cetatenia europeana si guvernanta ue 3

7/26/2019 Cetatenia Europeana Si Guvernanta UE 3

1/19

1


2/19

Cetatenia europeana

Cetatenia europeana a fost definita prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat in1992 la Maastricht reprezentand o inovatie conceptuala majora a Tratatului asupra UniuniiEuropene.

ncluzand drepturi, o!li"atii si participarea la viata politica, cetatenia europeana vizeazaconsolidarea ima"inii si a identitatii Uniunii Europene si implicarea mai profunda a cetateanuluiin procesul de inte"rare europeana.

#rimul para"raf al articolului 1$ din Tratatul instituind CE defineste cetateanul europeanca fiind acea persoana care are nationalitatea %n.n. cetatenia& unui stat mem!ru'. Cu toateacestea, printr(o )eclaratie ane*ata in anul 1992 Tratatului de la Maastricht, cu ocaziaConferintei nter"uvernamentale, se reaminteste faptul ca, de fiecare data cand se face referire lacetatenii statelor mem!re, pro!lema de a stii daca o persoana are cetatenia unui stat mem!ru saua altuia nu se va rezolva decat facandu(se referire la dreptul national al statului mem!ru in cauza.

Cetatenia europeana in literatura de specialitate a fost conceputa fie ca o simpla le"aturaintre un individ si un anumit stat, fie ca o le"atura politica, ori ca o calitate a pesroanei sau si altaopinie precizeaza ca cetatenia poate fi definita ca fiind le"atura juridica dintre cei care fac partedintr(un stat si acel stat'.

+sa cum am putea vedea si in doctrina de specialitate conceptul de cetatenie este asimilatcelui de nationalitate deoarece cele doua concepte se refera la conditia sau la statutul persoaneifizice sau juridice in raportul sau cu statul, deci aceste doua notiuni sunt folosite ca sinonime, darin urma Tratatului de la Maastricht s(a avut in vedere si deose!irea dintre aceste doua notiuni.

Tratatul de la Maastricht a introdus termenul de cetatenie europeana in scopul intaririie*istente intre Uniunea Europeana si cetatenii statelor mem!re fara insa sa defineasca aceastanotiune. n Tratat se precizeaza ca este cetateanul Uniunii orice persoana care are cetatenia unuistat mem!ru', precum si faptul ca cetatenii Uniunii se !ucura de drepturi si sunt supusio!li"atiilor prevazute de prezentul tratat.'

)aca Tratatul de la Maastricht introduce cetatenia europeana atunci putem o!serva ca

Tratatul de la +msterdam face distinctia intre cetatenia europeana si cetatenia nationala.

Tre!uie inteles ca cetatenii Uniunii Euuropene !eneficiaza de o du!la cetatenie, lacetatenia statului mem!ru se adau"a cetatenia europeana.

n principiu, cele doua tipuri de cetatenie n(ar tre!ui sa se confunde. Cetatenia europeana estere"lementata de dreptul Uniunii Europene %dreptul comunitar european&, in care(si "asesteizvoarele iar cetatenia nationala apartine e*clusiv dreptului national.'

2


3/19

-a nu ne "andim ca cetatenia europeana inlatura vreun drept al cetateniei nationale cimai mult ofera drepturi suplimentare.

Cetatenia europeana este un corolar al nationalitatii unui stat mem!ru. Conform art. .11 CE%noul art. 1$&, este cetateanul al Uniunii Europene orice persoana avand cetatenia unui stat

mem!ru'.

Cetatenii statelor mem!re UE sunt simultan cetateni ai tarilor lor si ai UE. Cetateniaeuropeana completeaza cetatenia nationala, acordand fiecarui individ drepturi specifice la nivelulUE.

/ definitie, considerata e*acta de distinsul profesor oan Muraru, precizeaza ca cetateniaeste le"atura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat. +ceastale"atura se e*prima prin totalitatea drepturilor si a o!li"atiilor reciproce dintre o persoana sistatul al carui cetatean este si, mai mult. este o le"atura juridica speciala, reflectata pe plane*tern, pastrata si prelun"ita oriunde s(ar "asi persoana, in statul sau de ori"ine, in alt stat, pemare, in cer sau in cosmos0.

