cercetare sociologica - izolarea varstnicilor din romania - fpmr si gfk

7/25/2019 Cercetare Sociologica - Izolarea Varstnicilor Din Romania - FPMR Si GfK ...

http://slidepdf.com/reader/full/cercetare-sociologica-izolarea-varstnicilor-din-romania-fpmr-si-gfk- 1/28

© GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

IZOLAREA SOCIALA A VARSTNROMANIA

Cercetare sociologica realizata de GfK Romania pent

Margareta a Romaniei




Specificatiile studiului – obiectivele si metodologie

Identificarea situatiei varstnicilor singuri din Romania din urmatoarele pers

• Activitati si preocupari

• Obiceiuri de informare

• Perceptia asupra singuratatii

• Obiceiuri de comunicare

• Problemele cu care se confrunta

Obiective

• Metoda de culegere a datelor: Interviuri realizate fata in fata cu ajutoru

• Marimea si structura esantionului: 500 interviuri, esantion reprezentat

Metodologie

Culegerea datelor 24 iulie 2015 – 7 august 2015




35%

29%

9%

9%

18%

Care sunt activitatile preferate ale varstnicilor?

Ma uit la TV

Fac diverse pringospodarieMerg la

plimbare

Merg la

biserica

Alte activitati

Ce informatii ii preocupa si care sunt surse

94%

84%

74%

72%

70%

68%

67%

53%

48%

36%

30%

Despre boli si tratamente

Despre pensii si diverse ajutoare

Despre politica

Despre stiri diverse (mondene)

Despre autoritati la care pot apela

Despre stiri economice

Despre locuri de unde puteti cumpara mai ieftin

Despre evenimente culturale

Despre evenimente sportive

Despre calatorii

Despre camine de batrani, asociatii de pensionari

Urbanul are mai mare incredere decatruralul in: TV, radio, presa, internet,persoane si institutii acreditate

Ruralul adecat urbas




Care sunt problemele cu care se confrunta la batranete?

Ma simt singur/ Nu mam cu cine discuta

(30%T2B)

Nu ma simt util(33%T2B)

Ma simt neplacut saajung sa depind dealtii

(36%T2B)

Probleme de

sanatate(46% T2B)

Situatia financiara

(58%T2B)

I IIIII

IV V

In ordinea importantei

T2B : ma deranjeaza foartetare + ma deranjeazatare

Care sunt problemele cu care se confrunta la batranete?

Cu ce asociaza singuratatea?

Lipsa celordragi

(5 din 10)

Locuitulsingur

(5 din 10)

Lipsa unuiinterlocutor

(4 din 10)Lipsa unui

ajutor practic(2 din 10)

In ce momen

Dimine

La pra

Dupa ami

Se

Noap

Pe tot parcursul z

TopBox semnificativ mai mare in urbanexceptia problemei de deplasare s

Femeile sunt semnificativ mai deranjate deprobleme decat barbatii.

Semnificativ mai

mare in urban

Semnificativ mai

mare in ruralSemnificativ mai mare pentru cei afectati de singuratate

Semnificativ maimare in urban

Semnificativ mai mare pentru cei afectati de singuratate


http://slidepdf.com/reader/full/cercetare-sociologica-izolarea-varstnicilor-din-romania-fpmr-si-gfk- 5/28© GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

Care sunt problemele cu carese confrunta la batranete?

38

26

21

23

19

16

13

10

20

20

21

13

14

14

11

9

18

19

26

17

14

18

18

15

11

13

9

14

16

12

14

16

13

21

23

33

37

40

44

51

Nu imi ajunge pensia de la o luna la alta

Am mari probleme la mers

Nu mai vad/ Nu mai aud bine

Ma simt neplacut sa ajung sa depind de altii

Nu ma simt util

Ma simt singur

Nu mai am cu cine discuta

Mi se pare ca ceilalti ma evita

Ma deranjeaza foarte tare Ma deranjeaza tare

Ma deranjeaza putin Ma deranjeaza foarte putin

Nu ma deranjeaza deloc% Toti respondentii (N=514)

Se pare ca nu singuratatea este principala problema perceputa de catre populatia investigata. Pe locul 1 se afcare se plang peste jumatate dintre respondenti, urmata de probleme ale sanatatii (de deplasare si de vedere).

