celule 24kv abb

ABB Power Distribution

ZS1

Celule de medie tensiune cu izolatie in aer, 24 kV

Manual de instructiuni BA 398/03 E

Siguranta inainte de toate!

• Aparatele de comutatie se instaleaza numai in incaperi inchise potrivite pentru echipamentul electric.

• Asigurati-va ca instalarea, operarea si intretinerea sunt facute numai depersonal calificat.

• Conditiile de conectare a utilitatilor electrice si regulile de siguranta aplicabile la locul de munca trebuie sa fie conforme standardelor recunoscute(DIN VDE / IEC),

• Cititi informatiile din manualul de instructiuni pentru toate operatiunile ce implica aparatele de comutatie.

• Pericol!

Acordati atentie speciala notelor din manualul de instructiuni marcate cuacest simbol de avertizare.

• Asigurati-va ca, in conditiile de operare ale aparatelor de comutare,datele specifice acestora nu sunt depasite.

• Manualul de instructiuni trebuie sa fie accesibil tuturor persoanelorce se ocupa cu instalarea, operarea si intretinerea aparatelor.

• Personalul de exploatare este responsabil de toate problemele ce privescsecuritatea lucrului si corecta manevrare a aparatului de comutare.

Daca aveti intrebari in legatura cu manualul de instructiuni, membrii departamentului nostru va vor raspunde cu promptitudine.

De aceea manualul de instructiuni incepe cu aceste recomandari:

WARNUNGAnerkannte Regeln der Technik und Betriebsanleitungen

beachten !

Gefährliche Spannung kann elektrischen Schock und Verbrennungen verursachen.

Vor Aufnahme von Arbeiten jeder Art dieses Gerät unbedingt freischalten,erden und kurzschließen.

WARNINGCititi cu atentie manualul de instructiuni si urmati regulile

de practicare corecta a lucrului !

Tensiuni riscante pot cauza socuri electrice si arderi.

Intrerupeti circulatia de putere, apoi legati la pamant inainte de inceperea oricarui lucru asupra acestui echipament.

4 ABB Power Distribution

Cuprins Pagina

1 Sumar 51.1 Generalitati 51.2 Standarde si specificatii 51.3 Conditii de operare 51.3.1 Conditii normale de operare 51.3.2 Conditii speciale de operare 52 Date tehnice 62.1 Date electrice 62.2 Rezistenta la defect-arc intern 62.3 Dimensiuni si mase 73 Proiectare celula si echipament 83.1 Structura de baza si variante 93.2 Celula si partitiile 93.2.1 Ventilatia in celule 93.3 Compartimentele celulei 93.3.1 Compartimentul de bare 93.3.2 Compartimentul intreruptorului 93.3.3 Partile debrosabile 93.3.4 Compartimentul de conexiune cabluri 103.3.5 Cabina de control 103.4 Interblocari/protectii la operari incorecte 113.4.1 Interblocari interne 113.4.2 Interblocari intre celule 113.4.3 Echipamente de blocare 113.5 Blocul run-on al intreruptorului VD4 113.6 Codificarea

fisei de control 114 Expediere si depozitare 234.1 Starea echipamentului la livrare 234.2 Impachetarea 234.3 Transport 234.4 Livrarea 234.5 Depozitarea intermediara 235 Asamblarea celulelor la locul de functionare255.1 Cerinte generale 255.2 Fundatii 255.2.1 Cadrul de podea pe podea de beton 255.2.2 Podea falsa inaltata 265.3 Asamblarea celulelor 275.4 Instalarea barelor si trecerilor izolante 285.5 Instalarea compartimentelor deasupra celulelor 295.5.1 Transformator de tensiune pentru masura bare 293.3.2 CLP pentru legarea barelor la pamant 295.6 Canale de eliberare presiune 295.7 Conectarea cablurilor 305.7.1 Cabluri de putere 305.7.2 Cabluri de control 305.8 Legarea la pamant a celulelor 305.9 Desfasurarea circuitelor 305.10 Verificari finale 30

