cercetare absenteism scolar - 2005

1

Cercetare absenteism școlar-prof. NEAGOE MIHAI CĂTĂLIN

III. METODOLOGIA CERCETĂRII III.1. Scopul şi obiectivele cercetării

Lucrarea de faţă tratează absenteismul şcolar la nivelul claselor a IX–a şi a

X–a, relaţiile acestuia cu alte forme ale devianţei şcolare, influenţa principalilor

factori prezenţi în etiologia devianţei şcolare (familie, şcoală, relaţia familie-şcoală,

grupul şcolar, grupul informal, personalitatea elevului) asupra acestuia, cât şi

măsurile de prevenţie/intervenţie ce trebuie luate în acest sens.

Obiectivele formulate sunt următoarele:

1. analiza mediului socio-cultural si a tipurilor de familie din care provin

elevii devianţi, analiza frecvenţei si a rezultatelor şcolare, a tipurilor de devianţă

scolară;

2. analiza atitudinii elevilor faţă de educaţia scolară şi de cadrele

didactice;

3. determinarea factorilor si a condiţiilor care favorizează aparitia

absenteismului şcolar;

4. analiza practicilor educationale ale profesorilor in raport cu

absenteismul şcolar;

5. detectarea modalitatilor de diminuare a absenteismului şcolar.

III.2. Formularea ipotezelor cercetării

Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu

sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea

autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte.

Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât

nivelul absenteismului la elevi este mai mare.

Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul

absenteismului la copii este mai mare.

Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci

rata absenteismului este mare.

2

III. 3. Prezentarea lotului de subiecţi

Cercetarea s-a desfăşurat la Grupul Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie

Radu” sector 3, Bucureşti, pe elevii din 4 clase a IX-a şi 4 clase a X-a din cadrul

Şcolii de arte şi meserii.

A fost investigat un lot de 98 elevi din cadrul acestei şcoli având:

a) vârsta: cuprinsă între 16 – 19 ani;

b) sexul: - feminin: 15 eleve (15,3%)

- masculin: 83 elevi (84,7%)

c) tipuri de familii din care provin elevii:

- familii organizate: 64 elevi (65%)

- familii dezorganizate: 34 elevi (35%)

d) nivelul socio-cultural al părinţilor:

- studii superioare: 11 (11%)

- studii medii: 56 (57%)

- 5-8 clase: 29 (30%)

- sub 4 clase: 2 (2%)

III.4. Prezentarea metodelor şi tehnicilor de cercetare folosite

1. Observaţia indirectă. Această metodă presupune observarea unor obiecte

materiale, a unor documente sociale care ne pot da informaţii despre un aspect al

vieţii sociale trecute sau la care nu avem acces în mod direct, observaţia opiniilor

subiecţilor sau reacţiile acestora.1

2. Analiza documentelor scolare: cataloage, caietul dirigintelui, fisa

psihopedagogica, registrul de rapoarte al profesorului de serviciu.

3. Ancheta pe bază de chestionar. Chestionarul este un mijloc foarte bun de

explicare a comportamentelor umane şi de identificare a factorilor care le

determină. Ancheta pe bază de chestionar are un caracter standardizat, deoarece

întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel şi numărul şi ordinea acestora; se

poate afirma că ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor

cantitative şi nu calitative.2

Chestionarul utilizat este prezentat în ANEXA 3, fiind realizat în vederea

obţinerii unor date relevante legate de obiectivele 2 şi 3.

1 I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice-metode şi tehnici, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti 2004, p. 101. 2 I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, op. cit. p. 51.

3

III.5. Prelucrarea, analiza şi interpretarea

rezultatelor cercetării

Din cataloagele claselor investigate au fost culese date privind: numărul total

de absenţe, numărul de absenţe motivate, numărul de corigenţe şi al situaţiilor

neîncheiate, mediile la purtare, pe fiecare semestru, cât şi media generală, acestea,

fiind înscrise în tabele după modelul din ANEXA 2.

Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor, tipul de familie etc. au fost

obţinute prin administrarea lotului de subiecţi a chestionarului din ANEXA 3.

a. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 1

Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu

sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea

autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte.

Din datele culese au fost calculate absenţele nemotivate ale fiecărui elev.

