cercetare - basm

CERCETARE PE TEMA “VALENTELE FORMATIVE ALE BASMELOR SI POVESTIRILOR IN DIRECTIA

IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR”

1. SCOPUL CERCETARII

Învățământul preșcolar, ca prima treapta de învățământ, are ca obiectiv major

pregătirea copilului pentru școala. Aici copilul începe sa fie educat de la primele sale

confruntări cu necunoscutul, satisfăcându-si curiozitatea si repetatele întrebări “cum” si “de

ce”.

Preșcolarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grădinița

contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul

de viața si instruire in cadrul colectivității de copii.

Când va intra in școala, copilul care a frecventat grădinița va poseda un bogat volum

de cunoștințe despre mediul înconjurător dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din

punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta îl va ajuta sa-si exprime gândurile,

nevoile, bucuriile.

Pregătirea lor pentru școala se realizează printr-o serie de activități specifice

învățământului preșcolar, un rol important avandu-l literatura pentru copii, prin care se

lărgește orizontul copiilor cu cunoștințe noi, care îl vor ajuta sa se orienteze mai ușor in

realizarea propriilor lui trebuințe.

O importanta deosebita o are dezvoltarea gândirii copilului preșcolar iar acest aspect

nu trebuie neglijat întrucât nu tine cont de acest parametru înseamnă a lasa goluri de la

început in intelectul viitorului școlar, goluri ce cu greu vor putea fi înlăturate ulterior.

Un rol important in dezvoltarea gândirii copilului îl are limbajul, care constituie un

instrument al gândirii. Intre limbaj si gândire exista o strânsa interdependenta.

Dezvoltarea gândirii copilului preșcolar nu se poate face fără însușirea limbii de către

aceștia. Nu este suficient ca preșcolarii sa pronunțe numai cuvintele, fără sa le cunoască

sensul pentru ca le vor folosi greșit in diferite contexte, iar gândirea lor nu va avea o

desfășurare corecta.

1

Însușirea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare

pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilalți

copii.

Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea şi

precizarea locului şi rolului basmelor si posvestilor în stimularea comunicării orale a

preşcolarilor, ca formă de activitate în grădiniţă şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare,

găsirea şi evidenţierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenţelor

instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

2. IPOTEZA CERCETARII

In condițiile actuale in care învățământul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in

tara noastră învățământul preșcolar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult

perfecționarea metodelor si procedeelor didactice si totodată modernizarea întregului proces

informativ.

Acest proces informativ se traduce in învățământul preșcolar prin activitatea de

transmitere a cunoștințelor pe tot parcursul zilei respective.

Grădinița joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit

superficial, mai ales ca de la vârsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l înconjoară,

la orice informație.

Paralel cu acest scop învățământul trebuie sa aibă si are o finalitate formativa in

sensul de a modela ființa umana in raport cu posibilitățile anatomo-fiziologice de care

dispune.

Pentru a facilita operația de cunoaștere profunda a psihologie preșcolarilor, trebuie sa

cream condiții prielnice preîntâmpinării sau atenuării crizei de adaptare a copilului, fenomen

determinat de sentimentul insecurității personale la intrarea intr-un mediu străin.

Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in

mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.

Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise

pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.

Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii

deosebite in succesul sau insuccesul scolar.

2

Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din

urmatoarele considerente:

Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea

sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala;

Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o

receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea

personalitatii copilului;

Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile

functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.

Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de

lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o

presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational,

conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice

si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului

educational studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este:

„Daca basmele si povestile ajuta în stimularea comunicării la prescolari, fiind

integrate şi utilizate preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului

(activităţi comune, alese, pe arii de interes şi recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca

metodă de predare-învăţare-evaluare, atunci capacităţile de comunicare ale preşcolarilor se

formează şi se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând

îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor.

3. VARIABILELE CERCETARII

Studiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta

exprimata de basm, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.

Variabila dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor,

cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.

3

4. OBIECTIVELE CERCETARII

Ca orice strategie, strategia cercetării pedagogice se subordonează unor

intenţionalităţi/ finalităţi, respectiv unor obiective formulate operaţional. Obiectivele

cercetarii de fata sunt:

O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor proceselor cognitive, priceperilor,

deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la debutul grupei

pregătitoare;

O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele iniţiale,

formative şi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;

O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive,

bazate pe basm, ca factor determinant al dezvoltării capacităţilor de comunicare la preşcolari,

reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;

O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice

ulterioare.

5. COORDONATELE CERCETARII

5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI

Subiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu

program normal nr.9, cu un efectiv de 19 copii.

5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT

Din gama variata de basme prezentzte in gradinita, ele constituie una dintre cele mai

eficiente forme de munca cu prescolarii.

Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel

instructiv, basmul ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca

treptat formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in

4

care se exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii

care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre

notiuni.

Basmele au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind

dirijata in mare masura de programa.

In munca cu prescolarii, se pot citi basme ori de cate ori este necesara constatarea

masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea sensului

cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.

Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o vorbire

corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune

rezultate.

5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII

Testarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea unui experiment

pedagogic in cursul anului scolar 2013/2014, pe perioada primului semestru, in cadrul

Gradinitei cu program normal nr. 9.

5.4. METODOLOGIA CERCETARII

Legarea scolii de cercetarea științifica asigura cadrului didactic o menținere in

problematica științei pedagogice si a disciplinelor de predare; adică o autoperfecționare

profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea științifica.

Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine științifica fata de realitatea

educaționala nemijlocita ajutând cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate

practica, sa privească in mod practic situațiile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze

sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de învățământ.

In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in

problema investigata.

Dintre acestea, cel mai des se recurge la:

observarea pedagogica

experimental pedagogic

5

convorbirea

studiul de caz

analiza produselor

Oricât de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a

acestora, ele nu pot înlocui imaginația cercetătorului manifestata in interpretarea datelor, in

analiza lor teoretica.

De aceea, sunt necesare acumularea de experiența in cercetare si exersarea

permanenta a imaginației creatoare.