Semnificativ mai mare in urban cu exceptiaproblemelor de deplasare si a celor financiare

Semnificativ mai mare in cazulcelor afectati de singuratate



Sa am o pensie mai mare

Sa mai pot fi activ/util

Sa pot avea familia alaturi de mine

Sa ma pot deplasa mai bine/sa ies din casa

Sa nu mai fiu singur

Sa mai pot face excursii/plimbari

Sa am cu cine discuta

Sa ma pot ajuta cu cineva – sa am un ajutor

Sa fiu la curent cu ce se intampla

% toti respondentii

Ce lucru ar imbunatati in viata lor de zi cu zi?

Total

(N=514)

Afectati desinguratate

(N=165)

Putin afectatide singuratate

(N=87)

de

32

19

17

13

7

5

4

3

2

18

15

21

12

15

2

7

8

2

28

20

20

16

6

5

5

1

1

Daca ar putea imbunatati un singur lucru din viata lor, doar 3 din 10 respondenti ar alege aspecte legate de cocu semenii. Cei afectati de singuratate ar alege evident intr-o masura mai mare aceste lucruri, decat cei neafecta

= semnificativ mai mare/ mi


(N=165)

Putin afectatide singuratate

(N=87)

de



Femeile sunt semnificativ

mai afectate de singuratate

decat barbatii.

Care este gradul de singuratate pe care il resimt?

% Toti respondentii (N=514)

32%

17%

51%

Cum am definit grupele:

Afectati de singuratate: au declarat ca ii deranjeaza tare sau foarte tare faptul ca se simt singuri sau cdiscuta

Putin afectati de singuratate: au declarat ca ii deranjeaza putin ca se simt singuri sau ca nu mai au cu c

Neafectati de singuratate: restul respondentilor


Putin afectatide

singuratate

Neafectatide

singuratate

Jumatate dintre respondenti sunt afectati intr-o

mare de singuratate, fiind deranjati de faptul ca

mai au cu cine discuta.

Trebuie mentionat faptul ca doar 3 din 10 r

adevarat singuri in gospodarie.

28%

72% Locuiesc impreuna

cu cineva

Urbanul este semnificativmai afectat de singuratate

Pe masura ce inainteazain varsta , gradul desinguratate creste.

Jumatate dintre respondenti sunt afectati intr-o mmare de singuratate , fiind deranjati de faptul camai au cu cine discuta.

Trebuie mentionat faptul ca doar 3 din 10

respondsinguri in gospodarie.



Cu ce asociaza singuratatea?

Singuratatea este asociata in primul rand cu lipsa celor dragi , cu locuitul singur si cu lipsa unui interlocutor.

48

46

35

23

20

15

14

Nu ii mai am pe cei dragi aproape

Locuitul singur

Nu mai am cu cine vorbi despre problemele mele

Nu am un ajutor practic, de care as avea nevoie uneori

Am pierdut contactul cu colegii, prietenii

Probleme de familie (somaj, boli grave, vicii etc)

Nu mai sunt la curent cu ce se intampla

Nu asociez cu nimic

% Respondentii pe care ii deranjeaza (de la foarte putin la foarte tare)faptul ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine discuta – N = 329

Rural

Urban

Barbati

Semnif

Cei afecta

Cei afectati de singur



12

10

13

32

26

26

12

6

9

31

26

38

6

13

14

40

26

21

18

18

18

23

26

8

Dimineata

La pranz

Dupa amiaza

Seara

Noaptea

Pe tot parcursul zilei

% Respondentii pe care ii deranjeaza (de la foarte putin la foarte tare)faptul ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine discuta - N = 329

In ce moment al zilei se simt singuri?

Total(N=329)

Afectati de

singuratate(N=165)

Putin afectati

de singuratate(N=87)

Neafectati

de singuratate(N=77)

Daca pentru cei putin afectati de singuratate momentul cel mai problematic al zilei este seara , varstnicii care sesinguratate o resimt pe parcursul intregii zile.

= semnificativ mai m



Din ce motive nu se vad mai des?

