Voi incepe si voi actualiza aici o lista de lucruri utile pentru conversatia din cadrul camerei de ceai (haiken).

Un lucru important de retinut este faptul ca haiken este optional la majoritatea ceremoniilor de tip usucha si obligatoriu la tot ce inseamna koicha. Desi spun optional, ma refer in general numai la partea de jitsugi atunci cand ne intereseaza mai mult partea de temae si vrem sa practicam cat mai mult in aceeasi zi sau in cazuri in care timpul efectiv nu permite realizarea lui intr-o ceremonie oficiala.

Ca regula general valabila (cu eternele exceptii) haiken se va cere intotdeauna in momentul in care gazda a terminat partea de incheiere a ceremoniei si este in punctul in care urmeaza sa iasa din camera (mai simplu de tinut minte ar fi momentul in care inchide mizusashi no futa).

In cazul usucha, haiken se va cere sub forma de "O-natsume, o-chashaku no haiken wo / onegai shimasu" (fiind usucha, singurele ustensile pe care nu le-am vazut si ne intereseaza sunt natsume si chashaku) Pentru koicha formula va fi "O-chaire, o-chashaku, o-shifuku no haiken wo / onegai shimasu" pentru ca ne intereseaza sa vedem si "hainuta" chaire-lui (notez faptul ca, desi natsume-ul este pe tana, acesta urmeaza a fi cerut in partea a 2-a a ceremoniei daca stam sa ne gandim ca dupa koicha ar trebui sa urmeze si un rand de usucha).

Ca regula de asezare a ustensilelor de haiken se noteaza urmatoarele:Atunci cand gazda ofera ustensilele spre admirat sau cand urmeaza sa dam ustensilele mai departe altei persoane, containerul de ceai (natsume sau chaire) va fi oferit intotdeauna in partea dreapta a celui ce le primeste (deci le asezam in partea noastra stanga ca persoana ce le ofera) urmat imediat de chashaku in stanga lui (in caz de shifuku, acesta se pune intotdeuana dupa chashaku)

Cand punem ustensilele langa noi inainte sa le admiram, containerul de ceai trebuie sa fie intotdeauna cel mai aproape de noi, indiferent de locul in care le-am plasat (in stanga sau in dreapta noastra, dupa caz).

Ustensilele se admira in afara liniei si se dau mai departe / depoziteaza in interiorul liniei.

Intrebarile de haiken pentru usucha:O-natsume wa? ( ce este natsume-ul)
Rikyu-gata chuu-natsume de gozaimazu (este un natsume de dimensiuni medii, preferat de Rikyu)

O-nuri wa? (Cine l-a lacuit) -- Daca este un natsume din lemn se inlocuieste cu O-saku wa? (Cine l-a cioplit?)
Nakamura Sotetsu de gozaimasu (Este facut de Nakamura Sotetsu)

O-chashaku no o-saku wa? (Cine a cioplit / taiat chashaku?)
*Insert name here* de gozaimasu (este facut de **)

Gomei wa? (Care este numele poetic?)
*Insert random name here* de gozaimasu (este **)

Lista Gomei (Nume poetice):

Eiju -- longevitate
Oimatsu -- pin antic / foarte batran (este si numele unei sarbatori din Japonia)
Kansha -- gratitudine
Keiun -- nori ce aduc noroc / vesti bune
Kotobuki -- longevitate
Koma -- insemn primit de Rikyu de la Hideyoshi
Shizuka -- liniste
Shoshin -- inima incepatorului
Zuiun -- nori aducatori de vesti bune
Seijaku -- liniste / pace / stillness
Senshin -- inima pura
Takara-bune -- vaporul comorilor
Chisoku -- multumire (contentment)
Chitose -- o mie de ani
Tsuru Kame -- cocor si testoasa
Tokiwa -- verde etern
Hijiri -- sacru
Buji -- siguranta
Magokoro -- inima plina de adevar
Mu -- "nimicnicie"
Muichi -- nimic; extras din zicala budista "Honrai Muichi Motsu" (La inceput, nu avem nimic)
Mushin -- minte goala (in ideea de meditatie, nu prostie :))
Yama-zato -- orasel / sat de munte
Yorokobi -- fericire / veselie
Wa -- armonie; extras din Wa Kei Sei Jaku
Wakei -- armonie si respect
Hagoromo -- imbracaminte purtata de spirite / zeitati, facuta integral din pene
Hourai -- insula mistica a zeilor


Generatii:Sen no Riky Seki Hsensai(1522 - 1592)

