cerinȚe igienice cĂtre sistematizarea Și exploatarea

CERINȚE IGIENICE CĂTRE SISTEMATIZAREA

ȘI EXPLOATAREA EDIFICIILOR DE CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției SocialeUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Chișinău, 2020

(ghid practic)

Aprobat și recomandat pentru editare prin hotărârea Consiliului de Experți al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,

proces-verbal nr. 1 din 12.03.2020.

Prezentul ghid se referă la cerințele igienice către proiectarea, construcția, reconstrucția, amplasarea teritoriiilor, sistematizarea încăperilor, asigurarea cu apeduct, canalizare, încălzire, ventilare, iluminare, acustică, întreținere și exploatare a încăperilor, inventarului, mobilierului și echipamentelor edificiilor de cultură fizică și sport.

Ghidul de față se aplică la proiectarea, construcția și reconstrucția edificiilor de cultură fizică și sport de tip descoperit; de tip acoperit; specializate; stadioane simple și complexe; cu sau fără locuri pentru spectatori.

Ghidul a fost elaborat în baza actelor normative naționale și internaționale ratificate și recomandate pentru utilizare în Republica Moldova.

Este destinat specialiştilor în Sănătatea mediului din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, proiectanților, constructorilor, angajatorilor, specialiştilor și personalului tehnico–ingineresc din unităţile economice, indiferent de forma de proprietate cu atribuții către edificiile de cultură fizică și sport. În acelaşi timp, va fi util şi în pregătirea profesională în cadrul învățământului medical mediu și superior la etapa universitară şi postuniversitară.

Autori:Serghei Cebanu – dr.șt.med, conferențiar universitar, Catedra de igienă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”; Grigore Friptuleac – dr.hab.șt.med, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”;Victor Băbălău – asist. univ., Catedra de igienă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”; Gheorghe Ștefaneț – director, Centrul Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, Republica Moldova.

Referenți:Ovidiu Tafuni, dr.șt.med., conferențiar universitar, Catedra de igienă generală, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”Iurie Pînzaru, dr.șt.med., conferențiar universitar, Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova

CERINȚE IGIENICE CĂTRE SISTEMATIZAREA ȘI EXPLOATAREA EDIFICIILOR DE CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT

3

CUPRINS

Generalități ................................................................................................................................................................ 4

Domenii de aplicare ................................................................................................................................................. 6

Noțiuni și termeni specifici ................................................................................................................................... 7

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor de cultură fizică și sport ...............................................11

Cerințe generale ............................................................................................................................................11

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive de tip descoperit .............................12

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive de tip acoperit ..................................13

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive specializate ........................................14

Cerințe privind sistematizarea încăperilor și construcția edificiilor de cultură fizică și sport ....16

Cerinţe generale ............................................................................................................................................16

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive de tip descoperit ..........................16

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive de tip acoperit ...............................17

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive specializate .....................................21

Cerințe către locurile pentru spectatori ..............................................................................................26

Cerințe către încăperile auxiliare ............................................................................................................27

Cerințe suplimentare către încăperile edificiilor sportiv- demonstrative și sportive de divertisment .......................................................................................................................37

Cerințe către apeduct și canalizare ..................................................................................................................41

Cerințe către încălzire și ventilare ....................................................................................................................46

Bibliografie ...............................................................................................................................................................52

Anexe ..........................................................................................................................................................................54

4


GENERALITĂȚI1. Edificiile de cultură fizică și sport se clasifică în raport cu destina-

ția funcțională: în funcție de disciplinele sportive, activitățile de agre-ment și caracterul utilizării lor:

a) didactice și de antrenament;b) sport și demonstrații;c) sport și divertisment;d) cultură fizică și sport;Edificiile didactice și de antrenament și cele de cultură fizică și

sport se pot coopera cu instituțiile de cultură și divertisment și cele de învățământ.

2. Clădirile și structurile edificiilor de cultură fizică și sport în raport cu destinația funcțională se împart în complexuri și grupuri:

– de bază, destinate nemijlocit pentru activități sportive și cultură fizică și sport;

– auxiliare, destinate pentru persoanele care practică cultura fizică și sportul, antrenori și arbitri, activități medicale, administrative, depozite etc.;

– spații pentru spectatori.3. La elaborarea gidului de față au fost folosite acte normative și

materiale informative naționale și internaționale.4. Numărul, componența, capacitatea clădirilor și structurilor edi-

ficiilor de cultură fizică și sport și a complexelor acestora este stabi-lită în rapor cu norma suprafeței stipulată în cerințele capitolului 5 din СНиП 2.07.01 – 89. Specializarea edificiilor pe probe sportive și numă-rul locurilor pentru spectatori se stabilește prin sarcina de proiectare în dependență de condițiile locale, numărul populației și importanța urbanistică a edificiului sau a complexului sportiv.

5. Clădirile și structurile edificiilor de cultură fizică și sport trebuie să fie proiectate ținând cont de cerințele NCM C.01.12:2018. Parametrii zonelor, spațiilor și elementelor clădirilor, structurilor pentru persoa-nele cu dizabilități sunt prezentate în NCM C.01.06-2014.

6. Necesitatea construcției instalațiilor de protecție civilă în clădi-rile edificiilor de cultură fizică și sport este determinată de sarcina de proiectare la coordonare cu structurile de protecție civilă, iar proiec-tarea lor este efectuată în corespundere cu cerințele СНиП II-11-1977.

7. Este permisă amplasarea structurilor edificiilor de cultură fizică și sport în încăperile încorporate, încorporate-anexate și în anexe către


5

blocurile locative exclusiv pentru instituțiile cu regim de funcționare reglementat (de la ora 7 până la 23) în conformitate cu cerințele NCM C.01.08:2016 și NCM E.04.02-2014.

Structurile încorporate-anexate și anexate către blocurile locative pot găzdui numai așa tipuri de edificii de cultură fizică și sport, care îndeplinesc cerințele NCM E.04.02-2014, СН 2.2.4/2.1.8.566-96, СН 2.2.4/2.1.8.562-96, СНиП 2.04.05-91, СНиП 2.07.01-89, privind indica-tori regimului fonic, de vibrație și microclimă în încăperile locative.

8. Materialele utilizate pentru construcții și finisare trebuie să înde-plinească cerințele de securitate radiologică conform: RNI-2001 nr. 06-5.3.35-2001 și NFR nr. 06-5.3.34-2001.

9. Supravegherea sanitară de Stat se desfășoară de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în ordinea stabilită de legislația Republicii Moldova.

6


DOMENII DE APLICARE10. Ghidul de față se aplică la proiectarea, construcția și recon-

strucția edificiilor de cultură fizică și sport de tip acoperit și descoperit cu sau fără locuri pentru spectatori:

– edificiile sportive de tip descoperit;– edificiile sportive de tip acoperit: săli sportive, bazine de înot;– edificiile sportive specializate: tiruri și poligoane de tragere cu

glonț, baze de canotaj;– stadioanele simple și complexe;– edificiile de cultură fizică și sport: terenuri complexe, trasee cu

obstacole, bazine de înot; 11. La proiectarea edificiilor pentru diferite probe sportive, care

nu sunt menționate în ghidul de față, dimensiunile, capacitatea și alte cerințe către ele trebuie determinate de sarcina pentru proiectare.

12. Edificiile sportive, destinate pentru echipele naționale și olim-pice trebuie să fie proiectate prin sarcina de proiectare a Direcției de Sport a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Mol-dova în probleme de cultură, luând în considerație cerințele exprimate în ghidul actual.

13. Normele și regulile sanitare expuse în prezentul ghid sunt obli-gatorii pentru respectare de către instituțiile guvernamentale și alte organizații, persoane fizice și juridice și de către antreprenori pe teri-toriul Republicii Moldova indiferent de forma de proprietate și aparte-nență departamentală.

14. Administrația edificiilor de cultură fizică și sport este obligată să asigure elaborarea și punerea în aplicare a complexului de măsuri pen-tru interdicția fumatului, consumul produselor de tutun pe teritoriu și în incinta edificiului, cu excepția locurilor special desemnate în aceste scopuri, dotate cu ventilație de tip refulare-aspirare și recipiente de acumulare a deșeurilor menagere.


7

NOȚIUNI ȘI TERMENI SPECIFICI15. Prezentul Ghid practic conține următoarele noțiuni și termeni

specifici domeniului:– Agrement – plăcere, distracție, arte de agrement, îndeletniciri

care se învață din plăcere (ex. dansul, scrima, hipismul).– Amplasament de finiș – un plan vertical, care trece pe linia de

finiș și continuarea acesteia.– Arena sportivă – parte a pardoselei sălii sau teren în aer liber

destinat pentru desfășurarea competițiilor, care include locurile pentru arbitri, participanți de rezervă, persoane oficiale, ocoliri și pasaje necesare, care sunt vizibile de la tribuna adiacentă lor

– Asanare – acțiunea de a asana, a îmbunătăți, a redresa.– Bază sportivă – construcții sau amenajări speciale cu terenuri,

anexe și instalații necesare, care servesc practicării diferitor ramuri de sport

– Bloc sportiv – clădire în care este amplasată una sau mai multe săli sportive cu încăperi auxiliare. În blocurile sportive cu două sau mai multe săli poate fi și o sală cu bazin.

– Câmp de joc – parte din pardoseala sălii (arena, câmpul) pentru un joc sportiv, limitat cu linii externe de marcare.

– Complex sportiv – grup de clădiri sportive (posibil și împreună cu edificii sportive descoperite) fuzionate prin comunitatea teri-toriului Încăperi (clădiri) auxiliare – încăperi destinate pentru deservirea sportivilor dar și pentru asigurarea exploatării edifi-ciilor.

– Culoar de alergare (pista individuală) – unitatea de măsură a pistei de alergare.

– Divertisment – distracție, petrecere agreabilă de scurtă durată.– Edificii de cultură fizică și sport- edificii destinate pentru for-

marea fizică generală și recreare activă a populației de diferite grupe de vârstă.

– Edificiu sportiv demonstrativ – edificiu destinat pentru antre-narea sportivilor de performanță și petrecerea competițiilor, desfășurarea activităților culturale în prezența spectatorilor; numărul de locuri pentru spectatori în tribune se prevăd nu mai puțin de:

5000 – în nucleele sportive descoperite cu teren de fotbal și pistă de atletism pentru alergare pe cerc cu o lungime de 400 m;

8


3000 – în edificii de tip acoperit pentru fotbal; 1100 – edificii sportive acoperite pentru atletism și bazine de

înot descoperite; 800 – în arene descoperite pentru jocuri sportive; 600 – pentru bazinele de înot acoperite, precum și pentru

restul edificiilor sportive acoperite (cu excepția tirurilor, fără număr de locuri la parter).

– Edificii de instruire și antrenament – destinate pentru instrui-rea începătorilor și antrenarea sportivilor necalificați.

– Fortificare – acțiunea de a fortifica rezultatul sportiv, a (se) face mai puternic, mai rezistent.

– Gură de acces (Trapă) – gol în creasta tribunei destinat intrării și ieșirii spectatorilor din tribună, precum și pentru comunicarea cu tribuna și arena a încăperilor auxiliare amplasate în spațiul de sub tribune.

– Hangar – clădire pentru depozitarea bărcilor, vâslelor și acceso-rilor bărcilor.

– Incinta de joc – spațiu destinat terenului de sport inclusiv, locul de acces și împrejmuirea acestuia. ”Incinta de joc” se compune din:

Aria de evoluție – suprafața normată de desfășurare a unei activități sportive (suprafață de joc) precum și spațiul de sigu-ranță (mișcare) din jurul acestei suprafețe;

Aria complementară – suprafața dispusă pe perimetrul ariei de evoluție, destinată locurilor pentru oficiali (arbitri, crono-metraj etc.) și băncilor pentru sportivii de rezervă.

– Instalație – ansamblu de elemente de construcție, de mașini, aparate etc. fixe și mobile, care îndeplinesc o anumită funcție sau operație.

– Încăperi principale – încăperile destinate pentru realizarea nemij-locită a activităților de instruire, antrenament și competiție.

– Întremare – acțiune de a (se) întrema și rezultatul ei.– Întrema – a-și reface puterile, sănătatea (după o boală).– Materiale sportive – cuprind obiectele mobile, transportabile,

folosite pentru desfășurarea unor probe sau jocuri sportive (dis-cul, sulița, gardul, fileul de volei, mingile de joc etc.).

– Nucleu sportiv – edificiu sportiv, alcătuit dintr-un teren pentru fotbal, înconjurat de pista de atletism pentru alergări pe cerc, locuri pentru aruncarea greutății, sărituri, aruncarea discului, ciocanului și suliței.


9

– Pista de alergări cu circuit închis – teren amenajat folosit pen-tru orice alergare, format din două segmente drepte și paralele – denumite linii drepte – ale căror extremități din aceeași parte sunt racordate tangențial prin arcuri de cerc – numite turnante.

– „Pista sănătății” – o pistă destinată pentru alergatul sănătos și de mers pe jos cu contur închis de configurație arbitrară cu amplasarea pe ea a trenajoarelor, exerciții de dezvoltare gene-rală.

– Poligon de tragere – un complex de tiruri de diferite tipuri fuzi-onate pe un teritoriu

– Recreare – a (se) odihni, a (se) reface (după un efort), a (se) învi-ora.

– Sală sportivă – edificiu sportiv acoperit amplasat separat sau o încăpere specializată utilată în mod special în componența unui complex sportiv polivalent, în care se desfășoară acțiuni spor-tive la una (sală sportivă specializată) sau mai multe (sală sportivă polivalentă) probe sportive.

– Spațiul de siguranță – spațiu special prevăzut în jurul suprafeței normate de desfășurare a jocului/sportului, rezervat pentru miș-carea sportivilor în condiții de siguranță, liberă de orice obstacol.

– Stadion – complex de edificii destinat pentru realizarea activi-tăților de antrenament, instruire, demonstrare a competițiilor sportive pe unul sau mai multe probe de sport. Componența sa poate include: un nucleu sportiv sau o arenă cu locuri pentru spectatori, un complex de încăperi pentru spectatori, câmpul și arena pentru formare și activitatea educațională, precum și ate structuri sportive descoperite și acoperite cu încăperi auxiliare și terenuri.

– Structură – mod de construcție a unui edificiu. – Tir acoperit – poligon de tragere în care tavanul și pereții zonei

de foc sunt antiglonț.– Tir semidescoperit – poligonul de tragere, în care zona de foc

pentru siguranța antiglonț este împrejmuită cu pereți longitudi-nali (sau un sistem de intercepții laterale), un sistem de captări intersectate pe partea de sus iar la sfârșit-un perete transversal.

– Tir descoperit – poligon de tragere, în care zona de foc este împregnată cu valuri laterale și de captare a gloanțelor, iar dincolo de acestea sunt prevăzute zone de securitate (câmpuri de zbor).

– Tribună – construcție destinată spectatorilor, aflată adiacent incintei de joc (pe una sau mai multe laturi) care cuprinde locu-

10


rile pentru vizionarea spectacolului sportiv, precum și căile de acces și evacuare ale spectatorilor (exclusiv încăperile anexe și auxiliare, unități funcționale de bază, amenajate, de la caz la caz, sub tribune).

– Unitate funcțională de bază – spațiu destinat incintei de joc și tribunelor aferente (exclusiv spațiile anexe și alte amenajări aflate în cadrul construcției respective).


11

CERINȚE CĂTRE LOCUL DE AMPLASARE A EDIFICIILOR DE CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT

Cerințe generale

16. Clădirile destinate pentru edificiile de cultură fizică și sport trebuie să fie amplasate în zone rezidențiale, în locuri de recreere și alte terenuri special amenajate, asigurate cu căi de acces convenabil și abordări de transport public în conformitate cu СНиП 2.07.01-89 cu respectarea obligatorie a regimului fonic pe teritoriul adiacent al con-strucției rezidențiale, asigurare de intervale sanitare pentru blocuri locative și clădiri publice, în conformitate cu cerințele СНиП 2.07.01-89 și СанПиН 42-128-4690-88. Trebuie de prevăzut spații pentru mijloa-cele de transport a persoanelor cu dizabilități și abordări convenabile pentru acestea, oferind condiții de deplasări pe scaune cu rotile.

17. Lotul de teren pentru edificiile de cultură fizică și sport trebuie să asigure următoarele condiții sanitare și tehnice: solul să fie salubru, în preajma amplasamentului să nu existe zone nocive de poluare cu pulberi, gaze și fonică, să asigure posibilități de racordare la sistemele de alimentare cu apă, gaz, canalizare, încălzire, electricitate precum și condiții de asigurare a salubrizării de deșeuri. Spațiile verzi în cazul edificiilor descoperite va acoperi nu mai puțin de 30% din suprafața totală a teritoriului.

18. Aria loturilor de teren pentru edificiile de cultură fizică și sport trebuie să fie admisă reieșind din suma suprafețelor de construcție a structurilor principale și auxiliare, precum și a suprafețelor ocupate de căile de acces, parcările auto, pistele pietonale și plantațiile verzi.

19. Amenajarea teritoriului clădirilor și structurilor edificiilor de cul-tură fizică și sport, intrările și pistele pietonale și distanța de la clădirile sportive și structurile complexelor acestora până la alte clădiri și struc-turi vor fi proiectate conform cerințelor СНиП 2.07.01-89, NCM C.01.06-2014 și cu calculul regimului de zgomot conform NCM E. 04.02-2014.

20. Nivelul apei subterane trebuie să fie nu mai mic de 0,7 m sub marcajul suprafeței planificate a structurilor sportive descoperite, iar în prezența unui bazin de înot – fașă de cea mai jos amplasată con-strucție a bazinului.

21. Lotul de teren al edificiilor de cultură fizică și sport trebuie să aibă cel puțin două porți de acces (inclusiv cea gospodărească) și două intrări.

12


22. Curtea gospodărească trebuie să fie amplasată izolat de struc-turile sportive, să aibă acces la teritoriul structurii principale și o ieșire externă separată.

23. Parcările automobilelor se proiectează în conformitate cu cerin-țele NCM B.02.01-06. La folosirea structurii sportive de către per-soane cu dizabilități, aceasta trebuie să fie situată la cel mult 40 m de la intrare și să aibă legătură convenabilă cu ea. Lățimea parcării pentru automobilul persoanei cu dizabilități trebuie să fie de cel puțin 3,5 m.

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive de tip descoperit

24. Terenurile și câmpurile pentru jocuri sportive, de asemenea nucleele sportive trebuie să fie orientate cu axele longitudinale în direcția nord-sud cu asigurarea obligatorie a însoririi pe parcurs a 3 ore pentru cel puțin 50% din teritoriu (cerințele СНиП 2.07.01 – 89). Abaterea admisă nu trebuie să depășească 20º în fiecare parte de la meridian. Dacă există în componența edificiilor sportive mai multe terenuri sau câmpuri pentru jocuri sportive la aceași probă de sport, se permite de a orienta axele longitudinale la nu mai mult de o treime a acestor terenuri sau câmpuri în direcția est-vest. Atunci când se pla-sează locurile pentru activități de instruire și de antrenament pentru aruncarea greutăților (ghiulea, disc, ciocan, suliță) în afara nucleului sportiv, direcția de aruncare trebuie orientată spre nord, nord-est sau către est.

25. Căile de deplasare a persoanelor, care practică sportul, din spa-țiile auxiliare către locurile de activități la structurile de tip descoperit nu trebuie să se intersecteze cu căile de deplasare a spectatorilor.

