cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: ipa in... · polman, 2008)...

16
Cercetarea în psihoterapie o abordare fenomenologică: IPA Procesul terapeutic la confluenţa între lumea trăită a clientului şi cea a terapeutului Dr. Dan Florin Stănescu, SNSPA București 6 Mai 2011

Upload: hoangdiep

Post on 10-Mar-2019

247 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Cercetarea în

psihoterapie – o abordare

fenomenologică: IPA

Procesul terapeutic la confluenţa

între lumea trăită a clientului şi cea a

terapeutului

Dr. Dan Florin Stănescu, SNSPA

București 6 Mai 2011

Page 2: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Ce este IPA?

analiza interpretativ fenomenologică

(IPA) este o abordare calitativă relativ recentă dezvoltată

special în cadrul psihologiei (Smith, Flowers şi Larkin, 2010)

IPA încearcă să înţeleagă experienţa trăită şi modul în care

participanţii dau sens experienţelor lor

IPA este preocupată în principal de sensurile pe care le au

aceste experienţe pentru participanţi (Larkin, Watts şi

Clifton, 2006)

IPA este fenomenologică în sensul că doreşte să exploreze

percepţia personală a unui individ privind un eveniment sau

stare, spre deosebire de încercarea de a produce o

înregistrare obiectivă a evenimentului sau stării în sine

Page 3: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Abordarea idiografică

cercetarea IPA în general, are în vedere

nivelul idiografic

(Lamiell, 1998; Windelband, 1998)

un studiu IPA implică o analiză extrem de

intensivă şi detaliată a relatărilor produse de un număr relativ

mic de participanţi (chiar un caz singular)

este preocupată de analiza detaliată a cazului chiar ca scop

în sine, înainte de a trece la analize detaliate similare ale

altor cazuri

abordarea idiografică nu exclude generalizările dar propune o

modalitate diferită de a face aceste generalizări (Harre,1979)

Page 4: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Planificarea unui studiu IPA

Alegeţi o temă de care sunteţi realmente interesat

abordarea calitativă este mare consumatoare de timp,

necesită implicare şi efort susţinut

Identificaţi posibilii participanţi

Treceţi în revistă literatura de specialitate – deşi în IPA întrebarea de

cercetare nu este derivată (direct) din teorie; această etapă facilitează

identificarea unor “goluri” pe care le puteţi umple cu studiul vostru

Întrebarea de cercetare se concentrează asupra modului în care participanţii

înţeleg experienţa trăită şi modul în care aceştia dau sens experienţelor lor

într-un anumit context

Deschise / Închise

Explorative / Explicative

De proces / De rezultat

Înţelegere / Cauze

Cum anume oamenii în situaţia x înţeleg procesul y?

Page 5: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Exemple de “research questions”

How do gay men think about sex and sexuality?

(Flowers, Smith, Sheeran şi Beail, 1997)

How does a woman’s sense of identity change

during the transition to motherhood? (Smith, 1999)

How do people in the early stage of Alzheimer’s disease

perceive and manage the impact of their sense of self?

(Clare, 2003)

How do homeless people describe the impact on their

identity? (Riggs şi Coyle, 2002)

How do people diagnosed with MS think about the

experience of exercise? (Borkoles, Nicholls, Bell, Butterly şi

Polman, 2008)

Page 6: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Participanţii

Participanţii sunt aleşi astfel încât să poată oferi un conţinut

cât mai bogat referitor la o anumită experienţă particulară

Ei reprezintă mai degrabă o “perspectivă” decât o

“populaţie”

Cercetările IPA se desfăşoară cu un număr redus de

participanţi (de multe ori un singur caz)

Analiza detaliată a transcripturilor necesită foarte mult timp

Problema calităţii (şi nu cea a cantităţii) este importantă în

IPA

Recomandarea generală este ca un studiu IPA să se

concentreze pe 3-6 participanţi

Page 7: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Colectarea informaţiilor

Strangerea de informaţii cu un conţinut cât mai

bogat (la persoana întâi)

Cea mai eficientă metodă este interviul în profunzime – facilitează

“ventilarea” de gânduri, trăiri, sentimente, elaborarea de poveşti (cu

propriile lor cuvinte)

Implică oferirea de “spaţiu”, oportunitatea participanţilor de a spune

povestea lor, de a vorbi liber şi de a reflecta asupra întregii situaţii

Interviurile unu-la-unu (inclusiv şedinţele individuale de terapie)

permit stabilirea de rapport, şi crează acel spaţiu protectiv care

facilitează acest tip de discuţie

De multe ori se ajunge la “research question” tangenţial, în mod

natural

Este recomandat însă să utilizăm un ghid de interviu cu 7-10

întrebări care facilitează elicitarea de răspunsuri în directă legatură

cu problematica studiată

Page 8: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Analiza datelor

Este un proces iterativ şi inductiv (Smith, 2007)

Analiza linie cu linie a afirmaţiilor / răspunsurilor

experienţiale, ale semnificaţiilor, preocupărilor şi înţelesurilor fiecărui

participant şi notarea primelor impresii (Larkin, Watts şi Clifton, 2006)

