Cercetare despre personalitatea criminala.

AbstractTEORIA PERSONALITATII CRIMINALE

A fost creata de J. Pinatel care considera ca elementul decisiv al unui comportament criminal este trecerea la actul in sine, act determinat de un nucleu de personalitati caracterizate prin egocentrism, labilitate, agresivitate si indiferenta afectiva.

Egocentrismul reprezinta tendinta subiectului de a raporta totul la sine insusi. Labilitatea reprezinta o lipsa de prevedere, o deficienta de organizare in timp, o instabilitate. Agresivitatea desemneaza o paleta foarte larga de tendinte, mergand de la simpla afirmare a eului pana la ostilitate, ea se manifesta printr-un dinamism combativ, care are ca functie invingerea si eliminarea obstacolelor si dificulttilor care bareaza drumul actiunilor umane.

Faptul ca subiectul nu va fi retinut de amenintarea pedepsei este explicat prin labilitate. Obstacolele materiale susceptibile sa impiedice executarea crimei sunt invinse prin agresivitate. In ultima instanta, cand subiectul ajunge in situatia de a comite o crima, este necesar ca el sa nu fie retinut de sentimentul ca produce rau aproapelui sau, atentand la persoana sau bunurile acestuia. Indiferenta afectiva asigura aceasta ultima etapa a trecerii la act.Un rol esenial n activitatea criminal l au structurile, procesele i caracteristicile psihice. Aceast constatare de ansamblu este unanim acceptat, ns atunci cnd se pune problema dac anumite structuri i funcii psihice sau nivele de dezvoltare a acestora sunt sau nu specifice activitii criminale apar puncte de vedere multiple i uneori divergene.

Exist o anumit relaie ntre activitatea criminal i trsturile personalitii: temperamentul, aptitudinile, caracterul. n ceea ce privete relaia dintre temperament i crim, trebuie spus c aceasta influeneaz mai ales aspectul energetic formal al acesteia..

Una din aptitudinile a crei implicare n cadrul criminalitii este printre cele mai controversate o constituie inteligena. S-a acreditat pentru o vreme ideea c infractorii ar fi inferiori din punctul de vedere al performanelor intelectuale fa de neinfractori. S-a considerat de asemenea c debilii mintali, idioii i cretinii ar da un mare procent de delincven.

Studii ulterioare au scos n eviden faptul c, pe de o parte, o serie de slbiciuni de ordin metodologic n msurarea inteligenei pun serios sub semnul ntrebrii validitatea rezultatelor obinute, iar pe de alt parte s-a relevat c nivelul de dezvoltare intelectual variaz sensibil de la un gen la altul de activitate infracional.

S-a constatat c o strns legtur cu comportamentul antisocial ar avea trsturile de caracter, n mod deosebit atitudinile fa de societate, fa de semeni, de munc, de valorile sociale. Nu exist infractor, indiferent de genul de activitate criminal desfurat, care s nu prezinte, n mod pregnant atitudini negative fa de valorile sociale, materiale sau spirituale ale societii.

n ce privete procesele psihice, se remarc o puternic implicare a afectivitii, voinei i motivaiei. Aproape fr excepie, personalitatea infractorului se caracterizeaz prin instabilitatea emoional-afectiv sau prin indiferen afectiv, n general prin accentuate dereglri ale afectivitii.

Tot att de pregnante sunt i deficienele de ordin voliional, n special insuficienta stpnire de sine i slabul autocontrol. Sunt, de asemenea, frecvente i puternic accentuate, unele deformri ale motivaiei, existena depit cu privire la unele trebuine sociale, exacerbarea altora acceptate social, n special privind posesiunea unor bunuri materiale ct i modalitile ilicite pentru obinerea lor.

