stofe necesare, cari con­tribuie la ieşirea dinţilor foarte mult şi le dă corpurilor tinere pu­teri nouă, contribuind totodată foarte mult şi la desvoltarea din­ţilor sănătoşi.

; Preţul unei s tic le originale 2 cor. 50 Iii. De vinzarc tn toa te farmacii le . Trlral(.1ndu-se 50 tileri In raSrci poş ta le la ad resa S C O T T & B O W N E , O. m. b. II., W ien , VII. ;l pe l â n u i p rovocare la i l a ru l ace s ta , £.1 trimite pr in o farm acie un pa che t dc p robă e ra - tult . 1309

Ws

!

Săpunul de lapte de crin Steckenpferda i u l B e r g m a n n ä C o . , I c s c h c n n / C I b c

t f d r V t t V i ' i h î 'nTi*1, m ’ rC St rAspJndirc pre tu t inden i , m u l ţum i ţ i efectului viuI d cd r..ii nun şl rrcunotcut mijloc tn contra pistruclor 51 dc cct mai ncintrccut Intru tuiţincrta unei îngrijiri raţionale a pielii $1 a frumuseţii.p rec au tU 3 l[ i :m n Î rM rri | l ! . C 1 ' c' r' ln,,’», ln t â ■» «lispTfiItlel P rem ia t <1r malTmilicorii iTfl

Se caută o femeiede încre<ltro fi f<erionflîi ca îngrijitoare la doi copi i l a o f am i l i e r o m â n ă . A so adresa In doamna E. Ja ncă , în Hibiiu, strada Bclunvin Nr. 2(>, pnrter.

1737

 T E M Ţ Î U N E !

5 0 . 0 0 0 « .4 părech i de ghe te

num ai co r 9 .—. jPentru încetarea dn plaţi a mai mul- 1

tor fabrici mari, am fost însărcinat • I umio o mare cantitate do «hoto adânc i frab preţul do fabricare. De aceea cn 1 vând ori şi cui 2 pircchi do phete cn j ţinoare pentru dnmni ţi 2 pentru dame

PicI° bni,n4 « « neagră, galoiate, cu capă, ca talpa băt..t.l taro cu cuie fa- sonul cel mai nou, foarte eleg. Mărim»» după măsură. Toate 4 pirechile coMâ numai Cor. 9.— Espedare cu rambursi.

s. u r b a c h , exporf de ghefsKrakau , A u s t r ia Nr. 1013.

Schimbai e admis Ban banii retonr.

DentistPJ

smnuSír. Urezului (Reispergasse) 17

Pune dinfi 1288tn cauciuc şi de anr cu = preţuri moderate =

Căsătorie excelenta.Un tinăr comeroiant, Sn etate de

24 ani, fără părinţi, aşezat la sate, posede o avere proprie la 20 — 30 mii cor., din lipsă de cunoştinţe caută pe calea aceasta cunoştinţa unei domni­şoare spre a se căsători. Respectiva să fie binecrescută şi cu o zestre potri­vită. Scrisorile dimpreună cu fotografia sunt a so adresa la administraţia „FoiiPoporului“,sub numelo „ T i n ă r c o m e r c i a n t “, de undo se vor trimite respectivului. Discreţiunea e chestie de onoare. 1732

■ » ■ ■ ■ ■ ■ » ■ ■ « ■ ■ « » • ■ M M

Marc succes jau kiieratoto ta .F oaU Popo- ■ruluJ* unde tu n t ectft« d* wH 1de persoane de pre tu Un don e i ■din ţoale ţârii* şl dfn toat* c*r- ■curii* »ocJal*, * u t InU lIg ta ti 2cât ţl popor. §

D« aceea .Foaia Pop»- !rulul" este cel mni potrivit organ ppantru publicarea a tot felul d* ■inserate: pentru ocuparea iau Jcăutarea unui po.it, apoi pentru ■rlnrftrl, arândârl, cumpărări, dc- ■schlderl de prăvălii ţii alte instl- "tuţlunl, cum şl anunţarea a tot ■felul de mflrfurl ţi nrticli ce tr*- ■bucacpersoanelor sinj;uratlceaau *In familie. — Informaţii asupra apreţului lns*ratelor ie dau cu ■plficer# la J

Arfwlnlttr«t1« ■

. r o i i p o p o r u l u i - ■

Cine folosejte zilnic fl consecvent Odol, în ­trebuinţează după a noastră cunoştinţă de aii, cel mai bun mlj- locpentrQ dinţi ţi guri. P r ţe u l : :s t lc l lm a re K2-—

. m ic* . 1-20

<3

Un domn advocat din România, ia etate do 38 ani, caracter frumos absolut fără viţi, doreşto căsătoria unei dom­nişoare sau doamno delicat«, tinere, transilvăneanca, fără copii, cu fru­moasă avero. Scrisorilc însoţite de fotografie se vor adresa la adminis ­traţia „Foaia Poporului“ sub numele „Pentru advocat“ doundose vor trimite la adresă. Di.acrrţiunea ab :olută.

Domnişoara romana,bino crescută şi inteligentă, c a u tă IOCca opesoátoape. P o .^ i*limba română şi germână. Adresa o dă adminintraţia foii. 1735

S ’a perdut o iapădo coloare roşiu şi pintenoagii dopirioa- relo colo do dinapoi. Cino ar fi aflat-o sau ştie ceva de ea, binovnin.VA r Înştiinţa po păgubaşul Ioan Clocann in Hăci'idato (01t*7.nkadiit) Nr. 80 .

17'. I

Duminecă în 20 Aprilie n. a. c.la 4 ore după amenzi nmnjonzii aviatorul

flLBERT ZIEGLER= pe câm pu l P op lăcii ■-----(5 minute dela ştaţia tramvaiului ele; trie »;coala

cadeţilor») o I73Q

reprezentaţie mare de sborCUPo baza diplomei salo do drept, va luâ cu sine şi pasageri şi se va produco

diferite .«boruri: spiral, pieziş, Curmeziş etc.

