cercetarea medicamentului

24
CERCETAREA PRECLINICĂ ŞI CERCETAREA PRECLINICĂ ŞI CLINICĂ CLINICĂ A MEDICAMENTULUI A MEDICAMENTULUI

Upload: dragon

Post on 01-Jul-2015

248 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: cercetarea medicamentului

CERCETAREA PRECLINICĂ CERCETAREA PRECLINICĂ ŞI CLINICĂŞI CLINICĂ

A MEDICAMENTULUIA MEDICAMENTULUI

CERCETAREA PRECLINICĂ CERCETAREA PRECLINICĂ ŞI CLINICĂŞI CLINICĂ

A MEDICAMENTULUIA MEDICAMENTULUI

Page 2: cercetarea medicamentului

2

- urmăreşte decelarea acţiunilor farmacologice de interes (prin teste calitative) - determinarea potenţei şi toxicităţii (prin teste cantitative)

CERCETAREA PRECLINICĂ

Page 3: cercetarea medicamentului

3

1. Screening farmacologic (cu rolul de a decela acţiuni farmacologice):- Simplu (orb) – se execută pentru substanţe noi şi prezintă baterii de teste simple;- Programat – se execută la un compus al cărui profil farmacologic este cunoscut.

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 4: cercetarea medicamentului

4

2. Etapa testelor cantitative cuprinde determinarea:

- Relaţiei doză-efect – care se realizează comparativ cu medicamentele de referinţă;- Toxicităţii acute – se exprimă prin DL50 .

- se mai stabilesc DL0, DL10, DL100.

- la 2-3 specii animale - pe mai multe căi de administrare; - la momente diferite ale zilei (cronotoxicitate)- se exprimă pe paliere de toxicitate:

-lipsit de toxicitate, -toxicitate foarte mică, -toxicitate mică, -toxicitate moderată, -toxicitate mare, -toxicitate foarte mare.

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 5: cercetarea medicamentului

5

2. Etapa testelor cantitative:

- Determinarea toxicităţii cronice - toxicitatea potenţială a unei substanţe administrată mai mult timp în doza presupusă terapeutică- comparativ cu o substanţa (un medicament) analogă- evidenţierea apariţiei de leziuni reversibile sau ireversibile asupra unor aparate şi sisteme (inclusiv carginogeneză)- durata administrării

- în raport cu durata de administrare prevăzută la om- cu timpul farmacologic - cu unele caracteristici farmacocinetice ale substanţei

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 6: cercetarea medicamentului

6

2. Etapa testelor cantitative:Recomandări privind OMS durata de administrare în cursul studiilor toxicologice:- Durata de administrare la om

Doză unică sau câteva dozePână la 4 săptămâniPeste 4 săptămâni

- Durata preconizată la mai multe specii de animale de experienţă

Cel puţin două săptămâni13 până la 26 de săptămâniCel puţin 26 de săptămâni (aici nu se includ testele de carcinogeneză)

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 7: cercetarea medicamentului

7

2. Etapa testelor cantitative:

- Stabilirea indicelui terapeutic - conceptul de toxicitate în relaţie cu eficacitatea

(conform raportului DL50/DE50)- de interes major pentru farmacolog şi terapeut- un indice mai mare decât 10 indică un grad de

siguranţă terapeutică acceptabilă

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 8: cercetarea medicamentului

8

3. Etapa studiilor farmacocinetice

- se impun pe măsură ce evaluarea preclinică a medicamentului progresează- continuate şi în timpul cercetării clinice- dozarea substanţei în lichide biologice şi ţesuturi după administrarea unei doze unice pe diverse căi - dozarea inclusiv a unor metaboliţilor activi şi relaţia acestora cu constatările farmacotoxicologice la speciile animale studiate- dozări după administrări repetate ale medicamentului (administrare cronică) pentru stabilirea particularităţilor farmacocinetice

CERCETAREA PRECLINICĂ- ETAPE

Page 9: cercetarea medicamentului

9

-Investigarea toxicologică a produsului studiat se va concentra pe următoarele obiective:

- doza unică- doza repetată- carcinogenitate- studii speciale (cu acţiune iritantă)- toxicitate asupra reproducerii (teratogenitate)- genogenicitate (mutagenicitate)