#revederile referitoare la cetenie sunt cuprinse 3n articolele 17-22 TCE.

Articolul 17 prevede4

%1& -e instituie cetenia Uniunii. Este cetean al Uniunii orice persoan care are cetenia

unui stat mem!ru. Cetenia Uniunii nu 3nlocuie5te cetenia naional, ci o completeazp,

%2& Cetenii Uniunii se !ucur de drepturile si au o!li"aiile prev6ute de prezentul Tratat.'

)e aici decur" dou concluzii practice4 este mai 3nt7i necesar ca o persoan s ai! cetenia unui

stat mem!ru pentru a putea !eneficia de cetenia Uniunii cetenia european va completa 5i se

va adu"a la drepturile conferite de cetenia statal.

/ )eclaraie ane*at Trataului de la Maastricht su!liniaz c 8pro!lema dac o persoan posed

cetenia unui stat mem!ru va fi determinat numai prin referire la le"islaia naional a statului

mem!ru respectiv'. +5adar, 3n ultim instan 3i revine fiecrui stat mem!ru s indice care

persoane sunt cetenii si.

Cetenia european are la !az principiile comune ale statelor mem!re, incluse 3n Tratatul de la

+msterdam4 principiul li!ertii, principiul democraiei, principiul respectrii drepturilor omului5i al li!ertilor fundamentale 5i principiul statului de drept, 5i decur"e din drepturile

fundamentale ale omului 5i drepturile specifice acordate cetanului european %drepturi de li!er

circulaie 5i drepturi civice&, descrise 3n Tratat. Tratatul de la +msterdam, intrat 3n vi"oare la 1

mai 1999, 3ntre5te protecia drepturilor fundamentale, condamn orice form de discriminare 5i

recunoa5te dreptul la informaie 5i protecia consumatorilor.

3


4/19

Cu privire la dreptul la informaie, 3n Tratatul de la +msterdam este specificat c orice cetean

european 5i orice persoan fizic sau juridic, av7nd sediul 3ntr(un stat mem!ru are drept de

acces la documentele #arlamentului european, ale Consiliului Uniunii Europene, 3n limita

raiunilor de interes pu!lic sau privat. nformarea ceteanului este considerat o prioritate de

ctre instituiile europene.

n anul 199, Comisia european a lansat serviciul de informare Europe Direct8, 3n scopul de

a informa cetenii asupra posi!ilitilor 5i drepturilor care le sunt oferite prin cetenia

european.

)repturile fundamentale 5i valorile democratice sunt respectate 3n statele mem!re ale Uniunii

Europene, acestea fiind semnatare ale unor te*te, precum Convenia European a )repturilor

/mului %19:;&, )eclaraia Universal a )repturilor /mului %19e"islaia Uniunii sta!ile5te 3ns numeroase condiii pentru

e*ercitarea acestor drepturi. #entru un sejur mai lun" de ? luni este necesar un certificat de sejur.

ntrarea pe teritoriul altui stat mem!ru nu poate fi interzis dec7t din raiuni de securitate 5i

sntate pu!lic, iar interzicerea tre!uie justificat %art.1 al TCE&

)reptul de vot 5i dreptul de a candida la ale"erile pentru #arlamentul european 5i la

ale"erile locale 3n statul de reziden, 3n acelea5i condiii cu cetenii statului respectiv %art.19 al

TCE& )reptul de a !eneficia pe teritoriul unui stat ter %stat care nu este mem!ru al Uniunii

Europene& de protecie consular din partea autoritilor diplomatice ale unui alt stat mem!ru, 3n

cazul 3n care ara din care provine nu are reprezentan diplomatic ori consular 3n statul ter

respectiv %art.2; al TCE&

)reptul de petiie 3n faa #arlamentului european %art.21 al TCE&

4


5/19

)reptul de a apela la /m!udsman(ul european %+vocatul #oporului& pentru e*aminarea

cazurilor de administrare defectuoas din partea instituiilor 5i or"anismelor comunitare %atr.21 al

TCE&.