= Muzică militară. ==Amănunte mai de aproapo a se vedea pe placate.

O c a z ly nDin cauza sezonului înaintat, vând toate stofele de lână pentru costumuri şi bluse cu 1 5 rabat, pe lângă

F iecare să^se convingă pentru a se puteâ folosi de această ocaziune deoseb it de favorabilă

bani gata.1753

Modenhaus FRIEDRICH BINDERstr. Cisnădiei 25 “ S 5 J S sir. Cisnädiei 25

r CASSA DE PĂSTRARE (REUNIUNE) IN SĂUŞTE”S

O

1123

A V I ZCassa de păstrare (reuniune) ta SSli?fe primeşte

depuneri spre w K*i{ ojfructificare cu 9 9* +& f2 1°după mărimea sumei şi terminai <k abzicere. Darea de interese o pl3!eşle inslitutaL

Dtrccţiunea

m

Advocatul

Dr.Aurel Gerasimdin 1 Aprilie şi-a schim­bat cancelaria din Bibiiu, strada Şaguna îu Stadt- park, î11 vecinătatea mu­

zeului românesc. nis

O bună ocaziunep e n t ru u n comerciant harnic, esto a l a i în nrdnda po timp do 5 10 m i u n intravilan in tr o comună fra n ta şe , cu 2000 locuitori, po hccaş. D e in trav ilan 80 ţino o casă cu 3 ocâi, bucătărie, gabiinaş, 2^şuri, 2 i tcde le , ‘2 grajduri, o gradina maro c in caro */t jugăr o plnntntîi cu pomi nobili, precum şi o moşie co- r-.sj«tiS, păm ânt clasa I şi 1 1 1 ° m ărim e do 17 jugîiro catastr. P o ­ziţie b u n ă do pravftlio, fiind numai o p r ă v ă l i e în comuna şi prospccto « c u r o do a câştigă şi dreptul *1« l'- e r n ţ ă pentru cârcimii şi traficii. O fc r to »unt a pa adresa sub „ T . B .u la adm inistra ţia „Foii P oporu lu i“, p ro v âz u to cu o mărci» do 10 hani p e n t ru trimiterea tărişorilor mai tio— porto. 1740

Loc de vânzareIO jugaro părnAnt clana I., potrivit p e n t ru caso şi pentru viio. nit vindo | i m a i puţin, cu - 0 % bani gata, isx d u p ă ce ri'imAne ncjilntit G% la • u t a pn mai mulţi ani. Păm ântul *o a f l ă aproape do gnm Cucerdea, o com unft cu trcccre bunii in negoţ. D ori to ri i ea ge adresezo la George R adu, cas.«ar, SzOkclyfoHvar, u. p. ' -z ikclykocsdrd . 173.1

a l o , m o rco v i, p á t r f in je l , h r e a n , r î - d I c i n i d e h re a n ?i s i m â n ţ â d e e c a p i c a l t ta te c u ra tă de maVii precum ţ i s i - a i L o ţ i U n g i d e p â t r â j i j c l . a lbe , am ­b e le de te a m a i a su p ra cu ră ţen ii ?l p a ­te r i i germ enulu i exam inat 3l plom bat tíe s ta ţ iu n e a jco a le l de s i ^ J n a t r u j . c s g . S im ln ţ» de c e a p l 82—S4 p rocen te p n te re a g erm enulu i 5 190 p ro cen te c a ra t, t i r r . l r .ţi de p i t r in je l 84 procer.te pu­te r e a germ enu lu i ţ l 97 p ro cen te cu ra t, r i ă l d e p a r te c e a p a d e * i d l t rotund* (4 l a n g i r e a t i se p o a te c i p i t â p e l i n g i

p re tu r i le cele mai ie ftin e ce i i .De probi s i trimite franco pe posti.

5 k g r. s i m î n ţ i de e ta p ă K 15*—5 » s im â n t i de p i t r i n j e l , 8*—5 . a la . 5"— -5 . c eap ă de s i d l t . <’50 S S » h re an . 5 '— '5 . răd ăc in i de h rean . 6‘—

MANDL ZSIQMOND, M a k ó .

O casădin S ib i iu , Târgul Vitelor 4 a cu mai multe odăi, şură şi grajd, ect., precum şi

cu 4 b cu odăi_______________ şi cu un atelier

(IflCrtloart), sunt de vânzare. D oritjr i i a se adresa la Nr. 4 a.

1716

h in ia den au ig a liu n erries l

aUSTRD-i)MERIGi)Ni)Circulaţie directă de vapoare de poştă din

T R IE S T

N E W YORK şi C A N A D AIîiroul. B udap est, VII.,

Thököly-ut 2. sz. non şi Ia următoarele graniţe:

Csáktornya: in epre rra oîrll; Fiume: Via Ncgozianti 5.

1 nwuw Mmu> ftiitawaE«a!g»aga.1WS !sryyHT-f ' ‘ t *■ ! ’ —i--1 9

Msffc Jmac r o ito r d e b ă rb a ţi

SIBIU), slrada Cten3dlei Nr. 12r e c o m a n d ! p. t puWicoW

cele mnl none rtote de to n m m i şi lar*»& tai tn w *

— . m o r t l o i e i i t . ■

Noutăţii®sosite chiar acum, p e n t r n î * * l« ed c t J Ă r b a U e t o f e e n K Î e * « ? " ’ f r n a ţ u r c H t l şi I n d i c e * * * » di0cari se execuţi dup i m i a u l cele mal modern» vestminte P ^ f - S a c k o , J n q u e t « şi h a l « c d e a H l o n , cu preţuri foart* «oderat*.

D e o s e b i t * a t e n ţ i a “ «meriţi noutăţilt A* stofe ?eaU>i p a r d i H i u r i şi “ k!.s t af .i totdeauna ta ^ P 0 0“ - .

Mupra r c v c r c n K H o r cos-fecţioaate in f i e r u l m * * atrage deosebita

c o s a p t e t d e h a i « « »“s * w c . — Uniforoe fentra

TolunUri, cum ? a 9 l6, uniformi, doPi 9 * * “ '* * ^ i t v a cea mai noui.