Gruparea absenţelor nemotivate ale fiecărui elev, în intervale de grupare s-a făcut

alegând ca limită de raportare numărul 20. Această alegere are la bază faptul că în

conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de

învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate

se acordă preavizul de exmatriculare.

După gruparea datelor s-au obţinut tabelele din ANEXA 4.

Pe baza tabelelor din ANEXA 4 s-au trasat:

- histogramele repartiţiei numărului de elevi în raport cu intervalele de

absenţe considerate, pentru clasele a IX-a şi a X-a, semestrul I şi II, din cadrul

şcolii de arte şi meserii;

- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absentelor

nemotivate din semestrele I şi II ale fiecărei clase;

- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor

nemotivate, între clasele din acelaşi an şcolar;

- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor

nemotivate, între aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi;

Interpretarea acestor grafice se face pe baza modului în care diriginţii

fiecărei clase aplica prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe.

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de

învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate

la diferite discipline de studiu, se acordă preavizul de exmatriculare. Învăţământul

4

de 10 clase fiind obligatoriu, în cazul elevilor din clasele a IX-a şi a X-a, preavizul

de exmatriculare se transformă într-o înştiinţare adresată părinţilor. În conformitate

cu ART.131 din acelaşi regulament, ,,pentru toţi elevii din învăţământul

preuniversitar, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru, din totalul orelor

de studiu sau 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o

disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct. Scăderea notei la

purtare sub 6, atrage după sine repetarea anului şcolar.”

Pentru clasa a IX-a B (an şcolar: 2004 – 2005):

Fig. 1: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate

pe sem. I


pe sem. II

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3 4 5

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

14

1 2 3 4 5

intervale absente

nu

mar

ele

vi

5

Fig. 3: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)

din sem. I şi II


pe întreg anul şcolar

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3 4 5

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi

Număr elevi –sem. I

Număr elevi –sem. II

6

Pentru clasa a IX-a C (an şcolar: 2004 – 2005):


pe sem. I


pe sem. II

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

intervale absente

nu

mar

ele

vi

7

Fig.7: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)

din sem. I şi II

Fig. 8: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

intervale de absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



8

Pentru clasa a IX-a E (an şcolar: 2004 – 2005):


pe sem. I


pe sem. II:

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1 2 3 4 5 6

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6

intervale absente

nu

mar

ele

vi

9


din sem. I şi II



0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1 2 3 4 5 6

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale de absente

nu

mar

ele

vi



10

Pentru clasa a IX-a I (an şcolar: 2004 – 2005):


pe sem. I

Fig. 14: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor

nemotivate pe sem. II

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

11


din sem. I şi II



0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



12

Referitor la clasele a IX-a sam:

Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare

semestru (figurile: 1; 2; 5; 6; 9; 10; 13; 14) prezintă o repartiţie asimetrică spre

dreapta.

În general, în primul interval (1 – 20) din semestrul I numărul elevilor care

absentează este mare, după care scade brusc în al doilea interval (21 - 40),

începutul acestuia corespunzând cu înştiinţarea adresată părinţilor şi cu şedinţa cu

părinţii. Cauza scăderii numarului de absenţe se datorează în acest caz exercitării

controlului părinţilor asupra elevilor, după şedinţa cu parinţii. Se observă că un

număr redus de elevi continuă să absenteze până la sfârşitul anului.

Distribuţiile din figurile 5; 6; 13 şi 14, nu prezintă acestă scădere în

intervalul 2, deoarece:

- figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor

nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-C, clasă la care şedinţa cu părinţii a

fost programată cu întârziere iar dirigintele are un stil excesiv de permisiv în raport

cu elevii;

- figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor

nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-I, clasă cu o structură neomogenă

din punct de vedere al tipurilor de familii din care provin copiii, al

comportamentelor şi din punct de vedere etnic.

Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din

semestrul I şi II ale claselor a IX-a (figurile 3; 7; 11; 15) se observa o creştere a

numărului de elevi cu număr ridicat de absenţe, în semestrul II, comparativ cu

semestrul I. Elevii cunosc deja limita toleranţei sistemului şcolar, iar controlul

parinţilor asupra elevilor este slab exercitat contactul cu şcoala fiind din ce în ce

mai redus.