26. Între structurile sportive de tip descoperit și tribune trebuie să fie prevăzută o pistă de ocolore cu lățime de cel puțin 1,5 m, sau de înconjur– cu o lățime de cel puțin 3,5 m.

27. Pe perimetrul terenului complexului sportiv descoperit este necesar să se prevadă fâșii de protecție împotriva vântului și prafului din plantații cu arbori și arbuști cu lățimea de 5 m față de pasajele cu destinație locală și până la 10 m din partea automagistralelor cu tra-fic intens de mare viteză. Pe perimetrul anumitor grupuri separate de terenuri descoperite, care sunt incluse în complexe sportive și a bazi-nelor de înot descoperite trebuie de prevăzut o fâșie cu plantații de arbuști cu o lățime de cel puțin 3m. Suprafața totală de spațiu verde pe


13

terenul structurii sportive, trebuie să cuprindă nu mai puțin de 30% din suprafața lotului de pămînt.

Notă. La amplasarea structurilor sportive în parcuri, grădini, pro-centul acoperirii cu plantații verzi nu se reglementează.

28. Condițiile de siguranță, privind deplasarea și orientarea persoa-nelor cu dizabilități cu deficiențe de mobilitate și vedere, în edificiile sportive de tip descoperit vor fi efectuate în conformitate cu prevede-rile NCM C.01.06-2014.

Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive de tip acoperit

Săli sportive şi bazine de înot

29. Clădirile sălilor sporive și a bazinelor de înot acoperite trebuie să fie amplasate cu retragere de la linia roșie de construcție la o distanță nu mai mică de 6 m, cu condiția ca ferestrele sălilor sportive să fie despuse la fațada din curte sau ca edificiul sportiv să fie izolat de stradă printr- o fâșie de plantații verzi cu lățimea de cel puțin 4 m.

30. La amplasarea sălilor sportive și a bazinelor de înot acoperite într-un complex cu structuri sportive descoperite urmează de prevă-zut pentru ele încăperi auxiliare corespunzătoare, care să ofere servicii și celor cu ocupații pe terenuri.

31. Terenurile bazinelor de înot sportive trebue să fie protejate de vânturi nefavorabile, praf, emisii nocive industriale și de transport, să fie bine însorite și ventilate. Bazinele de înot descoperite și terenurile pentru cursuri pregătitoare nu trebuie localizate pe primul plan al con-strucției din partea magistrală, iar în caz de lipsă a ei – de retras de la linia roșie de construcție la distanța nu mai mică de 15 m, cu condiția de organizare a unei fâșii de plantații verzi cu lățimea de 4 m și la o dis-tanță de 50 m de la hotarul construcției rezidențiale.

32. Pe perimetrul amplasamentului trebuie prevăzute fâșii de plan-tații verzi cu o lățime de cel puțin 3 m. Suprafața totală a înverzirii sec-torului bazinului de înot descoperit trebuie să fie nu mai puțin de 35% din suprafața lotului de teren.

33. Pe lotul de teren al bazinelor de înot descoperite, în afară de bazine și clădiri cu spații auxiliare, trebuie de amplasat terenuri de activități pregătitoare cu suprafața de cel puțin 4,5 m² pentru fiecare dintre cei implicați simultan în bazinele de înot.

14


Cerințe către locul de amplasare a edificiilor sportive specializate

Tiruri și poligoane de tragere cu glonț

34. Sectoarele descoperite a tirurilor pentru tragerea din arme cu calibru redus, precum și revolvere și pistoale de orice calibru ar trebui amplasate la o distanță de cel puțin 2 km de la clădirile rezidențiale și publice și locuri pentru recreere în masă, iar tirurile semidescoperite – la distanța nu mai puțin de 300 m; sectoarele poligoanelor de tragere, care includ în componența lor tiruri descoperite pentru tragere din arme de calibru mare – la distanță de cel puțin 6 km.

35. Pe sectoarele tirurilor descoperite, trebuie să se prevadă zone de siguranță („câmpuri de zbor”), ale căror dimensiuni (calculate de la linia de foc) trebuie să fie luate în lungime (în direcția tragerii) și să fie nu mai mică de 1,5 km și cu lățimea (în fiecare direcție) de cel puțin 0,6 km pentru tragerea din arme de calibru mare, iar pentru restul tipu-rilor de tragere – respectiv 1,5 și 0,25 km. Pe sectoarele tirurilor des-coperite pentru tragere din arme pneumatice, precum și între tirurile adiacente amplasate pe sectorul poligonului „câmpurile de zbor” nu sunt prevăzute.

36. Pe sectoarele poligoanelor de tragere zonele de securitate tre-bue să fie la distanța de cel puțin 4,5 km în direcția tragerii și nu mai puțin de 0,6 km în fiecare parte laterală a poligonului.

37. Lățimea drumurilor în zona poligonului trebuie să fie mai nu mai mică de 3,5 m.

38. Pe teritoriul poligoanelor, în imediata apropiere a clădirii cu încăperi auxiliare trebuie de prevăzut o piață pentru formații și paradă a participanților la competiții cu dimensiunea de cel puțin 60x20 m.

Baze de canotaj

39. În calitate de acvatorii pentru antrenament se admite să se uti-lizeze bazinele naturale de apă având configurație liberă cu culuare de antrenament, constituite din sectoare liniare ale culuarului cu lungi-mea nu mai mică de 200 – 300 m pentru canotaj și de 100-150 m – pen-tru caiace și canoe și de asemenea din sectoare turnante de legătură ale traseului cu o rază de cotitură de cel puțin 1000 m pentru bărci academice și de 100 m – pentru bărci cu vâsle ne atașate la corpul lor. Pentru antrenamentul sportivilor de performanță, mărimea și configu-


15

rația acvatoriei trebuie să fie proiectată pentru circulația non-stop a echipajelor pe distanță de 10 km și mai mult.

40. Localizarea structurilor pentru sportul de canotaj nu este per-misă din partea bătăii vântului dinspre întreprinderile industriale și agricole și la cursul inferior al râului față de ele.

41. Lungimea distanței pentru competiții de canotaj trebuie să înde-plinească cerințele de clasificare sportivă. Distanțele trebuie să fie lini-are (fără cotituri și șerpuiri). După linia de finiș trebuie să existe nu mai puțin de 100 m de apă liberă.

42. Între îngrădirea exterioară a distanței și țărmuri (sau a unei plute, balize etc. fixate.) trebuie să rămână cel puțin 5 m de apă liberă.

43. Adâncimea bazinului în limitele traseului de curse trebuie să fie: pentru cote identice ale oricărui profil transversal al fundului – nu mai mică de 2 m; la diferențe de cote ± 0,1 m – nu mai mică de 3 m, în restul cazurilor – nu mai mică de 4 m. În locurile de antrenament și în alte zone ale arenelor de canotaj adâncimea bazinului de apă trebuie să fie de cel puțin 1,5 m.

44. Traseele de cursă nu trebuie să se intersecteze cu căile de navi-gație comerciale și de agrement, estacadele podurilor, liniile de tensi-une înaltă și alte construcții inginerești.

Edificiile de cultură fizică şi sport

45. Nu este permisă localizarea sectoarelor pentru instituțiile de cultură fizică și sport de tip public pe teritoriul zonelor industri-ale, zonelor de protecție sanitară a întreprinderilor industriale, căilor ferate și autostrăzilor.

46. Edificiile de cultură fizică și sport a microraioanelor urmează a fi amplasate în limitele teritoriilor rezidențiale ale microraioane-lor și cartierelor cu includerea celor acoperite în structura blocurilor locative în calitate de încăperi încorporat -atașate și atașate, luând în considerare cerințele p.8 a acestui Ghid sau în clădirile cooperatiste ale centrelor comunitare de importanță locală. În centrele raionale, pe teritoriile de la periferie, în sectoarele cu construcție stabilită și sec-toarele de reconstrucție a fondului locativ se admite amplasarea edi-ficiilor acoperite de cultură fizică și sport a microraioanelor în blocuri atașate către școlile de învățământ general existente, care vor presta servicii atât elevilor cât și populației.

16


CERINȚE PRIVIND SISTEMATIZAREA INCĂPERILOR ŞI CONSTRUCŢIA EDIFICIILOR

DE CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORTCerinţe generale

47. Este recomandabil să se proiecteze edificiile sportive polivalente – cu o arenă, care se transformă pentru petrecerea alternativă a com-petițiilor pentru mai multe probe de sport sau mai multe tipuri de eve-nimente culturale și de divertisment sau publice.

48. În clădirile de sport și de divertisment trebue să fie prevăzută scenă, precum și încăperi și dispozitive, care să asigure desfășura-rea de evenimente culturale și de divertisment și evenimente publice. Dimensiunea scenei se recomandă să fie de 18x12 m în sălile cu arena mai mică de 65x36 m și 24x18 m – în sălile cu arena de 65x36 m și mai mare. Premisele complexului demonstrativ ar trebui proiectate în con-formitate cu normele instituțiilor culturale și de divertisment.

49. În edificiile sportive de tip acoperit, căile de deplasare a celor ce practică activități sportive (în costumații sportive) din vestiare la locurile de ocupații nu trebuie să se intersecteze cu căile de deplasare ale spectatorilor.

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive de tip descoperit

50. Dimensiunile de construcție a edificiilor sportive de tip desco-perit, specializate pe probe de sport și capacitatea de funcționare alor, inclusiv suprafețele încăperilor auxiliare pentru persoanele antrenate în activități, urmează să fie adoptate la cerințele materialelor instruc-tive către NCM C.01.12:2018.

51. În calitate de pavaj superior a structurilor sportive de tip des-coperit pot fi acceptate: pavaje nerezistente la apă și rezistente la apă – sintetice confecționate din amestecuri conform tehnologiilor pre-văzute în sarcina de proiectare. Alegerea tipului de pavaj în funcție de destinația structurii, panta de deviere a apelor de suprafață și execu-tarea lucrărilor va fi realizată în corespundere cu schițele de proiect.

52. Nucleele sportive destinate pentru competiții olimpice, struc-turile pentru tir cu arcul, hipism și terenurile de fotbal cu sisteme de


17

încălzire vor fi proiectate și construite în conformitate cu parametrii respectivi prevăzuți în norme.

53. Nucleul sportiv și terenurile de sport specializate și de sport public trebuie să aibă garduri fixe. În garduri trebuie de prevăzut porți cu lățimea de 3,6 m și portițe.

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive de tip acoperit

Săli de sport

54. Dimensiunile de construcție și capacitatea sălilor specializate pentru anumite probe sportive (cu excepția celor pentru atletism), pre-cum și dimensiunea și capacitatea arenelor sportive pentru petrecerea competițiilor la aceste probe în săli polivalente trebuie acceptate în conformitate cu sarcina de proiectare și legislația în vigoare. Dimen-siunile de construcție a sălilor sportive polivalente (destinate pentru activități și competiții alternative a diferitor probe sportive trebuie să corespundă cu indicatorul maximal pentru aceste probe, indicate în materialele instructive către NCM C. 01.12:2018 și sarcina de proiectare, iar capacitatea – cu suprafața specifică cea mai mică, revenită unei persoane preocupate.

În localitățile mici și în zonele rurale, pentru desfășurarea activită-ților sportive ale populației și pentru orele de educație fizică a elevilor se admit săli polivalente cu dimensiunea de 24x12m, înălțime – 6m și de 30x15m, înălțime – 8m și cu capacitate pe schimb de 25 și 40 de persoane respectiv.

Dimensiunile și capacitatea, variantele recomandate de utilizare a edificiilor sportive acoperite, destinate persoanelor cu dizabilități și altor categorii de populație cu mobilitate scăzută, vor fi acceptate în corespundere cu sarcina de proiectare.

55. Dimensiunile sălilor pentru atletism trebuie să fie determinate în funcție de parametrii adoptați pentru pistele de alergări pe cerc și liniare și de numărul de locuri pentru cei care practică diverse probe atletice. Înălțimea (până la partea de jos a elementelor proieminente) trebue să fie în sălile cu tribune staționare pentru spectatori nu mai mică de 9 m, iar pentru sesiuni didactice și antrenament de aseme-nea de 9 m. În dependență de soluțiile constructive a acoperișului sălii înălțimea deasupra pistelor de alergări poate fi redusă până la 4 m, iar deasupra locurilor pentru sărituri în înălțime, în lungime și pentru sări-turi triple – până la 5 m.

18


Dimensiunile terenurilor pentru anumite probe atletice trebuie luate în conformitate cu parametrii stipulați în materialele instructive către NCM C. 01.12:2018, iar capacitatea lor de majorat cu 25%.

Capacitatea totală pe schimb a sălilor pentru atletism trebuie luată ca suma capacității pistelor de alergări și locurilor pentru probe atle-tice separate, care nu se combină între ele și sunt utilizate simultan.

La plasarea pistei de activități didactice și antrenament pentru aler-gări liniare într-o încăpere separată (inclusiv adiacentă cu spațiul de bază al sălii și separat de acesta numai prin piloni) înălțimea sălii tre-buie să fie de 4 m.

În componența clădirilor sălilor de sport și divertisment pentru atletism, este recomandabil să fie prevăzută, pentru înviorare înainte de competiții o încăpere cu lățimea nu mai mică de 6 m (în axele de construcție), cu înălțimea nu mai mică de 4 m și lungimea, egală lungi-mii sălii principale, dar nu mai mică de 75 m.

56. În sălile sportiv – demonstrative, în funcție de înălțimea estimată a tribunelor, înălțimea sălii trebuie să fie mărită.

57. Sălile de sport pentru atletica grea și atletism, pentru gimnas-tica sportivă și fotbal trebuie să fie plasate la parter, iar în sălile pentru atletism și pentru fotbal, suplimentar trebuie să fie asigurată intrarea autovehicolelor.

58. Construcția pardoselei sălilor trebuie să se efectueze în con-formitate cu cerințele СНиП 2.03.13-88. În pardoseala sălilor pentru atletism trebuie de prevăzut o groapă (gropi) cu nisip pentru aterizare la sărituri în lungime și triplu salt, iar în pardoseala sălilor de gimnas-tică sportivă lângă aparatele de gimnastică – gropi pentru aterizare cu agregat moale.

59. În complexul sportiv cu sală pentru tenis de câmp cu numărul de terenuri de două și mai multe trebuie de prevăzut o încăpere cu dimensiunea de 18x12 m, înălțimea de 6 m și cu perete de antrenament cu înălțime nu mai mică de 3 m. Capacitatea încăperii va fi de 4 per-soane într-un schimb.

60. În complexele sportive cu sală pentru atletism sau fotbal și în cele cu trei și mai multe săli pentru alte probe de sport trebuie de pre-văzut încapere pentru formarea individuală de forță cu dimensiunea de 12x6 m, înălțimea de 3m; la numărul sălilor în ele cel puțin de trei se permite de redus dimensiunea încăperii până la 9x4,5 m, și înălțimea la 3 m.

61. În sălile sportive – demonstrative și sportive de divertisment (cu excepția clădirilor cu sală pentru atletism) trebuie de prevăzut sală


19

pentru înviorare înainte de competiții și pentru activități didactice și de antrenament pentru jocuri sportive cu dimensiunea de 30x18m, înălți-mea de 8 m (cu vestiare, dușuri și toalete). În cazul destinației pentru competiții de jocuri sportive (cu exepția fotbalului), dimensiunea sălii trebuie să fie de 42x24x10 m, iar pentru tenis – 68x42x10 m.

Bazine sportive de înot

62. Dimensiunile și capacitatea bazinelor sportive de înot trebuie să fie acceptate în corespundere cu tabelul 1.

Câmpul pentru polo pe apă va avea dimensiunea de 30x20 m și adâncimea nu mai mică de 1,8 m. Capacitatea lui va fi de 25 persoane/schimb.

La proiectarea bazinelor de înot universale (cu utilizare concomi-tentă pentru două sau trei probe sportive) dimensiunea și capacitatea va fi acceptată după indicatorul maxim pentru aceste probe.

Tabelul 1. Dimensiunea și capacitatea bazinelor sportive

Destinația bazinului

Dimensiunile bazinului, m Adâncimea apei, m Capacitatea,

oameni/schimbLungimea Lăţimea În sectorul cu

adâncime micăÎn sectorul cu

adâncime mare

Înot sportiv

50 25

2,1

Reeșind din panta fundului nu mai puţin de 0,01, dar nu mai mult de 5 m

96

2516 4811 328,5 24

33,33**) 21 80* Deviaţia în lungimea bazinelor (inclusiv cele universale) este permisă numai în direcția majorării

în limitele până la: a) 0,03m în bazinele cu lungime de 50 m; b) 0,02m în bazinele cu lungimea de 33,33 m şi de 25m.

**) Dimensiunea dată trebue acceptată pentru bazinele destinate pentru polo pe apă. Notă: Lăţimea culoarului de înot este de 2,5 m. După culoarele extreme până la pereții bazinului trebuie prevăzute culuarele libere de apă cu lățimea de până la 0,5 m.

63. În bazinele pentru înot sportiv la unul sau ambii pereți frontali (la adâncimea apei la perete nu mai mică de 1,8m) trebuie de prevă-zut socluri de start cu înălțimea de 0,5 – 0,75 m peste nivelul apei, iar la ambii pereți laterali – treaptă pentru odihnă și jgheab de revărsare pentru evacuarea apei.

20


64. Toate bazinele trebuie să includă scări pentru ieșire din apă. În bazinele pentru înot sportiv cu lungimea de 50 m trebuie prevăzute câte trei, iar în cele cu lungime de 25 și 33,33m – câte două scări la fiecare latură, plasându-le în nișe fără să proemineze din planul pereți-lor bazinului. În bazinele pentru sărituri în apă, este permisă o singură scară.

65. În pereții longitudinali ai bazinelor descoperite cu program non-stop de funcționare trebuie de construit canale cu apă pentru ieșire din dușuri. Lățimea canalelor de ieșire vor avea 1,8 m iar adâncimea (în afara clădirii) – nu mai puțin de 0,9 m. Deasupra canalelor de ieșire în peretele clădirii vor fi prevăzute stăvile hidraulice, iar la pista de oco-lire – punți de trecere. Ieșirile din apă vor fi separate pentru bărbați și femei.

66. În bazinele de sărituri în apă și în partea adâncă a bazinelor uni-versale destinate pentru sărituri, panta fundului urmează a fi acceptată conform schițelor de proiect elaborate în baza cerințelor standarte. În restul bazinelor panta fundului spre locurile de golire a apei trebuie să fie nu mai mică de 0,01, dar nu mai mare de 0,045 m.

67. Pe perimetrul bazinului trebuie prevăzută pistă de ocolire cu lățime de cel puțin 1,5 m pentru cele acoperite și nu mai puțin de 2 m pentru cele descoperite (numărând de la marginea exterioară a pere-telui bazinului), iar pe limita exterioară a pistei de ocolire a bazine-lor sportive acoperite de amenajat bănci staționare cu lățimea minimă de 0,3 m și lungimea reeșind din calculul de 0,5 m pentru o persoană antrenată pe schimb. Dimensiunile și cerințele privind amenagarea pistelor de ocolire către bazinele de înot acoperite și descoperite de diferite dimensiuni vor fi realizate conform sarcinii de proiectare.

68. Ferestrele de urmărire a mișcărilor persoanelor cu activități subacvatice sunt permise numai în bazinele acoperite cu lungimea de 50 m și în bazinele acoperite, specializate pentru sărituri în apă, deter-minate de sarcina de proiectare. Pentru acces la ferestrele de vizuali-zare, trebuie de prevăzut căi de acces cu o lățime de cel puțin 1,2 m și o înălțime de cel puțin 2,1 m.