)oamna @iviane Aedin", vicepre edinte al Comisiei Europene i comisar pentru justi ie, drepturi

fundamentale i cet enie, a declarat4 Europenii sunt ata a i de drepturile lor de cet eni ai UE

i sunt mai con tien i ca niciodat de existen a acestora. Cu toate acestea, rmn nc multe de

fcut pentru a-i ajuta pe cet eni s i exercite drepturile i s participe mai activ la procesele

decizionale ale Uniunii Europene. Pe parcursul acestui an, care este proclamat nul european

al cet enilor, voi lua parte la dialo!urile cet enilor din ntrea!a Uniune, pentru a cunoa te

preocuprile i punctele lor de vedere cu privire la drepturile lor, pentru a asculta propunerile

lor le!ate de modul n care putem m"unt i situa ia i pentru a n ele!e cum vd ei viitorul

Europei. Europa nu poate fi furit fr contri"u ia direct a cet enilor si. Prin urmare, sc#im"m radical modul de ela"orare a politicilor europene pentru a oferi cet enilor

posi"ilitatea de a se implica direct n acest proces.$

E@/>UT+ CET+TEBE EUA/#EBEstoricul cetateniei europene

)in anii 9; incoace, cetatenia a devenit una din su!iectele cheie ale dez!aterilor politice.Botiunea de 8cetatenie' este supusa unor modificari intr(un ritm foarte rapid datoritaschim!arilor majore de la nivel economic, social si politic care au loc la cumpana dintre secolele

DD si DD.)oua mari fenomene pun in discutie rolul contemporan al statului natiune si al

conceputului de 8cetatenie' pe acesta care il implica4

n primul rand,!lo"alizarea faptul ca centrul si strate"ia activitatilor economice suntintre"rate pe o scara inalta la nivel mondial prin intermediul tehnolo"iei. Un element importantal "lo!alizarii este dezvoltarea internetului si a societatii informationale. Flo!alizarea pieteloreste factorul decisiv care a dus la implementarea ultimei etape a inte"rarii europene, si anumeUniunea Economica si Monetara. -tatele(natiune sunt din ce in ce mai putin capa!ile sa infrunteprovocarile acestui fenomen.

n al doilea rand, e*istenta a tot mai multe societati multiculturale care destrama teoriaomo"enitatii statelor(natiune. Gactori precum diversitatea re"ionala sau nationala %-pania,Hel"ia, Marea Hritanie&, multiculturalismul, multietnia au contri!uit la cresterea imi"ratiei si laaparitia unei noi societati europene.

Cetatenia europeana ia nastere tocmai din aceasta noua societate europeana.)reptul la li"era circulatie a persoanelorin cadrul comunitatii a fost introdus in Tratatul

5


6/19

Comunitatilor Economice Europene semnat la Aoma in 19:$. +ceasta li!ertate nu a fost le"atade nici un concept de cetatenie, ci mai de"ra!a a fost asociata cu promovarea activitatiieconomice. +stfel ca dreptul la rezidenta a fost acordat muncitorilor si familiilor lor ca urmare ali!ertatii de a munci in oricare stat mem!ru CEE.

#rin Tratatul de la Maastricht fost definit conceptul de cetatenie europeana: orice persoanacare detine cetatenia unui -tat Mem!ru al UE este considerata cetatean al UE. +ceasta cetatenieo suplimenteaza pe cea nationala fara a o inlocui si face posi!ila e*ercitarea unora dintredrepturile cetateanului Uniunii pe teritoriul -tatului Mem!ru in care locuieste %si nu numai intara din care provine, asa cum se intampla inainte&. Calitatea de cetatean european conferadreptul la4

I >i!era circulatie si rezidenta pe teritoriul oricarui stat al UE

I Munca in oricare din statele UE

I +cces la protectie diplomatica si consularaI Farantarea drepturilor prevazute de Conventia Europeana asupra )repturilor /mului si

Carta UE a )repturilor Gundamentale

Cetatenii europeni au de asemenea4

I )reptul de a vota si de a participa la ale"erile locale si pentru #arlamentul European

I )reptul de a se adresa unei institutii europene in una din lim!ile oficiale si de a i seraspunde in aceeasi lim!a

I )reptul de a avea acces la documentele #arlamentului, ale Comisiei si ale Consiliului,e*ceptand cazurile sta!ilite prin le"e

I )reptul de a adresa petitii #arlamentului European si de a apela la institutia +vocatului#oporului

#rincipiul non(discriminarii pe !aza de4 nationalitate, se*, rasa, etnie, reli"ie, credinta, varsta,orientare se*uala, etc.