Distanta

Boala

Costurile

Lipsa timpului

Nu stiu

% Respondentii care se intalnesc cu alte persoane mai rar de o data pe luna

Sotul/

Sotia

(N=152)

Copilul/

Copii

(N=76)

Rude

(N=97)

Prieteni

(N=95)

48

51

24

3

5

67

24

26

5

1

60

33

27

6

3

52

55

30

7

1m

Distanta mare si starea de sanatate sunt motivele principale pentru care nu reusesc sa se vada mai des cu perscontactul.




Media

(/ sapt):6.5

5.6

3.0

3.1

1.9

1.5

0.70.4

0.8

0.1

Ma uit la TV

Fac diverse prin gopodarie

Merg la plimbare

Merg la cumparaturi/ Fac piata

Citesc carti/ ziare/ reviste

Merg in vizita la familie/ prieteni/…

Fac rebus/ integrame/ sudoku Joc table/ sah/ remi/ altele

Merg la biserica

Merg la clubul/ asociatia pensionarilor

% Toti respondentii (N=514)

Ce activitati desfasoara varstnicii in mod curent?

89

69

28

20

14

7

63

6

17

18

33

16

15

54

7

6

13

21

14

22

35

31

3

3

4

5

10

3

3

8

7

3

10

3

7

18

78

4

25

17

40

20

7878

17

92

Zilnic De cateva ori pe saptamanaO data pe saptamana De 2 ori pe lunaO data pe luna Mai rar de o data pe lunaNiciodata

2

0.

i

A

9 din 10 respondenti se uita zilnic la TV , aceasta fiind si activitatea preferata pentru 3-4 dintre ei. Treburile din gasemenea printre activitatile pe care 70% dintre varstnici le desfasoara zilnic.




50

42

52

54

50

58

48

46

Total (N=514)

Afectati de singuratate (N=165)

Putin afectati de singuratate (N=87)

Neafectati de singuratate (N=262)

Barbat Femeie

Profil demografic

Numarul femeilor afectate de singuratate este semnificativ mai mare decat cel al barbatilor.De asemenea, cu cat inainteaza in varsta sentimentul de singuratate devine mai apasator.

52

39

43

6

Total (N=514)




Intre 65-7

Peste 85

= semnificativ mai m

VaSex

2

46

26

36

63

52

74

60

36

Total (N=514)




Necasatorit(a)

Comuniune libera/ consensualitate

VarStare civila

% toti respondentii (N=514)

1%8

2

20%

6%

18%

Fara venit

400 lei sau mai putin

Intre 401 - 700 lei

Intre 701 - 1.000 lei

Intre 1.001 - 1.500 leiComparativ cu esantionul

total, procentul varstnicilorneafectati de singuratate

este semnificativ mai marepentru aceasta grupa de

venit (24% fata de 20%)




Regiune,Grad de urbanizare,Meseria avuta

12

8

8

5

17

2

5

3

BLUE COLLAR (NET)

Muncitor in agricultura / CAP

Mecanic/Lacatus mecanic

Sofer

Meserii din domeniul textil (croitoareasa, tesatoare, etc.)

Alte calificari tehnice (sudor, electrician, strungar, etc)

WHITE COLLAR (NET)

Profesor / Invatator / Educatoare

Nu stiu/ refuz (NET)

% Toti respondentii (N=514

20%

12%

13%

9%

11%

19%

16% Ardeal

Banat-Crisana-MaramuresMuntenia

Oltenia

Dobrogea

Moldova

Bucuresti

Regiunea

26%

23%

14%

11%

10%

16%Rural <=1500

Rural >1500

Urban <=50000

Urban 50001-200000

Urban 200001-350000

Bucuresti

Grad de urbanizare



© GfK Romania 2015

IZOLAREA SOCIALA A VARSTNICILOR DINROMANIA

RAPORT CALITATIV

CERCETARE SOCIOLOGICA REALIZATA DE GFK ROMANIA PENTRU

FUNDATIA PRINCIPESA MARGARETA A ROMANIEI

GfK Romania | 2015



© GfK Romania 2015

Metodologie

Bucuresti Valenii de Munte & Baico

Persoane 65 +, institutionalizati 2 IDIs 2 IDIs

Persoane 65 +, locuiesc singure 2 IDIs 2 IDIs

Persoane 65+, ce locuiesc cufamilia extinsa

1 IDIs 1 IDIs

TOTAL: 10 interviuri



© GfK Romania 2015

Stil de viata

Pensionarea

Varstnicii institutionalizati– viata activa esterestrictionata, activitatile pe care le potintreprinde sunt in stransa legatura cuposibilitatile oferite de catre institutie