13

Pentru clasa a X-a B (an şcolar: 2005 – 2006):


pe sem. I


pe sem. II

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

14


din sem. I şi II



0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3 4 5 6 7 8 9

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



15

Pentru clasa a X-a C (an şcolar: 2005 – 2006):


pe sem. I


pe sem. II

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

intervale absente

nu

mar

ele

vi

16


din sem. I şi II

Fig.24: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate


0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



17

Pentru clasa a X-a E (an şcolar: 2005 – 2006):


pe sem. I


pe sem. II

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

intervale absente

nu

mar

ele

vi

18


din sem. I şi II



0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



19

Pentru clasa a X-a I (an şcolar: 2005 – 2006):


pe sem. I


pe sem. II

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

intervale absente

nu

mar

ele

vi

20


din sem. I şi II



0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi



21

Referitor la clasele a X-a sam:

Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare

semestru (figurile: 17; 18; 21; 22; 25; 26;29; 30) prezintă o repartiţie asimetrică

spre dreapta.

Comparativ cu clasele a IX-a, se observă o creştere a numărului de elevi cu

absenteism ridicat, cu toate că la sfârşitul acestui an elevii care promovează susţin

examenul de atestat profesional.

Se păstrează totuşi scăderea frecvenţei absolute în intervalul 2 al fiecărui

semestru.

Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din

semestrul I şi II ale claselor a X-a (figurile 19; 23; 27; 31) se observă o creştere a

numărului de elevi cu absenteism ridicat în semestrul II, comparativ cu semestrul I.

Cauza poate fi toleranţa sistemului şcolar privind absenteismul şi lipsa de control a

părinţilor asupra elevilor, contactul acestora cu şcoala fiind din ce în ce mai redus .


din clasele a IX-a B si a X-a B

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

intervale absente

nu

mar

ele

vi

Număr elevi – clasa a IX-a

Număr elevi – clasa a X-a

22


din clasele a IX-a C si a X-a C


din clasele a IX-a E si a X-a E

0

1

2

3

4

5

6

7

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

intervale absente

nu

mar

ele

vi

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

intervale absente

nu

mar

ele

vi





23


din clasele a IX-a I si a X-a I

Comparaţie referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor nemotivate, la

aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi.

Comparând frecvenţele absolute pentru doi ani consecutivi la aceeaşi clasă

(figurile: 33; 34; 35; 36) se observă o creştere semnificativă a numărului de elevi

cu absenteism ridicat în clasele a X-a, în comparaţie cu clasele a IX-a, pe fondul

descreşterii numărului de elevi cu absenteism scăzut (corespunzător primelor

intervale de absenţe).

0

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

intervale absente

nu

mar

ele

vi



24

Fig.37: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)

din clasele a IX-a B, IX-a C, IX E şi a IX-a I


din clasele a X-a B, X-a C, X E şi a X-a I

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

intervale absente

nu

ma

r e

lev

i

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

intervale absente

nu

ma

r e

lev

i

Frecvente absolute - clasa a X-a B

Frecvente absolute - clasa a X-a C

Frecvente absolute - clasa a X-a E

Frecvente absolute - clasa a X-a I

Frecvente absolute - clasa a IX-a B

Frecvente absolute - clasa a IX-a C

Frecvente absolute - clasa a IX-a E

Frecvente absolute - clasa a IX-a I

25

Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute pentru clasele analizate

(figura 37 şi 38) se observă ca:

Rata cea mai mare a absenteismului se întâlneşte la clasa a IX-a şi

respectiv a X-a C, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru cel puţin 30

de absenţe nemotivate.

În ordine descrescătoare urmează:

- clasele a IX-a/X-a I, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru

15-20 de absenţe nemotivate;

- clasele a IX-a/X-a E, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru

15-20 de absenţe nemotivate;

- clasele a IX-a/X-a B, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru

15-20 de absenţe nemotivate.

b. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 2

Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât

nivelul absenteismului la elevi este mai mare.

S-au analizat corelaţiile dintre nivelul socio-cultural al părinţilor şi absenţele

nemotivate ale elevilor.

Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale. alegându-se ca

limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în


învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe

nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu

drept de reînscriere în anul următor.

Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor au fost extrase din

chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Nivelul socio-cultural a fost

raportat la următoarele categorii:

a) analfabet.

b) sub 5 clase;

c) 5 – 8 clase;

d) liceu;

e) studii superioare.