Cetatenia europeana are la !aza principiile comune ale -tatelor Mem!re stipulate

prin Tratatul de la Amsterdam4 principiul li!ertatii, principiul democratiei, principiulrespectarii drepturilor omului si al li!ertatilor fundamentale si principiul statului de drept.Tratatul de la +msterdam intareste protecta drepturilor fundamentale, condamna orice forma dediscriminare sui recunoaste dreptul la informatie si protectia consumatorilor.

/ data cu Tratatul de la +msterdam s(a pus si pro!lema accesului la drepturile conferite decetatenia europeana si pentru cetatenii statelor terte cu drept de rezidenta pe teritoriul -tatelorMem!re.

6


7/19

Uniunea Europeana a o!tinut competente si in ceea ce priveste imi"rarea. Aesponsa!ilitateaformularii de politici in acest domeniu revine Comisiei Europene care le monitorizeaza siimplementarea. mportant de mentionat este si faptul ca o data cu acest tratat, politicile le"ate deimi"rare trec din al treilea pilon al UE %Justitie si +faceri nterne& in primul pilon, #oliticaComuna de nte"rare.

#ana in momentul de fata, cetatenia europeana, contrar cetateniei nationale nu impunerespectarea unor o!li"atii, ci doar acorda doar drepturi. Cetatenia Uniunii este considerat caavand un statut le"al in curs de dezvoltaret, motiv pentru care Comisia tre!uie sa prezinte lafiecare ? ani un raport despre aplicarea dispozitiilor referitoare la cetatenia europeana din cadrulTratatului, in fata #arlamentului, Consiliului si a Comitetului Economic si -ocial.

imitele cetateniei europene

Una dintre cele mai importante lucrari care trateaza relevanta teoriei clasice a cetateniei nationaleeste scrisa de Kasemin -o6sal si se intituleaza 8>imite ale cetateniei'. -o6sal sustine ca cetatenia

nationala isi pierde tot mai mult din importanta, lasand loc unui model universal de apartenentasustinut tot mai mult de o deteritorizare a notiunii de 8drepturile omului.' +cest fapt devine totmai evident mai ales in cazul imi"rantilor care de cele mai multe ori sunt asimilati in sistemul deinvatamant si de sanatate al tarii "azda sau uneori chiar si in domeniul politic acordandu(li(seunele drepturi electorale. )atorita interdependentei tot mai mari intre statele lumii si a proliferariiconceptiilor universale referitoare la drepturile persoanelor, deseori controlul national asupraimi"ratiei devine pro!lematic.

Tratatul Comunitatilor Europene %TCE&, Conventia Europeana a )repturilor /mului siTratatul Uniunii Europene, toate acestea reprezinta o importanta sursa de drepturi pentru non(cetatenii societatilor europene. -tatutul cetateniei europene, asa cum apare el in Tratatul Uniunii

Europene din 1992, sustine un tratament e"al intre cetatenii nationali si cei non(nationali. +tuncicand se vor!este despre o cetatenie a -tatelor Mem!re UE tre!uie sa se tina cont ca aceasta esteacordata 8fiecarei persoane care are nationalitatea unui stat mem!ru' %articolul 1$, alin.1, TEC&,statutul de 8european' fiind diferit de cel 8national'. Conceptul de 8cetatenie europeana' nu areo definitie autonoma. )etinerea acestui statut depinde de puterea decizionala e*clusiva a -tatelorMem!re. +ceasta reprezinta o pro!lema majora pentru imi"rantii care cauta sa ai!a acces pepiata de munca europeana si la !unastarea sociala, mai ales ca 8cetatenia' inca este un instrumentvital in cadrul procesul de incorporare in societatile europene.