Datele obţinute la cercetarea preclinică (dosar)

Page 10: cercetarea medicamentului

10

- sunt la dispozitia cercetătorilor clinicieni-conţine (conf.art. 201 din hotărârea nr 10/2004 a Consiliului Ştiinţific a ANM):

- speciile testate- numărul şi sexul animalelor în fiecare grup- doza pe unitate (miligram/kg)- intervalul între doze- calea de administrare- durata administrării produsului- informaţii privind distribuţia sistemică- durata de supraveghere după tratament- natura şi frecvenţa efectelor toxice sau farmacologice- severitatea sau intensitatea efectelor toxice sau farmacologice- momentele debutului efectelor- reversibilitatea efectelor- durata efectelor- răspunsul la doză

Datele obţinute la cercetarea preclinică (dosar)

Page 11: cercetarea medicamentului

11

- existenţa de discrepanţe între datele furnizate de studiile pe animal şi efectele obţinute la om

- studiile clinice iniţiale trebuie pregătite cu atenţie pentru a se obţine date semnificative, reprezentative şi repetabile.

CERCETAREA CLINICĂ

Page 12: cercetarea medicamentului

12

- implică respectarea unor reguli etice şi juridice- se execută spre beneficiul bolnavilor cuprinşi în cercetare sau a mai multor bolnavi ce vor beneficia de tratamentul cu substanţa cercetată. - Codul de la Nürenberg (condiţiile principale - consimţământul bolnavului şi lipsa de nocivitate a tratamentului)- Declaraţia de la Helsinki aprobată de Asociaţia Medicală Mondială – 1964

CERCETAREA CLINICĂ

Page 13: cercetarea medicamentului

13

Declaraţia de la Helsinki:- să se conformeze principiilor morale şi ştiinţifice care justifică cercetarea medicală -să se bazeze pe experimente de laborator pe animale şi pe alte forme stabilite ştiinţific-trebuie condusă numai de persoane calificate ştiinţific şi efectuată sub supravegherea personalului medical calificat-se efectuiază în mod legitim numai dacă importanţa obiectivului justifică riscul inerent pentru subiect (precedat de evaluarea atentă a riscurilor/benefici)- se vor lua precauţii speciale atunci când se va executa o cercetare clinică în care personalitatea subiectului ar putea fi alterată de medicamente sau prin procedeul experimental;

CERCETAREA CLINICĂ

Page 14: cercetarea medicamentului

14

- autorizarea Comisiei Naţionale de Etică (documentaţii întocmite conf. cu Directiva 2001/20/EC a Parlamentului European privind armonizarea legislaţiei, reglementărilor şi măsurilor administrative ale statelor membre referitoare la implementarea regulilor de bună practică în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman)-constituite comisii de etică la nivelul tuturor unităţilor implicate în acest tip de cercetări (universităţi, spitale)- cuprind personal medical şi nemedical (avocaţi, preoţi, etc.) care analizează şi (după caz) avizează aceste cercetări.

CERCETAREA CLINICĂ

Page 15: cercetarea medicamentului

15

- comisia de etică trebuie să asigure - drepturile- siguranţa - confortul tuturor subiecţilor studiului

- acordată o atenţie specială studiilor care pot include un subiect vulnerabil - persoanele a căror dorinţă de a participa ca voluntari în studiul clinic poate fi influenţată în mod incorect de speranţa unor beneficii obţinute prin participare sau de teama unor represalii (persoanele aflate în detenţie, membrii forţelor armate, pacienţii cu boli incurabile, minori, ş.a.)

CERCETAREA CLINICĂ

Page 16: cercetarea medicamentului

16

- după ce s-au stabilit doza iniţială, doza maximă, probele de laborator ce se vor efectua pentru a controla toxicitatea medicamentului - primele doze se administrează la o singură persoană şi, dacă nu apar semne evidente de toxicitate, se includ în experiment şi celelalte persoane alese pentru studiu (voluntari sănătoşi sau bolnavi)- fază I oferă informaţii privind

- tolerabilitatea- acţiunile farmacologice la om- domeniul dozelor avantajoase- profilul farmacocinetic.- se elimină posibilitatea unei experienţe periculoase.