26

S-au obţinut:

TABELUL 1

Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul socio-

cultural al părinţilor:

Intervale

absenţe

Nivel socio-cultural al părinţilor

Studii

superioare

Liceu 5 – 8

clase

Sub 5

clase

Total

(%)

0 – 40 3 27 12 2 44%

41 – 80 5 5 10%

81 – 120 2 5 5 12%

121 – 160 3 12 3 18%

161 – 200 3 3%

peste 200 3 5 5 13%

Total (%) 11 57 30 2 100%

Fig. 39: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul

socio-cultural al părinţilor

0

5

10

15

20

25

30

0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste

200

intrvale absente

nu

mar

ele

vi% studii superioare

liceu

5-8 clase

sub 5 clase

27

Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii în care părinţii

aveau 5 – 8 clase şi liceu.

Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii în care

părinţii aveau 5 – 8 clase şi liceu.

c. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 3

Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul

absenteismului la copii este mai mare.

S-au analizat corelaţiile dintre tipul de familie a elevului şi absenţele

nemotivate ale elevilor.

Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale, alegându-se ca





drept de reinscriere în anul următor.

Datele privind tipul de familie a elevului au fost extrase din chestionarele

(Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Tipul de familie a elevului a fost raportat la

următoarele categorii: a) familie normală, b) părinți despărțiți, c) tată (mamă)

decedat; d) părinţi vitregi; e) fără părinţi.

S-au obţinut:

TABELUL 2

Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul de familie:

Intervale

absenţe

Tipul de familie din care face parte elevul

Normala Părinţi

despărţiţi

Tată/mamă

decedat(ă)

Părinţi

vitregi

Fără

părinţi

Total

(%)

0 – 40 28 15 43

41 – 80 7 2 2 11

81 – 120 8 1 1 10

121 – 160 8 5 3 2 18

161 – 200 2 2 4

peste 200 12 2 14

Total

(%)

65 10 21 2 2 100

28

Fig. 40: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul familiei

Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii normale, urmaţi

în ordine descrescătoare de elevii proveniţi din familii cu părinţi despărţiţi, din

famili monoparentale, elevi cu părinţi vitregi şi fără părinţi.

Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii normale

şi din familii monoparentale.

d. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 4

Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci

atunci rata absenteismului este mare.

S-au analizat corelaţiile dintre motivele care determină absentare elevilor de

la ore şi absenţele nemotivate ale elevilor.

Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale alegându-se ca





drept de reînscriere in anul următor.

Datele privind motivele care determină absentare elevilor de la ore au fost

extrase din chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Motivele care

determină absentarea elevilor de la ore au fost raportate la următoarele categorii:

a) supraincarcarea orarului scolar in detrimentul timpului liber;

b) lipsa de motivatie (dezinteres) pentru disciplina respectiva;

0

5

10

15

20

25

30

0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste

200

intervale absente

nu

ma

r e

lev

i normala

parinti despartiti

tata(mama) decedat(a)

parinti vitregi

fara parinti

29

c) probleme familiale (conflicte, situatie materiala precara etc.);

d) neincrederea in perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de

absolvire;

e) stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absentelor in catalog,

acordarea cu usurinta a mediilor de trecere);

f) anturajul;

g) atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev, personalitatea

profesorului);

S-au obţinut:

TABELUL 3

Distribuţia numărului de elevi în funcţie motivele care determină absentarea

elevilor de la ore:

Intervale

absenţe

Motive care determină absentarea elevilor de la ore:

Orar

încăr-

cat

Lipsă

de

moti-

vaţie

Proble-

me

fami-

liale

Neîn-

cre-

dere

Stil

permisiv

profesor

Anturaj Atitudine

profesor

Nu

au

răs-

puns

Total

(%)

0 – 40 8 7 8 2 2 12 5 44

41 – 80 3 3 2 2 10

81 – 120 2 2 5 3 3 15

121 – 160 3 3 2 5 1 14

161 – 200 2 2 1 5

peste 200 2 5 5 12

Total (%) 15 15 20 2 2 31 6 9 100

30

Fig. 41: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de motivele care

determină absentarea elevilor de la ore

Cauzele principale ale absenteismului ridicat sunt date de anturaj şi

problemele familiale.