/r* !s K<î »» -

1' *

□ CMEA6u

i n cu m arc a „ROMÂNCA“ Ű%y □ cel mai b u n şi făcut din rânze demiel şi

Restauraţiuneromânească!

Subscrisul aduc la cunoştinţă! că mi-am deschis o

Restauraţiune şi Hală de bereîn S IR II!!, s trad a G ării N r. 5( v i s - a - v i s de franzelăria STEFAN MOQA)

unde servesc în orice timp beuturi bune, — bere ş! vi­nuri, — apoi mâncări calde - şi reci, bine pregătite şi gus­toase. (In fiecare zi la 8 ore dimineaţa se află gulaş bun.) Oferez prânz şi în abonament în restauraţiune sau trimis a- casă, pe lângă preţuri foarte

avantagioase.Cu toa tă stima 1674

Maxim Macar ie . restauratei-.

Nu uiiastimate cetitor, — la comande sau tot felul de alte cum­părări făcute în urma unui inserat cetit în foaia noastră, — a aminti şl spune, că de­spre lucrurile comandate sau cumpărateai cetit în inseratuld in „F o a ia P o p o ru lu i“.

Prin aceasta contribui şiDrTa la răspândirea şi lăţirea foii noastre, iar r e altă parte vei fi servit de grabă, fără caacea- sta să te coste ceva mai mult.

Un morarcaută post la o moară de benzin Doritorii să se adreseze prin o carte poştală la Ioan Fulea în Ludoşul. mare (Nagy-Ludas). 1742

Enorm de ieftin fiindcă e făcut ; = din cauciuc ■■ ■■■■■

cel mai bunŢâţâni fabricat ■■■■

in i mim .................... ..

p a s ă specială pentrui unelte aparţinătoareC a la modisterie s r

D ep o z i t d e f a b r ic ă d e f o rm e d e p ă lă r i i d e p a l e p e n t r u d a m e 0 = şl f e t i ţe =

Flori artificiale, pened e s t r u ţ ş i d ife r i te p e n e d e îm p o d o b i t

M are alegere în ciorapi p en tru dam e şi domn'

Q U S t f l D G R C in C RHien, III., Hsupsfrasse Sfi/B.Cataloage ilustrate g ra tu i t şi franco

se pot cumpăra foarte avantagios şi ieftin la mo

ANDRE1U RIEGERprăvălie de fer în SIBIIUj „

Cele mal frumoase

istrateVederi din Sibllu, Porturi naţiQ- nale, ilustrate artistice si p«ntru

orice ocazii, apoi

Hârtii peniru scrisori

dela cele mai simple până la cele mai fine şi mai moderne, !n diferite calităţi şi colori moderne se află, cu preţuri ieftine, la

Librăria dela

Foaia Poporului— Sibiia

Strada Măcelarilor Nr. 45.Probaţi numai odată şi vă vetl |

convinge. I

î s i3 B ? a

1743Un vierde ras« bazna, să află d e v â n z a re la Io an P e t r u M u n te an inţ S a d a(Cz6 d) Nr. 133, p. u. Nagydisanod.

pe acţii ji fabrică de mo-Societatea »£,r Sste MILLE]Cea mai veche ?! mai m;>respecială din Germ ia-de-mijloc dem o to a r e de t o t fe la l şi de «nst*la

ţ iuai ca gaz aspirâtor .Reprezentanţă generaJă

HPLMăH EHHD, BUDgAplsT VI. PodmaiuczKy-n. 4/N. Telefon 22—76 [

cu benzin — ca gaz | • petroltu

. nleu crud_ gaz de pământ

si st. Dies^ cu gaz aspirator

l a t o a t e m ăr im i le . ,Cercetarea Inginerului ţ i calculaţ ii f 1602 gra t is . I

La cerere trimit Preţcurent şi îndru­mare pent ru folosirea Cheagului. ^

Se capătă la

P á l í i M á r t o n , K a r á n s e b e s

O

□I

Rag. .14 fiOAIA RüßüRÜLuI N r. .16

Varul cel usai bunsa afla la Poplaoa,unde să arde în cuptor câte 1 3 — 14 zile cu 6 0 — 70 stânjini de lemne. R o g ^ p e onoratul public să iacă o p robă, ca va fi mulţămit. D au ga­ranţie de p iatră şi garantez că creşte în apă foarte tare, sşa că din două bu ţ i face trei buţi de orice var din a l t ă parte.

Doritorii să se adreseze laMan Surdu,

[in Poplaca Nr. 268.Şi trimitem ori şi unde în mic şi

mare, cu preţ moderat. 1727

Un mijloc de înfrumseţare şi de un efect minunat sunt renu­mitele medicamente universale

Crema şi săpunulale lui FÖLDES 1679

Un stomac bun poate

mistui ori-ceî

M i j l o c u l cel m a i c e rc a t , p r e p a r a t cu î n f n j i r e d i n ce le m ai e fe c t iv e i e r lm r i a r o ­m a t i c e , c a re p r o m o v e a z ă polt.n d e m ^ n c a i r }i m i s tu i r e a f i i n d toîcdat.1 fi u n m e d i c a ­m e n t p u r ţ p t i v a l i n i t o r d e c .n â , c a r e de- p i r r e a j . î l i r J d u r e r i u r m ă r i l e i r e g u - i a r i t i ţ i i , i v i t e in u r m a cin tei . i ’ă- cele i , t r a i u l u i s e d e n t a r ş i f u n c ţ i o ­n a r e a leneşa a s c a u n u l u i </. t\ : a r ­s u r i l e d i n s to m a c , v â n t u r i l e , î n - / r r d n i d d i r t a p r e s t o i n i s u r . i de s to fe a c r i i în s to m a c ş i d u r e r i l e d v s p a s m u r i c j i e

Balsamul D-ruIuI Roşa S ?l)rj»o?it j’f5!'v“ijia1 î:i Urmări* Jot

b . f r a g n e r îsfrant t)3 curls c. şi r.. I . a v u l t u r u l neg ru* l ’r n g u , K lc in - s e l t o 203. - Colţul dcl.i Ncrml. iK.issf .