Varstnicii care fac parte din familii extinse– duco viata activa prin prisma activitatilor pe care ledesfasoara pentru a ajuta familia: gatesc, fac curat au in continuare sentimentul de utilitate, de buni la ceva. Isi extrag forta si energia dinaprecierea pe care o primesc din partea celorlati

“Varstnicii Intelectuali” – traiesc o viata activa prim intermediulcartilor (evadarea din realitate) si a evenimentelorin care se implica(In Bucuresti – activitati de voluntariat, activitati desfasurate incomunitate – reparatii in bloc etc) genereaza mentinereasentimentului de utilitate

Varsta a IIIa aduce un stil de viata sedentar, mai putin activ, cauzat atat de incapacitatea fizica cat si derestrictiille sociale.

Pensionarea este prima etapa care marcheaza varsta a IIIa, aceasta generand sentimente negative precuminutilitate, lipsa de sens.

Comparabilitatea cu trecutul (forta si energia de a face lucruri) –genereaza frustrare si revolta cu privire lactuala



© GfK Romania 2015

Socializare si activitati sociale

Cuvinte cheie: Conversatii punctuale; Conversatii impersonale; Subiecte tabuu; Teama

socializa;

• Activitatile sociale si socializarea sunt minime la varsta a IIIa , acestea restrangandu-se la un ceredus de persoane (vecini si rude) cat si de subiecte

• Calitatea conversatiilor este scazuta , acestea fiind mai degraba superficiale/punctuale,.

• Subiectele de natura personala (suparari, bucurii, probleme), intime sunt limitate din motive pre

• Teama de respingere – de a nu-i indeparta prin problemele lor pe cei apropiati (familie, prvecini etc)

• Dorinta de a nu provoca certuri in familie

• Relatiile cu medicii – sunt relatii punctuale, limitandu-se la tratamente si investigatii medicale.

• Relatia cu preotii –si aceasta este o relatie punctuala, usor mai apropiata decat in cazul medicilosubiectele discutate se limiteaza si ele la activitatile de zi cu zi varstnicii resimt o frica in a discdespre problemele personale (nu doresc sa devina o povara)

Relatia cu vecinii si rudele

Relatia cu alte persoane cu care interactioneaza

!!! In cazul varstnicilor institutionalizati, socializarea si activitatile sociale sunt foarte limitate sentimentul ca nu pot sa discute

nimeni din cauza faptului ca personalul din institutie este redus iar o parte din varstnici sufera de deficiente mentale



© GfK Romania 2015

Perceptia despre varsta a IIIa

• La nivel fizic – batranetea este resimtita prin cedarea organismului, mai putina forta , mmulta oboseala, diverse boli asociate

In vreme ce…

• La nivel psihic si emotional dorinta de viata exista, insa compararea cu viata avuta intinerete si neputinta fizica duce spre o stare de degradare, aparand sentimente precum:inutilitatea, lipsa unui sens in viata etc

Varsta a IIIa (batranetea) este asociata, in general, cu o stare precara a sanatatii dar si cviata mai putin activa din punct de vedere social si profesional, fapt ce aduce sentimen

de inutilitate, respingere sociala

Asociere spontana cu“ batranetea”



© GfK Romania 2015

Perceptia despre varsta a IIIa - Aspecte din viata varstnicilor

Varstnici ce

locuiesc

singuri

Varstnici ce

locuiesc cu

familia extinsa

Varstnici

institutionalizati

• Pentru varsnicii ce locuiesc infamiliiextinse– sentimentul deinutilitate este mai slabdezvoltat – acestia sunt implicatiin viata de familie (activitatilecasnice: gatit, curatenie)