Lipsa de motivaţie faţă de disciplinele de studiu este considerată o cauză a

absenteismului doar de elevii cu puţine absenţe.

III.6. Concluzii parţiale

1. Analiza graficelor din figurile 1 – 39, confirmă ipoteza 1:

Elevii cu absenteismul cel mai ridicat se găsesc în clasele în care diriginţii:

- nu aplică prevederile regulamentului şcolar, referitoare la absenţele

nemotivate (Art. 131. din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

unităţilor de învăţământ preuniversitar): cu cât este mai mare numărul de

absenţe nemotivate pentru care se scade un punct la purtare cu atât

numărul elevilor cu absenteism ridicat creşte în semestrul şi respectiv în

anul următor;

- nu menţin un contact direct şi permanent cu părinţii elevilor (prin şedinţele

cu părinţii, telefonic etc); în acest caz se observă o creştere a

absenteismului încă din semestrul I al clasei a IX-a ca urmare a lipsei

exercitării controlului parinţilor asupra elevilor;

Creşterea numărului de elevi cu un absenteism ridicat în clasa a X-a, clasă

care urmează să susţină examenul de atestat profesional, comparativ cu clasa

a IX-a, are la bază lipsa de reacţie în aplicarea regulamentului şcolar, a

0

2

4

6

8

10

12

14

0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste

200

intervale absente

nu

ma

r e

lev

i

supraincarcare orar

lipsa motivatie

probleme familiale

neincredere

sti permisiv profesor

anturaj

atitudine profesor

nu au raspuns

31

conducerii şcolii, mulţi elevi întrunind numărul de absenţe nemotivate

corespunzător unei medii la purtare mai mici de 6, fapt ce ar implica

repetarea anului şcolar. Lipsa de reacţie a autorităţilor şcolare e dată de:

imposibilitatea exmatriculării elevilor, învăţământul fiind obligatoriu

până în clasa a X-a;

menţinerea unui număr suficient de elevi pentru anii următori în vederea

menţinerii catedrelor;

neimplicarea diriginţlor şi a profesorilor suplinitori, aceştia schimbându-

şi periodic locul de muncă.

2. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism

şi de nivelul socio-cultural al părinţilor din TABELUL 1 şi a graficului din figura

39, confirmă ipoteza 2:

Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut cu atât

absenteismul copiilor creşte. Se observă un absenteism ridicat şi la elevii cu

părinţii absolvenţi de liceu cauzat de:

- lipsa comunicării părinţilor cu dirigintele, cu autorităţile şcolare;

- mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată

activitatea elevilor;

3. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de

tipul de familie din TABELUL 2 şi a graficului din figura 40, nu

confirmă întru totul ipoteza 3.

Se observă un absenteism ridicat al elevilor proveniţi din familii normale,

fapt cauzat de lipsa comunicării familiei cu şcoala din diverse cauze:

- lipsa de timp datorită serviciului;

- mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată

activitatea elevilor;

- încrederea în copil, care pleacă zilnic la şcoală, respectând programul, fără

a ajunge la ore;

În ordinea descrescătoare a absenţelor, elevilor proveniţi din familii normale,

le urmează elevii proveniţi din familii despărţite, apoi cei din familii cu un

părinte decedat, părinţi vitregi şi fără părinţi.

De remarcat numărul mare de elevi cu absenteism scăzut, proveniţi din

familii cu un părinte decedat. Aceşti elevi, sunt maturizaţi în urma

problemelor materiale familiale, fiind nevoiţi să compenseze lipsa părintelui

decedat.

4. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de motivele

32

care determină absentarea elevilor de la ore din TABELUL 3 şi a graficului din

figura 41, nu confirmă ipoteza 4.

Cauzele principale ale absenteismului elevilor de la şcoala de arte şi meserii

sunt date de anturaj şi de problemele familiale, şi nu de lipsa motivaţiei faţă

de disciplinele de studiu. Prezenţa anturajului poate genera în rândurile

elevilor şi alte forme de devianţă şcolară (vandalism, violenţă, toxicomanie).

CAPITOLUL IV

CONCLUZII FINALE ŞI RECOMANDĂRI

Absenteismul şcolar reprezintă o problemă dominantă în cadrul şcolilor de

arte şi meserii. Cauzele sale se prezintă ca o combinaţie între factori care ţin de

instituţia educativă şi factori exteriori şcolii.