>a nivel national, discutiile despre e*istenta unei du!le cetatenii au fost intense si plinede controverse. Un e*emplu in acest sens ar fi /landa, care in 1991, pentru a facilita inte"rarea

imi"rantilor a acceptat du!la cetatenie, dar care in 199$ a revenit asupra deciziei sale anulanddreptul de a avea mai multe cetatenii. +sadar, statutul non(cetatenilor europeni este nu numaiinfluentat de re"lementarile de la nivelul Uniunii Europene, ci si de factorii de la nivel national.

E*ista !ariere puternice in ceea ce priveste procesul de europenizare a cetatenieinationale. Cetatenia nationala este vazuta in "eneral ca 8un ultim !astion al suveranitatii'%Hru!aLer 19924 1;& si ca urmare reprezinta o piedica "reu de eliminat. +ceasta limiteazaimpactul inte"rarii europene asupra cetateniei nationale. #entru ca proclamarea unei 8cetatenii a

7


8/19

UE' sa evolueze de la un simplu concept la o realitate tre!uie sa ai!a loc schim!ari esentiale lanivelul sistemelor politice nationale. Cu alte cuvinte, nu poate e*ista o 8cetatenie europeana' faraeuropenizare, insa nici o eliminare definitiva a cetateniei nationale nu prea pare posi!ila.

-e pune intre!area daca cetatenia europeana si cea nationala se e*clud recipoc.

)ez!aterile sunt intese. Unii sustin ca 8cetateniile multiple' devin in mod pro"resiv o realitate%eater 19994 1


9/19

)ez!aterea intre identitatea nationala a cetatenilor europeni si o identitate, ima"inaradeocamdata, supranationala sau postnationala este iminenta. Unii considera ca viziuneaidentitatii nationale a cetatenilor europeni ca fiind e*trem de !enefica, cruciala pentruComunitatea Europeana, in timp ce altii su!liniaza faptul ca o identitate postnationala ar reduceinteresul national, de sine, in ceea ce priveste viziunile unei unificari europene. / alta ruptura

poate fi definita de dez!aterile e*istente asupra unificarii in termeni de dreapta si stan"a, sau declasa muncitoare si clasa medie.

Cu toate acestea, pro!lema principala ramane aceea a unificarii europene in termeni deidentitate nationala. n timp ce statele natiune au cedat o parte din propria lor suveranitate pentruconturarea unui sistem politic mondial, acest mecanism a marit puterea si controlul intern alstatelor cu privire la politica internationala. Constructia europeana implica, prin urmare o cedarelimitata a suveranitatii nationale, tocmai pentru a apara oarecum inte"ritatea statelor(natiune. nmod lo"ic, e*istenta unui stat natiune coincide cu e*istenta unei identitati proprii nationale, cutoate caracteristicile statului respectiv. Cu toate acestea, datorita faptului ca cetatenii statelormem!re ale Comunitatii Europene se confrunta cu pro!leme care nu detin limite, care nu au

"ranite, ei tind sa piarda din vedere, din ce in ce mai mult, semnificatia preocuparii pentruinteresul national. #rocesul "lo!alizarii, istrumentele de comunicare, schim!urile economicecreeaza un mediu in care se dezvolta, de multe ori fara stirea sau voia noastra, o structuraeuropeana de viata, o cetatatenie, o afiliere sau un atasament european, chiar mondial.

+tunci cand este pusa pro!lema in termeni de drepturi ale omului, de protectie ali!ertatilor civile, de politici sociale sau drepturi sociale, este foarte pro!a!il ca ideea detransnational sa favorizeze unificarea cetatenilor statelor mem!re in defavoarea ideii de stat(national.

Criticii acestei idei de identitate post(nationala, cum ar fi a!ermas, sustin faptul ca

indiferent care ar fi pro!lema, tre!uie sa e*iste o incadrare in interiorul satului respectiv pentru aavea un "rad mare de eficienta.