69. Înălțimea sălilor bazinului (de la suprafața pistei de ocolire până la partea inferioară a construcțiilor proieminente) fără dispozitive de sărituri și locuri pentru spectatori trebuie să fie egală cu:

a) 6 m – la lungimea bazinului pentru înot sportiv de 50 m.b) 5,4 m – la lungimea bazinului pentru înot sportiv de 25 m.Înălțimea sălilor bazinelor pentru sărturi în apă, precum și a sălilor

bazinelor universale (în limitele sectorului de sărituri) trebuie luate în


21

conformitate cu prevederile stipulate în sarcina de proiectare. În sălile sportiv- demonstrative a bazinelor în corespundere cu înălțimea esti-mată a tribunei, înălțimea sălii (cel puțin deasupra tribunei) trebue să fie mărită.

70. În bazinele acoperite pentru înot sportiv și sărituri în apă tre-buie de prevăzut săli pentru cursuri pregătitoare, iar în bazinele de înot descoperite pentru înot sportiv – terenuri descoperite, dimensiunile cărora vor fi în corespundere cu sarcina de proiectare. Pardoselile săli-lor pentru cursurile pregătitoare trebuie să satisfacă cerințelor СНиП 2.03.13-88., iar acoperirea terenurilor – cerințelor p. 54. a prezentului Ghid.

71. În componența fiecarui bazin de înot trebuie de prevăzut bazin pentru instruire la înot a copiilor de vârsta de la 7 până la 14 ani (vezi p.88) și de amplasat aceste bazine în încăpere separată. În bazinele acoperite și descoperite se admite de prevăzut suplimentar construc-ția bazinelor descoperite cu program sezonier de instruire la înot.

Cerințe către încăperile principale a edificiilor sportive specializate

Tiruri și câmpuri de tragere cu glonț

72. Selectarea tipului de tir (descoperit, semidescoperit, acoperit), precum și capacitatea lui determinată de numărul de locuri de tragere in el și dimensiunile elementelor separate ale galeriilor de tragere este determinată de sarcina de proiectare.

73. Distanța estimată de tragere – distanța dintre linia de foc și linia țintelor – se ia în direcția, perpendiculară către linia de foc, care trebuie marcată pe pardoseală la locurile de tragere cu retragere de 0,5 m înăuntru de la marginea lor frontală. Devierile mărimii distanței estimate de tragere și deplasarea centrului țintei de la perpendiculara către planul său sunt permise conform sarcinii de proiectare și cerințe-lor stipulate în materialele instructive către NCM C. 01.12:2018.

74. Lățimea zonei de foc la locurile de tragere trebuie să fie nu mai mică de lățimea galeriei de tragere, iar la ținte – nu mai mică de lungi-mea liniei țintelor.

75. În tirurile descoperite, galeria de tragere trebuie să aibă șopron pentru protecție de precipitații și de soare și sa fie ecranată din trei parti cu pereți (scuturi).

76. Dimensiunile și amplasarea valurilor de pământ în tirurile des-

22


coperite și grosimea necesară a structurilor, care îngrădesc zonele de foc ale tirurilor acoperite și semidescoperite în raport cu acțiunea de penetrare a gloanțelor vor fi acceptate conform sarcinii de proiectare.

77. În tirurile acoperite și semidescoperite, suprafața pardoselei tre-buie să fie mai ridicată decât suprafata zonei de foc cu 0,3-0,6 m la distanța de tragere de 25 și 50 m și de 0,8-1,3 m la distanță de tragere mai mare.

78. Înălțimea de la pardoseala locurilor de tragere pâna la construc-țiile proeminente ale tavanului galeriei de tragere trebue să fie egală cu:

a) 3,3 m – în tirurile pentru tragere din arme de calibru mare și de calibru mic;

b) 2,7 m – în tirurile pentru tragere din arme pneumatice. Înălțimea zonei de foc în tirurile acoperite și semi-descoperite

(în ultimul caz – pâna la partea de jos a captatoarelor transversale de gloanțe) trebuie să fie acceptată de 2,5 m.

79. În tirurile pentru tragerea la distanța de 50 m și mai mult, la linia țintelor trebuie să fie instalate blindaje pentru protecția de gloanțe a angajaților, care deservesc instalațiile de țintă plasate în ele.

Diversitatea de amenajare a blindajelor în raport cu tipurile de tra-gere vor fi acceptate conform sarcinii de proiectare.

În spațiul după ținte la distanța de 1,2 – 3 m de la panourile țintă, trebuie de prevăzut instalarea dispozitivelor de captare a gloanțelor și instalarea căptușelei antiricoșet la peretele din capătul tirului. Capta-toarele de gloanțe se instalează pe toată lățimea zonei de foc în tiru-rile pentru tragere rapidă pe „mistrețul galopant” și pe țintele figurine rotative sau după fiecare panou- țintă separat în tirurile pentru tragere pe ținte cu cerc negru. Între linia țintelor și captatoarelor de gloanțe trebue de prevăzut un ecran confecționat din materiale ușor penetra-bile, care crează în spatele țintelor un fundal luminos uniform.

Bazele de canotaj

80. În funcție de destinația bazei de canotaj ea trebuie proiectată pentru canotaj academic sau canotaj la caiace și canoe sau universal (destinat pentru două sau trei probe de canotaj). În acest caz, numărul de bărci de diferite clase pentru fiecare tip de canotaj trebue să alcătu-ească nu mai puțin de un set. Componența seturilor de bărci trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.

81. Capacitatea bazelor (pe un set de bărci, în functie de destinația bazei de de canotaj de regulă include:


23

a) pentru canotaj academic – 140 de persoane pe schimb;b) pentru canotaj la caiace și canoe – 60 de personae pe schimb;La bazele universale, capacitatea se determină de către suma capa-

cității fiecărei probe de canotaj.82. În partea de coastă nemijlocit pe acvatoriu se admite suplimen-

tar de amenajat bazin pentru înot cu dimensiunea de 25 x 11 m sau 25 x 8,5 m.

83. Hangarul cu platformă pentru reglarea și inspectarea bărcilor trebuie să fie amplasat în zona danelor și să aibă următoarele dimensi-uni (la un set de bărci):

a) pentru canotaj academic: hangarul – 27 x 18 m, platforma – 42 x 18 m;

b) pentru canotaj la caiace și canoe: hangarul – 20 x 6 m, platforma – 26 x 6 m;

Înălțimea hangarurilor (până la partea de jos a elementelor proe-minente a tavanului) pentru canotaj la caiace și canoe trebuie să fie egală cu 3m, iar pentru canotaj academic – 4,2 m. Porțile trebuie să fie glisante cu dimensiunea de 2,0 (2,5) și 2,5 (3,0) m.

84. La bazele, destinate pentru competiții, în zona hangarului tre-buie să fie prevăzută amenajarea unei platforme descoperite cu pavaj dur pentru plasarea provizorie a bărcilor. Dimensiunea platformelor (pentru două echipe) trebuie să fie:

a) pentru canotaj academic – 54 x 6 m sau 2 (27 x 6 m);b) pentru canotaj la caiace și canoe – 36 x 3 m sau 2 (18 x 3 m);Parametrii acvatoriei pentru diferite probe sportive de canotaj, pre-

cum și parametrii danelor pentru diferite tipuri de bărci trebuie accep-tate conform sarcinii de proiectare.

85. La bazele de canotaj cu program anual de activitate pentru cano-taj academic și pentru canotaj la caiace și canoe, trebuie prevăzute o sală de formare fizică generală și săli cu bazine pentru canotaj, capa-citatea în raport cu numărul de personae pe schimb și dimensiunile sălilor trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.

Suprafața interioară a construcțiilor de îngrădire a sălilor bazinelor de canotaj trebuie să fie hidrofuge, iar suprafața pardoselei – antide-rapantă.

24


Edificiile de cultură fizică și asanare

86. Pentru activități de cultură fizică și de asanare trebuie prevăzute structuri descoperite, încăperi și bazine pentru înot.

În componența structurilor descoperite trebuie să fie incluse: un teren complex, o pistă cu obstacole, „poteca sănătății”.

Dimensiunile minime ale terenului complex și ale elementelor sale individuale trebuie să corespundă datelor prezentate în tabelul 2.

„Poteca sănătății” trebuie să aibă o lățime minimă de 1,5 m și o lun-gime de cel puțin 800 m.

Lungimea pistei cu obstacole pentru copiii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani este de 40 m, lățimea – 7 m; pentru copiii de peste 14 ani și adulți – 70 m, lățimea de regulă, 14 m (dar nu mai puțin de 7 m). Se admite amplasarea pistei nu pe linie dreaptă dar în zigzag.

La proiectarea structurilor descoperite, trebuie respectate cerin-țele, expuse în p. 50 a acestui Ghid.

Tabelul 2. Elementele terenului complex*

Grupa de vârstă

Teren pentru jocuri mobile și exerciții

de dezvoltare generală, m

Conturul închis al pistei de alergare

lungimea ,mlățimea,

mtotalăinclusiv a sectorului

pe linie dreaptăPentru copiii de la 7 pîna la 10 ani

50 60 Nu mai putin de 15 1.2

Pentru copiii de peste 10 ani pînă la 14 ani


Pentru copiii de peste 14 ani și adulți


*) În corespundere cu condițiile locale (configurația amplasamentului etc.), elementele terenului complex pot fi amplasate pe un teren comun sau pot fi amplasate separat în limitele teritoriului, ocupat de un grup de clădiri locative.

87. Încăperile pentru ocupații de cultura fizică și de asanare împre-ună cu încăperile auxiliare pentru deservirea lor pot fi proiectate în clădiri separate, incluse în componența blocurilor sportive, precum și anexate sau incorporate în clădiri de altă destinație. Dimensiunile și capacitatea încăperilor pe tipul de activități desfășurate trebuie să corespundă datelor prezentate în tabelul 3.


25

Tabelul 3. Dimensiunile încăperilor pentru ocupații de cultură fizică și de asanare

Tipul activitățiilor

Dimensiuni, m Cea mai mică înălțime până la partea

inferioară a structurilor proeminente

a tavanului, m

Capacitate, oamenilungimea lățimea

1 2 3 4 5

1. Activități de pregătire fizică general în grup

24 12 6 35

1812

4.8* 269 20

2.Gimnastica ritmica, coregrafie

12 123.9

259 9 15

3. Tenis de masă 6 4 2.7 44. Elemente de luptă 12 9 3.9 10

5. Activități cu folosirea de stimulatoare și apa-rate pentru dezvoltarea forței și rezistenței

La o rată de 4 m² pentru fiecare tip

de echipament sau aparat, dar nu mai puțin de 20 m²**)

3.9***

unul pentru fiecare

unitate de echipament sau aparat

*) În spațiile încorporate și la reconstrucția spațiilor existente se permite: a) modificarea dimensiunii suprafeței, indicate în tabel, dar nu mai puțin de 140 m²; în acest caz capacitatea este luată la o rată de 8 m² pe persoană antrenată; b) reducerea înălțimii pînă la 4,2 m.

**) Lățimea încăperiii trebuie să fie de cel puțin 3 m.***) În încăperile încorporate și la reconstrucție este permisă reducerea înălțimii până la înălțimea

etajului clădirii.

88. Bazinele acoperite și descoperite pentru înot de asanare, scăl-dat, exerciții generale de dezvoltare și jocuri în apă, precum și pentru sesiuni de învățare a înota cu încăperile auxiliare pentru deservirea lor pot fi proiectate în clădiri separate, să fie incluse în componența clă-dirilor bazinelor sportive, precum și atașate sau încorporate în clădiri de altă destinație. În bazinele de înot sportive descoperite, bazinele pentru sesiuni de instruire la înot a copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani trebuie amplasate în încăperi încălzite.

Dimensiunile și capacitatea bazinelor acoperite și descoperite în funcție de destinația pe tipuri de ocupații desfășurate și organizarea pistei de ocolire trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.

În bazinele de 25 m lungime, trebuie prevăzute patru scări pentru

26


ieșire din apă (câte două pe fiecare latură a bazinului); în restul bazine-lor este permisă asigurarea unei scări.

În toate bazinele instalarea soclurilor de start nu se permite. La înotul pe culuare lățimea fiecărea din ele va fi în limitele de la 1,6

până la 2 m.Înălțimea sălilor bazinelor (de la suprafața pistei de ocolire până la

partea inferioară a construcțrilor proeminente) trebuie să fie egală cu:a) 4,8 m – pentru bazine de înot de asanare, ocupații a grupurilor de

pregătire fizică generală, jocuri de apă și scăldat;b) 3,6 m – pentru bazine de instruire la înot.La reconstrucția spațiilor existente se permite scăderea înălțimii,

dar nu mai mică de 3 m.La proiectarea bazinelor pentru activități de cultura fizică și asanare

în ele trebuie să fie prevăzut jgheab de scurgere pentru evacuarea apei, terasă pentru odihnă (cu excepția bazinelor pentru instruire la înot), iar în bazinele descoperite cu progam anual de funcționare, în afară de aceasta, ieșirile din apă, vor fi aranjate în conformitate cu p. 65.

Cerințe către locurile pentru spectatori

89. În edificiile destinate desfășurării competițiilor în prezența spectatorilor, trebuie să fie prevăzute locurile sub formă de tribune de ședere pe scaune sau de stat în picioare (ultimul caz, numai în edificiile destinate competițiilor de iarnă).

Necesitatea instalării tribunelor pentru spectatori și a numărului de locuri pentru ei atunci când este inclusă în componența edificiului de cultură fizică și sport a nucleului sportiv de atletism se recomandă a fi determinată prin sarcina de proiectare.

90. Locurile pentru spectatori trebuie să fie plasate în afara arenei (inclusiv curselor, zonelor de securitate și locurilor pentru arbitri) și culuarului de evacuare de-a lungul rândurilor de locuri ale spectatorilor.

Tribunele pentru spectatori trebuie plasate de-a lungul laturilor longitudinale ale arenelor sportive; plasarea tribunelor la capetele are-nei va fi prevăzută în sarcina de proiectare.

În sălile sportiv- demonstrative și sportive de divertisment, la uti-lizarea arenei pentru probe de sport sau pentru măsuri culturale de divertisment și publice, care necesită suprafețe mai mici, este permisă oferirea de locuri provizorii pentru spectatori nemijlocit pe arenă.

91. Dimensiunile locurilor pentru scaune în tribune și cerințele de amenajare și instalare a lor trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.


27

Pentru utilizatorii scaunelor cu rotile, trebuie să fie prevăzute locuri speciale pe o suprafață uniformă a podelei, cu acces comod. Numărul de astfel de locuri este stabilit prin sarcina de proiectare, dar nu mai puțin de 4 locuri. Dimensiunile și dispunerea locurilor sunt acceptate în conformitate cu cerințele NCM C.01.06-2014 și a anexei din NCM C.01.12:2018.

92. Pe tribunele stationare a edificiilor sportiv-demonstrative și sportive de divertisment descoperite si acoperite, destinate pentru competiții, trebuie de prevăzut locuri pentru reprezentanții presei (loja presei). În structurile sportiv-demonstrative pentru atletism (arena sportivă descoperită cu pistă pentru alergări cu lungimea cercului de 400 m sau sală cu pistă de alergări cu lungimea cercului de 200 m) pe tribunele staționare trebuie de prevăzut locuri pentru arbitri (loja arbitrilor), plasate în zona de finiș a distanțelor de alergări. Numărul de locuri în loje este determinat de sarcina de proiectare.

93. Plasarea locurilor și organizarea îngrădirilor pe tribune trebuie să corespundă cerințelor NCM C.01.06-2014 și a materialelor instruc-tive către NCM C.01.12:2018.

Lățimea culuarului între rânduri trebuie să fie de cel puțin 0,5 m, în timp ce numărul de locuri în rând nu trebuie să fie mai mare de 50 în caz de evacuare în ambele sensuri și 26 – pentru unilaterală.

Tribunele trebuie împărțite în grupuri (sectoare) cu numărul de locuri pentru spectatori nu mai mare de 600. Lățimea trecerilor între sectoare este determinată prin calcul.

94. La stabilirea înălțimii sălii de sport și demonstrație sau de sport și divertisment în conformitate cu înălțimea calculată a tribunei, dis-tanța de la podeaua ultimului rând până la elementele proeminene de construcție ale tavanului trebuie să fie de cel puțin 2,2 m.

Cerințe către încăperile auxiliare

Cerințe generale

95. Componența și suprafața încăperilor auxiliare trebuie să cores-pundă cerințelor din Anexa 1. Numărul dispozitivelor sanitare în încă-perile auxiliare trebue să corespundă datelor prezentate în Anexa 2.

Suprafața vestiarelor bazinelor, sălilor, pentru persoanele cu diza-bilități din diferite grupuri trebue să corespundă datelor prezentate în tabelul 4.

28


Tabelul 4. Suprafața vestiarelor în edificiile pentru persoanele cu dizabilități

Denumirea structuriicare nu practică fotoliu

cu rotile, m2/om.care practică fotoliu

cu rotile, m2/om.А. Vestiarul bazinului de înotLoc pentru schimbul hainelor, dulap pen-tru păstrarea hainelor și chiuvetă pentru spălatul picioarelor:a) către bazinul pentru activități

de cultură fizică și sport:2,5 4,5

1) cu sală pentru sesiuni de pregătire2) fără sală pentru sesiuni de pregătire

2,1 3,8

b) către bazinul pentru instruire la înot a copiilor cu vârsta până la 10 ani

2,9 3,8

B. Vestiarul sălii și a structurilor descoperitea) cu păstrarea hainelor pe cuiere sau în

vestiar protejat1,7 2,1

c) cu păstrarea hainelor în dulapuri 2,1 3,8C. Cabină individuală pentru schimbul

hainelor1,5 – 2,0 4,0 – 5,0

D. Vestiar familial pentru persoanele cu dezabilități cu însoțitor

6,0 – 8,0

E. Încăpere pentru gardian 0,5 0,5F. Sector pentru păstrarea cărucioarelor - 0,8

Notă: Pentru vestiarul de 40 persoane și mai multe se permite reducerea suprafeței cu 10 – 15 %

96. În edificiile de cultură fizică și sport trebuie să fie prevăzute bufete. Bufetele pentru persoanele care practică sportul trebuie să fie proiectate staționare cu încălzirea bucatelor, pentru spectatori – sta-ționare și mobile.

97. Numărul de locuri în bufete pentru persoanele care practică sportul și pentru spectatori trebuie de acceptat în conformitate cu sar-cina de proiectare. În bufetele pentru spectatori, sala poate fi dotată cu mese înalte pentru a servi masa în picioare.

98. Suprafețele bufetelor și încăperilor auxiliare a lor se determină prin calcul și vor fi prezentate în sarcina de proiectare.

99. Bufetele pentru spectatori trebuie să fie amplasate la o distanță nu mai mare de 150 m de la cel mai îndepărtat loc pe tribună.

100. În complexele care au în componența sa structuri sportive atât acoperite cât și descoperite și în clădirile sportive cu două sau mai


29

multe săli, se prevăd încăperi pentru asistența medicală comune pen-tru tot complexul sportiv.

Centrele medicale de reabilitare se recomandă să fie prevăzute în complexele cu activitate anuală cu capacitatea de 150 persoane și mai mult pe schimb, iar în structurile specializate pentru lupte, box, atletică grea și fotbal – cu capacitatea de 100 persoane și mai mult pe schimb).