Mediul: Mediul familial, societatea n care trim ne ofer condiii de a dezvolta o personalitate criminal. Copiii care triesc ntr-o familie n care domin violena, vor nva c aa se pot rezolva lucrurile, astfel vor deveni violeni la rndul lor. De asemenea abuzurile fizice, sexuale sau psihologice pot favoriza dezvoltarea personalitii criminale. Din cauza urii pe care indivizii o dezvolt pentru societate ajung criminali, mai apoi nvinovind chiar societatea pentru aciunile lor, sugernd c societatea i-a discriminat, a profitat de ei etc.

Criminalii sociopai sunt cei care sunt caracterizai printr-o personalitate egocentric. Ei au o compasiune limitat fa de alii sau nu au deloc. Din cauza marilor tulburri de caracter, ei pot uor victimiza pe alii cu un minimum sentiment de anxietate sau de vinovie.

Dei cei mai muli dintre cei care comit acte antisociale dein elementul sociopatic, nu poate fi susinut ideea conform creia toi criminalii sau infractorii sunt clar sociopai. Ideea de sociopat a fost adoptat n anii 80 pentru a descrie un ciclu de violene domestice sau model regsit n istoricul familial.

Ciclul de violene descrie situaia n care un individ care s-a dezvoltat ntr-un mediu caracterizat prin abuz sau comportament antisocial are tendina de a aplica acelai tratament copilului su; acesta, la rndul su, se va conforma ciclului, odat ce va deveni printe.

Ipoteza cercetariiAceste caracteristici criminale pot fi fie dobandite, fie innascute. La fel cum ne nastem cu o anumita parte a creierului care se ocupa cu agresivitatea. Aceasta cercetare are in vedere demonstrarea ca studentii de la pishologie, desi ar trebui sa gandeasca in moduri diferite pentru a intelege un pacient, nu au capacitatea de a gandi asemenea unui criminal in serie, fara a risca sa devina si respectiva persoana unul.

MetodaIntr-un moment in care tehnologia este intr-o continua dezvoltare, pe internet a vehiculat un test, fara un autor recunoscut, totusi. Acest test consta in evidentierea lipsei de empatie, compasiune, regrete, pe scurt incapacitatea de afectivitate a unei persoane. Din pacate, sursa acestui test nu este una viabila. Testul este urmatorul:O femeie si-a inmormantat mama. La inmormantare a cunoscut un barbat pe care nu-l mai vazuse pana atunci. Barbatul i s-a parut fantatstic, barbatul viselor ei S-a indragostit de el la prima vedere. Cand s-a terminat inmormantarea,individul a disparut fara urma, ramanand fara un mijloc de a-l contacta si nimeni nu stia cine era barbatul. Dupa cateva zile,femeia si-a ucis sora.

Intrebare: Care a fost motivul pentru care si-a ucis propria sora?Raspuns: Spera ca barbatul sa apara la inmormantare!