• La nivel emotional – resimt insao presiune neverbalizata dinpartea familiei, in raport cucantitateasi calitateaactivitatilorcasnice pe care le intreprind (“Eustiu ca fata mea si-ardori sa facmai

multa curatenie, mai multamancare, e o chestie pe care o simt,darce sa facdacanu ma mai tin

picioarele? Nu mai pot sta in picioare!” Femeie, Valenii deMunte)

• Aspectul financiar aducepresiune pe urmerii varstnicilor –necesitatea si obligativitatea de acotiza financiar (“am probleme cu

ginerele care crede ca dau mai multibani fetei mari si ca lor in casa leascund si nu le aduc toti banii”

femeie, Valenii de Munte)

• Pentru persoaneleinstitutionalizate, exista oconstientizare mai puternicaa inutilitatii, a lipsei de sensa vietii

provine din eticheatribuita Centrelor deAsistenta si Ingrijire aVarstnicilor (“sunt locuri undajungi daca nu mai esti bun de

nimic si daca nu mai are cine saibagrija de tine” )

• Posibilitatile de socializare activitatile fiind foarte redu– activitatile sunt intreprinsedoarcu acordul si impreunacu persoanele din institutie

• Pentru varstnicii ce locuiescsinguri sentimentul deinutiliate este completat decel de teama, de griji fata demomentul in care nu vor maiputea sa se ingrijeascasinguri

• La nivel emotional - existapresiunea fata de stabilizaresi mentinerea unei starioptimiste



© GfK Romania 2015

Perceptia despre varsta a III a

“ Vorba lu ala: cum trece o zi cu

atat e mai rau, necazul al mare e

ca esti s ingur asta te omoara,

copiii v in, pleaca dar tot singur

raman, a trecut o zi este mai

batran, daca esti la spital scrie

ameliorat nu vindecat, e din ce in

ce mai greu” Barbat, Valenii de

Munte

“ Batranetea inseamna n

fizica ca altii saracii se c

si cu neputinta capului e

nu-si mai dau seama de

batranete” Femeie, Buc

“ sa stiti ca batranetea m-a furat asa usurel, usurel si am constatat ca

nu prea mai vad ca altadata, ca nici nu prea mai aud ca altadata, era

un auz foarte fin, e acum nu mai e chiar asa de fin si mai ales de

cand m-au cam lasat puterile si vad ca se intampla foarte multe

evenimente si eu as vrea sa ma duc la toate, nu stiu ce in centrul

orasului, in centrul istoric, eu eram intotdeauna acolo, ei si acum eu

nu ma mai duc, daca as avea cufarul fermecat m-as duce dar asa,

deci aici am simtit, ca as mai vrea sa fac multe lucruri dar nu prea

mai pot Semne de imbatraire fizica = auz si vaz slabit, stare de

oboseala , lipsa puterii .” Femeie, Bucuresti

“ Batranetea e urata, plictisitoare,

ba te doare acolo, ba acolo, banu mai vezi, ba nu mai auzi , nu

mai poti sa mergi, trebuie sa ai

bani mereu sa te duci la doctor

sa te operezi ” Femeie, Valenii

de Munte



© GfK Romania 2015

Perceptia asupra singuratatii

Singuratate = Tristete profunda

Lipsa sentimentului de apartenenta la o familie – “Singur pe lume”, moartea persoanelor ddin viata varstnicilor (resimtita in special de catre persoanele care locuiesc singure) Lipsa atingerii umane– dificultatea de a vedea/a simti pe cineva, de a comunica cu o persoa Lipsa intelegerii - Imposibilitatea de a vorbi despre sentimente profunde sau intimitati din

faptului ca exista temeri, retineri (“Nu poti vorbi cu oricine despre ce anume te deranjeaza, desprelucruri intime, nu are cum sa te inteleaga)

Teama de a nu deveni povara in cazul celor cu familie extinsa – (”nu-mi doresc sa-i incarc cu problemele mele, le au deja pe ale lor)

Rusine imposibilitatea de a discuta cu copiii subiecte considerate tabuu/intime Izolare sociala – fie din imposibilitatea fizica de a se misca fie din teama de a face lucruri pe

le faceau alaturi de persoanele dragi, trezesc sentimente reprimate– durere, suferinta din ppierderii persoanelor dragi)