In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea,

experimentul, convorbirea, analiza produselor activității, am încercat sa adun cat mai multe

date privitoare la pregătirea copiilor pentru un debut școlar in bune condiții.

Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor

rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.

Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor

realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar

in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.

METODA OBSERVARII

Termenul “observație” provine din latina, de la cuvântul “servare”, căruia se adăuga

prefixul “ob” conferindu-i-se semnificația de “a avea înaintea ochilor”, “a cerceta”.

Ca metoda de colectare a datelor in cercetările pedagogice observația consta in

urmărirea intenționata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de

fenomene educaționale, dintr-o anumita perspectiva, in condiții obișnuite de existenta si

desfășurare (fără nici o intervenție din partea cercetătorului), in scopul explicării, înțelegerii

si ameliorării.

Reconsiderarea metodologica a metodei observației a condus la cristalizarea unei

metode alternative de evaluare didactica, denumita “observația sistematica a activității si a

comportamentului elevilor in clasa” care ii permite profesorului colectarea de informații

diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilitățile si competentele disciplinare-

intelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei

metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos,

F.Ciomos, 2001).

Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care

sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.

6

Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice

moment date precise si clare.

Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea

ce este caracteristic si esential.

In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate

folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se

noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate

intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I,

constituind un ghid pretios pentru invatator.

Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin

activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.

Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile

de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.

Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de

dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:

CATEGORIA ACTIVITATII - Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.

MIJLOC DE REALIZARE - Jocul didactic

GRUPA - Mica 3-4 ani

TEMA - „Focul si vantul”

SARCINA DIDACTICA - Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor

sunete din componenta unor cuvinte.

-Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale:

„c”, „f”, „v”, „s”, „j”

CONDITII INITIALE -Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii

pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le

inlocuiesc

CONSTATARI -Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta

si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect

consoanele vizate.

Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand

vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,

altii participa la imitarea zgomotului („vaj-vaj”), dar

nu pronunta si cuvantul.

7

Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate

rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: „f”, „v”, „s”, „j”.

O caracteristica de baza a observării este individualitatea. Este greu sa se poată

observa întreaga grupa simultan sau 2-3 copii odată, deși la unele activități comune este

posibil.

Folosirea metodei observații furnizează date importante si permite cunoașterea

individualității copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv,

asigurând o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si

dezvoltare a preșcolarilor.

Datele observării pedagogice ne-au demonstrat ca educația intelectuala a copiilor de

vârsta preșcolara, se realizează in primul rând, sub aspectul dezvoltării proceselor psihice de

cunoaștere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in

mediul înconjurător.

Masuri luate pe tot parcursul corectării, datorita metodei observării, au contribuit la

înlăturarea defectelor vorbirii, la creșterea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea

poziției si relațiilor copiilor in cadrul activității.

Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate

celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale

fenomenelor.

METODA EXPERIMENTULUI

,,Prin experiment, fenomenele urmărite sunt provocate de către cercetător, acesta

modificând condițiile lor de producere in conformitate cu scopurile urmărite.”

Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau

procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,

factorii care le influenteaza, le determina.

Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la

descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara

celorlalte metode de cercetare.

Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care

doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi

conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut

profund si vast.

Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.

8

Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite

conditii:

sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite

rezultate;

observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale

(copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat);

compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii

modificate si invers.

METODA CONVORBIRII

Convorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa

in care intervențiile educatoarei sunt hotărâte pentru obținerea datelor cu reala valoare pentru

cercetarea întreprinsa.

La originea convorbirii, stau datele deținute pentru observare precum si efectele unor

masuri pedagogice întreprinse de educatoare.

In obținerea datelor si informațiilor necesare in cercetare, se tine cont de următoarele

cerințe ale convorbirii:

sa aibă un scop precis formulat si concretizat

convorbirea se efectuează atunci când educatoarea a dobândit deja si alte date

rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci când intre cercetător sic el cercetat s-au

realizat condiții de acceptare reciproca a dialogului

tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunzătoare scopului

propus

sa fie reluata sistematic, urmărind sau micșorând sfera dialogului, in funcție de

nevoile cercetării

sa îmbine scopurile cercetării cu cele de acțiune pedagogica propriu-zisa, urmărind da

fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoașterea lumii înconjurătoare.

Convorbirile libere, fără o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme

nestânjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.

Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoaște fiecare

copil.

III.5.5. ETAPELE CERCETARII

III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA

9

In cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma

de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul

experimentului.

Etapa a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conţinut variat, sub formă de

jocuri-exerciţiu, orale şi scrise, centrate pe următoarele conţinuturi:

1.gradul de cunoaştere şi operare cu elementele componente ale unor structuri

gramaticale: „propoziţia”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul”;

2. exprimarea gramaticală corectă;

3. nivelul vocabularului

PROBA DE EVALUARE NR. 1

UNITATEA DE CONŢINUT: exprimarea gramaticală corectă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale

şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi ;

să formuleze propoziţii corecte, integrând cuvintele în contexte adecvate.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O.1. Să asocieze cuvintele pronunţate oral cu imaginea la care se referă, sesizând

diferenţa singular-plural.

O.2. Să formuleze propoziţii corecte, realizând intuitiv acordul între subiect şi

predicat.

O.3. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând acordul corect între

subiect şi atributul genitival.

CONTINUTUL ITEMILOR:

I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!

10

I.2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?

I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile perechi! Încercuieşte imaginile

la care ai folosit cuvântul “ale”

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI SUFICIENT

BINE FOARTE BINE

I.1. Numeste corect

obiectele din imagini,

asociind cuvantul

adecvat formei de

singular/plural;

comite doua greseli

in construirea formei

cerute.

Numeşte corect


asociind cuvântul

adecvat formei de

singular/plural;

comite o greşeală în

construirea formei

cerute.

Numeşte corect


asociind cuvântul

adecvat formei de

singular/plural,

construind corect

forma cerută.