K x p c d n rc p o ş t a l i z i l n i c !1 stlclfc î n t r e a c ă ? cor . ju n i . s t i c l i 1 c o rr«}»- !*, c * * ' i* '” »'•=> I«> IS t " l â n £ J i r i -rr.iîeir» bar-i! r ;p ( anu:-;" 1 ■(;,!!«>>•* 1 »sleia i m » r.T. >-m; 2

U r ari cer. 1 i i-i :1 ( Ȕ-.rjr m ar i : - i r l r i m

tTiîi- s í í *; : ^ í!p a ' .n! fi i . iT.^np_D cpor i t In farmacll lc d in

A u s tro * t?nKArla,

nicnţiuncîT pantei’"'*nnt proTârntc cu m arca scu tită p ; ln Iccc.

Mna-Banlt tgsşgse tează numai decâ t P r e ţ u l 1 c o r .

SSpunul-Maralt depăr tează ,

câteva zile de folosire, pistrue le , petele de ficat de pe fată şi toa te boalele de piele . P r e ţ u l 70 f l l e r i .

Se capătă în toate farma­ciile, drogeriile şi parfu- meriile. Comandele peste suma de 6 cor. se efec- tuesc pretutindenei franco

Colomsn de Foldes, fiimacieArafl.In S ib i lu , se c a p l tă la farmaciile: Cari F r it sch.Quido Fabri t ius .G as tavM eltzer , fabrică de săpun ji parfumerie, J. C. j’.lolndr, Cari Alorscher , drogerie , Car i Milller Cari Pissel. In A g n i t a Ia: V. I-rfihlicli. In S i g h i ş o a r a la : A. V. l. ingner . In M ed ia ş la : Josef Oberth .

Atenţiune îpgrgcftl i!e ghEftl

y «ÿ s liö y k pírechl de gbetcn u m a i C o p . 7 B O

Din eanai că mai mult« fabrici aari nu încetat p'iţile, ara font Incr«- i'Jnţ.it a oheltni o mar? cantitate de rrhetti adine í ’ib pro'.ol de fabricare. O f ci e u T î a i l tierin'is I pSnrhi filete cn (iníiarp, peLtru do:»:ni fi pire.'-hi jwitra dínu', de pii*,> hrunft seu a^agri,

r z tilpá bitut.l cu cuie, for.rtf í ! ’;; i*viOi:i;l n>! ma- nou mkrimoa cot>* í'Tm nui.? * :iu i iVit* -J piri rliílo conti t-amai k7 .W) 1 riian.r** p<r ranburai.

S. Lustíg, export de glictsNcu-Saadez. 54/p, Austria

S rb ÍE ih n l ■ a lm i* M r. b a n i i r e to u r

D a ţ r - n e a d r e s a D - V o a s t r ă n -M mii \ H v o m a r ă ţ i d r u m u l p r i n r a r e p n IAn^A n r l i p m a r p o n o r i f i c i i ţ i u ţ n » r A .“ .v i o c i i p s ţ i i i nu d e r t p " t p n i c p r i n p u n e r e a in v â n z a r e ' i a r ă u bn - e a l A a n n o r j i r t . r o i, p r o t i j i i uieni p r i n p r i r a t o , h o t o l u r i . c s l c n r l o . o n p i U r i. p e n z i o n a t o , > r o ’i r . . f. i l i r i r i c t . \ c ţ i p ţ i t " .i c . i ş t i r i i 7, i ' n i o »U - - M) c o r n a n p . S p r a u t A r e p r r z o n ■

t u i ţ ! p r e t u î i n i m i . M r . s t r c ţ i i n s t r u c ţ i u n i iu- t r i m i t g r a t u i t . H r r i c ţ i U a d r e x a :

EVERGR1F, Abt. 119, Wien, !., Fleischmarkt 1

= Berea aibă şl neagră din s

Bersria dcfaTrei-Stejariîn SIEIÎ’J

r~zr este foarîe Dună si nusfoasă!ţy-i r- ii r-r, r. n ____^ {

j{M r r V *. b'.i

i ; vfi !

- - V j O . Iv rca s oV- J c a i;or.^:r.\ e

I ;>■: rtc crrra- li; i

*

11

M 1 ii S ä O one snislfcawyi

gH p *■ţ i ;!i]

hJ

transilvăneană, mânată cu abur şi aielier ciiemic penlru curălirea uestminlelor O

se recom andă pentru curăţirea de vest­minte, descusu te sau nedescusute, pentru dame şi domni, uniforme, dan te le etc. 1707

KARL J. G. îviÜHLSTEFFENFircergasse 19 e S I B Î I U B Maurergasse 12 II Si

în a in te d e în t r e b u in ţa r e .

O astfel de transformare uimitoare producD u p ă Î n t r e b u i n ţ a r e .

Tabletele Kola

Kola-Dultz i:a

cel mal bun nutrem&at al naturei, al facultăţilor mintale şi al JnerrilorD i i p o i i j i t , g i o J i r c , ac t i v i t a te

t er i lo r, d u rer i le de s e m n e p e n t r u l ipsa

i . v V r ^ n i î r 1 . ? J a n a t o a i * ?’• m e m o r i a I m î r i t l , a * îm |l m u n : a ţ i i t r a p a ţ e l e c a o p î l c e r e , i t u a c e j l u i K U L A U U M a A ces ta e u e a i e v l r a t u l n u t r e m î n t p e n t r u ne rv i f i c r e e r i , c a r e t n t c e l a j t i m p r tg " . i l t u i t t a v i o r e t t l « i n s e l e ?i a î i f e l d A n i p u i e re de v i c a |4 H e c i r u i ortfart al c o r p u l u i . K O L A D U L T Z

d ă p lă c ere şi p utere d e v lea ţăp r e c u m } i . s™ ! “ ' n : n r t | e i I m p r c u n l c u s l n î u t e a (i p u i e r e i d e a c t i v i t u e , c a r c g i r a n t e a r l « u c c î i | j ~ c v c ir e .^ L o a f i r d m c un t i m p o a r e c a r e K o l a - D u l t z , n e rv i i vi s« v o r In M r l , o r ic e » I lh l c sw n e v a d i n t r e f ' V j in flu in ja i a v j ve ji » lm |l s l n l t o s ţ i p u t e r n i c . K o U - D u î t r i e r e c o m a n d l d e cAtr* t o a t e c i p t z 'd \ U t ‘ ^ r i , . Cale «Ie lu m e j j i i e lntrc]>uir- . jeara în » p iuduri j i s a n a to r i i p e n t r u b o a le d e n » n i .