Stigmatizare sociala – reprezentata printr-o presiune sociala neverbalizata , conduce lainsingurare, la frica de a vorbi despre lucuri triste pentru a nu fi evitati/ respinsi de cei din julor (“De obicei, atunci cand vorbesti despre probleme si suferinte, persoanele din jur incep sa te privaltfel si te ocolesc in atfel de momente, in loc sa fie un sprijin pentru tine, macar sa asculte, fug, pentnimanui nu-i place sa fie inconjurat de oameni cu probleme. Am patit si eu asa cu o prietena, pana nam facut bine, nu am mai vorbit vreo 3 luni”)



© GfK Romania 2015


Varstnici dinBucuresti

Varstnici dinProvincie

VarstnicInstitutional

• Seara lipsa activitatilor si a interactiunii cu alte persoane

• De sarbatori (Paste, Craciun etc) presiunea sociala resimtita (provine din mediatizarea asosarbatorilor cu familia) cat si din obiceiurile pe care varstnicii le aveau in trecut (petresarbatorilor in familie).

• Sanatate precara (boala/ raceala) imposibilitatea fizica de a se

ingriji acutizeaza starea de singuratate resimtita• Vizitele pe care le pri

alte persoane institutie intensentimentul de singuraprin accentusentimentului de lipsapartenenta, izolare etc

Momentele in care singuratatea este resimtita cel mai puternic:

• Nevoia de a socializa/ comunica/ spune “oful” lipsa unei persoane apropiate, de incredere cu

pot schimba impresii, impartasi aspecte mai intime din viata de zi cu zi



© GfK Romania 2015

• Urma

progra

• Socializarea cu

vecinii

• Plimbarile la

evenimente

precum”Zilele

Orasului”

• Urmarireaprogramelor TV

• Concentrareaatentiei pe treburile

gospodaresti –gradina, animale

(le oferasentimentul de

utilitate)

• In randul

persoanelor

varstnice

(intelectuale) –

reduc presiunea

singuratatii prin citit,

implicare in activitati

de voluntariat,

plimbari prin parc

etc

• Implicarea in

activitati alaturi de

Asociatia de

Locatari

Perceptia asupra singuratatii - Atitudini cu privire lasinguratatate

Cuvinte cheie: Resemnare; Fuga; Negare; Cautare activitati; Acceptare

• Varstnicii cu un statut social ridicat integreazatehnologia in viata lor pentru optimizareacosturilor si pentru a-si securiza partea desocializare/ comunicare cu membrii familiei si

prieteni (incearca sa detina telefoane mobile dela fiecare operator de telefonie si sa comunicecu fiecare in functie de reteaua de telefonie pecare o are) (“ Am auzit o data un interviu la TV cu obatranica care a fost intrebata din ce motiv mai tinetelefonul fix, iar raspunsul ei a fost ca poate sunacineva din greseala si asa mai sta si ea de vorba cucineva, din momentul acela mi-am promis sa imimentin relatiile cu ceilalti cat mai aproape, de astaam mai multe telefoane” femeie, Bucuresti)

• Acceptarea si Evitarea sunt principalele mecanisme de aparare adoptate de catre persoanelevarstnice in ceea ce priveste singuratatea – incearca sa refuze pe cat posibil sa se gandeasca lasituatia in care sunt (singuratate) astfel incat sa-si pastreze un tonus ridicat /optimist