Componența și suprafețele încăperilor centrelor medicale de reabi-litare, inclusiv și pentru persoanele cu dizabilități, sunt redate în tabe-lul 5. La existența centrului medical de reabilitare sala pentru masaj și baie cu aburi uscați, trebuie să fie plasată în componența lor.

În edificiile sportive de tip acoperit încăperile centrelor medicale de reabilitare se prevăd numai într-unul din blocuri; în celelalte clădiri trebuie de prevăzut încăperi de prim ajutor medical cu suprafața de 12 m².

Tabelul 5. Componența și suprafețele încăperilor centrelor medicale

Denumirea încăperii

Suprafața, nu mai mica de m2

De tip generalPentru persoanele

cu dizabilități de diferite categorii*

Cabinetul medicului 12 14 – 16Sala de așteptare 9 9 – 12Sala de proceduri 12Cabinetul de fizioterapie 6 7– 8 la o canapea*

Cabinetul de reflexoterapie 7-8 la un loc de proceduriCabinetul de kinetoterapie* - 56*Cabinetul de testare a sportivilor cu aplicarea probelor de efort

20

Cabinetul de kinetoterapie pentru sesiuni cu grupuri mici și individuale

36 36 – 56*

– cu magazie pentru echipamente 6-9Cabinetul de recreere psihologică 20 20 – 25*Sala de duș :

– pupitru pentru 5 instalații de duș 25 25-30*

– vestiarul sălii* 10 12-14*– pompe pentru pupitru 18

Duș-masaj subacvatic

30


– încăpere în baie cu căzi* 18 20-22 la un loc de proceduri

– cabină de schimb a hainelor - 4,0*

Grupuri sanitare**

– obișnuit Conform calculelor**

– comun pentru persoane cu dizabilități cu necesități de sprijin

- 4-5***

Încăpere pentru personalul de deservire - 12-15Încăpere pentru albituri murdare și ustensile - 4

* Suprafața încăperilor este indicată cu contul folosirii lor de către persoanele cu dizabilități, care se deplasează pe cărucioare mobile.

** Dar nu mai puțin de unu pentru bărbați (un scaun de WC, un pisuar cu lavoar în ecluză) și unul pentru femei (două scaune de WC cu lavoar în ecluză) cu suprafața nu mai mică de 6 m² fiecare.

*** Suprafața este indicată pentru o unitate Notă. La proiectarea centrelor medicale trebuie de consultat cerințele HG Nr. 663 din 23.07.2010

101. Vestiarele pentru bărbați și femei, în cazul când hainele de casă se păstrează într-o încăpere separată a vestiarului comun, sunt plasate de regulă, adiacent cu el și comunică prin golurile de primire și predare a hainelor.

102. Încăperile pentru duș și grupurile sanitare trebuie nemijlocit să comunice cu vestiarele.

Cabinele de duș trebuie să fie deschise. Pe lângă încăperile pentru instructori și antrenori, pentru lucrători,

pe lângă vestiarele sălilor de masaj trebuie să fie prevăzute cabine de duș închise.

103. Pe lângă sălile sportive, bazinele descoperite și acoperite și sălile pentru sesiuni de pregătire trebuie de prevăzut încăperi pentru păstrarea echipamentului sportiv și dispozitivelor sportive portabile.

Încăperile de păstrare a echipamentului portabil trebuie amplasate adiacent cu sălile sportive (bazinele). Podeaua acestor încăperi trebuie prevăzută fără praguri. Ușile încăperilor de păstrare a echipamentului spre săli, precum si a ușilor sălilor destinate pentru transportarea prin ele a echipamentului sportiv trebuie să aibă o lățime nu mai mică de 1,8 m. Se admite ca în încăperile de păstrare a echipamentului din săli în loc de uși să fie goluri deschise. Încăperile de păstrare a echipamen-tului adiacente bazinelor trebuie să aibă ieșirea spre pista de ocolire.

104. În edificiile sportive cu program anual de activitate, destinate pentru sesiuni didactice și de antrenament cu copii în vârstă de până


31

la 10 ani, trebuie de prevăzut suplimentar pentru părinți sau alte per-soane care însoțesc copiii următoarele:

– suprafață de așteptare estimată la nu mai puțin de 0,5 m² pentru fiecare loc, amplasată, de regulă, în vestibul;

– locuri în garderoba pentru haine groase.Numărul de locuri trebuie prevăzut la 100% din capacitatea bazine-

lor și 50%- pentru restul structurilor.În structurile cu locuri pentru spectatori suprafața suplimentară

pentru așteptare și păstrarea hainelor părinților nu se prevede.105. În blocurile sportive, care au în componența sa 2 sau mai multe

săli sportive (inclusiv săli cu bazine acoperite) cu locuri pentru spec-tatori, se admite ca încăperile auxiliare pentru aceștea de prevăzut comune pentru toate sălile, iar normele suprafețelor acestor încăpei de efectuat în raport cu sala cu cele mai multe locuri pentru spectatori.

106. La intrările și ieșirile externe a clădirilor edificiilor de cultură fizică și sport, care activează în timpul iernii la temperatura aerului atmosferic mai mică de minus 15ºC, trebuie prevăzută instalarea mar-chizelor sau a perdelelor de aer cald.

107. Componența încăperilor tehnice și de uz gospodăresc se pre-vede în dependență de dotarea inginerească și se determină prin sar-cina de proiectare, iar suprafața lor trebuie să corespundă normelor în vigoare.

108. Înălțimea încăperilor auxiliare de la podea până la tavan trebuie să fie nu mai mică de 3m.

Înălțimea încăperilor tehnice se proiectează în dependență de dispozitivele care vor fi folosite, iar a debaralelor și depozitelor – în dependență de dimensiunile și metodele de păstrare a obiectelor înmagazinate.

În dependență de soluțiile arhitectural-planificate și cerințele teh-nologice, precum și la amplasarea încăperilor auxiliare în spațiul de sub tribune, înălțimea lor poate fi micșorată până la:

a) 2,5m – în încăperile garderobelor pentru hainele de iarnă și pen-tru hainele de casă, pentru uscarea hainelor și a încălțămintei, în încăperile de așteptare în tiruri, de asemenea și în încăperile pentru arbitri și presă, case de bilete, săli de duș, grupuri sani-tare;

b) 2,7m – în celelalte încăperi, cu excepția vestibulelor.

32


Cerințe către încăperile auxiliare a edificiilor sportive de tip descoperit

109. Clădirile cu structuri auxiliare în edificiile sportive de tip des-coperit trebuie amplasate nu mai departe de 300 m de la cel mai înde-părtat teren sportiv.

110. Grupurile sanitare pentru spectatori în edificiile sportive de tip descoperit trebuie să fie amplasate la o distanță nu mai mare de 150 m de la cel mai îndepărtat loc de pe tribune.

Cerințe către încăperile auxiliare a edificiilor sportive de tip acoperit

Săli sportive

111. Vestiarele în sălile sportive, trebuie să aibă legătură directă cu ele prin coridor sau scară, acestea fiind exclusiv pentru comunicarea între ele. Încăperile pentru vestiare din sălile pentru jocuri sporive, atletică ușoară, sălile sportiv-demonstrative și sportive de divertisment, pot să nu fie în legătură directă cu sala cu condiția că îndeplinesc cerințele p.49.

Bazine sportive de înot

112. Din camera asistentei medicale trebue de prevăzut iesire spre pista de ocolire. La prezența mai multor bazine amplasate izo-lat unul față de celălalt, sunt prevăzute camere pentru asistenta medicală cu o suprafață de cel puțin 10 m² lângă fiecare bazin (cu excepția bazinelor pentru instruire la înot a copiilor sub 14 ani). 113. Vestiarele trebuie să fie plasate în apropierea pistei de ocolire ale bazi-nelor descoperite și acoperite și să comunice acestea exclusiv prin dușuri iar cu sala sau terenul pentru sesiuni de pregătire – ocolind dușurilor. 114. Încăperile dușurilor pentru sportivi trebuie să fie cu tre-cere liberă spre pista de ocolire (sau spre bazin) în care trebuie să fie prezent un duș cu cuvă de trecere pentru picioare, lățimea căreia să excludă posibilitatea de a fi ocolită, iar lungimea în direc-ția mișcării de la duș – de cel puțin 1,8 m. Fundul cuvei trebuie să fie nealunecos și să aibă o pantă spre duș nu mai mică de 0,01%. 115. Grupurile sanitare trebuie să fie plasate în așa mod, încât să excludă posibilitatea trecerii din ele în bazine, evitând dușurile.

116. Clădirea cu încăperile auxiliare ale bazinului descoperit trebuie să se învecineze în mod direct cu pista de ocolire.


33

117. Componența, suprafața și înălțimea spațiilor tehnice sunt deter-minate în funcție de dotarea ingenerească a bazinului.

Iesirea (intrarea) din încăperea de clorinare sau din depozitul de clor trebuie să fie sau nemijlocit în exterior, sau în exterior prin marchiză. Este permis de prevăzut o marchiză comună pentru ieșirea în exterior din camera de clorinare și din depozitul de clor.

Depozitul de clor se permite de amplasat în clădirea structurii spor-tive la păstrarea în aceasta a nu mai mult de două butelii umplute (cu capacitate de 40 kg fiecare). În clădire depozitul trebuie să fie situat la peretele exterior și separat de alte încăperi prin construcții protective din materiale necombustibile cu rating de rezistență la foc de cel puțin 0,75 ore.

118. De asupra încăperilor pentru prepararea soluțiilor dezinfec-tante și coagulante nu se permite amplasarea grupurilor sanitare și a dușurilor.

Cerințe către încăperile auxiliare a edificiilor sportive specializate

Tiruri pentru tragere cu glonț

119. În componența spațiilor auxiliare ale tirurilor, poligoanelor de tragere trebuie suplimentar de prevăzut spații în conformitate cu tabe-lul 6.

120. Încăperile auxiliare a tirurilor trebuie plasate în pavilionul de tragere.

121. În tirurile acoperite cu „boxe” (nota¹ la tabelul 6), dușurile și gru-purile sanitare pentru persoanele antrenate în activități la capacitatea calculată a tirului sunt plasate separat de vestiare. La poligoanele de tragere dușurile, amplasate separat de vestiare, sunt prevăzute reeșind numai din numărul de locuri pentru schimbarea hainelor în boxe.

122. La poligoanele de tragere a tirurilor descoperite (sau a grupului de tiruri descoperite), distanțate de la clădirea principal la distanța de peste 50 m, este necesar să se asigure toalete suplimentare pentru 1-2 locuri, comune pentru sportivi și spectatori.

123. Depozitele de arme și muniții nu trebuie să aibă ferestre, iar ferestrele atelierului de arme trebuie să aibă grile și obloane închise din interior.

34


Tabelul 6. Încăperi auxiliare la tirurile pentru tragere cu glonte (suprafata incaperii, m², sau suprafața la un loc, m², nu mai mică, și numărul estimat de locuri)

Incăperi

Structurile

tiruri acoperite¹ si semidescoperite

tiruri descope-rite, amplasate

separat

poligoane de tragere¹

1 2 3 41.Incaperi pentru curața-rea armelor²:

1.8 pentru un loc, dar nu mai putin de 10 Numarul de locuri – pentru 5% din totalul capacității tiru-

rilor descoperite ale poligonului

- -în clădirea principală a poligonului de tragere de lângă galeriile de tragere a tirurilor

Numarul de locuri la 100% a capacității locurilor de trageri

2.Cabinetul de trageri³ 30 - 303.Depozitul de arme 24⁴ 45⁴4.Camera pentru primirea si predarea armelor

10 - -

5.Depozitul de muniții⁵ 12 246.Atelierul de arme 30, este prevazut la

numărul locurilor de tragere de 10 si mai

mult; pentru mai putine locuri de tra-

gere se înlocuieste cu camera de ajustare

a armei cu suprafața de 10m²

- 60

7.Încăpere de asteptare (în tirurile de tip descoperit – verandă

0.6 pentru un loc de trageri, dar nu mai putin de 7,5 în fiecare tir. Numarul de locuri –pentru 100% din capacitatea

locurilor de trageri.8. Magazie (loc) pentru inventarul galeriei tirului de tragere în ținte cu cerc negru

5 pentru ficare 20 de locuri intr-un singur tir

9.Magazii pentru utilaje si inventar către blindaje⁶ in cazul numarului de locuri pentru trageri intr-un tir:– pina la 10 6– 10-20 8


35

– 20-30 10– 30-40 doua câte 9– peste 40 de locuri doua câte 1010.Incapere (loc) pentru comisia de arbitri care de-cid rezultatele în blindaje⁷ la distanța de tragere: - pina la 50 m - peste 50m 10

-- -

15 2 câte 15

11. Incapere pentru pază 10 10 10¹ În tirurile acoperite (cu numărul locurilor de tragere peste 10) și la poligoanele de tragere,

destinate pentru competiții, cu participarea echipelor din alte orașe, precum și pentru organizațiile care arendează permanent se permite suplimentar la încăperile, prezentate în tabel, de prevăzut încăperi speciale („boxe „) cu dimensiune de 4 x 3 m (la 9 locuri pentru schimbul hainelor și 32 locuri de păstrare a hainelor în dulapuri cu două nivele) sau 3 x 3 m (cu 5 locuri pentru schimbarea hainelor și 22 locuri pentru păstrarea îmbrăcămintei); în ambele cazuri, în „boxă„ sunt plasate dulapuri pentru păstrarea armelor și pistoalelor. Selectarea dimensiunii „boxelor„ și numărul lor este determinat de sarcina de proiectare.

² Lățimea spațiului trebuie să fie divizibil la 3 m.³ Disponibil numai în structure cu program anual de activitate. Numărul cabinetelor de tragere

este determinat de sarcina de proiectare.⁴ Suprafața este specificată în fiecare caz particular, conform instrucțiunii în vigoare. În acest caz

suprafața depozitului trebuie să crească cu 0,08 m² pentru fiecare armă în număr de peste 300 în tiruri și 0,07 m² în număr de peste 6000 la poligoanele de tragere. La proiectarea „boxelor „ suprafața depozitului de arme trebuie să fie redusă reeșind din numărul de arme, stocate în „boxe„.

⁵ lăţimea încăperii trebuie să fie divizibil la 1, 2 m. ⁶ În tirurile, destinate numai pentru tragere rapidă pe ținte mobile și ținte care apar, nu este

prevăzută.⁷ Disponibil numai pentru tragere în ținte cu cerc negru în structurile destinate pentru competiții

de ordin regional și mai superior. Notă. În tirurile acoperite și semideschise cu numărul locurilor de tragere, mai puțin de 5,

precum și în tirurile incorporate se admite reducerea componenței și suprafeței încăperilor auxiliare, care trebuie determinate în sarcina de proiectare.

Bazele de canotaj

124. Spațiile auxiliare a bazelor de canotaj, cu excepția hangaru-lui (vezi p.84), trebuie să fie amplasate într-o clădire separată, nu mai departe de 200 m de la hangar sau contopit cu el.

125. La bazele de canotaj trebuie suplimentar de prevăzut încăpere

36


pentru motoriști și salvamari de gardă cu o suprafață de 10 m², din care trebuie să fie asigurată vizualizarea acvatoriei bazei. Pe platforma pen-tru ajustarea și inspectarea bărcilor trebuie să se prevadă o cabină de vară cu suprafața de cel puțin 6 m² pentru boțmanul de gardă.

Cerințe către încăperile auxiliare a edificiilor de cultură fizică și asanare

126. Edificiile de cultură fizică și asanare trebuie să fie proiectate respectând cerințele de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu NCM C.01.06-2014. Pentru activități de cultură fizică și de asanare și de cultură fizică și reabilitare a persoanelor cu dizabili-tăți, cu excepția școlilor sportive pentru copii și juniori cât și a cluburi-lor sportive specialzate, se prevăd structuri universale sau specializate, care funcționează în regim comun, alternativ sau cu utilizare separată de către persoanele cu dizabilități și alte categorii.

Edificiile de cultură fizică și de asanare pentru activitățile elevilor și a populației în școlile de tip nou trebuie să fie proiectate cu spații auxiliare separate: vestiare, dușuri, grupuri sanitare în conformitate cu tabelele 2-3.

127. Vestiarele, dușurile și grupurile sanitare la bazinele pentru copii sub vârsta de 14 ani trebuie să fie amplasate separat de structurile simi-lare pentru adulți.

128. La amplasarea edificiilor instituțiilor de cultură fizică și sport în încăperi încorporate în blocuri locative la prezența unei argumen-tări sportiv- tehnologice corespunzătoare și cu respectarea cerințelor către multiplul schimbului de aer și mobilitate a aerului în zonele de reședință se permite:

a) reducerea înălțimii reglementate a sălilor de pregătire fizică generală, care include elemente de joc și de gimnastică , de la 4,8 m până la 4,2 m;

b) reducerea înălțimii reglementate a sălilor pentru ocupații de gimnastică ritmică și gimnastică de asanare pentru femei, core-grafie, gimnastica de atletism, lupte (cu excepția luptelor clasice și karate), încăperile pentru trenajoare – de la 3,9 m la înălțimea etajelor rezidențiale;

c) amplasarea sălilor în încăperi cu dimensiuni nestandardizate;d) amplasarea încăperilor pentru trenajoare, încăperilor pentru

tenis de masă, salilor de gimnastică cu instalarea suporturilor intermediare.


37

Cerințe suplimentare către încăperile edificiilor sportiv- demonstrative și sportive de divertisment

Cerințe generale

129. În clădirile sportive și de divertisment vor fi prevăzute fumu-are pentru spectatori, aria cărora trebuie să corespundă calculului de 0,04m² la un loc de spectator, dar nu mai puțin de 10 m².

130. Calcularea ariei spațiilor auxiliare pentru spectatori în clădirile sportiv- demonstrative și sportive de divertisment trebuie efectuată reieșind din sumarea maximă a capacitatății locurilor staționare (tri-bunelor) și a locurilor provizorii, determinate în conformitate cu sche-mele de transformare a sălii.

131. În structurile descoperite și acoperite de sport și demonstrații trebuie de prevăzut suplimentar încăperi pentru arbitri, iar când ele sunt destinate pentru desfășurarea competițiilor – și suprafețe pentru presă (centru de presă).

132. În edificiile, destinate pentru competiții în jocuri de echipă (inclusiv în structuri polivalente), trebuie de prevăzut patru vestiare de echipă (fără divizare pentru bărbați și femei).

Cerințe către iluminatul natural

133. În clădirile edificiilor de cultură fizică și sport iluminatul natural trebuie de proiectat în conformitate cu cerințele NCM C.04.02- 2017. Ilu-minatul natural direct al sălilor sportive, sălilor pentru sesiuni de pregătire și sălilor bazinelor de înot (inclusiv cele de canotaj), claselor de coregrafie și spațiilor pentru cultură fizică și sport, precum și a spațiilor suplimen-tare (medicale, didactice, administrative, obiectivelor alimentare) poate fi lateral, de sus sau în combinațe cu iluminarea laterală și de sus. 134. Amplasarea golurilor de lumină trebuie să excludă acțiunea orbi-toare a radiației solare asupra celor care practică activități sportive și asupra spectatorilor.

Orientarea golurilor de lumină în sălile de sport, sălile bazinelor acoperite și sălile pentru sesiuni de pregătire în bazinele de înot și cla-sele de coregrafie pe părțile orizontului în caz de iluminare laterală trebuie să fie spre nord-est. În cazul iluminatului bilateral peretele cu aria maximă a golurilor de lumină trebuie să fie orientat spre nord.