C ereţi gratu it K o la D ultz.A c u m a v j . I m « J i i o n r a v i I n t l r i ne rv i i I ) r . T r i m i l c ţ i m i a d r r u >i v j ( r im i l I n r f a i i c n t i i • : ; r v r 3

o (-«nli lale ,le K o i l D u I r , l n d e ! l u l i : o r ^]ire a V i face l . i ne ţ i a V a | . : ,ne in » I m a l iu n e a a p r e c i a ; u im i to a re a le p r e p a r a i u l u i . D a c i v5 p l a c e p u t e j i c o m a n d a m a i m u l t . i v v i e j i I m î m o m e n t a n l r . a i r . t e <Je a : i a .

Experiititinca Farmaciei Ia SFÂNTUL DUH, Budapesta, VI., Secţia 603.

%/ ţtifi

J « » « » r ü<I I n v c n | i n n «

• s e n ra ţ lo n a lSN c n u a i û r a t c B c r i n o r i t i c r e

oritntea neintrcciitÄ a u«i

Zbiri« 9orkMpuitsÂtor!

-, - ,

r ; ^ t í r : ' '- - 1 -■ -

tUmatr» ta+Tl» T V i'i - ■.ic ţlWiV-A^infoarl/

r

\y-'fê f

c t m o ş t l i i ţ "a dovedexe stipcri-

= ? i n t î l G t î t i i r i i =

m K U N G A K I A “Síi I.ibriiâ numai din » â n n l .iufl,.tS cu 7 inc. P re ţu l p tt tnctn: o.Ydt/.t 32 f fi inai s ta .

î'A pfi.Tlc procura U *t»- ptitul f.ihriiMnt:

ttlf.\/wu!ru HnicîcUkerUl-r ici i'.r d<* l n - f 3 î i t r » €

Hir* ic ip lc ti tu r t v’ ‘'C K--IHHiidiipchtaVIl!, Cll/îi iii <SB4

" : ; 4u 1r r ,;>, r-p+d+ şi>Vr;%T«'tf r-,;l:----- . r; ^ |f

r n"v. ;. ~tr. r-iyrr&

\ T i ' X tj- t» fT i •r 1 A > r « " r - r pi r->fA i ^ t /i i-k f c i r í ( • • r r ' . T « ! • '» (» . - ,

, ^ ;! f i r i r s c U d o l . In t.\- *rtt- ».trie-. , *'' : r r : - . v . - J f ? n \ u n i t t ţ j r t r i r m l f i i s i P -

p . ‘ •£- * Ä r«URnjlC8lă ca C*a m*> .r ':»CT.-<»rrr ■ \ o p i n i i : *

* i O i i * ’*>• <Ci CkÎL i - 4/t- ..

^ .

\ . \ 4 f r \ Kadíftf—Mod^yet (Nai^kökii i ' í »« . )SîruWo eonftilnţiBi. æ Soluri aara^wt«. ^ i

t r m i t * l a c i r r r r r f r a - . Kj-$t i * f i tr*acf>. In c * t a î r f sunt ^w b lK 'i t e * * l ^ )

n '* r î t ' ü u î r k « , |« i i / , \ t i * a t # jb.Vî.’ î ;<r»î, • f f - 1 , 5 î ' i * ! n ' e J e a U r * r*'-<C ( ~ - . - i - i n . ' . i J : • ,-jc in i. rr?*if 4— « K f i M a * v e rh i l dr t» dr<U ? r ? p r t < U r i c * r f ' - í

5- i tr .i+ n V »c pM r<avrt’i» **!UI df a c f a i u t a tn c fe t fc rc co a >•* i - ' j

.V ■''*>; * ,T'*! ,J# : V ^

»astiul :'Pnt carului Thierry’X •'iï

« p Í Á / ' . v í r a -

p li mr [Ich dien]

vl Mei* c.ciifţrSîîî. .••'.ii - J *-7>. ; .-rv Í-Í1

c i;n n i l j î“ c r**in trccut la î - ' j^ l f (le p l ’ tnSnl ş i d e p i e p t . r,<rj..-rc.ir;; o p r e r t e t i r ^ n :* . f ş ' : r c ? . z ă d u r e r i l e t s » e < .

r'--: ■ rr >> r r ji la 1 , 1« Ar*i >l ~ r-. i:> ' l ■ - ri -nc-r::- " V i r.n::-’ -! spet^iî ri

i-c :-'C i r" r r a d. rrr,, r c- rî:r.::. a fi-i-'-rt.-. - r: •- •: i ’te ’t'x'r .ie rT-ţi ji de rar*.

:i ;■ - r -<vtn: , c ’ •'-« • » a ' J f . t«ro c-oo—,:• \ - tr.: .1.. r-i . r :> j -■ t -<■- pro venire <î:t; fw-

i i i i v - , 1 v r â n l p r o v e n i t e «lin a r s u r ă , i r t e o b r *ri.'^iratc. ..i. • ' :• •. .Irret, .î- wecS»e î c . :■ *", * ■_ c i n d i p -

A T l ' J C i r V , . - p - r c ; . i j i r ^ r u p;.- = t. r ?n P r c g . a d a h t î Ko12 s‘>:e î l - : ‘■’-•J ^ :-r*t sa i î rra-e <p-c:aU cor.