Cuprins Pagina

6 Operarea celulelor 556.1 Punerea in functiune 556.1.1 Etapa pregatitoare 556.1.2 Etapa de pornire 566.2 Operatii de comutare 566.2.1 Partea de intreruptor debrosabil 576.2.2 Intreruptor tip VD4 586.2.3 Intreruptor tip VM1 596.2.4 Partea de masura debrosabila 596.2.5 CLP tip EK6 596.2.6 Legarea la pamant a barelor 606.2.7 Separator de sarcina 606.2.8 Placuta izolanta 616.2.9 Monitorizare 616.2.10 Legarile la pamant

prin cabluri 616.3 Proceduri de testare 626.3.1 Testarea starii circuitelor 626.3.2 Testarea starii de alimentare in faza 626.3.3 Teste curenti si tensiuni 627 Mentenanta 717.1 Generalitati 717.2 Inspectia 717.3 In service 727.4 Reparare 727.4.1 In general 727.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe 737.5 Testarea partilor debrosabile

cu intreruptor tip VD4 747.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor 747.5.2 Verificarea corectitudinii

dimensiunilor 747.5.3 Verificarea contactelor auxiliare ale

partilor debrosabile 747.5.4 Verificarea directiei de rotatie a

motoarelor de deplasare a partilor debrosabile cu motor 75

7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare 757.6 Teste 767.6.1 Contacte auxiliare

ale CLP-ului 767.7 Scule de rezerva, materiale, lubrifianti 767.7.1 Scule de rezerva 767.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti 76

ABB Power Distribution 5

1 Sumar

1.1 Generalitati

Partile din metal, panourile echipamentelor de comutatietrifazate cu izolatie in aer fara separatoare din seria ZS1 sunt asamblate din fabrica, iar panourile de interior sunt testate pentru tensiunea nominala de 24 kV.Acestea sunt proiectate ca module debrosabilesi fixate la sistem simplu de bare. Partile debrosabilesunt preferabil cu intreruptoare cu mediul de stingere in vid.

Detalii de proiectare si configurare individuala acelulelor,cum ar fi date tehnice, liste detaliatede echipamente pentru panouri individuale sidocumentatie de circuite detaliata, etc.,pot fi gasite in documentele comandate.

1.2 Standarde si specificatii

Celulele ZS1 indeplinesc standardele si specificatiilepentru echipamente asamblate in fabrica,si testate conform VDE 0670 si IEC 60298 si 60694. Aditional, conform cu DIN VDE 0470 si echivalentul IEC 60529, celulele au gradul de protectie IP 4X (IP 5X la cerere) si pentru compartimente IP 2X.

.

.

Toate specificatiile VDE, in special DIN VDE 0101,VDE 0105 si DIN VDE 0141, publicatiilecoresunzatoare IEC, reguli locale sau globalede lucru si reguli de siguranta vor fi respectatein timpul montarii si operarii acestorsisteme. ..

1.3 Conditii de operare

1.3.1 Conditii normale de operare

Celulele sunt proiectate in special pentru conditiide operare normala in interior in conformitatecu DIN VDE 0670 partea 1000 / IEC publicatia60694. Sunt aplicate urmatoarele valori:.

Temperatura ambientala

Maximum +40°C

Maximum media pe 24 h +35°C

Minimum (conform“minus 5 clasa de interior“) -5°C

VDE 0670 partea 6 corecteaza continutul VDE 0670partea 1000 in privinta respectarii conditiilor de umiditate: Pentruinstalatii interioare, se presupune ca umiditatea in celulapoate atinge valori mari, dar pe echipamentul instalat in mod normal nu este condens.

Condensul poate fi prevenit prin construireacorespunzatoare a cladirii statiei sau a incaperii in caresunt celulele.

Altitudinea maxima este 1000 m deasupra nivelului marii.