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA I

Page 17: cercetarea medicamentului

17

- testări clinice - efectele terapeutice-studiu clinic controlat - număr relativ mic de bolnavi, pe durată limitată, supravegheaţi atent- eficacitatea (sau lipsa de eficacitate) a produsului faţă de boala pură - evaluarea toxicităţii (efecte adverse) la om- cer timp şi bani (executate cu deosebită atenţie)-nu poate evidenţia:

- efecte adverse rare ce apar numai după utilizarea prelungită (ex. leziuni renale datorită analgeticelor)- efecte ce apar în grupe speciale de populaţie (gravide, renali, hepatici) care nu se includ în loturi din faza a doua;- efecte terapeutice neaşteptate în unele boli pentru care nu s-a prevăzut o acţiune terapeutică (ex. clorochină în artrita reumatoidă);

- comparaţie cu un lot martor - cere colaborarea strânsă dintre clinician, farmacolog şi statistician.

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA II

Page 18: cercetarea medicamentului

18

- randomizare (distribuţia în loturi cât mai omogene cu repartiţie egală a variabilelor)-studiu care se poate face:

-faţă de un medicament de referinţă-faţă de placebo

- se poate executa în sistemul deschis (open) în care atât bolnavii cât şi medicul terapeut cunosc medicamentul- în sistemul simplu orb (single-blind) în care numai medicul cunoaşte medicamentul ce se va administra, - sau în sistemul dublu-orb (double-blind) în care nici pacientul, nici medicul nu cunosc cine primeşte substanţa activă şi cine primeşte placebo - cunoscut numai de către farmacologul clinician.

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA II

Page 19: cercetarea medicamentului

19

-cercetarea se poate face pe perechi asemănătoare, pe grupuri comparative

- în cazul bolilor în care simptomele revin la valoarea lor iniţială după încetarea unei terapii - metoda terapiei încrucişate (cross-over)

- investigarea secvenţială - cercetarea se execută în timp, fără o stabilire iniţială a numărului de bolnavi, şi se continuă până când se ajunge la rezultate concludente semnificative din punct de vedere statistic.

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA II

Page 20: cercetarea medicamentului

20

- urmărirea unui un număr mare de pacienţi, (conditii asemanatoare cu cele după lansarea pe piaţă a produsului)

- eficacitatea -efectele adverse,-schemelor optime de dozare.

-studii multicentrice (fiecare având alt investigator ) - după un singur protocol

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA III

Page 21: cercetarea medicamentului

21

-faza de monitorizare -după avizarea oficială a utilizării şi lansării pe piaţă a medicamentului- metode de farmacovigilenţă - posibilitatea apariţiei de reacţii toxice care au o foarte mică incidenţă sau care mimează unele simptome şi boli din patologia curentă.- se pot depista unele enzimopatii farmacogenetice declanşate de către noul medicament -se pot formula indicaţii noi

-studiile de bioechivalenţă prin care se urmăreşte a se demonstra că un medicament generic realizează concentraţii similare în sânge ca şi medicamentul original.

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA IV

Page 22: cercetarea medicamentului

22

-generic - medicament care conţine aceeaşi cantitate de principiu activ şi aceleaşi ingrediente ca şi produsul original după care este copiat- transfer de tehnologie şi nu de cercetare originală - sensibil mai ieftine decât originalele (dar de menţionat că originalele sunt apărate de brevete în primii 15 ani de la punerea pe piaţă şi legislaţia nu permite “copierea” lor.- efecte farmacodinamice similare

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA IV

Page 23: cercetarea medicamentului

23

-cercetări suplimentare (pentru utilizarea largă cu risc minim a produsului):-influenţa unor factori

-nutriţionali- genetici - de mediu

- acţiunea medicamentului în diferitele stadii ale ciclului biologic:

-animale nou-născut -tinere -adulte -bătrâne- aceleaşi stadii la om;

CERCETAREA CLINICĂ- FAZA IV

Page 24: cercetarea medicamentului

2424

•Vă mulţumesc pentru Vă mulţumesc pentru atenţieatenţie

•Sunteţi liberiSunteţi liberi