La c c r r n r d e m î r: *?ri c p r c l t i ! rr«ult r ^ a i I e f t i n !

Singura ver i tab il i

A l í f i ^ - C e n t i f o S i a a iui T h i e r r yj'ÎJ ‘ ......*—■1 t; ii-™ ttr.frM». Face de prije. operatiiV.: ■-* 2^ »0. : i% !em*.; c~r. Ii rs::r.;r<-i .-j-’C'-;:, '.rrp'>tr:v* îm-

i _ _ - i_____ . . . • _ _ » _ • _ * <•».

—ItT n ; I

; petr.rii j.iii-i CÎOiiC U.T..1*tf

la nrh>nr. ,.-.î‘r dz p\.:o :c 'Viï .“» p'in'îîv.ri, f i r r-: - - ri. pr''c:::r: ia î1 ;:;r'iraf ; ’» *^n ccr? a < r i rrvlnr » " ’ .rc, ca ; « :; - J %, t.-.r, nri. etc., /<£>

U ert t»!)] di urc.tit-.-i r:.:sr ?î h c a n c e r ( ' r ? c : la ^ x r I r ‘ ,l71, i , • • . : . . - . f - oeeg*'. fz tw r i . la

ni « .a i;

re TTJ-] wrtchi etc. rrc. 2 caiii fo:*tà K ?, M, pr ! r w i a Sa.ţ 'i »üor «su cj Ttrr-l-.i-*'. Sc c,:.frî 1- Tôrr.k ]07<f.f :n Bu- £ :S<^\SOv^

{-•a çî in C r: ~ V ‘r ; - : ?fe r - -V p .- , ( . ; f i i,; ; ; r i - * - T h ^ î r r î î î r e r <î - S : r , E r c z Ü í i r - c ^ c l ; ; ? r « î F r / . t i i P s d a n o -

TitS îr. ;•?jricA'a. t r , .« 1 ru e d-.; •• «- * 'Lr? 'J d-ia*

. j A . T H f E R R Y , Â M â P R E G R A P A

ffr. ffl FÖAIA PÖPÖRULUI Pag. 15

croita? pEiitPo bărbaţi = SIBIIU e=strada Fau rilo r

recomandă p. t. publicului pentru sesonul de primăvară şi vară bine sortatul seu depozit de

Stofe indigene şi străinepentru pregăt i rea de haine bărbăteşti mo­derne corăspunzătoare la toate pretensiunile.

Principi eeu este: Seitîcîq codşîîsdIîcs ;i neesc.Eţsţicnaliil.

Inseratelenumai atunci sa va­loare mare, d&că b*. răspândess preta- twdeiea , In toate ţările, In toate cer

1 curi(e sociale. Pen- ] trn acest scop se J ( 'ofere îndeosebi I n - !

şTeerarej in .FOAIA ţOÎORULUI*. ■ ■ Infirmaţii i i dau ţl comande e& pri- megc Ia adminig-

Linia

R otterdam5 Societate de vapoare £* Niederlandă-Americană ■

jj F i rmă profGcoîofă în U n g a r i a . ■* In flecare săp tăm ână circulare in tre ■

Rotterdam - JîewJorK- j K a n a d a 1526

■D U 9■ ________ ________

^ B u d a p e s t , ¥ l . , ThöSoIy-i i i 10. iCancelaria

Warenhaus Grünbergercasă de cumpărare de primul rang

SIBIIU, Strada Ciznădiei= Palatul comandci de corp =

P p n f r i t r l n t t l P m antaue,b lusc,roch ii,Ju- i - c n u u u a m c poanC| capoaie

Pentru domni ra«lane* hainc com~r C l i l l » UU 11II1I plcte pantaloni, m a n - taue de ploaie, flilcturi m oderne

-- ■ Specialitate =====în haine pentru băeţi şi fetiţe ir«

In interesul propriu să cercetaji acest depozit

ti li iilW • ut ■ irf . |Trv - : 1

5 0 0 . 0 0 0 d s p a ş ipoale umbla cu aşa o părcche do pa - puci sau cizme, cari sunt cumpăr.-ie din atelierul meu s -t u t-unt prowVi.lc cu numele C Î I Î O R C Î K

Gratis reparez ori,f'-;lnrf,tA"r minte soco­tind dela cumpărare 3 luni, dacă in

accst tiinp e de lips/i ceva reparare . t'O

GEORGE LIMPEDE= = SIBIIU Piaţa Brânzei Nr. 9

Banca generală de asigurare mutuală

„ T ra n ssy îv a n ia “asociaţie cu garan ţie lim itată în S ib iiu (N agy szeben )

recom andă înche ie rea de 767

P Q Î m i r ^ r i t r n v î s i f î l în ce le m a i cu lan te condiţ i i d a i y u r d n p « V i d } C i d e p o l i ţe (p en t ru în v ă ţă to r i

confes ion a l i ş i p r e o ţ i r o m â n i a v a n ta g i i d eoseb i te ) .Ca speciale combinaţii deoseb it de favorabile sunt de n o t a t :

mm® A sig u ră r i m ix te cu r e b o n i f i c a r e g a r a n t a t ă d e i n t e r e s e d e 3 % = e ü m s ü

A sig u ră r i s im ple şi m ix te cu p a r t ic ip a re de 40% l a câ ş t ig .

A s ig u r ă r i m ix te cu so lv i r e a n e ­c o n d i ţ io n a t de d o u ă o r i a cap i t .

