Cernea Flavia Diana clasa a VII-a A

Triunghiul Bermudelor (în engleză "The Bermuda Triangle"), cunoscut si sub numele de „Triunghiul Diavolului” si „Triunghiul Mortii” sau „Cimitirul Atlanticului ” , este o zona aproximativ triunghiulara ca forma, cu cele trei colturi localizate de Insulele Bermude, Porto Rico si Fort Lauderdale, Florida în Oceanul Atlantic. Suprafata cuprinsa este de circa 1,2 milioane km². Exista unele speculatii cum ca în aceasta regiune se întâmpla foarte des fenomene paranormale, cum ar fi: disparitii ale unui numar mare de vase si aparate de zbor, activitati paranormale în care legile fizicii sunt violate, puse inclusiv pe seama fiintelor extraterestre.

În ciuda acestor idei populare, Paza de Coasta a Statelor Unite si alte agentii citeaza statistici care indica faptul ca numarul incidentelor de vase si avioane disparute sau pierdute nu este mai mare decât în oricare alta zona des circulata a lumii.

Multe din asa-zisele mistere s-au dovedit a nu fi chiar atât de misterioase sau neobisnuite la o examinare mai amanuntita, continând erori si fabricatii care în multe cazuri au circulat si recirculat timp de zeci de ani.

Primele citari si originea numelui Cristofor Columb a mentionat animale ciudate

vazute în zona triunghiului Bermudelor. Acesta scrie ca la un moment dat, el si echipajul sau au vazut "lumini ciudate dansând la orizont". În alta ocazie au observat ceea ce a fost probabil un meteor cazând.

Curentul Golfului, o zona de conditii meteo volatile, trece prin Triunghi în timp ce iese din Marea Caraibelor. Combinatia de trafic maritim dens si vreme nefavorabila a dus inevitabil la ratacirea si pierderea fara urma a vaselor în timpul furtunilor, mai ales înainte de dezvoltarea tehnologiilor de telecomunicatie, radarului si a comunicarii prin satelit. Câte un vas se mai scufunda înca, dar rareori fara urma.

Prima mentiune documentata a disparitiilor din zona a fost facuta în 1951 de catre E.V.W. Jones într-un comentariu despre pierderi recente de vase, scris pentru agentia de presa Associated Press. Articolul lui Jones se referea la zona sub numele "Triunghiul Diavolului" si sublinia "disparitiile misterioase" a unui numar de vase, aparate de zbor si mici ambarcatiuni din regiune. Acest nume fost din nou pomenit în 1952 într-un articol din revista Fate (Soarta) de George X. Sand, care descria mai multe "disparitii marine ciudate". In 1964, Vincent Geddis s-a referit la zona ca "Mortalul triunghi al Bermudelor" ("The Deadly Bermuda Triangle") într-un articol din revista Argosy, dupa care numele "Triunghiul Bermudelor" a devenit cunoscut. Triunghiul Bermudelor (cunoscut si sub numele de Triunghiul Diavolului) este o zona triunghiulară din Oceanul Atlantic marginita la extremitati de Miami, Bermuda si Puerto Rico. Legenda spune ca multi oameni, ambarcatiuni si avioane au disparut în mod misterios în aceasta zona. Câti au disparut depinde însa de cine face localizarea si numararea. Dimensiunea triunghiului variaza între 500.000 de mile patrate pâna la de trei ori mai mult în functie de imaginatia autorului. (Unii includ si Insulele Azore, Golful Mexic si Indiile de Vest în triunghi.) Dupa unii misterul ar data din timpul lui Columb. Chiar si asa, estimarile variaza între 200 si 1 000 de incidente în ultimii 500 de ani. Howard Rosenberg sustine ca în 1973 Paza de Coasta SUA a raspuns la peste 8.000 de cereri de ajutor în zona si ca peste 50 vase si 20 avioane s-au scufundat în Triunghiul Bermudelor în ultimul secol.

Multe teorii au fost promulgate pentru a explica extraordinarul mister al disparitiei acestor vase si avioane. Extraterestrii malefici, cristale reziduale din Atlantida, oameni rai cu aparate antigravitationale sau alte tehnologii ciudate, vortexuri catre o a patra dimensiune sunt ipotezele favorite ale scriitorilor de proza fantastica. Câmpuri magnetice ciudate si flatulentele oceanice (gaz metan provenit de pe fundul oceanului) sunt explicatiile preferate de mintiile mai tehnice. Conditii meteorologice (furtuni, uragane, tzunami, cutremure, valuri mari, curenti, etc.), nenoroc, pirati, încarcaturi explozive, navigatori incompetenti si alte cauze umane si naturale sunt explicatiile date de investigatorii mai sceptici.