Măsurile de protecție împotriva acțiunii orbitoare și termice a raze-lor solare trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.

38


135. Uniformitatea iluminatului lateral nu se reglementează, iar la iluminatul de sus al sălilor pentru jocuri sportive și atletism uniformi-tatea trebuie să fie nu mai mică de 0,3.

136. Aria calculată a golurilor de lumină în sălile de sport, salile pen-tru sesiuni de antrenament si salile bazinelor de înot (inclusiv a celor de canotaj), precum și a claselor de coregrafie se determină ca produ-sul ariei podelei încăperii la coeficientul N, luat după tabelul 7.

În sălile sportiv-demonstrative și sportive de divertisment ilumina-tul natural se admite să nu fie prevăzut.

În spațiile și sălile bazinelor pentru activități de cultură fizică și întremare, precum și pentru instruire la înot aria golurilor de lumină, în funcție de condițiile locale trebuie să fie acceptată în limitele de 12-17% din suprafața podelei încăperii (în bazine, inclusiv suprafața oglinzii apei).

Tabelul 7. Valoarea coeficientului N

Încăperilela iluminatul lateral la iluminare de sus

unilateral bilateralluminătoare

zenitalealte tipuri de luminătoare

1 2 3 4 51. Săli sportive:a) pentru atletism si jocuri sportive 0.20-0.220 0.170-0.187 0.120-0.132 0.140-0.154b) alte săli sportive, sali pentru sesiuni de pregă-tire în bazine și clase de coregrafie 0.17 – 0.187 0.145-0.160 0.102-0.112 0.119-0.1312. Săli pentru bazine acoperite (inclusiv cele de canotaj) 0.14-0.154 0.119-0.131 0.084-0.093 0.098-0.108

* În edificiile polivalente trebuie acceptată valoarea maxima a mărimii N

Cerințe către iluminatul artificial

137. Clădirile și structuiile edificiilor sportive și a instituțiilor de cutură fizică și sport trebuie să fie echipate cu sisteme de alimentare cu energie electrică și sisteme electro-tehnice conform cerințelor СНиП 3.05.06, СНиП 3.05.07, NCM C.04.02- 2017, NCM G 01.02:2014.


39

Iluminatul artificial trebuie să fie prevăzut în bazinele de înot des-coperite cu program anual de activitate, precum și în toate încăperile și pe sectoarele teritoriului edificiilor de cultură fizică și sport, destinate pentru trecerea oamenilor și a traficului de transport. În alte structuri descoperite, iluminatul artificial este prevăzut, de regulă, la prezența tribunelor.

138. Nivelul iluminatului și dispozitivele respective în edificiile spor-tive trebuie să corespundă cerințelor NCM G 01.02:2014, iar pe terito-riile structurilor și a complexelor sportive – cerințelor NCM C.04.02- 2017.

139. Nivelul iluminatului orizontal a tribunelor trebuie să fie de 50 de lux în structurile acoperite, iar în structurile descoperite – nu mai puțin de 10% din nivelul de iluminat, prevăzut în NCM C. 04.02:2017 și NCM G 01.02:2014.

140. Nivelul minimal al iluminatului orizontal a sălilor și încăperilor, a terenurilor structurilor descoperite pentru sesiuni pregătitoare în bazinele de înot și activități de cultură fizică și sport, la suprafața par-doselei sălii și încăperilor și, de asemenea, pe suprafața terenului tre-buie să fie de 150 și 50 lx respectiv. Pentru iluminatul edificiilor sportive se recomandă utilizarea, de regulă, a lămpilor cu descărcare în gaz; în acest caz se acceptă coeficientul de pulsație în conformitate cu cerin-țele NCM C. 04.02 :2017.

Dacă este necesară reglarea lină a fluxului de lumină, precum și în cazurile de imposibilitate sau de iraționalitate tehnico – economică a utilizării surselor luminiscente, este permisă, utilizarea becurilor cu incandescență.

141. În clădirile edificiilor sportive trebuie de prevăzut iluminatul de evacuare în conformitate cu cerințele NCM C.04.02- 2017. În același timp, pe suprafața apei bazinelor acoperite, deasemenea și a bazinelor descoperite, echipate cu corpuri de iluminat, trebuie să fie asigurat ilu-minatul nu mai mic de 5 lux.

142. La structurile sportive descoperite, destinate pentru jocuri sportive, este necesar să se asigure un iluminat de sus și lateral. Corpu-rile de iluminat la iluminarea de sus și laterală trebuie să fie instalate la o înălțime de cel puțin 10 m, asigurându-se realizarea condiției, la care transversala, coborâtă din centrul optic al corpului la axa longitudinală a terenului (câmpului), va constitui un unghi de cel puțin 270.

Se permite realizarea iluminatului de sus la amplasarea corpurilor de iluminat la o înălțime nu mai mică de:

a) 12 m – pentru volei și tenis;

40


b) 8 m – pentru badminton, baschet, handbal;Iluminatul de sus trebui să fie realizat cu corpuri de iluminat cu un

unghi de protecție de cel puțin 300.

143. În cazul iluminatului de sus și lateral a încăperilor sălilor cu cor-puri de iluminat cu lumină directă și distribuție concentrată a luminii, axa optică a corpului de iluminat nu trebuie să fie înclinată cu mai mult de 400 față de verticală.

Pentru a limita efectul de orbire al corpurilor de iluminat în timpul iluminării încăperilor sălilor indicatorul de orbire nu trebuie să depă-șească 60.

Cerințe către acustică

144. În clădirile edificiilor de cultură fizică și sport acustica trebuie să fie proiectată în conformitate cu cerințele NCM E.04.02 – 2014. În sălile de sport, sălile bazinelor de înot acoperite și sălile pentru sesiuni de antrenament în bazine, clasele de coregrafie și galeriile de tragere de tip acoperit nivelele de presiune sonoră admisibile (nivelele de pre-siune sonoră echivalente, dB), nivelele sonore echivalente și maxime admisibile, în benzile de frecvență de octavă cu media geometrică a frecvențelor de 31,5-8000 Hz trebuie să corespundă limitelor indicate în tabelul 1 din NCM E.04.02 – 2014. Protecția încăperilor contra zgo-motului trebuie proiectată în conformitate cu cerințele NCM E.04.02 – 2014.


41

CERINȚE CĂTRE APEDUCT ȘI CANALIZARE145. Edificiile sportive trebuie asigurate cu apeduct de alimentare

cu apă potabilă, sistem antiincendiar și sistem de canalizare, conectate la rețelele exterioare ale localității sau la propria unitate de captare a apei în conformitate cu cerințele СНиП 2.04.02-84, NCM G 03.02:2015, NCM G 03.03-2015, СНиП 2.04.05-91, СНиП 3.05.01-85, „Regulament igienic. Protecția bazinelor de apă contra poluării” nr. 06.6.3.23 din 03.06.1997, NCM G 03.01-2012 și HG Nr.1466 din 30.12.2016 .

La lipsa în centrul populat a alimentării centralizate cu apă, trebuie utilizate sursele locale, apa carora corespunde cerințelor HG nr.1466 din 30.12.2016.

Grupurile sanitare externe cu hazna sunt permise în cazul:– galeriilor de tragere a tirurilor, incluse în componența cîmpurilor

de tragere;– tirurilor deschise amplasate solitar;– structurile descoperite, care au până la 300 de locuri pentru

spectatori;146. În instituțiile de cultură fizică și sport este necesar să se pre-

vadă măsuri, care asigură apei, furnizată în bazinele de înot, următoa-rele calități suplimentare:

a) colorație nu mai mare de 5 grade;b) conținutul substanțelor în suspensie;

1) în bazine descoperite – nu mai mult de 2 mg/l;2) în bazine acoperite – nu mai mult de 1mg/l;

Pentru irigarea teritoriilor, este permisă utilizarea surselor de apă nepotabilă care corespund cerințelor HG nr. 890 din 12.11.2013.

147. Alimentarea cu apă caldă trebuie de prevăzut pentru asigura-rea necesităților menagere și tehnologice ale structurilor sportive. Apa caldă pentru nevoile menagere trebuie să corespundă cerințelor HG nr.934 din 15.07.2007.

Aprovizionarea cu apă caldă trebuie să fie asigurată pentru dușuri, cabinetul medicului, camera de îngrijire medicală și de acordare a pri-mului ajutor medical, precum și pentru spațiile de masaj, încăperile sociale pentru muncitori, vestiare pentru cei care practică sportul, încăperile instructorilor și antrenorilor, laboratoarele de analiză a apei în bazinele de înot, spațiile pentru echipamente de deriticare, precum și alte spații în conformitate cu sarcină tehnologică. Pentru nevoile tehnologice, apa caldă trebuie furnizată în scop de a umple și a com-

42


pleta bazinele de înot, pentru bufete, iar la amenajarea unui bazin de contrast pentru umplerea lui.

148. Amenajarea apeductului intern de alimentare cu apă potabilă, menajeră și cu scop antiincendiar normele consumului de apă pe zi, orele maxime de consum de apă, precum și amenajarea sistemului de canalizare trebuie să corespundă cerințelor NCM G 03.03-2015 și NCM C. 01.12:2018, luând în considerare suplimentar debitele pe ore și zilnice maxime de consum). La calculul consumului pentru 24 ore și a consu-mului maximal pe oră trebuie luată în considerație durata de distribu-ție.

149. Consumul estimat de apă pentru stingerea incendiilor exteri-oare și interne în clădirile structurilor sportive acoperite trebue să fie luat în conformitate cu cerințele NCM G 03.03-2004, NCM E. 03.02-2014 și СНиП 2.04.02-84, NCM G 03.03-2015, prevăzute pentru struc-turile sportive descoperite:

a) 15 l/s – cu capacitatea tribunelor de la 5 la 10 mii de spectatori;b) 20 1/s – cu capacitatea tribunelor de peste 10-20 mii de specta-

tori;c) 25 l/s – cu capacitatea de tribunelor de peste 20 mii de specta-

tori. 150. Consumul de apă caldă trebuie determinat în conformitate cu

cerințele stipulate în tabelul C.2 din NCM G 03.03-2015.151. În grupurile sanitare, în cabinele de duș cu mai mult de două

dispozitive și pe traseele de ocolire ale bazinelor acoperite și descope-rite este necesar să se asigure instalarea de scări și robinete de stropire cu diametru de 20 mm pentru apă rece și caldă. Robinetele de stropire pentru bazinele descoperite trebuie instalate în încăperi încălzite.

152. Rețeaua externă a apeductului pentru irigarea structurile des-coperite, utilizate în perioada de vară, precum și pentru irigarea terito-riului structurilor sportive și a pepenierei de cultivare a gazonului vor corespunde prevederilor sarcinii de proiectare.

153. Pe teritoriul complexelor de structuri sportive descoperite este necesar să se asigure prezența robinetelor cu apă țâșnitoare de băut sau automate reieșind din raza de deservire de cel mult 75 m. La bazi-nele descoperite și acoperite în limitele pistei de ocolire este permisă prezența unor robinete țîșnitoare cu apă de băut pentru cei care prac-tică sportul.

154. Aducția apei în bazinele de înot poate fi efectuată prin găuri în pereți și fundul bazinelor, amplasarea căroa trebuie să asigure o distri-buție uniformă a apei în întregul volum pentru a menține o constantă a


43

temperaturii și calităților bactericide. Viteza de ieșire a apei din orifici-ile de aducție trebuie să fie de 2-3 m/s.

155. Temperatura calculată a apei din bazinele de înot trebuie să corespundă datelor din tabelul 8. Temperatura apei, furnizată în bazine nu trebuie să depășească 35ºC.

156. Durata umplerii bazinelor de înot nu trebuie să depășească 24 ore.

Tabelul 8. Temperatura calculată a apei în bazine, º C

Destinația bazinuluiDescoperite

AcoperiteVara Iarna

1. Înot sportiv, polo de apă, înot de întremare, înot și jocuri în apă 27* 28 262. Sărituri în apă 29 - 283. Instruire la înot 29 - 29

* În bazinele cu tribune pentru spectatori pe durata competițiilor trebuie să se asigure reducerea temperaturii apei din bazin cu 2º C.

157. Schimbul de apă în bazinele de înot trebuie să fie prevăzut cu recirculație a ei (utilizare multiplă cu epurare, dezinfecție și adaugare simultană de apă proaspătă de apeduct în limite de 10 % din volumul de apă din bazin) sau cu un curent continuu de apă proaspătă (utilizarea de unică folosință cu dezinfecție). În același timp, durata unei schim-bări complete de apă în bazinele pentru instruire la înot a copiilor de 7-14 ani nu trebuie să depășească 8 ore, iar în restul bazinelor – nu mai mult de 12 ore.

Alegerea metodei schimbului de apă este determinată de calculul tehnico-economic.

Dușurile de trecere pentru picioare trebuie să fie cu flux continuu de apă proaspătă.

158. Tratarea apei pentru bazinele de înot trebuie să fie prevăzută cu filtrare și coagulare prealabilă în conformitate cu cerințele NCM G 03.03-2015. Înainte de instalațiile de tratare trebuie instalate filtre cu plasă (captatoare de păr). Instalațiile de tratare a apei trebue de prevă-zut separat pentru fiecare bazin sau pentru un grup de bazine cu des-tinație identică și în funcție de vârsta persoanelor cu ocupație în ele.

159.Soluția de dezinfectare trebuie aplicată în conducta sistemului de recirculare înainte de filtrele de plasă, iar în cazul fluxului continuu – înainte de aducția apei în bazin.

160.La conductele tehnologice în bazin trebuie de prevăzut insta-larea:

44


– contoarelor, care indică cantitatea de apă proaspătă, furnizată în bazin;

– contoarelor, care indică cantitatea de apă proaspătă de apeduct, care pătrunde în sistemul de recirculare;

– senzorilor pentru măsurători de temperatură la distanță a apei rece și caldă, precum și apei de circulație, care pătrunde în bazin;

– robinetelor de control (pentru recoltarea probelor) la intrarea în bazin, precum și înainte și după filtre.

161. În toate bazinele, echipate cu dispozitive pentru sărituri, pe suprafața apei de sub acestea trebuie să se asigure crearea de vălurele artificiale. În bazinele pentru sărituri în apă și în partea adâncă a lor sub platforma de 10 m a turnului și la unul dintre instalațiile de salturi de 3 m este permisă furnizarea unei perne de aer-apă.

162. Evacuarea apei din bazinele de înot pentru recirculare trebuie asigurată prin orificii la fundul bazinului, în partea adincă și în fața bazinului. Viteza calculata de intrare a apei în orificiile de evacuare, acoperite cu gratii, trebui să fie de 0,4- 0,5 m/s.

163. Evacuarea apei din jgeaburile de revărsare a bazinelor, de la dușurile de trecere pentru picioare, de pe pistele de ocolire și de la spălarea și curățarea pereților și fundului bazinelor, trebuie efectuată în canalizația menageră.

Apa de la robinetele țîșnitoare de apă de băut sau din automatele de băut, de la golirea bazinelor și de la spălarea filtrelor, trebuie să fie evacuată în canalizația pluvială.

În unele cazuri, la acordul cu autoritățile locale a gospodăriei de alimentare cu apă și canalizare, este permisă deversarea apei la golirea bazinelor și spălarea filtrelor în sistemul de canalizare menageră.

Apa din jghiaburile de revărsare a bazinelor la argumentarea tehnico – economică se permite de inclus în sistemul comun de recirculare, cu o reducere corespunzătoare a volumului de apă proaspătă furnizată în bazin pentru completarea ei.

Apa de la robinetele țîșnitoare de băut sau din automatele de băut în absența canalizației pluviale externe trebuie să fie evacuată în sistemul de canalizare menajer.

164. Durata scurgerii apei la golirea bazinelor cu volumul de 600 m3 și mai puțin nu trebuie să depășească 12 ore, iar la volumul de apa mai mare de 600 m3- să nu depășească 24 de ore.

165. Conectarea conductelor de canalizare la bazinele de înot tre-buie sa excludă posibilitatea refluxului curenților de apă și a mirosului din sistemul de canalizare în bazine.


45

166. Deversoarele, care evacuază apa din jghiaburile de scurgere ale bazinelor și căilor de trecere a dușurilor pentru picioare, trebuie să aibă breșe de aer înaintea obturatorului hidraulic.

167. Evacuarea apei de pe suprafața structurilor sportive descope-rite și de pe tribunele de la ele trebuie să fie prevăzută în rețeaua de canalizare a apelor pluviale.

168. Aranjarea fântânelor de canalizare și a robinetelor apeductu-lui de irigare pe teritoriul complexelor sportive descoperite trebuie să asigure posibilitatea racordării către ele suplimentar a grupurilor sanitare mobile pentru participanții și spectatorii în cazul organizării evenimentelor de masă.

169. În grupurile sanitare pentru cei care practică sportul și specta-tori trebuie instalate vase de ceramică pentru closet sau cupe de dușu-mea cu supapă de spălare.

46


CERINȚE CĂTRE ÎNCĂLZIRE ȘI VENTILARE170. În clădirile edificiilor sportive sistemele de încălzire, ventilație

și condiționare a aerului trebuie proiectate în confomitate cu СНиП 2.04.05-91. Temperatura estimată și multiplul schimbului de aer în încăperile pentru ocupații de cultură fizică și sport trebuie luate în conformitate cu cerințele stipulate în tabelul 9.

171. Mobilitatea aerului în zonele aflării persoanelor nu trebuie să depășească:

a) 0,2 m/s – în sălile bazinelor ( inclusiv celor destinate pentru îno-tul de asanare și învățare a înota);

b) 0,3 m/s – in sălile de sport pentru lupte, tenis de masă, și în sălile bazinelor de canotaj;

c) 0,5 m/s – în alte săli de sport, săli de cursuri de pregătire în bazine și în sălile pentru activități de cultură fizică și sport.

172. Umiditatea relativă a aerului trebuie să constituie:a) 30-60% – în sălile de sport fără locuri pentru spectatori, în sălile

pentru activități de cultură fizică și asanare și în sălile pentru cursuri de pregătire în bazine;

b) 50-65% – în sălile bazinelor (inclusiv de canotaj).La calculul termotehnic al pereților exteriori a sălilor bazinelor de

înot, umiditatea relativă a aerului trebuie acceptată de 67%, iar tempe-ratura – plus 27-30⁰C.

Tabelul 9. Temperatura și multiplul schimbului de aer în edificiile sportive

Incăperi Temperatura calculată a aerului, ºC

Multiplul schimbului de aer pentru o oră

aflux reflux

1 2 3 41. Săli de sport cu capaci-tatea tribunelor de peste 800 spectatori

18* în perioada rece a anului la o umiditate relativă de 30-45% și temperatura aerului exterior în conformitate cu parametrii B; nu mai mare de 26⁰ C în perioada caldă a anului la umiditate rela-tivă nu mai mare de 60% și temperatura calculată a aerului exterior după parametrii B.

Conform calculelor, dar nu mai puțin de 80 m3/h de aer din exterior pentru o persoană cu activități și nu mai puțin de 20 m3/h pentru un spectator


47

2. Săli de sport cu capa-citatea tribunelor de 800 locuri și mai puțin

18* în perioada rece a anului. - „ -

3.Sălile bazinelor (inclusiv pentru înot de asanare și instruire), cu locuri pentru spectatori sau fără**).