Asigurări de foc d e a s e m e n i cu p re m ii f o a r te i e f t i n e I r— .. —

Dela fondarea „Transsylvaniei“, sau plătit prin acest institut:Pagube de in c e n d iu ............................................K 5.755,85827Capitale asigurate pe v ia ţă . . . . . . „ 5.635,32812In total a fost la Transsyl-jf asig. pe viaţă „ 12.067,702‘—vania la 31 Dec. 1913 l asig. de foc „ 144.436,366 —

C apita l de fo n d a r e şi r e z e r v e ...................... „ 2.696,458-—I n lo r r a a ţ lu n l 5I p r o s p e c t e «S d a u tn 6 r icc m o m e n t g r a t u i t= = = = = la D i r e c ţ iu n e 5 l la t o a t e a R c n tu r i l e . .-----------:

P e r s o a n e p r i c e p u t e l a a f a c e r i de a s i g u r a r e ( a c h i z i t o r i ) c a r i a u I e ş i t u r i b u n e Ia or*»e | l In p ro v in c ie , s ă p r i m e s c U\ s e r v i c iu t o t d e a u n a In c e l c m i i f a v o ra b i le c o n d l ( lu n l .

!„Collarii“Papa dc piele

îm brăcată cu o materie dc cau­ciuc, elastică, resistentă contra vijeliilor şi durabilă pe mult timp

Papa îs acoperit făra miros.— „~ r ..........Cea mai bună papă de acoperi t a prezentului

Nemărginit de durabilă.

pentruT rn v c r s s e — P a p ă d e a c o p e r i t — P la te de izo la t — C e m e n t — O ip s — îm p le t i tu r i d e d ro t — D ro t, d e î n g r ă d i t cu g h im p i — îm p le ­t i tu r i de t r e s t i e p e n t r u s tu c a tu r ă — Sco cu r i d in f ie r c o v ăc i t ş i v ă r s a t e — Căhăli etc. etc.

Corol F. Meii, Sibiiu şi RMIia■ 11 >v 1*-

T I r i t '

Prima turnătorie de fier Siblană, mare fabrică de maşini agricole şî industriale,

J, atelier de mori şl mare prăvălie de fier

Aleniiiane! 1580

Doritorii de-aşi p rocură mori, cilindre p-erstru asorta t făină, pietrii de mori de orice ca li ta te , tot soiul de maşini şi unelte agri­co le , maşini de lână, p iuă pentru abale (pos­tav) to t soiul de m otoare de la cel mai mic şi p â n ă la cel mai m are, cu un cpvânt to t so iu l de maşini precum şi TraTerse, Cement, T re s t ie , Chei pentru ziduri, toa te fierăriile t rebu inc ioase Ia clădiri (edificări).

In bogata şi bine aso r ta ta sa p răvăl ie de f ie r se găsesc to a t e s c u le le p e n t r n m e s e ­r i a ş i f ie ra r i , tâ m p la r i , d u lg h e r i e tc . , cu

Iv-f SZey, Y - ■ Ircy: v=r-£-»

Târgul fânuluiN p . 1 =

preturile cele mai moderate şi condiţiuni foarte avan tag ioase .

Cine a re lipsă de ceva din aceste speci­ficate obiecte, s ă n u c u m p e re d i n t r ’rţlt loc p â n ă n a s e v a in f o rm ă în p r im a lin ie la m a r e l e f a b r i c a n t W a g n e r , a tâ t despre ca­li tatea acelui obiect , cât şi despre preţuri şi condiţiuni.

A c e s ta e ce l m a i bun izvor d e p r o ­c u ra t m a r f ă d e p r im u l r a n g şi in c o m p a ­r a ţ i e f o a r t e ie f t in .

Nu Vă lăsaţi seduşi de agenţi , mergeţi sau scrieţi în persoană la sus numita firmă.

Cata loage se trimit gratis şi franco.

Pag. .16 FOAIA POPORULUI Nr. 16

cu 50% m ai ieftinălC a î e a a m e r i c a n ă M o a r t e c r u t l t o a r e şi f o a r t e a r o m a t i c ă . U n l s ă c u l c ţ d e p r o b ă (5 c h i lo g r a m e ) s e t r i m i t e p e l â u g a p r e ­ţ u l d e 10 c o r o a n e , j u m ă t a t e p u n t t e i f l d e p r l m n ! r a n g c o r . 2*- f o a r t e cu

ra r u b u r s ă .

A . S A P E R E S C U *650 Export de cafea ţi teio. Tiszabogdiny 356

BiD£conoscutsl3 resturi de MoraviaRooiîii de dome ^ ^ en

s u n t i e f t in e şi s e af lă î n c c a m a i b u n ă ca l i t a te n u m a i Ia f i r m a ®

I . Ingrowitzer WebwarenerzeugungJ O S E F M A S Î K

î n I N G R O W I T Z , M â h r e n ( A u s t r i a ) . A c e s t e s to f e d e l ă n ă ( L o d e n ) s u n t o n j . ’s r / Â m in u n a ţi p e n tr u revdnză- to ri, d e o a r e c e s u n t f o a r t e i u b i t e de d a m e . — C e re ţ i o f e r t e . • 1232 jjlj!

d e c l a r i e a c r i a u d b o a a s l j lœ « M t n i M i e i

Medicii

I C a r a m e l e

pectoraleca cel ^ brail* .

Milioane ftSJK”°SStîS

TUSEIr ă g u ş e le i , c a ta ru lu i , f legm ei, c a ta ru lu i b ro n c h ia l ţ l d e gâ t.f i i O H atestate de)« medici ţi ” • W privaţi, întărite prin w - tarlul public. la ran tea ti aoccewd ti rar.Bomboaae foarte buae ţ l gnstoaceI p a c h e t 20 ţ i 40 b a n i , l d o s i 60 b an i , se c a p ă t i in t o a t e l a r raae i i l e f i l a ce le mal m u l t e d r o g e r i i şl u n d e se « f i i p<a-

c t t e l e . l«S

m BBaawcggMSSSgsg a ^ s s j

MOBILE lucrate solid şi conştienţios ■ ■ ■

se pot comanda la

EMIL PETRUTIU= Fabrică de mobile ---------

SIBIIU - NAGYSZEBEN, str. Sării 37t r - o o ^ n E3 CECSCSJ

Specialist (a : m ob i le d e to t fe lu l p e n t r u t in e r i n ou c ă ­să to r i ţ i . m o b i lă r i de h o te lu r i , vile, i n s t i ­

tu te , c a fen e le şi r e s ta u rn | i u n i

V3 = Telefon Nr. 47 = cu l c c i t u r f t l a c* m . î n t r e * Aiciigf propriu de tapiserie

Se lucrează după planuri arlislice <?