1.3.2 Conditii de operare speciale

Conform cu VDE 0670 partea 1000, fabricantulsi utilizatorul se pot pune de acord asupra conditiilor

speciale de operare care deviaza de la conditiide operare normale. Fabricantul trebuie sa fieconsultat in avans despre fiecare conditie specialade operare. Exemple:

• La o altitudine de peste 1000 m, trebuie luate in seama efectele reducerii capacitatii dielectrice a niveluluide izolatie in aer. (cu referinta la diagrama figura 1/1).

• Cresterea temperaturilor mediului trebuiecompensata prin proiectarea barelor si conductoa--relor cu derivatie in T ca si a partilordebrosabile sau prin limitarea curentuluicapacitiv. Disiparea caldurii din panouri poate fi realizata prin montarea unor ventilatoare aditionale..

Observati orice modificare a conditiilor de operare:

Daca aparatele de comutatie sunt operate in zone cumare umiditate si/sau variatii majore rapide de temperatura, exista riscul de condens care trebuie sa fie o exceptie in regim normal de operare a echipamentelor de interior. Actiuni preventive (de exemplu montarea rezistentelor de incalzire) trebuie sa fie luateconsultand fabricantul pentru a evita fenomenul de aparitie a condensului, posibilitatea decorodare si alte efecte adverse. Tipul rezistentei deincalzire depinde de proiect iar detalii vor fistabilite in documentele comandate.

Figura 1/1: Curba de determinare a factorului de altitudine kin functie de altitudinea H.

0,41000 2000 3000 4000 5000m

0,6

0,8

1,0

k

H


2 Date tehnice

2.1 Date electrice

Tensiune nominala kV 24

Tensiunea de tinere la impuls de frecventa nominala kV 50

Tensiunea de tinere la impuls de trasnet kV 125

Izolatia conform: DIN VDE/IEC lista 2

Frecventa nominala Hz 50/60

Curentul nominal al barelor A …2500

Curent nominal al derivatiei in T A …25003)

• intreruptor A …1000

• separator A …1000

Curent limita dinamic1) kA …63

Curent nominal de scurtcircuit al intreruptorului kA …25

Curent limita termic 3 s1) kA …25

Tensiune auxiliara Vcc2) 60, 110, 120; Vca 110, 220

1) De capacitatea de tinere la scurtcircuit a transformatoarelor se tine seama separat.2) La cerere tensiune speciala de cc .3) a) 2000 A; prin racire suplimentara prin intermendiul deschiderilor din peretele despartitor orizontal si prin intermediul clapetei de eliberare presiune facuta din

metal expandat (in locul tablei din otel) de pe compartimentul de intreruptor.b) 2500 A;prin aplicarea solutiei de proiectare de la punctul a) si suplimentar metal expandat pe compartimentul de conexiune cabluri si compartimentul

de bare in locul clapetei de eliberare presiune din otel si prin adaugarea deschizaturilor in peretele despartitor orizontal..

Pentru date individuale ale aparatelor de comutatie, a se vedea manualul respectiv de instructiuni pentru aparate de comutatie listate in 7.1.

2.2 Rezistenta la defect - arc intern

Capacitatea de tinere la defect este 25 kA 1 s. Criteriile1- 6 din PEHLA guideline no. 4 (impreuna cu VDE 0670 partea 6 si IEC 60298) sunt indeplinite. Incazuri individuale, depinzand de configuratia celulelorsi/sau conditiile din incapere( de ex. tavanaflat la mica inaltime), poate fi necesar sa fie luate masuri de asigurare a criteriului 5..


2.3 Dimensiuni si mase

Dimensiuni

Tensiune nominala kV 24

Inaltime Dimensiune a mm 23251)

Latime Dimensiune b

•Celule de fider pana la 1250 A mm 8002)

•Celule de fider peste 1250 A mm 1000

Adancime Dimensiune c mm 15003)

1) Optional 2200 mm2) Disponibil ca versiune speciala cu 1000 mm3) 1520 mm pentru fideri de la 1600 la 2500 A

Masa:

Celula de fider are 850 pana la 1200 kg, depinzand de echipamentul instalat.