Cu 1-2º mai înaltă decât temperatura apei în bazin

- „ -

4. Săli de sport fără locuri pentru spectatori (cu ex-cepția sălii de gimnastică artistică).

15* Conform calculelor, dar nu mai puțin de 80 m³/h de aer exterior pentru o persoană

5. Săli de cursuri pregă-titoare în bazine, pentru gimnastică artistică, clase de coregrafie și săli de canotaj

18* – „ -

6. Încăperile pentru activități de cultura fizică și sport

18– „ -

7. Încăperile pentru pre-gătire individuală de forță sau acrobatică,, pentru înviorare individuală îna-inte de competiții în săli de demonstrație pentru atletism, ateliere de lucru, pompele de filtrare

16 2 3 (în atelier cu instalații de aspirație locală – conform sarcinii de proiectare)

8. Galeriil de tragere și zonele de foc a tirurilor acoperite

18*) Din calculul de compensare a refluxului

600 și 1200 m³/pentru un loc de tragere la tragerea din armă de calibru mic și mare corespunzător

9. Galeriile de tragere a tirurilor semi-descoperite (în prezența unui perete cu ambrazuri).

18*)

10. Vestibulul pentru cei cu activități

20 2 -

11. Garderoba pentru hainele de schimb și hainele de casă pentru cei cu activități și spectatori

16 - 2

12. Vestiare (inclusiv către sălile de masaj și băi cu aer fierbinte uscat).

25 În echilibru cu contul dușurilor

2 (din dușuri)

13. Dușuri 25 5 1014. Încăperi pentru masaj 22 4 5

48


15. Camera băii cu aer fierbinte uscat.

110*** - 5 ( cu acțiune periodică în lipsa oamenilor)

16. Clase de instruire, ca-binete metodice, încăperi pentru odihnă a celor cu activități (cu excepția bazi-nelor de înot), cabinete de tragere, camerele pentru corpul de instructori și antrenori, pentru arbitri, presă, personal adminis-trativ și ingener- tehnic.

18 3 2

17. Încăperi de recreere pentru cei care se ocupă în bazine de înot

22 3 3

18. Unități sanitare:a) de uz comun pentru spectatori

16 - 100 m³/h pentru un vas de toaletă sau pisoar

b) pentru cei cu activități sportive (lângă vestiare)

20 - 50 m³/h pentru un vas de toaletă sau pisoar

c) pentru uz individual 16 - 25 m³/h pentru un vas de toaletă

19. Lavoarele din unitățile sanitare de uz comun

16 - Pe contul unităților sanitare

20. Încăperi pentru inven-tar către săli

15 - 1

21. „Boxe”- încăperi în tiruri pentru schimbul hainelor, păstrarea armelor și muni-țiilor echipelor individu-ale (fără dușuri), încăperi sociale pentru muncitori, de protecție a ordinii publice, pentru salvatori, laboratorul pentru analize chimice și bacteriologice în bazinele de înot

18 2 3 (în laborator cu aspi-rație locală- conform sarcinii de proiectare)

22. Încăpere pentru postul de pompieri și încăpere pentru curățarea armelor.

18 - 2

23. Sala de așteptare în tiruri

2 2

24. Încăpere pentru pază în tiruri

- 1


49

25. Încăperi pentru maga-zii și depozite:a) cu prezență constantă a personalului de deservire

16 - 2

b) cu prezență de scurtă durată a personalului de deservire

10 - 1

26. Încăperi de păstrare a bărcilor (hangar)

- - 0.5

27. Încăpere cu instalații de clorinare în bazinele de înot

16 10 12

28. Depozite pentru:a) reagenți, produse chimice de uz casnic și vopsele

10 - 2

b) arme 16 - 2c) muniții 5 - 1d) clor 5 10 1229. Încăpere pentru prepararea soluțilori dezinfectante

16 3 3

30.Încăperi pentru echi-pamente de clorinare cu utilizarea instalațiilor de electroliză de model cu presiune

16 2 2

31. Încapere pentru uscarea îmbrăcămintei sportive

22 2 3

* În timpul de repaos în aceste încăperi trebuie de prevăzut reducerea temperaturii aerului în limitele de până la 5°C cu restabilire a temperaturii normale a aerului către începutul timpului de activități. Alegerea sistemului de încălzire în aceste încăperi (cu aer, cu apă etc.) este determinată de justificarea tehnică și economică.

** Soluționarea sistemului de schimb de aer pe oră în sălile bazinelor de înot trebuie să excludă formarea zonelor stagnante la predominarea refluxului asupra fluxului în volum nu mai mare de 0,5 ori.

Temperatura calculată în zona aflării spectatorilor poate fi redusă pînă la 20°C.***) Este asigurată de utilajele tehnologice de la o sursă independentă de energie. Nota 1. În încăperile care nu sunt menționate în tabel, temperatura aerului și multiplul de

schimb al lui sunt acceptate în conformitate cu cerințele normelor corespunzătoare. Nota 2. Numărul estimat de spectatori în sală la proiectarea sistemei de ventilare este acceptat

reieșind din ocuparea a 100% de locuri.

50


Nota 3.Temperatura calculată a aerului este elucidată în tabel (cu excepția 1 și 2) pentru programul de lucru în perioada rece a anului; în perioada caldă a anului temperatura în încăperi este acceptată în conformitate cu cerințele СНиП 2.04.05-91.

Nota4. În perioadă, când sălile de sport cu locuri pentru spectatori (vezi 1 și 2) sunt utilizate pentru sesiuni de instruire și antrenament (fără prezența spectatorilor), temperatura calculată a aerului în ele (în perioada rece a anului) este acceptată ca și pentru sălile sportive fără locuri pentru spectatori (vezi 4).

Nota 5. În sălile de sport cu locuri pentru spectatori (1 și 2), temperatura calculată a aerului, elucidată în tabelul de față pentru perioada rece a anului, poate fi menținută numai în zona amplasării locurilor pentru spectatori, iar în zona de aflare a celor cu activități sportive (sau în competiții) temperatura poate fi acceptată așa, cum este prevăzută de punctul 4 pentru săli de sport fără locuri pentru spectatori, corespunzător.

Nota 6. La proiectarea sălilor de sport, destinate și pentru petrecerea în ele a sesiunilor de culturiă fizică și de asanare, temperatura calculată în ele este acceptată ca și pentru sălile de sport.

173. Dispozitivele de încălzire și conductele din sălile de sport, încă-perile pentru sesiuni de cultura fizică și asanare, sălile bazinelor de înot (inclusiv pentru înot de întremare și instruire la înot) nu trebuie să pro-emineze din planul pereților la o înălțime de până la 2 m de la dușumea. În toate încăperile pentru prezența persoanelor dezbrăcate, plasarea instalațiilor de încălzire și a conductelor de încălzire trebuie să excludă posibilitatea de a provoca arsuri. În încăperile cu regim umed, instala-rea de nișe în pereții exteriori pentru amplasarea instalațiilor de încăl-zire nu este permisă.

174. În zonele de foc a tirurilor acoperite în calitate de instalații de încălzire trebuie utilizate țevi netede, plasându-le de-a lungul părții inferioare a pereților laterali.

175. Sistemele de ventilare mecanică de aflux-reflux trebuie prevă-zute pentru:

– săli de sport, săli pentru sesiuni de pregătire în bazine de înot și încăperi pentru activități de cultură fizică și sport;

– săli a bazinelor de înot (inclusiv pentru înot de asanare și instru-ire la înot) și sălilor bazinelor de canotaj;

– dușuri, vestiare pentru cei care practică activități sportive, încă-peri pentru masaj și de recreere a celor antrenați în bazinele de înot;

– încăperi de serviciu pentru personalul administrativ și inginer – tehnic, instructori și antrenori, încăperi sociale pentru muncitori;

– galerii de tragere cu zone de foc în tirurile acoperite și galerii de tragere a tirurilor semideschise, care dețin un perete cu ambra-zuri;


51

– instalațiile de clorinare și depozitele de clor;– încăperile tehnice (pompele de filtrare, boilere etc.).În încăperile pentru activități de cultura fizică și sport, înglobate în

blocurile locative este permisă ventilația naturală cu flux neorganizat.Sistemul de ventilație de refulare din unitățile sanitare și fumuare se

permite de asociat cu sistemul ventilației de refulare din dușuri.Evacuarea aerului din încăperile sălilor, cu excepția sălilor bazine-

lor de înot, trebuie să fie prevăzută cu sisteme de refulare cu agitație naturală.

În localitățile mici, zonele rezidențiale și în localitățile rurale, sălile de sport fără locuri pentru spectatori sau cu un număr de maxim 100 de persoane pot fi proiectate cu ventilație naturală de flux-reflux și asigurare a unui singur schimb de aer pe oră.

176. În sistemele de încălzire cu aer a încăperilor sălilor, îmbinate cu ventilația și condiționarea aerului, se permite acceptarea recirculării aerului. În același timp, volumul aerului extern furnizat nu trebuie să fie mai mic decât cel indicat în tabelul 9.

177. În sălile de sport cu capacitatea de peste 800 de spectatori, tre-buie de prevăzut sisteme independente de distribuție a aerului pen-tru zona de amplasare a locurilor pentru spectatori și pentru zona de aflare a celor antrenați (celor în competiții).

178. Organizarea schimbului de aer în tirurile acoperite și semides-coperite trebuie să corespundă sarcinii de proiectare.

179. Ventilarea încăperilor de clorinare și a depozitelor de clor tre-buie să fie prevăzută cu funcționare periodică. Evacuarea aerului tre-buie efectuată din două zone: partea de sus – în volum de 1/3 și partea de jos – 2/3 din volumul total al refulării. Instalațiile de ventilare tre-buie amplasate în afara acestor încăperi. Dirijarea agregatelor trebuie asigurată de la distanță cu dispozitive de pornire, amplasate nemijlocit la intrarea în încăperi.

52


BIBLIOGRAFIE1. HG nr. 890 din 12.11.2013 „Regulament cu privire la cerințele de calitate a

mediului pntru apele de suprafață”.2. HG nr. 931 din 20.11.2013 „Regulament cu privire la cerințele de calitate a

apelor subterane”.3. HG nr.934 din 15.07.2007 „Norme sanitare privind calitatea apei potabile”.4. HG nr. 1466 din 30.12.2016 „Regulament sanitar privind sistemele mici de

alimentare cu apă potabilă”.5. HG Nr. 663 din 23.07.2010 Regulament sanitar privind condițiile de igienă

pentru instituțiile medico-sanitare.6. Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitate funcțională de bază)

din punct de vedere al cerințelor legii 10/1995. România.7. NCM C.04.02 – 2017 „Exigențe funcționale. Iluminatul natural și artificial”.

Chișinău, 2017.8. NCM E.04.02 – 2014 „Protecția contra zgomotului”. Chișinău, 2013.9. NCM C.01.08 : 2016 ”Blocuri locative”. Chișinău, 2016.10. NCM C. 01.12:2018 „Clădiri civile. Clădiri și construcții publice”. Chișinău,

2018. 11. NCM G. O3.03– 2015 „Instalații interioare de alimentare cu apă și canali-

zare”.12. NCM G. 03.02: 2015 „Rețelele și instalațiile exterioare de canalizare”.13. Regulament igienic „Protecția bazinelor de apă contra poluării”, nr. 06.6.3.23

din 03.06.1997. 14. NCM C.01.06-2014 ”Cerințe generale de securitate pentru obiectele de con-

strucție la folosirea și accesibilitatea lor pentru persoanele cu dezabilități”. 15. NCM B.02.01-06 „Parcaje”.16. RNI-2001 nr. 06-5.3.35-2001 „Regulament și norme igienice privind regle-

mentarea expunerii populației la sursele naturale de radiații ionizante”.17. NFR „Norme fundamentale de radioprotecție. Cerințe și reguli igienice” nr.

06-5.3.34-2001. 18. NCM E 03.02-2014 „ Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și instalați-

ilor”.19. NCM E 03.03-2003 „Dotarea clădirilor și instalațiilor cu sisteme automate

de semnalizare și stingere a incendiilor”. 20. NCM E 03.05-2004 „Instalații automate de stinjere și semnalizare a incen-

diilor. Normativ pentru proiectare”.21. NCM G 01.02:2014 Proiectarea și montarea instalațiilor electrice în clădirile

locative și sociale.22. Sports Dimensions Guide For Playing Areas. Sport and recreation facilities.

Sixth edition, 2016, http://www.dsr.wa.gov.au/23. UEFA Stadium Infrastructure Regulations, Edition 2018.24. ДБН В.2.2-13-2003 „Спортивные и физкультурно-оздоровительные

сооружения”. Республика Украина, Киев 2004.


53

25. ГН 2.1.6.1338-03 „Предельно допустимые концентрации (ПДК) загрязняющих веществ в атмосферном воздухе населенных мест”. Москва, 2003.

26. Санитарные нормы и правила №127 от 16.12.2013 „Требования к устройству и эксплуатации физкультурно-спортивных сооружений”. Республика Беларусь

27. СанПиН 2.1.2.3150-13 „Плавательные бассейны. Гигиенические требования к устройству, эксплуатации и качеству воды. Контроль качества”. Москва, 2013.

28. СанПиН 2.1.6.575-96 „Гигиенические требования к охране aтмосферногo воздуха населенных мест”. Москва, 1996.

29. СанПиН 42-128-4690-88 „Санитарные правила содержания территории населенных мест”. Москва, 1988.

30. СанПиН 2.2.1/2.1.1.1200-03 „Санитарно-защитные зоны и санитарная классификация предприятий, сооружений и иных обьектов”.

31. СанПиН 2.1.7.1287-03 „Санитарно- эпидемиологические требования к качеству почвы”.

32. СНиП 2.07.01-89 „Градостроительство. Планировка и застройка городских и сельских поселений”. Москва, 1989.

33. СНиП 2.04.05 – 91 „Отопление вентиляция и кондиционирование”. Москва, 1997.

34. СНиП 2.04.02 – 84 „Водоснабжение. Наружные сети и сооружения”. 35. СНиП 3.05.01- 85 „Внутренние санитарно-технические системы”.36. СНиП II-11-77 „Защитные сооружения гражданской обороны”.37. СНиП 2.03.13-88 „Полы”.38. СН 2.2.4/2.1.8.566-96 „Производственная вибрация, вибрация в

помещениях жилых и общественных зданиях”.39. СН 2.2.4/2.1.8.562-96 „Шум на рабочих местах, в помещениях жилых,

общественных зданий и на территории жилoй застройки”. 40. СП 2.1.2.3304-15 „Санитарно-эпидемиологические требования к

размещению, устройству и содержанию обьектов спорта”. Российская Федерация, 2015.

41. СП 35-101-2001 „Проектирование зданий и сооружений с учетом доступности для маломобильных групп населения. Общие положения”.

42. СП 44.13330.2011 „Административные и бытовые здания”. 43. Hygienic requirement for sports facilities. Disponibil la: http://en.medici-

ne-guidebook.com/gigiena-sanepidkontrol_733_gigienicheskie-trebova-nie-~1.html.

44. Hygienic standards for the microclimate of sports facilities of various spe-cializations. Natural and artificial lighting of sports facilities, taking into account hygiene standards. Disponibil la: http://en.medicine-guidebook.com/gigiena-sanepidkontrol_733_gigienicheskie-normativyi-~1.html

54


Anex

a 1. C

ompo

nenț

a și s

upra

fața

încă

peril

or au

xilia

re în

edifi

ciile

spor

tive ș

i de c

ultu

ră fi

zică ș

i spo

rt

Încă

peri

Edificii sportive descoperite (inclusiv complexe pe ele și stadioane)

Săli sportive

Bazine descoperite și acoperite

Tiruri (inclusiv complexele din ele – poligoane de tragere)

Baze de canotaj

Încăperi pentru activități de cultură fizică și sport

Bazine pentru activităţi de cultură fizică și sport

Cerinţe suplimentare

Supr

afaț

a, m

²

1.Ve

stib

ul:

a) p

entru

cei

ce

prac

tică

activ

ități

spor

tive

0,5

pent

ru fi

ecar

e pe

rsoa

nă, d

ar n

u m

ai p

uţin

de

20În

edi

ficiil

e de

mon

stra

tive

acop

erite

se p

reve

de, d

e re

gulă

, sep

arat

de

vest

ibul

ul

pent

ru sp

ecta

tori.

În

caz

ul u

nui v

estib

ul c

omun

pe

ntru

spec

tato

ri şi

cei c

are

prac

tică

spor

tul, s

upra

feţe

le

calc

ulat

e a

fiecă

ruia

nu

se

sum

ează

, dar

est

e ac

cept

ată

una

- max

imal

ă di

n ce

le

rezu

ltate

prin

cal

cul.

• în

inci

ntel

e ba

zine

lor

(incl

usiv

pen

tru a

ctiv

ități

de c

ultu

ră fi

zică

și sp

ort,

de

inst

ruire

la în

ot) p

e su

praf

aţa

vest

ibul

ului

treb

uie

să fi

e re

zerv

at lo

c (în

căpe

re)

pen-

tru r

egist

ratu

ră c

u su

praf

ața

de 4

m².


55

b) p

entru

spec

-ta

tori

-0,

25 p

entru

un

loc

de sp

ecta

tor

0,25

pen

tru u

n lo

c de

spec

tato

r. Se

pr

eved

e nu

mai

în

tirur

ile a

cope

rite

și se

mia

cope

rite

--

-În

edi

ficiil

e po

lival

ente

de

mon

stra

tive

acop

erite

, în

car

e es

te p

revă

zută

tra

nsfo

rmar

ea a

rene

i şi a

lo

curil

or p

entru

spec

tato

ri,

şi în

inci

tele

spor

tive

cu m

ai

mul

te să

li sp

ortiv

e, e

stim

area

nu

măr

ului

de

locu

ri pe

ntru

sp

ecta

tori

trebu

ie fă

cută

ţin

ând

cont

de

cerin

ţele

ex

puse

în p

unct

ele

106

şi 13

1 a

aces

tui g

hid.

Se p

reve

de n

u-m

ai î

n ba

zine

le

acop

erite

2. G

arde

roba

pen

tru

îmbr

ăcăm

inte

(s

upra

faţa

dup

ă ba

rieră

):

0,1

pent

ru u

n lo

c, da

r nu

mai

puţ

in d

e 10

(în e

dific

iile

pent

ru a

ctiv

ităţi

de c

ultu

ră fi

zică

şi sp

ort–

nu

mai

puţ

in d

e 6)

Num

ărul

de

locu

ri es

timat

:

a) p

entru

cei

ce

prac

tică

activ

ități

spor

tive

şi an

gaja

ţi

La n

umăr

ul d

e pe

rsoa

ne în

sc

him

b: p

ână

la 7

5 –

pent

ru

200

%; d

e la

75

la 1

25 –

pen

tru

140%

; mai

mul

t de

125

– p

entru

10

0% d

in c

apac

i-ta

tea

pe sc

him

b a

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și d

e an

trena

men

t pe

tim

p de

var

ă şi

pent

ru 2

00%

- p

e tim

p de

ia

rnă¹

.

Pent

ru 2

00%

cu

ocu

pații

pe

schi

mb

în se

siuni

di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

Pent

ru 3

00%

cu

ocu

pații

pe

schi

mb

în se

siuni

de

antre

nam

ent²

Pent

ru 3

00%

cu

ocup

ații

pe sc

him

b în

sesiu

ni d

e an

trena

men

t²

Pent

ru 2

00%

a

num

ărul

ui su

mar

de

locu

ri de

tra-

gere

și lo

curil

or

în c

abin

etul

de

trag

ere

în

tirur

ile a

cope

rite

şi se

mia

cope

rite

La p

olig

oane

le

de tr

ager

e pe

ntru

150%

a

locu

rilor

de

trage

re.