ŞjS&T

mmm

mumm

Ocazie foarte potrivităla prăvăl ia de Încălţăminte VA

l u i ”La cisma niare roşie“ti U u l l l u Sibiiu, strada Ocnei lip. 7

= pc lângă preţuri ieftine. =T o t fe lu l d e g l ie le , î n o r i c e a n o l i m p , c u p r e ţu r i d c r c d s m ă .

P î * i > f l 1 t * î • O h e te In C h ev reau x , Box snu K alv :* 1 * 1 • Pen tru copii, mărimea . , 20 2,'j «=- K ?, 4

' . . . . . 2f) 2X - - „ 4 r>. . 29 34 — . 5 7 ■ • XI 3!i , 7 - 9

Papuci dc jum ătate pentru dame Chc-v reau r şi Box »au Kalv . . . . 4 . - 1 4

G hete Înalte pentru dam e Chevreauxîi Box snu K a l v ................................ . 8 —14

G hete de lucru pentru domni. tari. ese- cuţie In Kfllr *au piele de vichs . .

G h e te în C h ev re au x s a u B o x :G hete pentru domni cu pumi sau băieri K 950

« • . * bumbi sau Ideal „ 10 — . . . Kobralc . . . . „ 14-—

« . . . O s l a r i a .....................12-—» » ' . formă am erican i . „ 13 — . . . formă americană,

cu bumbi ţi b ă i e r i ...........................G hete pen tm domni, piele Antilope In

toate colorile . . . .

♦A

Principiu! mc» - - - este : 2^ Căştifţ pu ţin , v â n z a re m a re l

DB

■■

1 6 - -

20•—

Y r-

VCamaşi s

în dum inec i ş t s ă r b ă to r i e desch is p i n ă la 10 o re 1

Mare alegere în:

cisme jrr “p=cu 4, 5, 6, 7,

şi 9 cor.

■ m.

Cel m ai vech iu ş i m ai m arc institut financiar rom ân esc din A ustro-U ngariaiiA Linstitut de credit şi de economii în Sibiiu

F il iâ lp * Braşov, Bozoviciu, Elisabetopole,JT I n d ic . Lugoş, Mediaş şi M ureşoşorheiuA irP titiir i* Orşova, Sânmărtin, Sânmi- /A g C IIlU Il. clăuşul-m are şl Şeica-m are

Capital s o c ie t a r ........................................ K 0,000.000*—F on du ri de reze rvă şl penxiun l Po rto fe l d e cam bii

2,îl50.000*— 17,700.000*-

îm prum uturi li ip o te c n re ................................... ...... 12,400.400*—„ 24,500.00®*- „ 1 0 ,0 00 .00©*—

D ep u n eri sp re fructificare . . . Scrinuri fo n d a re în circu laţlune

P rim eşte depuneri p**! sp re fructificare cu < 3 ö l

0

0

după tcrminul de abzicere, plătind Însuşi d a r e a d e i n t e r e s e

executâ a s e m n ă r i d e b a n i l a A m e r i c aşi îngrijeşie încassari dc cecuri şl asignaţiuni asupra oricărei pieţi, mi|loceşle lot felul de afaceri de bancă. — Orice informaţiuni se dau gratis şlprompt alâl de Cenlrala din Slbitu, c5t şl de filialde şi ngenlurile instilulului.782 *■

D irecţiunea.J

mQ'..■‘■iââiàcèsjiâùa: Depoxtt bogat sortat!

Prima fabrică de piele sibianăSibiiu, Bachgassc Nr. 3—5,

îşi recomandă fabricalele lor precum: tălpi pentru opinci din piei întreţii de boi şi bivoli, Vaches-Croupons şi tălpi dc bivol cu margini şi fără margini în diferite ciiolHăţi.

Mal departe sc află In depozitul fabrice! un marc sortiment tn I* ă r c c l t l «te o p in c i If t in te pentru femei, bărbaţi şi copil. B rn n d H o ta lU fp ficn ţi diferite b n c A ţl d e tiW pl cteile. IM c l d c v a c ii d e ▼nehn, tucH s#u şi In pregâleaU Jor I 'M t ll i t fc i tr l d e THehs, . . . . . •K lp t e d e ra c h « , . . . . . »T *le l d c r i ţA l d e t r c Im , . . . . . .

I * l e i o re p a tc d e ta c h s , B o x p i t t l ln c e , M n s t* b o x e , R o x c n lf , C h e m n u x in diferite fArbi ţi fabricate. P i c i d c o a le In fărbi diveme. C A p tn şc U d e o a ie . Asortiment bo^at In toate neccsita{ile aparţi­nătoare paMofâritului ji ctsmâritului şi in calapoade.

= Călcâie dc gumă. ■■D ife r ite lacuri, c rem e şl m ijlo ace p en tru c o s - ■ c r r a r c a g lic te lo r. In despăr ţăm ântu l nostru p ropr ia să pregătesc, la dorin ţă şi după m ăsură , toate părţile de rus la g he te (f*ţe) prom pt şi pe W«Kă preţurile cele mai ieftint.

V .

U Í

n

P re ţu r iso lid e !

.mp* w»

F a b r k * « *p rop riii

Serviciu coulant exact!

„C om pagnie Generale TransatlaraSqac*

Linia Franccză dfî^î*î42SHaure-ileiuyork ?i Canada

prea te B a s e l (Elveţia) Paria I—Cancelaria: BUDAPEST. VII, Baros-f£r 15

aSaëüi.

La co m a n d e “ "“«ÎE.'ÎSK s ă a m in teşti £ » = « n F o a i a P o p o ru lu i“ SLTÎ^ SS

.TlfOEraSa PoponUal", Sibiiu.