Varstnici dinProvincie

VarsInstituti



© GfK Romania 2015


“ Eu cred ca singuratateainseamna sa te bagi intr-o

celula unde sa nu ai decat o fereastra sa aiba vedere

catre alt zid, asa o vad eu””Barbat, Bucuresti

“Singuratatea are mai m

aspecte, sunt afara din

acolo nu simt singuratat

ma intorc acasa atunci s

pentru ca ai dori sa impa

cineva si nu ai cu cine. O

convorbire telefonica nu

compenseaza si nici pe

” Femeie, Bucuresti

“Cel mai greu cu singuratatea, daca vine Pastele eu ma duc la copii

singur si daca bei un paharel te gandesti tot la trecut, zilele aste trec

foarte greu, si te gandesti cum faceai …acum singur …acum depinde

si de inima omului, cat de rau ai fi trait tot regreti, la noi a fost o

casnicie curata, nu ne-am batut nu ne-am jugnit. Chiar ziceai copiii sa

ma imbete sa vedem cum face. A plecat cu ginerele la spital si apoi

a venit politia la poarta si mi-a spus ca mi-a murit nevasta, a plecat cu

banii la ea si nu cred ca i-a dat. Au trecut 5-6 ani si tot asa

De sarbatori resimt din nou singuratatea

Barbat, Valenii de Munte

“ Singuratatea se simte laorice pas si te afecteaza”

Barbat, Valenii de Munte



© GfK Romania 2015

Surse de informare - Tipuri de informatii

Medicale (tratamente medicale, stiridespre noutati in domeniu, etc)

Problemele economice ale Romaniei(in special noutati si schimbari pentru

politicile adresate varstnicilor)

Sport & emisiuni sportive

Produse si servicii nou aparute –asigura mentinerea/ancorarea in

realitate



© GfK Romania 2015

Surse de informare - Canale de informare

TV – reprezinta principala sursa de informare, cu cel mai inalt grad de relevanta in randul persoanelor varapreciat ca fiind comod, util si la indemana. Ofera informatii variate : informatii despre situatia financiara, po

stiri, informatii medicale, etc.


Varstnici dinprovincie

VarstnicInstitutiona

WOM (Vecini, Rude, Prieteni etc) – percepute ca fiind de incredere si la indemana. Socializarea si informarerandul cunostintelor aduce si o componenta emotionala – dialog, human touch (ajuta la eliminarea pe momsentimentului de singuratate)

Radio – utilizat pentru a “anima atmosfera din cadrul locuintei”. Esteapreciat ca aducand informatii relevantesi la obiect

Ziare, Reviste (Click, Adevarul, Femeia,Povestea mea ) – urmarite in special pentrusubiectele de natura medicala ce sunt abordate

(tratamente naturiste, etc). Aduc un nivel decredibilitate ridicat daca articolele sunt semnatede catre medici/persoane cu autoritate indomeniu

Magazine – pentru a afla ce mai exista nouaparut in materie de produse/servicii. Apare dindorinta de a se simti utili si de a oferi ajutorpersoanelor ce se afla intr-o situatie mai dificila

Internet – utilizat de catre persoanele ce au avuto viata intelectuala ce au fost ajutati de familiaextinsa. Aduce confort, siguranta si lejeritate

Nevoia de info

este mai limitcazul varstinstitutionalizatAcestia pe lan

se informeazasituatii pun(medicamente,etc) dincadrelor medicainstitutii = perca persoaneautoritate, aunivel de credibsi de increderer



© GfK Romania 2015

Perceptia asupra surselor de informatie

“eu ma duc in centru si mergpe jos de la Unirii la Romanape o parte si pe urmatraversez si merg pe cealataparte si ma mai uit la ce a maiaparutla ce mai e nou ca incazul in care ma intreabacineva despre un lucru sa stiu

sa le spun”” Barbat, Bucuresti

“Ma uit in fiecare searsa vad ce se mai intamuit la niste seriale, TV care ma ajuta sa mai trmomentele de singura” Femeie, Valenii de M“Ma uit la Tv la stiri, ma intereseaza

foarte mult situatia Roamniei, caresper eu sa se redresezepe toateplanurile ca din ce eram noi acummulti ani, in frunte acum am ajunscodasi, vreau sa stiu si despre lucrurilecare apar noi in domeniul medical, euma lupt cu o hepatita care masecatuieste de puteri si sunt foartecurioasa acum ca a aparut untratament nou si astept sa vad candapare ca sa pot sa-l incep si eu. Poateasa incep sa-mi mai revina puterile sisa mai fac si eu alte lucruri” Femeie,Bucuresti



© GfK Romania 2015

VA MULTUMIM!

Pentru informatii suplimentare, ne puteti contacta la:[email protected]

http://www.fpmr.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.fpmr.ro/

cercetare sociologica - izolarea varstnicilor din romania - fpmr si gfk

Documents