Date individuale detaliate pot fi gasite in tabelele din sectiunile 5.2.1 si 5.2.2.

A V

a

b c


3 Proiectare celula si echipament

3.1 Structura de baza si variante

(Figurile 3/1 pana la 3/3)

Structura de baza a celulei ZS1 este configuratia celula de fider intrare/iesire cu intreruptor in vidfolosind tehnologia de insertie. Celula este divizata incompartiment bare A, compartiment intreruptor B,compartiment cabluri C si partea de control D pentruechipamentul secundar. Separat de acestea, existavariante pentru toate tipurile de configuratie. Imaginile3/1 pana la 3/3 prezinta configuratii posibile ale uneicelule incluzand echipamentul electric.

Pentru configuratia de bara sectionata, suntnecesare doua celule, celula de cuplacu partea de intreruptor debrosabil si celula cuseparator care contine optional masura bare si CLP.Daca celulele sunt impartite pe doua randuri, bara sectionata poate fi combinata cu un pod de bareintre cele doua celule ale cuplei. Daca nu se foloseste configuratia cu bara sectionata se pune conexiunedirecta intre bare prin podul de bare..

Celulele ZS1 pot fi configuratie dublu sistemde bare colectoare cu cate un intreruptor. Acest aranjament este posibil in configuratia back to back sau face to face..

Separat de acestea, se prevad celule cu separatoare de tip C3 montate fix(de ex. pentru alimentarea transformatorului de servicii interne) .

In functie de curentul limita termic si de inaltimeatavanului compartimentului de intreruptor, poate finecesara directionarea eliberarii de presiune..

Mai multe detalii despre instalare si echipare a celuleipot fi obtinute din documentele comandate..

3.2 Celula si partitiile

(Figurile 3/3, 5/11, 5/27)

Celula si partitiile interne sunt din aluminiu zincat de calitate superioara, din tabla de grosime de2 mm. Cele trei compartimente de inalta tensiune(compartiment bare compartiment intreruptorsi compartiment conexiune cabluri) sunt echipate cuclapetei de eliberare presiune.Acestea se deschid in cazul unei suprapresiunicauzata de arc intern.

Fata celulei este realizata din usi rezistente la presiune, usi care se deschid la un unghi de cca.180°. Compartimentele de cabluri si intreruptor au propriile usi. Compartimentele de intreruptor auo fereastra facuta din geam securizat. Panourile vecinesunt despartite intre ele prin peretii laterali ai fiecarui panou si de perna de aer care ramane intre acesti

pereti ca rezultat al imbinarii panourilor...

Celula este completata in partea superioara cu clapete de eliberare presiune care sunt, conform cu curentul nominal al conductorului in T, facute din tole de otel sau metal expandat si podeaua acoperita 17 este din placa de otel care nu poate fi magnetizata.Clapetele de eliberare presiune sunt prinse in suruburi de otel pe o parte longitudinala iar pe cealalta parte longitudinala cu suruburide plastic.In cazul unei suprapresiuni interne, suruburile de plastic sunt cele care se vor rupe.

Limitarea I th poate fi realizata la aparitia arcului prin netemporizarea declansarii intreruptoruluiefectuata de switch-urile auxiliare 11.5 (figura 5/27) care controleaza dispozitivele de eliberare presiune (echipament standard pentru capacitate mare de scurtcircuit).

Masurile de siguranta necesare pentru a preintampina efectele arcului intern trebuie sa fie asigurate tinand seamade inaltimea tavanului.In cazuri individuale este posibilsa fie luate masuri de siguranta aditionale operationale pentru celule. Astfel de masuri includ:.