/ diferenta mare de atitudine se poate o!serva atunci cand este supusa spre dez!aterepro!lema clivajelor traditionale de clasa este vor!a despre conflictul dintre la!uristi si capitalistiin ceea ce priveste suportul acordat Comunitatii. +sa numitii "ulerele al!astre %!lue(collar& sicetatenii saraci au tendinta de a se opune unificarii europene deoarece prezinta frica de pierdere alocurilor de munca, de mult prea multa li!ertate si competitivitate. +cest lucru este vala!il sipentru cetatenii care sunt proprii lor an"ajati si care se lovesc mereu de o opozitie economica maiputin fle*i!ila. #e cealalta parte, "ulerele al!e %Ohite(collar&, mana"erii oamenii de afaceri,profesionistii cu posi!ilitati financiare mari isi vor "asi mereu oportunitati de a se dezvolta, chiarin conte*tul unui climat de permanenta competitie cu cetatenii altor state europene. n acest mod,sau din acest motiv, ei vor sustine unificarea europeana mai mult decat prima cate"orie desprecare am vor!it.

n paralel cu aceasta dez!atere, este de asteptat ca sustinatorii stan"ii politce sa manifesteo opozitie mai clara decat cei din dreapta politica. Cei de stan"a vor putea invoca preocuparileeconomice referitoare la impactul comertului li!er asupra puterii la!uriste de a creste !eneficiile.Cu toate acestea, in acelasi timp, socialistii care favorizau demilitizarea, vor avea tendinta acum

9


10/19

sa sustina unificarea ca si e*presie a pacii in comunitate. >i!eralii, daca pe de o parte sustincomertul li!er, din punct de vedere militar si politic, ei nu sunt de acord cu cedarea puterii lanivel supranational.

n acelasi timp, postmaterialistii, preocupati cu pro!leme le"ate de pace, de mediu, de

ine"alitate, sunt mult mai tentati sa ofere suport unificarii decat cetatenii materialisti.

-tudiile de specialitate concluzioneaza faptul ca cetatenia politica nu este "arantata la niciunul din nivelurile de dincolo de statele nationale, chiar daca Tratatul de la Maastricht specificaunificarea si e"alitatea tuturor cetatetenilor, indiferent de statul de provenienta %8Citizens of theUnion'&. +cest lucru, cat si alte asumptii, indica faptul ca, conditiile de confuzie determina sifaciliteaza in continuare o identificare a indivizilor cu statele ale caror cetateni sunt. Mai multdecat atat, fie ca e vor!a de sustinatori ai unificarii europene, fie ca e vor!a de cei care nu sustinacest deziderat, cu totii sunt cetateni ai unui stat national si nu ai unei Europe federale..

Cu toate acestea insa, practicile cetateniei nu sunt e*ercitate in cadrul national, ci se pot

manifesta foarte !ine la nivel supranational. )ominiPue -chnapper spunea ca 8intre natiune sicetatenie, le"atura nu este lo"ica, ci istorica'. Cu toate acestea nu se poate vor!i de o decalareprecisa intre cetatenia fiecarui individ a fiecarui stat mem!ru al Uniunii Europene si cetateniaeuropeana. Toti cetatenii statelor Uniunii Europene sunt si cetateni europeni. Giecare stat areansam!lul sistemic propriu de care nu se poate lipsi, atat pe plan politic, economic, cat si social.)ar acest lucru nu impiedica o analiza a potentialului unificator al spatiului european.

+sa cum cetatenii unui stat se recunosc a fi cetateni ai statului respectiv, tot asa, cetateniieuropeni ar avea nevoie de un cadru unitar care sa(i defineasca pe toti si sa se perceapa,indiferent de tara de provenienta, ca fiind cetateni europeni. Ca in orice stat, cetatenia implica o

le"itimitate a celor alesi si o acceptare a deciziilor acestora. Tot asa ar tre!ui sa functioneze unspatiu european unificat institutiile, intersele si toate pro!lemele ar tre!ui sa defineasca un cadrual tutror cetatenilor Europei.

Bu se poate spune ca acest cadru nu a inceput sa se contureze. Mijloacele de comunicaree*istente atesta un "rad ridicat de usurinta a circulatiei informatiei. Mai mult decat atat,informatiile nu se rezuma la a fi communicate in alta parte a Europei, ci ele sunt transmise cuaceeasi intensitate si in aceeasi masura. Gormarea unei 8noi' cetatenii presupune renuntarea latoate cele vechi, si nu o e*tindere a conceptului national de cetatenie la scara europeana. +deptiiacestei conceptii de 8noua' cetatenie sustin importanta crearii unei cetatenii de natura economicasi sociala. Unificarea europeana este o!serva!ila atat la nivel economic, social, dar si politic.