Exista persoane sceptice care afirma ca faptele nu confirma legenda, ca nu exista un mister ce necesita rezolvare si nimic nu trebuie explicat. Numarul epavelor din zona nu este extraordinar de mare daca tinem cont de dimensiunile acesteia, locatia si traficul din zona. Multe dintre vasele si avioanele care au fost identificate ca fiind disparute în Triunghiul Bermudelor nu au fost acolo deloc. Investigatiile nu au prezentat înca dovezi stiintifice ale existentei unui fenomen neobisnuit implicat în disparitii. Prin urmare orice explicatie, inclusiv cele stiintifice cum ar fi cele bazate pe eliberarea de gaz metan de pe fundul oceanului, anomalii magnetice, etc. nu sunt necesare. Adevaratul mister este cum a devenit Triunghiul Bermudelor un mister.

Legenda moderna a Triunghiului Bermudelor a aparut curând dupa ce cinci avioane ale armatei au disparut într-o misiune de antrenament în timpul unei furtuni puternice în 1945 (aceasta furtuna defapt nu a existat). Cea mai logica explicatie pentru aceasta disparitie este aceea ca compasul pilotului principal lt. Charles Taylor s-a defectat, defapt aceasta afirmatie nu este adevarata deoarece nu numai capitanul Taylor avea compasul defectat ci si copilotul sau, iar atunci când turnul de control i-a contactat amandoi au declarat ca busolele "au luat-o razna din bun senin". Avioanele de antrenament erau echipate cu instrumente de navigare care sa functioneze bine. Grupul a fost dezorientat si pur si simplu a ramas fara combustibil, nici acest lucru nu ar fi posibil deoarece toate navele aveau combustibil suficient pentru un zbor de 1000 de mile. Însa, ceva s-a întâmplat însa, acest fenomen nu trebuie neaparat clasat la capitolul "supranhatural", dar poate sa fie clasat la capitolul misterelor nerezolvate. Însa, chiar dacă toate cele 5 avioane au fost defectate sau ar fi ramas fara combustibil, aceste 5 avioane erau toate de tip Avengers si în cazul amerizarilor fortate, acestea erau capabile sa pluteasca lin 90 de minute, iar echipajul era instruit sa abandoneze avionul în 60 de secunde si plutele de salvare erau la îndemâna. Si totodata avionul de salvare trimis pe urmele lor a disparut si el într-un mod la fel de neclar.

De-a lungul anilor au aparut zeci de articole, carti si programe de televiziune promovând misterul Triunghiului Bermudelor. În urma studierii materialelor existente Larry Kushe a descoperit ca putini au realizat investigatii asupra misterului, multi multumindu-se doar sa transmita mai departe speculatiile predecesorilor ca si cum acestea ar fi fost adevaruri incontestabile. Nimeni nu a ajutat mai mult la crearea acestui mit decât Charles Berlitz care a scris un bestseller cu acest subiect în 1974. După examinarea unui raport oficial de peste 400 pagini al Comisiei de Investigatii a Marinei referitor la disparitia avioanelor din 1945 Kushe a descoperit ca Comisia nu era uimita deloc de incident si nu a menthionat presupusele transmisii radio citate de Berlitz în cartea sa. Dupa spusele lui Kushe, ce nu a fost gresit interpretat de Berlitz a fost inventat. Kushe scrie: "Daca Berlitz afirma ca un vapor era de culoare rosie sansele ca acesta sa fii fost de oricare alta culoare sunt aproape o certitudine." Berlitz însa nu a inventat numele, acesta i-a fost dat de Vincent Gaddis în "Mortalul Triunghi al Bermudelor" aparuta în numarul din februarie 1964 al revistei Argosy care era dedicata fictiunii.

Pe scurt, misterul Triunghiului Bermudelor a devenit un mister pe baza mass media, care a transmis fara a cerceta speculatiile conform carora ceva misterios se petrece în Oceanul Atlantic.

Imagini