Identificarea temelor emergente în materialul experienţial, evidenţierea

divergenţelor şi convergenţelor, de obicei pentru un singur caz şi apoi pentru

restul cazurilor (Eatough şi Smith, 2008)

Elaborarea unui “dialog” între cercetător, datele obţinute şi propriul nivel de

cunoştinţe (psihologice) referitor la semnificaţiile pe care le au acestea pentru

participanţi, în acel context specific (Larkin et. al., 2006)

Elaborarea unei structuri, un cadru (gestalt) care să ilustreze relaţiile dintre

teme

Utilizarea supervizării, colaborării sau auditului extern pentru a testa

coerenţa/plauzabilitatea interpretărilor

Elaborarea unei poveşti coerente utilizând extrase, care poartă cititorul de-a

lungul interpretărilor elaborate, de obicei temă cu temă

Reflectarea asupra propriilor percepţii, conceptualizări şi procese (Smith, 2007)

Page 9: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Analiza datelor - pasi

Citiţi şi recitiţi

După transcrierea înregistrărilor este recomandat să lecturaţi tot

transcriptul

Puteti totodată să notaţi (separat) propriile impresii/obervaţii

Lecturarea repetată permite apariţia/dezvoltarea unei structuri

generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care

povestea “se leagă”

Notările iniţiale

Primul nivel de analiză este cel mai detaliat şi necesită un mare

consum de timp

Asigură creşterea familiarizării cu textul şi, în plus, facilitează

identificarea anumitor modalităţi specifice în care participantul

vorbeşte, înţelege şi gândeşte cu privire la un anumit aspect

Page 10: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Analiza datelor

Elaborarea temelor emergente

Căutarea conexiunilor dintre teme

Trecerea către cazul următor

Căutarea de pattern-uri

Audit

Elaborarea “poveştii”

Reflectare

Page 11: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Cum scriem un studiu IPA?

Titlul

Succint, să conţină esenţa studiului, să facă

referinţă la metodologia utilizată

Cum e să fii singur. O analiză interpretativ fenomenologică

Abstractul

Definiţi întrebarea de cercetare/problema şi argumentaţi de ce

este importantă

Introduceţi problematica generală ce cercetare

Descrieţi participanţii

Prezentaţi modalitatea de colectare şi analiză a datelor

Sumarizaţi rezultatele obţinute

Explicaţi ce credeţi că reprezintă acestea şi faceţi legătura cu

alte cercetări sau cu practica

Page 12: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Cum scriem un studiu IPA?

Introducere

Explicaţi la ce se referă cercetarea

voastră

De ce este importantă

Utilizaţi resurse bibliografice pentru a elabora o imagine

asupra stării actuale a problematicii abordate

Identificaţi/alegeţi un aspect specific asupra căruia vă veţi

concentra studiul

Explicaţi de de aţi ales IPA şi argumentaţi

Finalizaţi introducerea cu un paragraf care va conţine

întrebarea de cercetare

Page 13: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Cum scriem un studiu IPA?

Metodologie

Prezentaţi modalitatea de selecţie a

participanţilor şi cum a fost obţinut consimţământul

Descrieţi participanţii

Explicaţi cum aţi elaborat grila de interviu sau cum aţi

colectat informaţiile relevante

Prezentaţi modalitatea de înregistrare şi transcriere a

datelor

Explicaţi secvenţa/paşii urmaţi în analiză

Page 14: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Cum scriem un studiu IPA?

Discuţii

Analiza rezultatelor obţinute este foarte

specifică, în sensul în care sunt utilizate exact cuvintele spuse

de participanţi “verbatim”

Urmează punerea rezultatelor obţinute într-un context mai larg

Un dialog între lucrurile evidenţiate de cercetarea noastră şi ceea ce

există în literatură

Este o oportunitate de a evalua tot ceea ce am făcut până în

acest moment

Ce am învăţat în urma procesului

Ce aş face diferit acum

Care sunt punctele tari şi cele slabe ale cercetării

Care sunt implicaţiile pentru practică

Ce sugestii pot fi făcute în ceea ce priveşte cercetările viitoare

Page 15: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Concluzii

Abordarea de tip fenomenologic este importantă

deoarece ea readuce în prim planul cercetărilor din

domeniul psihologiei/psihoterapiei individul real cu

experienţele şi perspectivele sale, cu propriile înţelesuri

şi semnificaţii (Nightingale şi Cromby, 1999)

Componenta fenomenologică a IPA oferă o “hartă” a preocupărilor, grijilor

şi a perspectivei asupra lumii, asa cum este ea trăită/experienţiată de către

participanţi (ex. Cum a fost înţeles acest fenomen/aspect de această

persoană?)

Componenta interpretativă a IPA contextualizează aceste afirmaţii şi

încearcă să le ofere o anumită semnificaţie într-un cadru conceptual

psihologic (ex. ‘Ce semnificaţie are pentru această persoană, în acest

context?)

Rezultatul final al unei cercetări IPA reprezintă un “new insight” în ceea ce

priveşte problematica studiată, “la prima mână”, bazat pe informaţiile

oferite de participanţii angajaţi direct în respectivul fenomen (Smith,

Flowers şi Larkin, 2009)

Page 16: Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008) Participanţii ... generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea

Vă mulţumesc

pentru

atenţie!