)incolo de drepturile si li!ertatile omului %drepturile cetateanului european de a pleda in fataCurtii Europene de Justitie chiar si impotriva propriului stat&, de faptul ca Europa esteresponsa!ila cu pro!leme le"ate de saracie, de educatia, de crearea de locuri de munca,e"alitatea, schim!urile si tranzactiile economice nu mai intalnesc o!stacolul statului nationaldefinit prin "ranite, iar apartenenta la o comunitate nu mai este definita prin participare politica,ci tocmai prin participare economica. Tot acest mecanism de inche"are economica la niveleuropean presupune, asa cum ne arata si realitatea, ca, dincolo de piata comuna, puterea politicacomuna incepe sa se impuna moneda unica europeana defineste acum un cadru politic.

10


11/19

a!ermasQ1:Rsustine faptul ca nu este nevoie de o disparitie totala a statului national,chiar daca distinctie este necesara. -tatul ar putea ramane spatiul definit de cultura si istoriacomuna, in timp ce spatiul european ar deveni scena le"ii, a participarii politice si a drepturiloromului. )aca lim!a este una din caracteristicile de !aza a unui stat, atunci noua entitateeuropeana ar tre!ui sa ai!a si o lim!a proprie nu este insa nevoie de o lim!a comuna europeana,

ci doar de un lim!aj comun care sa faciliteze interactiunea intre cetatenii europeni de diferitenationalitati. +cest conte*t descris mai sus poate purta numele, asa cum su"ereaza Thierr6ChopinQ1=R, federatie europeana, o entitate noua dar care nu militeaza pentru disparitia nationalaa statelor.

+vem insa nevoie de o astfel de cetatenie comunaN #ana in acest moment, unitateaeuropeana s(a construit nu pe !aza unei identitati comune, ci pe inderdependenta functionala astatelor la nivel economic, administrativ si politic.

+cest modus vivendieste considerat insa insta!il. n lipsa tolerantei si solidaritatiipromovate de o cetatenie comuna, dar nu numai, e*ista riscul ca anumite "rupuri sa se simta

dezavantajate sistematic, su!reprezentate, ceea ce ar conduce la desta!ilizarea Uniunii.Institutiile federale difera in ceea ce priveste alocarea puterilor constitutionale

elementelor sistemului politic. In acest moment, institutiile europene dispun de

mecanisme prin care pot interveni in problemele economice si sociale, insa controlul

asupra politicii eterne si puterii militare ramane in mare masura o atributie a

statului. ! cetatenie comuna pare o imposibilitate si atata vreme eista armate

nationale.

Gederalismul apare ca rezultat al consensului cetatenilor europeni asupra elementelorasociatiei lor politice. +cest consens nu e*ista deocamdata, sau, ca sa incheiem intr(o nota mai

optimista, este in curs de formare.

"!#"$%&I'

n concluzie, putem spune ca 8 Europa cetatenilor', desi a facut pro"rese remarca!ile,este o constructie momentan deficitara. )eficientele sale majore sunt reprezentate de institutii

reprezentative sla!e, de forme inter"uvernamentala de luare a deciziilor in ceea ce privestepoliticile imi"rationiste si de acordare a azilului. n acest domeniu, statele nationale raman actoriiprinicipali. Consensul la nivel de prinicipii nu este suficient, iar statele nationale nu par dispusesa renunte la lo"ica nationalista de intele"ere a fenomenului imi"rationist. Cetatenia europeanaeste inca o forma fara fond, cel putin pentru rezidentii din tarile terte.

n conte*tul actual, e*istenta in paralel a unei cetatenii europene cu cea nationala nu estefoarte contradictorie deoarece prima dintre ele nu are inca acelasi fundament si atri!utii care

11
http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETATENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php#_ftn15http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETATENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php#_ftn16http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETATENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php#_ftn16http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETATENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php#_ftn15


12/19

definesc cetatenia nationala. nsa in momentul in care se va dori doar e*istenta e*clusiva a

cetateniei europene aceasta va tre!ui sa se realizeze intr(un cadru in care sa e*iste un profundsentiment de apartenenta la spatiul european, miscarile nationaliste sa fie reduse la minim,aspectele le"ate de statutul UE sa fie !ine sta!ilite si puse la punct. Toate acestea vor de depindede cat de eficient va fi procesul de europenizare si care va "radul pana la care acesta se varealiza.