Combaterea acestei forme de devianţă se poate realiza prin două abordări

diferite:

1. intensificarea sancţiunilor;

2. creşterea motivaţiei pentru frecvenţa şcolară.

De menţionat că prima strategie nu rezolvă absenteismul celor cu o

motivaţie şcolară redusă, aceştia abandonând în cele din urmă şcoala.

În literatura de specialitate este mult mai bine reprezentată ce-a de a doua

abordare, fiind prezentate experimente de succes realizate în SUA.

În ţara noastră nu există măsuri eficiente de prevenire sau combatere a

absenteismului şcolar, nici în sens pozitiv de susţinere, recompensare, a frecvenţei

şcolare, dar nici în sens punitiv. Aceasta pe fondul:

- unei indiferenţe cvasitotale din partea comunităţii, faţă de această

problemă, căreia nu i se percepe potenţialul de periculozitate socială şi

consecinţele sociale şi economice pe termen mediu şi lung;

- problemelor de natură economică pe care le are sistemul de învăţămănt;

- scăderii numărului de copii şi deci a numărului de catedre, având ca

urmare pierderea locurilor de muncă de către profesori;

- fluctuaţiei mari din învăţământ, ca urmare a lipsei continuităţii pe post;

- etichetării elevilor, în cazul şcolilor de arte şi meserii sau în cazul şcolilor

cu rezultate slabe.

Din studiul prezentat reiese că la nivelul şcolii de arte şi meserii sunt

incriminaţi următorii factori în absenteismul ridicat:

33

1. lipsa fermităţii în aplicarea regulamentului şcolar, fapt ce duce şi la

creşterea absenteismului în cadrul aceloraşi clase, de la un semestru la

altul şi de la un an şcolar la altul;

2. lipsa comunicării între părinţi şi autorităţile şcolare, elevul fiind lipsit

de controlul familial;

3. anturajul elevilor;

4. problemele familiale.

Având în vedere inerţia mare a factorilor exteriori şcolii, pot fi luate măsuri

imediate:

La nivelul şcolii:

1) crearea sentimentului de securitate tuturor elevilor din şcoală; aceasta trebuie

să funcţioneze astfel încât elevii să perceapă următoarele aspecte: 1. ,,şcoala

este a mea”; 2. ,,şcoala este sigură”; 3. ,,şcoala este permanentă”;

2) înfiinţarea consiliului elevilor, implicarea acestuia în identificarea/listarea

conduitelor nepermise şi în stabilirii sancţiunilor;

3) acordarea de stimulente elevilor cu rezultate bune şcolare;

4) realizarea parteneriatului cu părinţii, ca măsură eficientă de prevenire a

devianţei şcolare; acesta asigură o supraveghere continuă a conduitei

elevilor, permite acţiunea educativă convergentă şi adoptarea celor mai

eficiente măsuri disciplinare în funcţie de situaţie;

5) impunerea regulamentului şcolar cu privire la scăderea notei la purtare,

pentru toate clasele, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de

regulament;

6) consilierea elevilor cu probleme disciplinare în cadrul şcolii;

7) consilierea în cadrul şcolii a părinţilor ai căror copii au probleme

disciplinare;

8) colaborarea cu o firmă specializată de pază şi protecţie pentru:

- asigurarea perimetrului unităţii şcolare;

- împiedicării pătrunderii persoanelor străine în şcoală;

- asigurarea coridoarelor, astfel încât să nu mai fie permisă staţionarea

elevilor în timpul orelor;

9) crearea unui ethos al şcolii care să le ofere elevilor mai multe alternative de

exprimare/valorizare şi de acces la status, nu numai prin intermediul

succesului şcolar, ci şi prin apartenenţa la echipele sportive ale şcolii,

formaţii muzicale, tetru etc. ;

10) introducerea in curriculumul la decizia şcolii a unor module atractive;

34

11) introducerea instrumentelor de predicţie a comportamentului delincvent,

prin aplicarea unor scale de evaluare a stării educaţionale şi morale a

elevilor.