I.2. Construieşte

propoziţii care redau

Decodifică conţinutul

imaginilor, se

Formulează

propoziţii care redau

11

conţinutul imaginilor,

frecvent face

dezacorduri

(foloseşte aceeaşi

formă a verbului în

ambele propoziţii

exprimă cu mici

ezitări în propoziţii,

foloseşte intuitiv

acordul între părţile

principale şi

secundare de

propoziţie

conţinutul imaginilor,

foloseşte intuitiv

acordul între părţile

principale şi

secundare de

propoziţie

I.3. Construieşte corect,

realizând acordul

corect între subiect şi

atributul genitival în

2 propoziţii

Construieşte corect,

realizând acordul



Construieşte corect,

realizând acordul



4 propoziţii

III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS

În această etapă, a fost promovată o manieră de lucru atractivă, sub semnul jocului,

îmbinându-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se

jocurile didactice în activităţi inter şi transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante,

atractive.

Prin jocul “Păcălește-mă pe mine!”- copii au fost solicitați sa găsească cuvinte care

sa se deosebească de cuvântul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronunța

cuvântul “rac”, iar copii substituie sunetul “r” cu sunetul “l”- rezultând cuvântul “lac” (loz-

roz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfășura fără material, având in vedere ca nivelul

grupei (6-7 ani) este corespunzător, întrucât copiii au frecventat patru ani grădinița.

Pentru înțelegerea noțiunii de propoziție, pentru a forma deprinderea copiilor de a se

exprima corect, se pot desfășura jocuri in care se folosesc ilustrații care sa-i ajute sa înțeleagă

faptul ca, pentru a alcătui o propoziție, este necesara o înlănțuire, o relație logica intre

cuvinte.

Pentru îmbogățirea vocabularului, pentru a-i obișnui pe copii cu o exprimare corecta,

pot fi antrenați intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijând observația copiilor

spre legăturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicări.

12

Știind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea

capacitații de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrenați in jocuri de sortare a imaginilor

după anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dându-le de fiecare data alte sarcini.

Astfel, copiii își îmbogățesc vocabularul cu cuvinte pe care le raportează la imaginile

corespunzătoare.

In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimării corecte, se organizează jocuri

didactice de completare a propozițiilor cum sunt:

-“ Continuați ce spun!”;

-“Fii atent si completează!”;

-“Ce cuvânt lipsește?”.

Se urmărește astfel o omogenizare a grupei de copii, având in vedere particularitățile

individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.

Exercițiile de completare a propozițiilor se fac gradat, începând cu cele care cer un

efort mai mic ( găsirea subiectului, predicatului), trecând apoi la cele mai puțin dificile

(complement, atribut).

După consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propoziții, se efectuează

exerciții pentru sensului cuvintelor, explicându-le ca unele cuvinte se pronunța la fel, dar au

înțelesuri diferite chiar in aceeași propoziție sau in propoziții diferite.

Prin jocul didactic “Spune mai departe” se urmărește respectarea acordului intre

subiect si predicat, activizarea gândirii logice prin găsirea cuvintelor corespunzătoare ca sens

si rapiditatea in gândire.

In acest sens, se poate folosi textul povestirii “Alba ca Zăpada si cei șapte pitici” din

care, intenționat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa atenție,

ascultând povestea, pentru a găsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin

participarea activa a copiilor, este de înțeles ca ei cunosc foarte bine conținutul povestii si, in

mod special, dialogurile dintre Alba ca Zăpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca

Zăpada, dintre pitici si Alba ca Zăpada.

Prin jocul didactic “De-a școala” se urmărește evaluarea nivelului de dezvoltare a

limbajului si a comunicării orale a preșcolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical,

expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemnează anumite obiecte,

cerându-le sa denumească cuvinte, sa spună cu ce sunet începe cuvântul, sa despartă cuvântul

in silabe, sa alcătuiască cu cuvântul respectiv o propoziție. Pentru unele cuvinte se solicita

copiilor sa găsească omonime cu ajutorul imaginilor afișate pe panou. Pentru a folosi corect

substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: „Eu spun una tu spui multe”.

13

Elementele de joc ( mânuirea materialului, acțiunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in

desfășurarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa

deseneze sub imaginea de pe fisa tot atâtea liniuțe cate silabe are cuvântul, iar cu o culoare

roșie sa încercuiască silaba care începe cu sunetul “m”.

Se știe ca la vârsta preșcolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.

Pentru ca întreaga grupa de copii sa aibă o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea

urmărește sa le formeze următoarele deprinderi:

deprinderea de a reproduce cu ușurința povesti cunoscute fără deviere de la subiect,

păstrând o nota de originalitate;

deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunzător conținutului;

deprinderea de a interpreta rolul personajelor.

Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de

copii cat mai mult, sa-i înțeleagă, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea

unor povestiri sau întâmplări, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gândurile si sa se

manifeste liber in activitate.

Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cunoștințe si deprinderi necesare unei

însușiri logice a unor idei prin povestire, se poate desfășura jocul didactic “Sa facem o

poveste”. Pentru desfășurarea jocului ca mijloace de învățământ se pot folosi o serie de

jetoane corespunzătoare unei ilustrații mai mari, pus ape panou, rugându-i pe copii sa

povestească, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activități.

Ca elemente de joc, se folosesc: întrecerea, aplauzele, mișcarea, mânuirea jetoanelor.

Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunzător

ilustrației răspunde.

Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zăpada, la indemnul

“Sa facem o poveste după imaginea care corespunde jetonului tău”, merge la panou, unde se

afla ilustrația corespunzătoare imaginii de pe jetonul sau si răspunde: “Omul de zăpada l-au

făcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna”. Răspunsul corect dat de

copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustrațiile de pe

panou. Alți copii formulează si alte propoziții. Astfel, se pot folosi in continuare toate

ilustrațiile afișate pe panou si toate jetoanele copiilor.

Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cunoștințele si deprinderile necesare

unei însușiri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alcătuirii de

propoziții, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legătura cu tema jocului si

cu conținutul sau.