/!stacolele in calea europenizarii cetateniei nationale sunt inca foarte puternice, iar

a!ordarea pro!lemei este caracterizata de o ma*ima prudenta.

!uvernanta UE

/ prima distinctive care tre!uie facuta este aceea dintre FU@EAB cu actiunea sa, "uvernarea#si"uvernanta$ )aca FU@EABU> este mecanismul de stat investit cu auoritatea si le"imitatea

de a actiona asupra cetatenilor prin cele trei mari puteri( le"istlativa, e*ecutive si judiciara siprin institutii care concentreaza puterea si aplica deciziile, in esenta, referindu(se la institutiileoficiale ale statului iar "uvernarea la interventia central !azata pe autoritate % -toLer 199& sicareia, in procesul ela!orarii politicilor, s potriveste modelul deciziei nationale sicomprehensive, in schim!, "uvernanta este o altfel de "uvernare, o alternative la actiunea"uvernamentala, care vizeaza %re&distri!uirea puterii in spatial pu!lic printr(o %re&ne"ociere aautoritatii si o a!ordare incrementata a deciziei in retele parteneriate, parteneriate sociale%"uvern(patronat(sindicate&, parteneriat pu!lic(privat %structure de stat(mediu de afaceri& sauparteneriat civic %autoritati pu!lice(societate civila&.

Termenul "uvernan se refer la activitatea autoritilor e*ecutive, a adunrilor %de e*emplu,parlamentele naionale& 5i a or"anelor judiciare %de e*emplu, tri!unale naionale&. )ez!aterea petema "uvernanei europene, lansat de ctre Comisia European prin Cartea +l! pu!licat 3niulie 2;;1, acoper normele, procedurile 5i practicile care influeneaz modul 3n care sunte*ercitate puterile 3n cadrul Uniunii Europene. -e urmre5te adoptarea unor noi forme de"uvernan care s aduc Uniunea mai aproape de cetenii si, s o fac mai eficient, sconsolideze le"itimitatea instituiilor sale 5i democraia 3n Europa. +ceast "uvernan tre!uie sse manifeste prin ela!orarea 5i aplicarea unor politici pu!lice mai !une 5i mai consecvente, pe!aza crora or"anizaiile societii civile s cola!oreze cu instituiile europene.

12


13/19

13


14/19

14


15/19

15


16/19

16


17/19

17


18/19

HH>/FA+GE

1. )umitrescu -terian, Uniunea Europeana #itesti, Editura ndependanta Economica, 2;;2.2. #riscaru #etre, Fuvernanta Uniunii Europene, Hucuresti, Editura Economica, 2;;:.?. OOO.europa.eu.intS


19/19

implicarea instituiilor 5i a actorilor care nu aparin sferei "uvernelor, implicarea reelelor deactori autohtoni, mai ales a societii civile, a mediului de afaceri 5i a !eneficiarilor.

Fuvernana e un termen confuz 5i adesea e confundat cu "uvernare', mana"ement',administraie' sau le"islaie'. Fuvernana 3nseamn ansam!lul re"ulilor %sistemelor de re"uli&

ce structureaz o comunitate 5i se las reperate 3n lim!aj, o!iceiuri, coduri de comportament,norme, le"i 5i instituii.1 )iferena dintre "uvernare la "uvernan nu este doar o modificare determeni, de lim!aj, ci 5i o schim!are de optic cultural4 mem!rii comunitii nu mai suntsocotii simplu o!iect al aplicrii deciziilor 5i msurilor administrative, ci participani, mcarp7n la un punct, la decizii 5i condiioneaz, prin reprezentani, direct sau indirect, deciziile. norice caz, concepia oarecum autoritar le"at de "uvernare a fost 3nlocuit cu concepia maicur7nd funcionalist le"at de "uvernan.

19

cetatenia europeana si guvernanta ue 3

Documents