La n

umăr

ul d

e pe

rsoa

ne în

sc

him

b: p

ână

la 5

0 pe

rsoa

ne

– pe

ntru

200

%;

de la

50

până

la

90

pers

oane

–p

entru

140%

m

ai m

ult d

e90

pers

oane

–

pent

ru 1

00%

din

ca

paci

tate

a pe

sc

him

b a

sesiu

ni-

lor d

idac

tice

și de

an

trena

men

te

Pent

ru 2

00%

a

celo

r cu

activ

ități

pe

schi

mb

În e

dific

iile

dem

onst

rativ

e ac

oper

ite s

e in

stal

ează

, de

regu

lă, s

epar

at d

e ga

rder

oba

pent

ru sp

ecta

tori.

56


Pent

ru 1

00%

ang

ajaț

i con

form

pro

gram

ului

de

pers

onal

sau

conf

orm

sarc

inii

de p

roie

ctar

e

b) p

entru

spec

-ta

tori

-Pe

ntru

100

%

de lo

curi

pen-

tru sp

ecta

tori

Pent

ru 1

00%

de

locu

ri pe

ntru

sp

ecta

tori

nu-

mai

în b

azin

ele

acop

erite

Pent

ru 1

00%

de

locu

ri pe

ntru

sp

ecta

tori

num

ai

în ti

ruril

e ac

oper

ite

--

-N

umăr

ul d

e sp

ecta

tori

trebu

ie c

alcu

lat c

onfo

rm c

e-rin

ţelo

r exp

use

în p

unct

ele

106

şi 13

1 a

aces

tui g

hid

3.Ho

lul p

entr

u sp

ecta

tori

-0,

4 pe

ntru

un

loc

de sp

ecta

tor

--

--

La a

men

ajar

ea in

trăril

or

spre

locu

rile

pent

ru

spec

tato

ri di

n ve

stib

ul,

holu

l se

îmbi

nă c

u ac

esta

şi

supr

afeţ

ele

estim

ate

a lo

r nu

se su

mea

ză, d

ar se

con

sider

ă ce

a m

ai m

are

rezu

ltată

prin

ca

lcul

. Num

ărul

cal

cula

t de

sp

ecta

tori

trebu

ie a

ccep

tat

conf

orm

cer

inţe

lor e

xpus

e în

pun

ctel

e 10

6 şi

131

a ac

estu

i ghi

d.

Este

pre

văzu

t nu

mai

în b

azin

e ac

oper

ite

4. Ca

sele

:a)

Cab

ine

de c

asă

2,5

pent

ru o

cab

ină.

Num

ărul

est

imat

iv d

e ca

bine

:1

– la

num

ărul

de

locu

ri pe

ntru

spec

tato

ri de

pân

ă la

150

0;2

– la

num

ărul

de

locu

ri pe

ntru

spec

tato

ri de

la 1

500

până

la 5

000;

3 –

la n

umăr

ul d

e lo

curi

pent

ru sp

ecta

tori

de

la 5

000

până

la 1

0000

În c

azul

num

ărul

ui d

e lo

curi

pest

e 10

000

– o

cabi

nă la

fiec

are

5500

, pes

te 1

0000

b) c

abin

etul

adm

i-ni

stra

toru

lii c

asel

or

de b

ilete

-6

--

-

c) v

estib

ulul

ca

selo

r-

15 p

entru

fiec

are

cabi

nă-

-Se

pre

vede

în st

ruct

urile

ac

oper

ite la

exi

sten

ţa a

do

uă sa

u m

ai m

ulte

cab

ine

de c

asă

5. Lo

curi

pent

ru

schi

mbu

l de h

aine

în

ves

tiare

le p

en-

tru

cei c

e pra

ctică

ac

tivită

ți sp

ortiv

e (b

ănci

și tre

ceri)

:

1,0

– pe

ntru

un

loc,

dacă

num

ărul

de

locu

ri în

încă

pere

est

e m

ai m

are

de 5

0;1,

2 –

dacă

num

ărul

de

locu

ri es

te d

e la

30

până

la 5

0;1,

3 –

dacă

num

ărul

de

locu

ri es

te m

ai m

ic d

e 30


57

Num

ărul

est

imat

de

locu

ri

a) p

entru

băr

baţi

şi fe

mei

³La

num

ărul

de

pers

oane

în

schi

mb:

pân

ă la

75

– pe

ntru

10

0%; d

e la

75

la 1

25 –

pent

ru

70%

; mai

mul

t de

125

- pen

tru

50%

din

cap

aci-

tate

a pe

schi

mb

a se

siuni

lor

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent

Pent

ru 1

00%

di

n ca

paci

ta-

tea

pe sc

him

b a

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

Pent

ru 1

50%

di

n ca

paci

tate

a pe

schi

mb

a se

siuni

lor

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent.

În

cazu

l baz

inel

or

pent

ru a

ctiv

ităţi

de c

ultu

ră fi

zică

şi

între

mar

e a

sănă

tăţii

şi

lecţ

ii de

înot

pe

ntru

100%

di

n ca

paci

tate

a sc

him

bulu

i

În ti

ruri

ampl

asat

e se

para

t pen

tru

100%

a lo

curil

lor

de tr

ager

e, d

ar n

u m

ai p

uţin

de

9m²

în fi

ecar

e în

căpe

re.

La p

olig

oane

le d

e tra

gere

: pen

tru

50%

din

num

ărul

de

locu

ri pe

ntru

tra

gere

în c

azul

câ

nd n

umăr

ul d

e lo

curi

tota

l est

e de

100

sau

mai

pu

ţin; 3

0% c

ând

num

ărul

de

locu

ri de

trag

ere

este

de

200

; 25%

cân

d nu

măr

ul d

e lo

curi

de tr

ager

e es

te d

e 30

0 sa

u m

ai m

ult.

Când

num

ărul

de

locu

ri de

trag

ere

are

o va

loar

e in

term

edia

ră- c

al-

culu

l se

face

prin

in

terp

olar

e

La n

umăr

ul d

e pe

rsoa

ne p

e sc

him

b de

pân

ă la

50

- pen

tru

100%

; de

la

50 p

ână

la 9

0 –

pent

ru 7

0%;

mai

mul

t de

90 -

pent

ru 5

0%

din

capa

cita

tea

pe sc

him

b a

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

te

Pent

ru 1

00%

din

cap

acita

tea

schi

mbu

lui

Pent

ru b

oxer

i, lu

ptăt

ori,

halte

rofil

i, vâ

slaşi

de c

anoi

e se

pre

văd

num

ai v

estia

re

pent

ru b

ărba

ţi.

b) î

n ve

stia

re

pent

ru e

chip

e1,

5 pe

ntru

un

loc

la jo

curi

spor

tive.

N

umăr

ul e

stim

at

de lo

curi

în

fieca

re v

estia

r: 16

- pen

tru jo

curi

spor

tive

1,5

pent

ru u

n lo

c. N

umăr

ul

estim

at d

e lo

curi:

11

în

fieca

re v

estia

r pe

ntru

pol

o pe

apă

--

--

-În

edi

ficiil

e de

stin

ate

pent

ru c

ompe

tiții

treb

uie

de p

revă

zut î

n fie

care

ves

tiar

supr

afaţ

ă su

plim

enta

ră

pent

ru 3

func

ţiona

ri ofi

cial

i –

repr

ezen

tant

ul, a

ntre

noru

l et

c., re

ieşin

d di

n no

rma

de

1,3

m² p

entru

o p

erso

ană.

58


6. D

ulap

uri p

entr

u pă

stra

rea

hain

elor

de

casă

ale p

erso

a-ne

lor c

u oc

upaț

ii:

0,18

pen

tru fi

ecar

e du

lap

înch

is cu

dou

ă ni

velu

ri⁴ şi

măr

imea

de

0,6x

0,3m

.În

ves

tiare

le c

ătre

încă

peril

e pe

ntru

exe

rciţi

i de

cultu

ră

fizic

ă şi

spor

t se

adm

ite

reze

rvar

ea sp

aţiil

or p

entru

pă

stra

rea

hain

elor

în m

od

desc

his (

în c

uier

e); î

n ac

est

caz

nu se

reze

rvea

ză sp

aţiu

pe

ntru

dul

apur

i. Ves

tiare

le

se a

sigur

ă cu

băn

ci p

entru

sc

him

bare

a ha

inel

or.

În c

azul

în c

are

num

ărul

de

dula

puri

depă

şeşt

e nu

măr

ul

de lo

curi

de sc

him

b, su

pra-

faţa

pen

tru fi

ecar

e du

lap,

pl

asat

în a

fara

încă

perii

cu

bănc

i se

calc

ulea

ză c

a 0,

5 m

² pe

ntru

fiec

are

dula

p.

a) în

inci

ntel

e ve

stia

relo

r pen

tru

bărb

aţi ș

i fem

ei³

Num

ărul

ui e

stim

at d

e du

lapu

ri cu

dou

ă ni

velu

ri (în

ves

tiare

pen

tru fe

mei

şi b

ărba

ţi):

La n

r. de

per

soa-

ne în

schi

mb:

pâ

nă la

75

– pe

ntru

150

%;

de la

75

până

la

125

-pen

tru 1

05

%; m

ai m

ult d

e 12

5 pe

ntru

75%

di

n ca

paci

tate

a sc

him

bulu

i se

siuni

lor

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent

Pent

ru 1

50%

di

n ce

i cu

ocup

ații

pe s

chim

b în

sesiu

ni

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent

În v

estia

rul

către

sala

în

care

se o

cupă

gr

upa

de se

x un

ic –

pen

tru

100%

car

e se

ocu

pă p

e sc

him

b

Pent

ru 2

25%

ca

re p

ract

ică

pe

schi

mb

sesiu

ni

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent²

În ti

ruril

e pl

asat

e

sepa

rat

pent

ru -

150%

a lo

curil

or

de tr

ager

e. L

a po

ligoa

nele

pe

ntru

trag

ere;

pe

ntru

-75

% d

in

locu

rile

de tr

ager

e,

dacă

num

ărul

lo

r est

e de

150

sau

mai

puţ

ine;

pe

ntru

45%

- da

că

sunt

200

locu

ri;

pent

ru 3

8% -

dacă

su

nt 3

00 lo

curi

sau

mai

mul

t.

Dac

ă nr

. de

pers

oane

din

sc

him

b es

te d

e 50

pen

tru-1

50%

; de

la 5

0 pâ

nă

la 9

0 pe

ntru

– 10

5% m

ai m

ult

de 9

0 pe

ntru

- 75

% d

in c

apac

i-ta

tea

schi

mbu

lui

sesiu

nilo

r di-

dact

ice

și de

an

trena

men

t

Pent

ru 1

50%

car

e se

ocu

pă

într-

un sc

him

b. D

acă

toat

e pe

rsoa

nele

sunt

de

acel

ași s

ex

pent

ru –

100

% c

are

se o

cupă

în

tr-un

schi

mb.

pent

ru e

chip

ePe

ntru

50%

locu

ri pe

ntru

schi

mba

rea

hain

elor

a

mem

brilo

r în

fieca

re v

estia

r (ve

zi p

oziţi

a 5

b di

n ac

est t

abel

)

--

--

Se a

dmite

păs

trare

a ha

inel

or

în m

od d

esch

is (p

e cu

iere

); în

ace

st c

az su

praf

aţa

pent

ru

dula

puri

nu se

reze

rvea

ză.


59

b) în

încă

pere

se

para

tă a

ves

tia-

rulu

i pen

tru h

aine

de

cas

ă

0,5

pen

tru u

n du

lap

desc

his c

u do

uă n

ivel

e, c

u m

ărim

ea 0

,6x0

,3 m

(luâ

nd în

con

sider

aţie

acc

esul

).N

umăr

ului

est

imat

de

dula

puri

La n

r. de

per

-so

ane

în sc

him

b pâ

nă la

75

–pen

tru 1

00%

; de

la 7

5 pâ

nă la

12

5-pe

ntru

70%

; m

ai m

ult d

e 12

5 –p

entru

50%

di

n ca

paci

tate

a sc

him

bu-

lui s

esiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

Pent

ru 1

00%

pe

rsoa

ne

ocup

ate

pe sc

him

b în

sesiu

ni

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ent

Pent

ru 1

50%

pe

rsoa

ne o

cu-

pate

pe

schi

mb

în se

siuni

di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

În ti

ruri

plas

ate

sepa

rat

-pen

tru

100%

de

locu

ri de

trag

ere.

La

polig

oane

le d

e tra

gere

pen

tru

50%

a lo

curil

or

de tr

ager

e, d

acă

nr.

este

de

100

și m

ai m

ic; p

entru

30

% d

acă

nr. d

e lo

curi

este

de

200;

pe

ntru

25%

dac

ă nr

. de

locu

ri es

te

de 3

00 sa

u m

ai

mul

t

Dac

ă nr

. de

per-

soan

e în

schi

mb

este

pân

ă la

50

-pen

tru 1

00%

; de

la 5

0 pâ

nă l

a 90

–pen

tru 7

0%;

mai

mul

t de

90 –

pe

ntru

50%

din

ca

paci

tate

a pe

sc

him

b a

sesiu

-ni

lor d

idac

tice

și de

ant

rena

men

t

--

-

7. În

căpe

rile p

entr

u od

ihna

per

soan

elor

ce

pra

ctică

activ

ități

spor

tive

1,5

pent

ru fi

ecar

e lo

c, da

r nu

mai

puţ

in d

e 18

.N

umăr

ului

est

imat

de

locu

riÎn

edi

ficiil

e m

icro

raio

anel

or

nu se

pre

văd.

Se a

dmite

pre

vede

rea

lor î

n sp

aţiil

e in

terv

alel

or

de lu

min

ă, c

omas

area

cu

vest

ibul

ul sa

u sa

la d

e co

mer

ţ a

bufe

tulu

i pen

tru c

ei c

are

se a

ntre

neaz

ă. L

a ba

zele

de

cano

taj c

u ac

tivită

ţi de

sezo

n se

pre

văd

în fo

rmă

de v

eran

-de

sau

tera

se a

cope

rite.

pent

ru 1

0%

din

capa

cita

tea

stru

ctur

ii pe

sc

him

b în

ca

zul

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

t pe

timp

de ia

rnă

pent

ru 2

0% d

in c

apac

itate

a pe

schi

mb

a se

siuni

lor d

idac

ti-ce

și d

e an

trena

men

te-

-pen

tru 1

0%

din

capa

cita

tea

baze

i pe

schi

mb

a se

siuni

lor

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ente

pent

ru 2

0%di

n ca

paci

tate

a sc

him

bulu

i

60


8. În

căpe

rile p

entr

u as

isten

ță m

edica

lă:

În c

ompl

exel

e sp

ortiv

e ca

bine

tul m

edic

ului

şi sa

la

de a

udie

nță

este

pre

văzu

t în

tr-o

clăd

ire a

com

plex

u-lu

i; în

cel

elal

te e

dific

ii se

pr

eved

e ca

bine

tul a

siste

ntei

m

edic

ale

cu su

praf

aţa

de

10m

². Ve

zi p

unct

ele

101

şi 11

3. S

e ad

mite

am

plas

area

să

lii d

e au

dien

ță în

par

tea

larg

ă a

corid

orul

ui.

a) c

abin

etul

m

edic

ului

1414

14-

--

-

b) sa

la d

e au

dien

ță10

1010

--

--

c) c

abin

etul

as

isten

tei m

edic

ale

(sal

a de

pro

cedu

ri

--

1212

1210

10

9. Sa

la d

e stu

dii

(cabi

netu

l met

odic)

:Su

nt p

revă

zute

num

ai în

st

ruct

urile

cu

prog

ram

an

ual d

e a

ctiv

itate

, cu

exce

pţia

stru

ctur

ilor d

in

loca

lităț

ile m

ici,

cart

iere

le

rezi

denţ

iale

(mic

rora

ioan

e) şi

în

loca

lităţ

i rur

ale.

Num

ărul

să

lilor

şi n

eces

itate

a lo

r est

e de

term

inat

ă de

sarc

ina

de

proi

ecta

re.

a) în

căpe

rea

pent

ru

curs

uri (

activ

ități)

3030

30-

3015

15

b) sp

aţiu

pen

tru

păst

rare

a m

ater

ia-

lelo

r did

actic

e

1010

10-

10-

-Es

te p

revă

zută

în c

azul

a

două

sau

mai

mul

te să

li.

10. Î

ncăp

erea

pe

ntru

mas

aj și

bai

a cu

abur

usc

at;

12 –

dac

ă es

te d

ispon

ibilă

num

ai o

mas

ă. D

acă

sunt

dou

ă sa

u m

ai m

ulte

mes

e în

tr-o

sală

– 8

la fi

ecar

e m

asă.

Dac

ă sa

la p

entru

mas

aj e

ste

ampl

asat

ă în

cad

rul c

entru

lui

de re

abili

tare

med

ical

ă,

vest

iaru

l pen

tru sc

him

bare

a ha

inel

or n

u es

te p

revă

zut.

Nec

esita

tea

de in

stal

are,

nu-

măr

ul d

e m

ese

în c

amer

ele

de m

asaj

cu

aer fi

erbi

nte

usca

t es

te d

eter

min

at d

e sa

rcin

a la

pro

iect

are

(vez

i p.

101

).

a) sa

la p

entru

m

asaj

La a

mpl

asar

ea să

lii p

entru

mas

aj în

cad

rul c

entru

lui d

e re

abili

tare

med

ical

ă, v

estia

r căt

re c

amer

a de

mas

aj n

u se

pre

vede

.

b) sp

ațiu

l cam

erei

cu

abu

ri us

caţi

2 pe

ntru

fiec

are

loc,

fără

a lu

a în

cal

cul a

ntre

ul d

e in

trare

în c

amer

ă, d

ar n

u m

ai m

ult d

e 16

(la

înăl

ţimea

nu

mai

mar

e de

2,5

m)

c) v

estia

rul p

e lâ

n-gă

cam

era

pent

ru

mas

aj şi

bai

e

1,5

pent

ru fi

ecar

e m

asă,

dar

nu

mai

puţ

in d

e 5

1,5

pent

ru fi

ecar

e lo

c în

cam

eră,

dar

nu

mai

puţ

in d

e 12

d) c

amer

a de

od

ihnă

căt

re b

aie

2 pe

ntru

fiec

are

loc

în b

aie,

dar

nu

mai

puţ

in d

e 12


61

11. Î

ncăp

eri s

ocia

l sa

nita

re p

entr

u m

uncit

ori (

pent

ru

bărb

aţi ș

i fem

ei)

1,5

pent

ru fi

ecar

e lo

c, da

r nu

mai

puţ

in d

e 10

pen

tru fi

ecar

e ca

mer

ă.Es

timar

ea lo

curil

or –

pen

tru 5

0% d

in n

umăr

ul p

rogr

amul

ui d

e pe

rson

al sa

u co

nfor

m sa

rcin

ii de

pro

iect

are

-

12. C

amer

e pe

ntru

inst

ruct

ori ș

i st

aful

de a

ntre

nori

(pen

tru

bărb

aţi ș

i fe

mei

)

2,5

pent

ru fi

ecar

e lo

c ( 1

,8 d

acă

num

ărul

de

locu

ri în

cam

eră

e m

ai m

are

de 1

0), d

ar n

u m

ai p

uţin

de

10 p

entru

fiec

are

cam

eră.