La nivelul clasei:

1. respectarea regulamentului şcolar de către diriginte cu privire la scăderea

notei la purtare, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de

regulament;

2. menţinerea unei legături permanenete între diriginte/profesori, cu părinţii,

prin intermediul şedinţelor cu părinţii, vizite la domiciliu sau telefonic;

3. continuitatea profesorului-diriginte pe perioada cel puţin a unui ciclu de

învăţământ;

4. întâlniri pe diverse teme, în cadrul orelor de dirigenţie, cu reprezentanţi ai

poliţiei;

5. înfiinţarea unui consiliu consultativ al clasei alcătuit din elevi, care să

stabilească cu profesorii obiectivele urmărite şi regulile după care va

funcţiona clasa.

35

ANEXA 1

Planul de şcolarizare al Grupului Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie Radu”,

pentru clasele a IX-a liceu şi pentru Şcoala de Arte şi Meserii:

An şcolar Clase liceu Clase Şcoala de Arte şi Meserii

IX - zi IX - seral a IX - a a X - a a XI - a

2003 – 2004 4 1 10 - -

2004 -2005 6 1 6 6 -

2005 – 2006 1 1 6 6 6

2006 - 2007* 1 1 6 6 5

* Plan şcolarizare propus

36

ANEXA 2

Clasa: An şcolar:

Diriginte:

Elev nr.

(în ordi-

nea din

cata-log)

SEMESTRUL I SEMESTRUL II

ABSENŢE Co-

ri

genţe

Situa-

ţie

nein-

che-

iată

Medie

la

purta-

re

ABSENŢE Co-ri-

gen-ţe

Situaţii

nein-

cheiate

Medie

la purtare

Medie

generală Total Din

care

moti-

vate

Total Din

care

moti-

vate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

37

ANEXA 3

CHESTIONAR

1. În ce măsură consideraţi că reuşita şcolară determină reuşita în viaţă:

a. deloc;

b. puţin;

c. moderat;

d. mult;

e. foarte mult.

2. Dar frecvenţa ritmică la ore, condiţionează reuşita şcolară:

a. deloc;

b. puţin;

c. moderat;

d. mult;

e. foarte mult.

3. De cele mai multe ori absentaţi:

a. o zi întreagă sau mai multe zile la rând;

b. sporadic; numai la anumite discipline, în funcţie de situaţie.

4. Alegeţi principalele motive care determină în cazul dumneavoastră

absentarea de la ore:

a. supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber;

b. lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă;

c. probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.);

d. neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de

absolvire;

e. stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog,

acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere);

f. anturajul;

g. atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev,

personalitatea profesorului);

5. Ce schimbări ar putea determina, în cazul dumneavoastră, creşterea

frecvenţei la ore?

…………………………………………………………………………….......

6. Care este tipul familiei dumneavoastră:

a. normală;

38

b. părinţi despărţiţi;

c. tata (mama) decedat;

d. părinţi vitregi (unul, amaâdoi);

e. fără părinţi;

7. Care este atmosfera şi climatul familial:

a. raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;

b. raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;

c. dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;

d. familie destramată sau pe cale de destrămare;

8. Ocupaţia părinţilor:

tata mama

a. fara ocupaţie a. fără ocupaţie

b. şomer b. şomer

c. agricultor c. agricultor

d. muncitor necalificat d. muncitor necalificat

e. muncitor calificat e. muncitor calificat

f. maistru-tehnician f. maistru-tehnician

g. funcţionar g. funcţionar

h. intelectual g. intelectual

i. altă ocupaţie i. altă ocupaţie

9. Nivel de şcolarizare al părinţilor:

tata mama

a. analfabet a. analfabet

b. sub 4 clase b. sub 4 clase

c. 5-8 clase c. 5-8 clase

d. liceu d. liceu

e. studii superioare e. studii superioare

10. Surse de venituri ale părinţilor:

a. munca in gospodarie;

b. salariu;

c. munci ocazionale;

d. comert ambulant;

e. diverse afaceri

11. Clasa: 13. Nume şi prenume:

12. Vârsta: 14. Sex: M F

39

ANEXA 4

Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare

(limită de raportare = 20)

Clasa a IX-a B sam, (an şcolar: 2003 – 2004)