14

Intr-o alta variantă, copiii pot fi solicitați sa înlănțuie o serie de propoziții care sunt

formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afișează pe ilustrațiile mai mari de la

panou, cerându-le sa dea un titlu povestirii alcătuite de ei.

Jocurile se pot desfășura cu toți copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot

fi grupați in activități cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa răspundă

la activitățile de joc didactic.

La început se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorința copiilor

de a fi ascultați, educatoarea poate sa reușească sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i

încuraja mai mult pe acești copii, ca sa-si exprime cu ușurința gândurile prin formulare de

propoziții si fraze, educatoarea poate valorifica cunoștințele copiilor însușite in diferite forme

din mediul social, in etapele de dimineața sau de după-amiaza.

Astfel, copiilor cu un vocabular sărac li se pot da imagini, învățându-i cum sa le

“citească”, insistând sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a

cuvintelor, sa formuleze propoziții.

In activitățile alese se pot organiza concursuri gen “Cine știe câștiga”, cu scopul de a

le dezvolta gustul de a povesti. Se lucrează diferențiat cu copiii, formând grupe cu cei care au

un vocabular mai bogat si stăpânesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un

vocabular mai sărac, care sunt antrenați separat in relatarea după imagini a unei povestiri

desfășurate in activitățile alese si, ajutați prin întrebări referitoare la imagini, astfel reușind sa

se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.

Pentru a determina copiii sa efectueze o operație de generalizare bazata pe o activitate

analitico-sintetica si de comparare, se organizează jocul didactic Găsește locul potrivit, in

care copiii trebuie sa așeze anumite animale sălbatice si domestice după mediul in care trăiesc

si după dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supuși

unui proces de activizare a gândirii.

Comparând obiectele, trebuie sa le grupeze după trăsăturile caracteristice generale.

Pentru aceasta, mai întâi le compara pentru a desprinde notele comune de cele esențiale,

clasificându-le in animale domestic care trăiesc pe lângă casa omului, animale sălbatice care

trăiesc in pădure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului

indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un câine, un cățel). In timpul desfășurării jocului

este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da răspunsuri corecte si complete, folosind

întrebările: “Unde l-ai așezat?”, “Ce fel de animal este?”. Se urmărește in același timp

corectarea greșelilor de gramatica si de pronunție, ca in exemplul: “Vulpea mai trăiește in

pădure?”, folosind adverbul mai in plus.

15

Alături de activitățile comune, cu întreaga grupa de copii, activitățile la alegere își

aduc o importanta contribuție in însușirea unei exprimări corecte din punct de vedere fonetic

si gramatical.

Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor

care se creează datorita comunicării intense, vii, ce se stabilește intre copii, îl constituie

jocurile de creație. Acestea presupun doua situații de comunicare:

a) comunicarea intre copii, in vederea organizării jocului, a împărțirii materialului, a

stabilirii planului si regulilor jocului, a îndrumării copiilor de către conducătorul jocului, a

rezolvării unor conflicte apărute pe parcursul jocului;

b) comunicarea intre copii determinate de tema si acțiunea propriu-zisa a jocului, pentru

a reflecta raporturile ce se creează intre adulți si situația respectiva.

In cadrul jocurilor de creație desfășurate la cele trei grupe de vârsta, pe lângă

numeroase acțiuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai

puțin bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.

Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea relațiilor dintre ei in dialoguri sau

chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,

pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este

mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze

mai complicate. Ținând seama de aceasta constatare, in atenția educatoarei trebuie sa stea

cultivarea comunicării verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe

comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime

corect gramatical, corectează pronunția unor sunete), intercomunicarea dintre copii se

urmărește mai puțin.

O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si

activităților alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe

de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si

prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este săraca,

cu scopul de a-i antrena si încuraja in acțiunea întreprinsa.

De aceea, consider ca activitățile libere sunt un bun prilej de exersare, de

perfecționare a vorbirii copiilor in vederea pregătirii pentru activitatea de scris-citit din clasa

I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea însușirii de către copii a laturii fonetice,

lexical si a celei gramaticale a limbii romane figurează: convorbirile libere, povestirile libere,

jocul didactic, exercițiile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.

1. Convorbirile libere

16

La sosirea copiilor in grădinița, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie

individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmărit la televizor, cum

si-au petrecut ziua de naștere etc.)

Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educării limbajului, pentru ca, in

mod spontan, copilul este nevoit sa-si împărtășească impresiile, sa-si adune gândurile si sa

folosească vocabularul necesar.

Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificultăți in

pronunțarea sunetelor, iar in cadrul activităților alese se va insista mai mult asupra

deficientelor constatate.

Copii sunt antrenați in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum

este, de exemplu, jocul “Tip-Top” sau jocul “Alegeți si grupați”. Li se cere copiilor sa aleagă

dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumească imaginea respectiva. Purtând acest

dialog cu copilul, putem constata progresul lui, făcut de la o zi la alta sau rămânerea lui in

urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinzând aspect legate de

familie, de prietenii de joaca, de jucăriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii

prezintă liber si nestingheriți părerea lor despre ceea ce sunt întrebați, in timp ce educatoarea

urmărește felul cum reușesc sa formuleze propozițiile, cat de corect se pot exprima din punct

de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru

dezvoltarea vorbirii copiilor.

2. Povestirile libere

Se organizează cu întreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic,

se poate confecționa o “cutie cu povesti” ( o cutie din carton in care se găsesc decupate

personaje din poveștile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti).

Copilul ia un jeton si recunoaște si povestea din care face parte, apoi relatează ce știe

despre el. Pe baza acestui material se înfiripează o repovestire. In felul acesta se urmărește

consolidarea conținutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este

pus sa povestească, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoașterea personajului

respectiv sunt antrenați copiii mai timizi, care nu au curajul sa povestească in public sau care

au deficient in exprimare si in pronunțare. Corectarea exprimării greșite se face prin

intermediul unei întrebări care îl face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor

unele onomatopee conținute in povestire pentru a-i antrena pe toți copiii grupei in

pronunțarea unor sunete mai dificile.