- nume original: Tanaka Yoshirou
- cand intra in lumea ceaiului, isi ia prima silaba din numele bunicului (Senami)
- Primeste numele budist Soeki in jurul varstei de 20 ani (devine cunoscut ca Sen Soeki)
- in 1585 ii da rangul de koji (rangul cel mai jos din ierarhia budista) si devine cunoscut sub numele de Sen no Rikyu
- "Haji o sute hito ni mono toi naraubeshi kore zojozu no motoi narikeru"
"O persoana trebuie sa renunte la orice sentiment de rusine cand studiaza, numai asa poate stapani calea ceaiului)

Shan Sjun (1546 - 1614)

Genpaku Stan Totsutotsusai (1578 - 1658)
- nume de nastere Shuri
- incepe antrenamentul Zen la varsta de 11 ani cu preotul Shun'oku Soen
- primeste numele budist Stan
- in timpul vietii a folosit numele Genpaku, Genshuku, Totsutotsusai si Kan'un
- a construit Konnichian (casa principala a partii Urasenke a familiei) si camerele de ceai Yuin si Kan'untei
- memorial anual la Urasenke pe data de 19 noiembrie
- "Cand cineva te intreaba:
Care este natura ceaiului?
Raspunde-i ca este sunetul
Vantului ce adie printre
Pinii unei picturi."

Sens Sshitsu Rgetsuan (1622 - 1697)
- cel de-al patrulea fiu al lui Sotan, mosteneste casa de ceai Konnichian si pune bazele familiei ce ajunge a fi cunoscuta drept Urasenke (familia Sen din spate)
- alt nume: Hororisai
- primul cu numele Soushitsu

Js Sshitsu Fukysai(1673-1704)

Tais Sshitsu Rikkansai (1695 - 1726)

Chikus Sshitsu Saisaisai (1709 - 1733)

Itt Sshitsu Ygensai (1719 - 1771)

Seki Sshitsu Fukensai (1746 - 1801)

Hakus Sshitsu Nintokusai (1770 - 1826)

Seich Sshitsu Gengensai (1810 - 1877)

Jikish Sshitsu Ymysai (1852 - 1917)

Tetch Sshitsu Ennsai (1872 - 1924)

Sekis Sshitsu Mugensai Tantansai (1893 - 1964)

Hans Sshitsu (Sen Genshitsu) Hnsai Daisosho (1923 - prezent)

Genmoku Shitsu Zabsai Oiemoto (1956 - prezent)

In momentul in care specificam cine a facut o ustensila, folosim numele lor budist (Zabsai, Hnsai, Gengensai, Tantansai, etc.)

SENKE JUSSHOKU(Cele zece familii ce creeaza ustensile pentru clanul Sen)

Senke Jusshoku reprezinta cele zece familii ce au creat ustensile speciale de ceai pentru familia Sen incepand cu Rikyu, specializate pe un anumit tip de ustensile. Toate cele 10 familii sunt undeva intre 11-16 generatii vechime si majoritatea au fost intemeiate (din punct de vedere al traditiei ceaiului) odata cu Rikyu care i-a si descoperit pe cei din generatia I.Raku Kichizaemongeneratia 15 - chawan shi (specializati in boluri de ceai, tip Raku): chawan, mizusashi, hana ire, kgo

Eiraku Zengorogeneratia 16 - doburo yakimono shi (specializati in ceramica, inclusiv furo): mizusashi, futaoki, doburo, hana ire, chawan, kogo, futaoki

Onishi Seimongeneratia 16 - kamashi (specializati in kama): kama, gotoku, kensui

Nakagawa Joekigeneratia 11 - kanmono shi (specializati in metale diferite de fier)

Nakamura Sotetsugeneratia - nurushi makieshi (specializati in nuri si makie -- aplicare de lac japonez simplu sau cu design pe el) aplicare de nuri (mai ales cu aur), natsume, tavi lacuite, kogo, chawan (pot fi facute din lac)

Hiki Ikkangeneratia 15 - ikkanbarizaiku shi: specializati in obiecte tip ikkanbari (o hartie speciala facuta din bambus si hartie tip washi ce este data cu un lac special pentru a se intari si a fi rezistenta), mai ales chawan

Kuroda Shogengeneratia 13 - takezaiku shi (specializati in obiecte din bambus) hishaku, chashaku, tana

Tsuchida Yukogeneratia 12 - fukuro shi (specializati in textile): fukusa, kobukusa, shifuku

Komazawa Risaigeneratia 15 -sashimono shi (specializati in lemnarie): tana, roguchi, tabakobon

Okumura Kichibeigeneratia 12 - hyogu shi (specializati in montarea de jiku): montare jiku, fusuma (usi glisante - partea de hartie), furosaki byobu