Număr

interval

Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II Anual

1 0 -20 14 12 10

2 21 -40 9 6 1

3 41 -60 2 5

4 61 -80 2 4 3

5 81 -100 1 3

6 101 -120 1

7 121 – 140

8 141 -160 2

Total 25 25 25



Clasa a X-a B sam, (an şcolar: 2004 – 2005)

Număr

interval

Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II Anual

1 0 -20 14 6 2

2 21 -40 3 6 7

3 41 -60 4 2 3

4 61 -80 1 4 2

5 81 -100 1 3 2

6 101 -120 1 1

7 121 – 140 1 2

8 141 -160 1 2 2

40

9 161 – 180 1

10 181 – 200

11 201 – 220 1

12 221 – 240 2

13 241 – 260

14 261 – 280

15 281 – 300 1

Total 25 25 25



Clasa a IX-a C sam, (an şcolar 2003 – 2004)

Număr

interval

Interval de

absenţe

SemestruI 1 SemestruI II Anual

1 0 -20 7 5 2

2 21 -40 6 5 2

3 41 -60 8 2 6

4 61 -80 2 3 1

5 81 -100 1 3 3

6 101 -120 1 2

7 121 – 140 2 1 4

8 141 -160 1

9 161 – 180 1 1

10 181 – 200 1 1 1

11 201 – 220 3

12 221 – 240 1

13 241 – 260

14 261 – 280 1

41

15 281 – 300 1

16 301 - 320

17 321 - 340 2 2

18 341 -360

19 361 – 380 1

20 381 - 400

21 401 – 420

22 421 – 440

23 441 – 460

24 461 – 480

25 481 – 500

26 501 – 520 1

Total 28 28 28



Clasa a X-a C sam, (an şcolar 2004 – 2005)

Număr

interval

Interval de

absenţe


1 0 -20 7 2 2

2 21 -40 3 6 2

3 41 -60 2 1 1

4 61 -80 2 7 3

5 81 -100 2 1 1

6 101 -120 4 1

7 121 – 140 1 1 2

8 141 -160 4

9 161 – 180 2 1 1

42

10 181 – 200 1

11 201 – 220

12 221 – 240 1 1

13 241 – 260 1 1

14 261 – 280 1

15 281 – 300 1 1

16 301 - 320

17 321 - 340 1

18 341 -360

19 361 – 380 1

20 381 - 400 1

21 401 – 420

22 421 – 440

23 441 – 460

24 2

Total 24 24 24



Clasa a IX-a E sam, (an şcolar: 2003 – 2004)

Număr

interval

Interval de

absenţe


1 0 -20 16 11 10

2 21 -40 4 7 4

3 41 -60 3 4 3

4 61 -80 1

5 81 -100 1 2

6 101 -120 1 1 1

7 121 – 140 1

8 141 -160 2

Total 24 24 24

43



Clasa a X-a E sam (an şcolar: 2004 – 2005)

Număr

interval

Interval de

absenţe


1 0 -20 11 6 4

2 21 -40 3 4 6

3 41 -60 1 1

4 61 -80 1 1 2

5 81 -100 2 3

6 101 -120 1

7 121 – 140 2 2

8 141 -160 1

9 161 – 180 1

10 181 – 200 1

11 201 – 220

12 221 – 240 1

13 241 – 260 1 1

14 261 – 280

15 281 – 300 1

Total 19 19 19



Clasa a IX-a I sam (an şcolar 2003 – 2004)

Număr

interval

Interval de

absenţe


1 0 -20 7 7 6

2 21 -40 11 10 1

3 41 -60 5 5 3

4 61 -80 1 1 6

5 81 -100 4

6 101 -120 2

7 121 – 140 1

8 141 -160

9 161 – 180 1 1

Total 24 24 24

44



Clasa a X-a Isam, (an şcolar 2004 – 2005)

Număr

interval

Interval de

absenţe


1 0 -20 6 6 3

2 21 -40 3 2

3 41 -60 7 1

4 61 -80 1 3

5 81 -100 1 8 1

6 101 -120 1 3

7 121 – 140 1 3

8 141 -160 1 2

9 161 – 180

10 181 – 200 1 1

11 201 – 220 1 1

12 221 – 240 1 1 1

13 241 – 260 1

14 261 – 280

15 281 – 300

16 301 - 320 1

17 321 - 340

18 341 -360 1

Total 23 20 20

cercetare absenteism scolar - 2005

Documents