3. Jocul didactic si exercițiile de vorbire

17

Din munca desfășurata cu preșcolarii, se constata ca, in cadrul activităților alese, un

mijloc valoros de educare a limbajului îl constituie jocul didactic si exercițiile de vorbire.

Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, după care copiii își aleg alta activitate. Prin

jocurile “Cine (ce) este desenat pe jeton?”, “Cine a venit?”, se urmărește recunoașterea

obiectului prezentat pe jeton, pronunțarea corecta a denumirii, exersarea pronunțării sunetelor

mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.

Lucrând cu imagini simple, copilul este învățat sa denumească corect imaginea si sa

folosească corect articolul hotărât/nehotărât ( Pe jeton este desenat(a) “un băiețel sau o fetița,

o minge, niște flori, multe flori”), deci implicit, sa folosească singularul si pluralul. Prin

jocurile “Ce face?” si “Cum așezam o cartoanele?”, copiii sunt puși in situația de a formula

propoziții, pentru a exprima acțiunea prezentata pe jeton. Lucrând astfel, putem depista mai

ușor dificultățile pe care le întâmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.

Jucându-se cu diferite materiale sau jucării, copiii sunt solicitați sa reprezinte o

propoziție cu ajutorul acestora. De exemplu: din “Plaxticon”, copiii pot scrie o propoziție cu

ajutorul rotitelor sau bețișoarelor, fiecare reprezentând un cuvânt. Acest joc constituie un bun

prilej de analiza fonetica, lucru atât de necesar însușirii citit-scrisului in clasa I.

4. Jocul de masa

Setul cu imagini intitulat “Răspunde repede si bine” sau “Alfabetul in imagini” este

destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vârsta preșcolara si ale celor din clasa I si

constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece

pregătește copiii pentru însușirea citit-scrisului, a unei exprimări corecte si expresive.

Cu aceste imagini se organizează jocuri si exerciții sistematice de vorbire, prin care

copiii de 3-7 ani, prin intermediul ilustrației, reușesc sa cunoască obiecte, sa le denumească,

sa alcătuiască povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze după anumite criterii.

Întregul set de imagini constituie un important material cognitive si răspunde

următoarelor obiective educative:

dezvoltarea auzului fonematic, exersarea aparatului fonator, in vederea corectării

eventualelor defecte de vorbire si dobândirii unei pronunții corecte si clare a sunetelor si a

cuvintelor;

dezvoltarea capacitații de analiza si sinteza fonetica (diferențierea sunetelor ce pot

da naștere la confuzii fonetice: |p|-|b|, |c|-|s|, |t|-|d|, familiarizarea copiilor cu sunetele a căror

pronunțare se poate prelungi: |a|,|e|, |i|, |o|, |u|, |s|,|z|, |r|,|j|; pronunțarea si folosirea corecta a

diftongilor in vorbirea curenta: |oa|, |ua|, |ia|, |ea|; formarea capacitații de a diferenția silabele;

18

activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile

corespunzătoare;

integrarea cuvintelor si a ideilor in scheme sintactice corecte ( exprimare corecta

din punct de vedere al structurii gramaticale);

îmbogățirea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca

instrument de baza in comunicarea verbal; adâncirea sensurilor exprimate prin cuvinte;

dezvoltarea capacitații copiilor de a stabili relații verbale corecte cu partenerii de

joc;

5. Memorarea unor versuri

De un real folos in însușirea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane

s-a dovedit a fi, in cadrul activităților alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea

sau preîntâmpinarea pronunției greșite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De

exemplu versurile:

“Ursu-let si ursu-flet

Vor sa prindă peste-n lac.

Dar de ce plângi ursu-flet?

Eu n-am prins decât un rac!”

Sau exersarea pronunțării sunetelor: |ş|, |j|, |r|:

“Şapte porci așteaptă-n şir

Şapte saci umpluți cu jir,

Şapte ghinde de stejar

Şi felii de gogoşar”.

Tot in aceasta idee se caută exemple care contribuie la consolidarea pronunțării

corecte a sunetelor, in diferite poziții pe care le ocupa in cuvânt: inițiala, mediana, finala,

intre vocale sau grupuri consonantice.

Având in vedere importanta dezvoltării vorbirii in pregătirea copilului preșcolar

pentru școala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca: pe rafturi așezate la o

înălțime potrivita pentru copii sunt aranjate cărți cu ilustrații, cărți cu poveștile cuprinse in

programa.

Biblioteca poate stârni un viu interes in rândul copiilor, deoarece copiii pot folosi

materialele expuse, pot povesti si face lectura după imagini. Educatoarea are, in permanenta

posibilitatea sa le corecteze vorbirea si exprimarea.

Aceasta “biblioteca”are un rol deosebit in vederea pregătirii copiilor pentru școala,

deoarece ei se obișnuiesc sa răsfoiască o carte, s-o tina corect in mana, sa aibă grija de ea, sa

19

nu-i îndoaie foile sau sa le rupă, s-o pună la loc pe raft, fiindcă aparține întregii grupe de

copii.

MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE FOLOSITE IN ETAPA

EXPERIMENTALA

PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa : Pregatitoare

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema activitatii: ,,Eu spun una, tu spui multe”

Mijloc de realizare: Joc didactic

Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.

- Insusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane; integrarea cuvintelor in propozitii dezvoltate; folosirea corecta a cuvintelor de legatura.

- Dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale; exersarea pronuntarii corecte a unor sunete si cuvinte.

Obiective operationale:Pe parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili:

- Sa foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor;

- Sa formuleze propozitii simple si dezvoltate;

- Sa recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte;

- Sa recunoasca culorile;

- Sa raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.

Sarcina didactica: Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea corecta a singularului si pluralului construind propozitii.

Elemente de joc: Cautarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, ghicirea, aplauze.

Regulile jocului: Copiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. Copiii sunt impartiti in doua echipe.au pe masute cosulete cu jetoane.Ei recunosc Imaginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul

20

substantivelor.Fiecare raspuns corect este punctat .Castiga echipa cu cele mai multe raspunsuri corecte.