Rapo

rtul

din

tre b

ărba

ţi şi

fem

ei tr

ebui

e ac

cept

ată

de

1:1,

dac

ă nu

est

e de

term

inat

un

alt

rapo

rt în

sarc

ina

de

proi

ecta

re. S

e ad

mite

o sa

lă

com

ună

pent

ru b

ărba

ţi şi

fem

ei c

u co

ndiţi

a re

zerv

ării

cabi

nelo

r sep

arat

e pe

ntru

sc

him

bare

a ha

inel

or c

u su

praf

aţa

min

imă

de 1

m²

pent

ru fi

ecar

e. N

umăr

ul

de c

abin

e tr

ebui

e să

fie

una

la 5

locu

ri. În

caz

ul

lipse

i leg

ătur

ii di

rect

e în

tre

cam

erel

e an

treno

rilor

şi a

in

stru

ctor

ilor l

a ba

zine

le

cu p

ista

de o

colir

e, tr

ebui

e de

pre

văzu

t sup

limen

tar

o ca

mer

ă pe

ntru

inst

ruct

orul

de

serv

iciu

cu

supr

afaţ

a de

10

m²,

care

are

ieşir

e di

rect

ă la

pist

a de

oco

lire.

În c

om-

plex

ele

de c

ultu

ră fi

zică

şi

asan

are

cam

era

e de

stin

ată,

to

toda

tă şi

pen

tru p

ăstra

rea

inve

ntar

ului

de

măr

ime

mic

ă, d

in a

cest

e co

nsid

eren

-te

supr

afaţ

a ca

mer

ei p

oate

fi

măr

ită p

ână

la 1

2 m

²

Num

ărul

est

imat

de

locu

ri

unul

pen

tru fi

e-ca

re 2

5 pe

rsoa

ne

din

capa

cita

tea

schi

mbu

lui

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

unul

pen

tru

fieca

re 1

5 pe

rsoa

ne d

in

capa

cita

tea

schi

mbu

lui

sesiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

t

unul

pen

tru

fieca

re c

ulua

r di

n ba

zine

le

pent

ru în

ot

spor

tiv, u

nul

pent

ru fi

ecar

e di

spoz

itiv

pen-

tru să

ritur

i. În

baz

inel

e po

lival

ente

- ce

l mai

mar

e nu

măr

est

imat

unul

la fi

ecar

e 12

per

soan

e di

n ca

paci

tate

a sc

him

-bu

lui s

esiu

nilo

r di

dact

ice

și de

an

trena

men

te la

tir

sau

polig

onul

de

trage

re

unul

la fi

ecar

e 15

per

soan

e di

n ca

paci

tate

a sc

him

bulu

i se

siuni

lor

dida

ctic

e și

de

antre

nam

ente

a

baze

i la

cano

-ta

jul a

cade

mic

, ca

nota

j la

caia

c sa

u ca

noe

unul

la fi

ecar

e sa

lă d

e ex

erci

ţii

de fo

rtifi

care

a

sănă

tăţii

(din

nu

măr

ul in

dica

t în

tabe

lul 3

a

aces

tor n

orm

e)

unul

pen

tru

fieca

reca

re

bazi

n pe

ntru

le

cţii

de în

ot.

Unu

l pen

tru

fieca

re 1

00m

² a

supr

afeţ

ei

de a

pă în

ca

zul î

notu

lui

de fo

rtifi

care

a

sănă

tăţii

sau

exer

ciţii

pen

-tru

dez

volta

re

şi jo

curi

62


13. Î

ncăp

erile

de

serv

iciu

pent

ru

pers

onal

ul ad

mi-

nist

rativ

și te

hnico

- in

gine

resc

24 d

acă

nr. d

e an

gaja

ţi e

de 1

00 sa

u m

ai m

ult;

12 în

caz

ul n

umăr

ului

de

anga

jaţi

mai

mic

de

100

Către

biro

urile

dire

ctor

ului

şi

ingi

neru

lui-

şef e

ste

prev

ă-zu

tă o

ant

icam

eră

com

ună.

D

acă

num

ărul

de

anga

jaţi

nu

depă

şeşt

e 10

oam

eni,

atun

ci

cabi

netu

l şef

ului

(adm

inis-

trato

rulu

i) se

adm

ite să

nu

fie re

zerv

at, s

upra

faţa

locu

lui

său

de lu

cru

este

de

7m².

Num

ărul

de

anga

jaţi

se

dete

rmin

ă la

eta

pa d

e pr

oiec

tare

.

a) c

abin

etul

di

rect

orul

ui

b) a

ntic

amer

a12

- în

cazu

l num

ărul

ui d

e an

gaja

ţi de

100

oam

eni s

au m

ai m

ulţi

--

c)ca

bine

tul

vice

dire

ctor

ului

, in

gine

rulu

i-şef

12- î

n ca

zul n

umăr

ului

de

anga

jaţi

de 1

00 o

amen

i sau

mai

mul

ţi10

- în

cazu

l num

ărul

ui d

e an

gaja

ţi m

ai m

ic d

e 10

0-

-

d)ca

bine

tul ş

eful

ui

de se

cţie

10 –

dac

ă nr

. de

anga

jaţi

e de

10

oam

eni s

au m

ai m

ulţi

--

e) c

amer

a in

ten-

dent

ului

1010

1010

1010

1010

f) În

căpe

rile

de lu

-cr

u a

subu

nită

ţilor

6 –

pent

ru fi

ecar

e an

gaja

t

g) sa

lă d

e re

uniu

ni72

– d

acă

num

ărul

de

anga

jaţi

e de

100

oam

eni s

au m

ai m

ulţi

--

14. L

abor

ator

ul

pent

ru in

vest

igaț

ii ch

imice

și b

acte

ri-ol

ogice

a ap

ei d

in

bazin

--

10-

--

10-

15. Î

ncăp

erea

pe

ntru

inve

ntar

ul

de d

eret

icare

4 –

pent

ru fi

ecar

e 10

00 m

² din

supr

afaţ

a po

dele

i din

încă

peril

e ca

re se

der

etic

ă-


63

16. I

ncăp

erea

post

u-lu

i ant

iince

ndiu

25 –

la c

apac

itate

a tri

bune

lor p

entru

spec

tato

ri d

e pe

ste

2000

0 de

locu

ri în

edi

ficiil

e de

tip

desc

his

sau

pest

e 20

00 în

edi

ficiil

e de

tip

acop

erit;

20 –

la c

apac

itate

a tri

bune

lor p

entru

spec

tato

ri de

la 5

000

până

la 2

0000

loc

uri

în e

dific

iile

desc

hise

;15

– la

cap

acita

tea

tribu

nelo

r pen

tru sp

ecta

tori

de la

100

0 pâ

nă la

200

0 lo

curi

în e

dific

iile

de ti

p ac

oper

it;

la c

apac

itate

a tri

bune

lor

pent

ru sp

ecta

tori

de

la 5

000

locu

ri în

edi

ficiil

e de

tip

desc

oper

it sa

u m

ai m

ică

de

1000

la c

ele

de ti

p ac

oper

it nu

se p

reve

de

17. I

ncăp

erea

pe

ntru

anga

jaţii

din

do

men

iul o

rdin

ii pu

blice

Dou

ă în

căpe

ri câ

te 1

0-12

m² fi

ecar

e-

-Se

pre

vede

în e

dific

iile

de ti

p de

scop

erit

cu c

apac

itate

a tri

bune

lor p

entru

spec

tato

ri

nu m

ai m

ică

de 5

000

locu

ri,

la m

ai m

ică

de 1

500

locu

ri în

ce

le d

e tip

aco

perit

18. I

ncăp

ere p

entr

u pă

stra

rea i

nven

ta-

rulu

i ant

iince

ndiu

1212

--

Se p

reve

de la

pla

sare

a po

ligoa

nelo

r de

trage

re în

af

ara

loca

lităţ

ilor

19.În

căpe

re p

entr

u in

tend

ant

(paz

nic)

Conf

orm

NCM

C.0

1.08

:201

6N

umăr

ul d

e ca

mer

e se

det

erm

ină

la e

tapa

de

proi

ecta

reSe

pre

vede

prin

sarc

ina

de

proi

ecta

re la

am

plas

area

edi

-fic

iulu

i în

afar

a lo

calit

ăţilo

r

¹ În

edi

ficiil

e cu

pro

gram

anu

al d

e ac

tivita

te se

acc

eptă

supr

afaţ

a m

axim

ă ca

lcul

ată;

² În

baz

inel

e fă

ră să

li sa

u te

renu

ri pe

ntru

sesiu

ni d

e pr

egăt

ire c

alcu

lul s

upra

feţe

i tre

buie

făcu

t con

form

dat

elor

din

col

oana

3.

³ Ra

port

ul n

umăr

ului

de

locu

ri în

ves

tiare

le d

e sc

him

bare

a h

aine

lor p

entru

băr

baţi

şi fe

mei

în ti

ruri

şi la

pol

igoa

nele

de

trage

re tr

ebui

e lu

at c

a 3:

1. În

tiru

ri cu

10

locu

ri de

trag

ere

sau

mai

puţ

ine

se a

dmite

pre

vede

rea

unui

ves

tiar (

com

un p

entru

băr

baţi

şi fe

mei

) cu

inst

alar

ea în

cad

rul

lui a

une

i sau

dou

ă ca

bine

pen

tru sc

him

bare

a ha

inel

or c

u su

praf

aţa

(în p

lan)

de

1x1

m fi

ecar

e şi

păst

rare

a ha

inel

or în

ves

tiar (

vezi

poz

iţia

6a a

ta

belu

lui a

ctua

l). S

upra

faţa

tota

lă a

ves

tiaru

lui s

e de

term

ină

conf

orm

cal

cule

lor,

dar n

u tre

buie

să fi

e m

ai m

ică

de 1

2 m

².⁴

În v

estia

rele

des

tinat

e pe

ntru

cop

ii, tr

ebui

e, ia

r în

vest

iare

le p

entru

ech

ipe

se a

dmite

, fol

osire

a du

lapu

rilor

cu

un si

ngur

niv

el (c

u ac

eeaş

i su

praf

aţă,

ca

şi ce

le c

u do

uă n

ivel

e), î

n ac

este

con

diţii

num

ărul

de

dula

puri

calc

ulat

, pre

zent

at în

tabe

l, tre

buie

măr

it de

dou

ă or

i.N

ota

1. L

a pl

asar

ea în

căpe

rilor

și b

azin

elor

pen

tru a

ctiv

ităţil

e de

cul

tură

fizi

că şi

spor

t în

clăd

iri, c

are

sunt

dot

ate

cu v

estib

ul și

gar

dero

bă p

entru

ha

inel

e gr

oase

, atu

nci c

onst

rucţ

ia se

para

tă a

ves

tibul

uli ș

i a g

arde

robe

i nu

se p

reve

de:

Not

a 2.

În p

iscin

ele

cu b

azin

e nu

mai

de

tip d

esco

perit

cu

activ

itate

de

sezo

n, g

arde

roba

pen

tru h

aine

gro

ase

se a

dmite

să n

u fie

pre

văzu

tă.

Not

a 3.

Se

adm

ite a

mpl

asar

ea în

tr-un

blo

c a

cam

erei

pen

tru m

asaj

şi c

amer

ei d

e ab

uri u

scaț

i, de

ase

men

ea şi

am

plas

area

lor n

emijl

ocit

lâng

ă ve

stia

r; în

ulti

mul

caz

ves

tiare

sepa

rate

la e

le n

u se

pre

văd.

N

ota

4. În

edi

ficiil

e, u

nde

se p

resu

pune

act

ivita

tea

cu p

erso

anel

e cu

diz

abili

tăți,

treb

uie

prev

ăzut

e m

ăsur

i spe

cial

e, c

are

vor a

sigur

a ef

ectu

area

ac

tivită

ţilor

con

form

NCM

C.0

1.06

-201

4.

64


Anexa 2. Numărul dispozitivelor sanitare în încăperile auxiliareÎncăperile, dispozitivele

sanitareNumărul dispozitivelor sanitare într-o

încăpere, nu mai puţin Alte cerinţe

1. Dușul (pentru femei și bărbaţi):a) pe lângă garderobele pen-tru cei care se antrenează:1) în bazine (inclusiv pentru înotul de asanare, exerciţii de dezvoltare generală, jocuri în apă, scăldat și instruire la înot).

O sită de duș pentru fiecare trei persoane care fac concomitent activităţi în bazin.

2) în celelalte edificii de cultură fizică şi sport (cu exepţia încăperilor pentru sesiuni de cultură fizică şi sport încorporate în case de locuit).

O sită de duș pentru fiecare şapte locuri de schimb în garderoba (p.5, anexa 3), dar nu mai puţin de o sită de duş.

vezi punctul 121

b) pe lângă camerele pen-tru instructori și antrenori¹)

O sită de duș pentru 15 bărbaţi care lucrează concomitent şi una pentru 12 femei care lucrează concomitent, dar nu mai puţin de o sită de duș pe lângă fiecare încăpere.

-

c) pe lângă încăperile social sanitare ale muncitorilor

- „ - -

d) pe lângă vestiarele sălilor pentru masaj şi băilor cu abur uscat²)

O sită de duș pentru fiecare 5 locuri în baie şi pentru 2 mese în sala de masaj, dar nu mai puţin de o sită de duș pentru fiecare garderobă

Se admite instalarea pe lângă baie a unei încăperi cu cadă de baie cu suprafaţa nu mai mică de 4m². Pe lângă sălile de masaj din componența centrelor medicale de reabilitare nu se prevede.

e) pe lângâ căile de ocolire a bazinelor cu instalații pentru sărituri în apă

O sită de duș la fiecare 10 persoane care se ocupă concomitent cu sărituri în apă

-

2. Grupurile sanitare (cu lavoare în ecluză)³)a) pe lângă garderobe pentru cei care practică sportul (inclusiv pe lângă garderobele pentru cei care practică sportul bărbaţi și femei în săli, încăperi şi bazine pentru sesiuni de cultură fizică şi sport):


65

1. pentru femei Un vas de closet pentru fiecare 30 de locuri de schimbare a hainelor în garderoba pentru femei, dar nu mai puţin de 1

2. pentru bărbaţi Un vas de closet şi 3 pisoare pentru 120 locuri de schimbare a hainelor în gar-deroba pentru bărbaţi, dar nu mai puţin de 1vas de closet.

Pe lîngă garderobele pentru echipe nu mai puţin de un vas de closet şi un pisuar în fiecare, p. 5 anexa 2

b) pentru colaboratori, și antrenori:1) pentru femei Un vas de closet pentru 15 femei care

lucrează concomitent, dar nu mai puţin de un vas de closet

Dacă nr. de bărbaţi şi femei care lucrează con-comitent este mai mic de 20 de persoane, se prevede un grup sanitar comun cu un singur vas de closet

2) pentru bărbaţi Un vas de closet şi 3 pisoare la fiecare 60 de bărbaţi care lucrează concomitent, dar nu mai puţin de un vas de closet

c) pentru spectatori⁴)1) pentru femei Un vas de closet pentru 30 (60)⁷) spec-

tatori femeiÎn fiecare încăpere a grupului sanitar trebuie să fie nu mai mult de 40 dispozitive (vase de closet, pisoare⁶), intrarea şi ieşirea în încăpere trebuie să fie separate, nu se admit contracurente.

2) pentru bărbaţi Un vas de closet pentru 70 (150)⁷) spec-tatori bărbaţi

d) pe lângă garderoba băii cu aburi uscaţi amplasată separat

Un vas de closet pentru încăpere -

3) Lavoare pe lângă grupele sanitare pentru spectatori⁴)

-

a) pentru femei Un lavoar pentru fiecare 2(4)⁶ vase de closet în grupul sanitarb) pentru bărbaţi

4) Uscătoare pentru păr în garderobele pentru cei ce practică sportul

-

a) femei Un dispozitiv pentru 10 femei care se ocupă concomitent

b) bărbaţi Un dispozitiv pentru 20 bărbaţi care se ocupă concomitent

5) Lavoare:

a) în garderobele pentru cei care practică sportul⁵)

Un lavoar la 30 de locuri pentru schim-barea hainelor în garderobă, dar nu mai puţin de unu.

-

66


b) în încăperile pentru corpul de antrenori şi instructori, încăperile soci-al-sanitare pentru lucrători, încăperile pentru deservire medicală (cabinetul me-dicului, camera asistentei medicale şi pentru acorda-rea primului ajutor medical etc.), sălile pentru masaj, laboratoarele de analiză a apei din bazin

Câte un lavoar pentru fiecare încăpere -

6) Chiuvete în marchizele încăperilor de clorinare și depozitele de clor în bazine

O chiuvetă la fiecare încăpere -

7) Chiuvete din încăperile pentru inventarul de spălare și curăţare

O chiuvetă la fiecare încăpere -

8) Căzile pentru picioare (chiuvete pentru picioare) în garderobele pentru cei ce practică sportul

O chiuvetă la 30 de persoane care se antrenează concomitent, dar nu mai puţin de una.

Suprafaţa pentru o cadă (chiuveă) este de 1 x 0,85m

¹) Raportul dintre numărul de bărbaţi şi femei care se ocupă, colaboratori, antrenori și instructori se recomandă de primit de regulă 1:1. În tiruri și la poligoane de tragere raportul numeric de bărbați și femei se recomandă să fie de regulă 3:1. În grupele sanitare pentru spectatori numărul stipulat de spectatori – bărbați se recomandă de luat de 60%, iar în structurile, destinate pentru fotbal – 70% din nr. total de locuri pentru spectatori. Numărul estimat de spectatori – femei în toate cazurile se recomandă să fie de 40% din nr. total de locuri pentru spectatori. Alte rapoarte dintre nr. de bărbaţi şi femei se admit în dependenţă de particularitățile demografice ale localităţii, ce trebuie determinate la etapa de proiectare.

Estimarea suprafeţei grupurilor sanitare şi lavoarelor trebuie efectuat, luând în consideraţie cerinţele pentru mărimile cabinelor, amplasarea pisuarelor şi a chiuvetelor care sunt expuse în NCM C. 01.12:2018

²) La plasarea sălilor de masaj pe lângă garderobele pentru cei care practică sportul nu sunt prevăzute.

³) La determinarea nr. de lavoare în ecluzele grupurilor sanitare trebuie de estimat reieşind din calculul:

un lavoar pentru fiecare 2 dispozitive (vase de closet și pisoare), dar nu mai puţin de unul în fiecare grup sanitar.

⁴) Trecerea în grupurile sanitare sau lavoarele către ele prin fumuare nu se admite. ⁵) Se admite de amplasat în ecluze către viceuri.⁶) Cifrele fără paranteze sunt destinate pentru structurile acoperite, cele din paranteze pentru cele

descoperite. Nota 1. Sitele de duș la căile de ocolire a bazinelor, care sunt dotate cu dispozitive de sărituri în

apă, se instalează în imediata apropiere a dispozitivelor de salt, plasândule în cabine deschise sau fără cabine.


67

Nota 2. Uscătoarele pentru păr se admit să fie instalate în încăpere separată învecinată cu vestiarul.

Nota 3. În structurile, unde se presupune că se va lucra cu persoane cu dizabilități, trebuie din numărul total de dușuri și vicee de repartizat câte o încăpere ținând cont de dimensiunile încăperilor, necesare persoanei cu dizabilități, aflate în fotoliu-cărucior, în plan orizontal sau vertical.

cerinȚe igienice cĂtre sistematizarea Și exploatarea

Documents