Se intocmesc doua grupe a cate 30 de subiecti fiecare. O grupa in care inaintea inceperii testului,sunt prezentate urmatoarele cazuri de criminali in serie, pentru a face mai usor trecerea de la gandirea normala a studentilor la o gandire mai criminala, si a doua grupa in care se aplica doar testul.Criminali in serie faimosi pentru crimele lor sexualeAndrei Chikatilo A fost un violator si criminal in serie rus,care a avut 53 de crime confirmate, si suspectat de inca alte 56. A omorat in special minori, din causa puterii pe care o detinea asupra lor. Copilaria lui a fost una marcanta, cauza tuturor evenimentelor ce au urmat. Pe toata durata copilariei, obisnuia sa ude patul, mama lui aplicandu-i corectii drastice pentru asta. Tatal lui a fost acuzat de tradare a tarii, dupa ce a fost eliberat din inchisorile germane, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In adolescenta a realizat ca sufera de impotenta. In acest caz, mama violenta si lipsa unui tata au fost cauzele principale pentru actele ce le-a infaptuit, la care se adauga si constantele nenorociri din urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, intr-o Rusie subdezvoltata, si marea problema ce a avut din urma impotentei. Actiunea care ii oferea potenta era strangularea, in special. Maniacii din Dnepropetrovsk Doi adolescenti cu mari probleme psihice au fost faptuitorii a 21 de crime, toate fiind de oportunitate, necalculate si fara a implica vreun act de supraveghere. Acesti doi criminali in serie au ajuns faimosi datorita videoului care a fost raspandit pe internet. In acel filmulet,ii arata pe cei doi infaptuind una din crimele lor sadice. Acesta consta intr-un act de penetrare, cu o surubelnita, echivalentul unui act sexual. Ucrainienii nu au avut o copilarie marcanta,in schimb. Unul din ei avand un parinte foarte influent al vremii respective. Motivul pentru care au faptuit aceste crime fiind psihopatia de care sufereau, incapacitatea de a simti remuscari, acest fapt observandu-se din violenta fata de animalele strangulate si spanzurate de catre ei in cimitire.Ted Bundy Celebrul criminal in serie, Ted Bundy, a avut un numar total de 30 de crime confirmate, si suspectat de alte 36. Copilaria lui a fost una tumultoasa, avand un model masculin gresit, bunicul lui, care a fost suspectat de vilolenta impotriva animalelor, un agresor, un tip violent,pe scrurt. Insa Ted Bundy avea mare stima si respect pentru bunicul lui, punandu-l mereu intr-o lumina buna in fata reporterilor. Dar identitatea tatalui sau ramane necunoscuta. Desi dispunea de toate mijloacele pentru a atrage femei, prefera sa vina noaptea in casa lor, sa le imobilizeze si sa introduca obiecte ascutite, simuland un act sexual incomparabil.Earle Nelson Un criminal nu atat de popular al anilor 1920, care a avut peste 22 de crime, in decursul a 6 ani. Copilaria lui a fost iarasi semnificative in cazul acesta, deoarece ambii parinti au murit de sifilis cand Nelson avea 2 ani, si a fost apoi trimis in grija bunicii lui. In jurul varstei de 10 ani, totusi, a suferit un accident, in urma caruia a fost in coma pentru 6 zile. Datorita traumelor suferite la nivelul creierului, a inceput sa se comporte diferit, violent si pierdut de sub control. Modul lui de operare era castigarea increderei femeilor singure care dadeau spre inchiriere camere libere, strangularea lor si apoi violarea corpului neinsufletit. Ion Rimaru A fost un asasin n serie roman executat dupa ce a fost condamnat la moarte de instantele competente pentru asasinate, violuri si furturi. El a terorizat Bucurestiul in perioada anilor 1970-1971, cand era student. In timpul copilariei lui, a fost martor a unui viol si omor al tatalui sau, desfasurat in pivnita unui conac. Fiind fascinat de acel act, a ramas profund impresionat, si a reprodus actele violente ale tatalui sau, cu mici modificari. Placerea sexuala era cauzata in momentul in care cu sadicism isi brutaliza victimele.

ConcluziiInteresante ar fi concluziile in care studentii odata introdusi in mediul acesta morbid, ar putea gandi asemea unor criminali, fara empatie fata de celelalte persoane, si cu un grad de emotivitate redus.

Studiu propus de Calin Paula MihaelaBibliografie

Aniei, M., 2010, Fundamentele psihologiei, Ed. Universitar, Bucureti. Conradi, Peter. The Red Ripper: Inside the Mind of Russias Most Brutal Serial Killer. True Crime, 1992. Dekle, George R. Sr. (2011). The Last Murder: The Investigation, Prosecution, and Execution of Ted Bundy (Hardcover ed.). Gibson, Dirk C. (2006), Serial Murder and Media Circuses, Westport, CT: Praeger Jean Pinatel, Histoire des sciences de l'homme et de la criminologie, L'Harmattan, coll. Trait de sciences criminelles , 2001 Lourie, Richard. Hunting the Devil: The Pursuit, Capture and Confession of the Most Savage Serial Killer in History. HarperCollins, 1993. Profilul psihiatric al criminalului Rmaru : sadism, vampirism, canibalism, fetiism i aberaii sexuale, 24 august 2011, Liliana Nstase, Ionel Stoica, Adevrul