Strategii didactice:

Metode: explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea. Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii

Durata : -25 minute

Momentele activitatii

Continutul stiintific Strategii didactice

Evaluare

Momentul organizatoric

- aerisirea salii de grupa;

- asezarea masutelor in forma de careu deschis;

- introducerea copiilor in sala de grupa si asezarea la masute.

Captarea atentiei

Se face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare de

La ,,Zana Primavara’’.

-,,Dragi copiii,

A venit primavara si odata cu ea au venit si surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi si dornici de a afla cat mai multe .Va propun sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin jocul pe care vi l-am trimis. Cu multumiri,,zana Primavara’’

Conversatia Orala

Anuntarea temei si a obiectivelor

Astazi vom juca un joc care se numeste,,Eu spun una, tu spui multe”pentru ca voi sa stiti sa vorbiti corect romaneste.

Explicatia

Dirijarea invatarii

Jocul de proba

Copiii sunt impartiti in doua grupe.

Explic cum se va desfasura jocul precizand regulile de joc.

Jetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.

Voi scoate un jeton din cosulet.El trebuie sa

Explicatia

21

Desfasurarea

Propriu-zisa a jocului

Complicarea jocului

recunoasca imaginea si sa spuna daca este unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.Va trebui sa formeze singularul sau pluralul substantivelor,apoi va forma o propozitie.

Se acorda stimulente pentru fiecare echipa.

1.Copiii vor scoate din cosulete jetoane si vor spune ce este reprezentat in imagine .Vor forma propozitii cu singularul si pluralul.

2.Prezint copiilor cutia cu surprize.Un copil va scoate din cutia fermecata o jucarie sau un plic .Ei vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit in cutie .Vor formula pluralul si vor alcatui propozitii cu cuvantul respectiv.Vor raspunde la ghicitori.Se vor acorda Stimulente pentru fiecare raspuns corect de la echipa respectiva.

Se citesc ghicitorile si se raspunde .Fiecare raspuns corect este punctat.

,,Coarne are si e blanda,

Ne da lapte si smantana,

Puiul ei e mititel

Si se numeste vitel

‘’Vaca

,,Prin ograda la vecini,

Ea fura mereu gaini.

Ati ghicit –o deindata,

Cine este cea sireata? Vulpea

,,Tup,tup,tup dupa alune,

Dupa ghinde prin padure.

Are codita stufoasa

Demonstratia

Exercitiul

Problematizarea

Orala

Pe echipe

22

Si in pomi isi face casa’’

Veverita

Aprecierea

performantei

Un copil de la prima echipa va numara stimulentele, alt copil de la echipa adversa va numara si el stimulentele .Va castiga echipa cu cele mai multe puncte.Vor fi rasplatiti cu aplauze si bomboane .

conversatia

explicatia

orala


Grupa Pregatitoare

Categoria activitatii: Educarea limbajului

Mijloc de realizare: Joc Didactic

Tema activitatii: „De-a scoala”

Obiective Generale:

Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor

sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale si al expresivitatii;

Perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a

cuvintelor;

Stimularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.

Continut Informativ

- Descrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si

dezvoltate;

- Folosirea unor omonime;

- Distingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete;

23

Obiective Specifice

- Sa denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate

- Sa gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile

corespunazatoare acestui sunet;

- Sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul ( imaginea) gasit(a);

- Sa formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 2-3 imagini pentru formularea

acestora;

- Sa analizeze propozitiile, distingand: numarul de cuvinte, numarul de silabe din

cuvinte, numarul de sunete;

- Sa completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste;

- Sa gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii;

- Sa manifeste interes pentru activitate

Mijloace de Invatamant:

- Imagini ce desemneaza diferite obiecte (rechizitele scolare);

- Imagini pentru omonime si anotonime;

- Tabla magnetica;

DESFASURAREA ACTIVITATII

ETAPELE ACTIVITATII ACTIVITATEA DE

INVATARE

ACTIVITATEA

COPIILOR

1. Captarea atentiei Anuntarea temei:

Mai este putin timp si veti

merge la scoala. M-am gandit

sa desfasuram astazi un joc

care se numeste: „De-a

scoala”

Enuntarea obiectivelor

Vreau sa ma conving ca ati

invatat sa vorbiti corect in

propozitii, ca stiti sa

compuneti propozitii cu

cuvintele date, ca despartiti

24

corect in silabe si sunete.

2. Dirijarea invatarii Prezint imaginea cu un scolar

(scolarita)

- Ce vedeti in aceasta

imagine?

- Cu ce sunet incepe

cuvantul scolar?

- Formulati propozitii

cu cuvantul scoalar!

- Cate cuvinte are

aceasta propozitie?

- Despartiti cuvantul in

silabe si spuneti cate

silabe are si care sunt!

Solicit copiilor sa bata de

atatea ori din palme cate

silabe are cuvantul.

Cer copiilor sa gaseasca cat

mai multe cuvinte care incep

cu sunetul dat ( c, o, d, b etc)

sau se termina cu acesta.

Sa alcatuiesca propozitii

logice cu sens, stabilind

legaturi intre 2-3 imagini

date.

Adresez in contiunuare

urmatoarele intrebari:

- Gasiti un cuvant care

sa inceapa cu

silaba( ma, ca, in, ta

etc);

- Ce propozotii puteti

Privesc imaginea, gasesc

cuvantul potrivit, formuleaza

propozitii.

Enumera cuvintele si

silabele.

Bat din palme la rostirea

fiecarei silabe.

Lucreaza si raspund de cate

ori sunt solicitati.

Gasesc omonime la

cuvintele: toc, bloc, guma.

Privesc cu atentie imaginile,

alcatuiesc propozitii.

25

alcatui cu aceste

cuvinte?

- Spuneti cuvinte dintr-

o silaba!

- Cu ce sunet incepe

cuvantul?

- Puteti sa gasiti

cuvinte care incep si

se termina cu „a”?

Stimulez copii sa gaseasca

cat mai multe cuvinte.

Prezint copiilor imagini cu:

toc de scris, bloc de desen,

guma de sters.

Cer copiilor sa gaseasca

opusul (antonimul)

cuvintelor: curat, silitor,

ordonat, ascultator.

3.Obtinerea performantei Distribui copiilor fise de

lucru, apreciez

comportamentul din timpul

activitatii, promtitudinea si

rapiditatea in raspunsuri.

Deseneaza tot atatea liniute

cate silabe are cuvantul si

incercuiestesilabe care incepe

cu sunetul |m|.

26


Grupa Mare

Categoria activitatii: Educarea Limbajului

Mijloc de Realizare: Joc didactic

Tema: „Cine stie castiga”

Obiective generale:

Consolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de

vedere gramatical si cu sens logic;

Consolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii;

Perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid

asociatii;

Educarea spiritului competitiv

Obiective operationale: pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili:

Sa formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele: „Randunica”, „cuc”, „pupaza”,

„lup”, „urs”, „vulpe”, corecte din punct de vedere gramatical.

Sa desparta corect in silabe cuvintele date

Sa precizeze numarul silabelor din cuvintele: „vaca”, „cal”, „gaina”

Sa precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor: „mar”, „para”, „gutui”, „prune”.

Regulile Jocului: Copilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date; determinarea

numzarului de cuvinte din propozitie; despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu

care incep sau se termina cuvintele date.

Metode si procedee: conversatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea

Material Didactic: machete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.

27


Continut esentializat Obiective

operationale

Descrierea situatiilor de instruire

Joc didactic „Cine stie

castiga”

1.Moment organizatoric (instructajul

verbal)

Se asigura conditiile necesare pentru

buna desfasurare a activitatii.

2.Captarea atentiei

Se descopera elementul surpriza: o

macheta care sugereaza anotimpul

primavara in parc.

Se realizeaza o conversatie despre

anotimpul primavara dupa urmatorul

plan:

„Ce anotimp va sugereaza aceata

macheta?”

„Unde?” (in parc)

„Dupa ce cunoastem ca este

anotimpul primavara?”

Se canta prima strofa din cantecul

„Vine, vine, primavara”. Se

descopera apoi si celelalte machete

care sugereaza: vara la tara, toamn in

livada si iarna in padure.

Copiii recunosc anotimpurile

3.Anuntarea subiectului

Se anunta subiectul activitatii „Am

observat ca stiti anotimpurile, iar in

28

Alcatuirea de propozitii cu

cuvinte date; determinarea

numarului de cuvinte dintr-o

propozitie; despartirea

cuvintelor in silabe;

Mentionarea numarului

silabelor; precizarea

sunetului cu care incepe /se

termina cuvintele date.

continuare vom desfasura un joc-

concurs Cine stie castiga”. Echipa

castigatoare va primi cate un

medalion.

4.Prezentarea continutului

Se prezinta regulile jocului:

La anotimpul primavara, copiii vor

alcatui propozitii cu cuvintele ce

denumesc pasari care se intorc in

acest anotimp in tara (randunica, cuc,

pupaza), apoi determina numarul de

cuvinte din propozitii;

La anotimpul vara, copiii despart in

silabe cuvintele care denumesc

animale domestice, apoi despart in

silabe cuvintele indicand prin

betisoare numarul de silabe;

La anotimpul toamna, copiii

enumera fructele din livada: mere,

pere, gutai, prune si precizeaza

primul sau ultimul sunet al

cuvantului, apoi dau exemple de alte

cuvinte care incep sau se termina cu

acel sunet.

La anotimpul iarna, copiii alcatuiesc

cat mai multe propozitii cu animale

care apar in padure (urs, vulpe, lup).

Se desfasoara jocul de proba, in

scopul verificarii intelegerii regulilor

de joc de catre toti copiii.

5.Obtinerea performantei

Se realizeaza jocul propriu-zis.

Se va da semnul de incepere a

jocului, timp in care, copiii numiti,

29

daca raspund corect, vor fi aplaudati,

iar cei care intampina dificultati vor

fi ajutati de colegi.

Jocul se desfasoara in doua echipe.

Pentru fiecare raspuns corect si

complet, echipa va primi un punct.

Varianta de joc: Se complica jocul:

copiii trebuie sa descopere cuvinte in

care prima silaba se repeta (ex:

veverita, papagal. etc).

6.Evaluarea performantei

Se fixeaza titlul jocului: „Cine stie

castiga”. Inainte de a se trece la

numararea punctajului si la stabilirea

echipei castigatoare, se realizeaza o

conversatie pe baza urmatorului plan

de intrebari:

„Ce am facut in cadrul acestei

activitati?”

(Ne-am jucat)

„Cu ce ne-am juca?”

(Cu cuvinte, cu silabe, si cu

sunetele).

Se numara punctele si se stabileste

echipa castigatoare.

7.Incheierea activitatii

Aprecierea verbala-globala si

individuala asupra desfasurarii

activitatii. Se canta in intregime

„Vine, vine, primavara.”

30


GRUPA: Pregatitoare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului

TEMA: „Hai, să facem o poveste!

MODUL DE REALIZARE: Poveste creată cu personaj dat

TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare de deprinderi, aprofundarea unor noţiuni morale

OBIECTIVE CADRU:

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral.

Educarea capacităţii de exprimare orală.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

Consolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu

poveştile receptate anterior.

Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.

Aprofundarea reprezentărilor morale.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1-Să recunoască trăsătura caracteristică comună unor personaje

cunoscute(naivitatea) şi sensul acesteia.

O2-Să creeze o poveste având drept punct de pornire o trăsătură morală- naivitatea.

O3-Să folosească cuvinte şi expresii literare cunoscute, o exprimare nuanţată şi

expresivă.

O4-Să evidenţieze consecinţele comportamentelor greşite.

STRATEGII DIDACTICE:

METODOLOGIE DIDACTICĂ: Conversaţia, expunerea, explicaţia, problematizarea.

MIJLOACE DIDACTICE: Imagini(siluete) ale unor personaje cunoscute: Scufiţa

Roşie şi ursul din Ursul păcălit de vulpe

31


Evenim. did.

Ob. operaţ

Activ.

educatoarei

Activ. copiilor Strategii

didactice

Evaluare

(instrum. şi

indicatori

I.Moment

organizatoric

II.Captarea

atenţiei

III.Reactualiza-

rea

cunoştintelor

O1

-aerisirea sălii de

grupă

-aranjarea

mobilierului

-pregătirea

materialului

didactic

Le prezint

copiilor cele două

personaje, le cer

să le recunoască

şi să le

denumească.

Le adresez

întrebări:-Ce i s-a

întâmplat Scufiţei

Roşii? De ce ?

Care a fost

greşeala ei? Cum

a reuşit vulpea

să-l păcălească pe

urs?Prin ce se

aseamănă cele

două personaje?

Ce înseamnă să

fii naiv?

Recunosc

personajele, le

denumesc.

Recunosc şi

denumesc

trăsătura

caracteristică

comună :

naivitatea.

Explică

conţinutul

acesteia.

Conversaţia

Frontal

(imagini ale

celor două

personaje)

32

IV.Comunica-

rea obiectivelor

urmărite

V.Obţinerea

performanţei

O2

O3

VI.Evaluarea

performanţelor

O4

„-Astăzi, voi veţi

compune o

poveste al cărei

personaj va fi un

puişor naiv,

încrezător. Ar fi

bine să folosiţi

cuvinte şi grupuri

de cuvinte

cunoscute din

alte poveşti,

personajele să

vorbească între

ele.

Urmăresc

exprimarea

copiilor, corectez

eventuale greşeli

de exprimare.

Solicit

reproducerea

dialogurilor între

personaje.

Solicit 2 copii să

redea povestea

integral. Le

adresez întrebări

ce implică

analiza

consecinţelor

naivităţii

puişorului

Urmăresc şi reţin

cerinţele.

Expun povestea.

Se exprimă în

propoziţii şi fraze,

redau dialoguri,

îşi nuanţează

exprimarea,

uzează de mimică

şi gestică.

Redau povestea

integral.

Analizează

consecinţele

comportamentului

greşit.

Explicaţia

Povestirea

Problematizarea Frontal

33

VII.Încheierea

activităţii

Fac aprecieri

privind

exprimarea,

expresivitatea

redării

conţinutului.

III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA

Etapa post experimentala a constat în aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la

cea din etapa preexperimentala, dar adăugând elementele noi de conţinut transmise, precum

şi un un grad sporit de dificultate.

PROBA DE EVALUARE NR1

UNITATEA DE CONTINUT: Aspecte lexicale si sintactice

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1. . să sesizeze dezacordul dintre unele părţi de vorbire în mod intuitiv, formulând

propoziţia în mod corect

Exemplu:

Barza stă într-un picioare.

Fetiţele sare în apă.

Ursuleţii mănânc frunze.

Legumele este bune.

Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos.

Copiii construieşte un om de zăpadă.

Câinele este curajoasă.

Pomul este înflorită frumos.

Cartofii are gustul bun.

CONŢINUTUL ITEMILOR

34

I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascultă propoziţia spusă de mine şi spune dacă e

corectă sau nu. Spune propoziţia corectă

O.2. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând intuitiv acordul

corect între subiect şi atributul genitival.

I.2. Denumeşte meseriile din imagine, materialele şi uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui

este (sunt) fiecare din ele.

35

O.3.Să formuleze propoziţii intuind acţiunile din imagini, folosind corect acordul

subiect-predicat

I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Sesizează şi corectează dezacordul

în 5 propoziţii, formulând fiecare

propoziţie în forma corectă .

Sesizează şi

corectează

dezacordul în 7

propoziţii, formulând

fiecare propoziţie în

forma corectă .

Sesizează şi

corectează

dezacordul în nouă

propoziţii, formulând

fiecare propoziţie în

forma corectă .

I.2. Denumeşte corect materialele,

uneltele şi meseriile ilustrate,

Denumeşte corect

materialele, uneltele

Denumeşte corect

materialele, uneltele

36

construieşte propoziţii realizând

acordul între subiect şi atributul

genitival , cu 5-6 greşeli .

şi meseriile ilustrate,

construieşte

propoziţii realizând

acordul între subiect

şi atributul genitival ,

cu 3-4 greşeli .

şi meseriile ilustrate,

construieşte

propoziţii realizând

acordul între subiect

şi atributul genitival ,

cu 1-2 greşeli .

I.3. Formulează propoziţii, realizând

corect acordul subiect-predicat , cu

o greşeală.

Formulează

propoziţii, realizând

corect acordul

subiect-predicat , cu

o greşeală.

Formulează

propoziţii, realizând

acordul subiect-

predicat în mod

corect pentru toate

propoziţiile.

III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII

In urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde

urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor:

Recunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor (o-rar, a-

rici, a-vion);

Copiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma:

ie-pu-re;

Diferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala

ajutataore: zana, lana, sarma, randunica.

Majoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le

utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii;

Se poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect

forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se exprima in

propozitii si in fraze scurte.

37

CONCLUZII

Din analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite

sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru

scoala.

Educatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de

a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin exercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea

vorbirii copiilor prescolari.

Un rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, exprimarea cursiva corecta

printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.

Jocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de

consolidare si aplicare a cunostintelor insusite prin basm.

Basmele contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii vorbirii la

imbogatirea si exersarea vocabularului activ al copiilor; la cultivarea unei exprimari corecte si

nuantate; la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.

Prin basm se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de raspundere, de

colaborare si ajutor reciproc.

De o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor metode de

insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice

pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii

de pregatire a copiilor pentru scoala.

Este bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor

realizate de copii la varsta prescolara.

Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o

conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. Lucru acesta impune cu atat mai

mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita complexistate cu o

arie de folosire extrem de variata.

Basmele s-au dovedit a fi forme utile de invatare, consolidare si verificare a

cunostintelor copiilor in general.

38

cercetare - basm

Documents