1. Montarea unui canal de eliberare presiune 50 pecelula, cu mai multe derivatii ce duc in afara incaperiiintr-un loc apropiat cladirii. Unda de soc si descarcarea arcului suntdirijate in afara (figura 5/11)

2. Montarea unei conducte de eliberare presiunecu deschizaturi de suflaj localizate deasupra acesteiala capetele aparatului de comutatie care se indreapta spre centrul celulei. Unda de soc si descarcarea arcului au o forma extrem de atenuatasi se deplaseaza spre un loc ce nu este critic pentru personalul de operare.

Parte din partitionarea interna sunt peretii din spatelebarelor din compartiment bare 84, pereteleintermediar 9, placuta 12 cu obturatoarele 12.1/12.2si partitia orizontala 20.Partitionarea interna face posibil accesul in sigurantala compartimentul intreruptorului si cel al cablurilor chiar daca barele sunt sub tensiune.

Compartimentul de j.t. pentru echipamentul secundareste protejat de zona de m.t. datorita carcasei dinotel.

Pe partile laterale, placile de inchidere asigura cerereadin punct de vedere estetic si sunt protejate mecanicsi termic la arc in cazul aparitiei unui astfel de defectin celula.

Usile si peretii din spate ca si placile de inchidere suntcuratate complet si tratate impotriva coroziuniiinainte de acoperirea cu un al doilea strat de vopsea. Vopseaua de finisare are culoarea standardRAL 7035. Datorita procedurilor finale, celulelesunt insensibile la lovituri si la coroziune..


3.2.1 Ventilatia in celule

(Figurile 3/1 pana la 3/3, 5/27, 6/21, 6/22)

In scopul ventilarii, in cazul unor anumiti curenti nominali din bare si din derivatiile in T,in exteriorul celulei sunt necesare deschideri.

Pentru circulatia aerului in compartimentul deintreruptor, partitia orizontala este prevazuta cugratar de ventilatie 20.2. Gradul de protectie IP4X sisiguranta in cazul eliberarii de gaz cauzata de arcsunt asigurate de clapeta 20.3 din podeaua falsa.In cazul eliminarii aerului, sunt prevazute clapetele de eliberare presiune care sunt din metal expandatsi nu din tabla de metal. Forma si marimea clapetelor din metal expandat dau gradul deprotectie IP4X.

In cazul cresterii temperaturii mediului (>40 °C)si/sau cresterii frecventei (60 Hz) poate sa fie necesara instalarea unui ventilator in partitia orizontalala un curent marit (2500 A). Aceasta nu esteo solutie standard. Referinta in figurile 6/21 si 6/22.

Controlul acestui ventilator depinde de conditiile dincontract si este disponibil in documentele de contract.

3.3 Compartimentele celulei

3.3.1 Compartimentul de bare

(Figurile 3/3, 5/9, 5/15 pana la 5/21)

Barele 3 au sectiune transversala in D si sunt din cupru sau aluminiu si sunt asezate insectiuni dintr-o celula in alta. In functie de curentse foloseste configuratia de bara simpla sau dubla. Barele sunt continuate de conductoarederivatie 2 si, daca sunt instalate, treceri izolante 29.Nu sunt necesare cleme de conectare speciale.

Barele si conductoarele derivatie in T sunt izolateprintr-un tub fixat prin fretare. Conexiunile prin bolturidin sistemul de bare sunt acoperite de carcaseizolante 58, astfel ca intreaga configuratie estecomplet protejata la arc.

In ceea ce priveste placile izolante 28 (sau 28.2) si29, este posibila partitionarea panou cu panou.

3.3.2 Compartimentul intreruptorului

(Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/10, 3/14, 3/17, 6/7, 6/9, 6/10,6/23)

Compartimentul intreruptorului contine toate echipamentele necesare pentru functionarea incomun a partii debrosabile si a celulei. Acesta este, ca si compartimentul de bare, partitionat pe toate partile.

Tulipele izolate 5 impreuna cu contactele fixe izolatesunt montate pe placa 12. Sunt incluse siobturatoarele de metal 12.1/12.2 care acoperadeschiderile de insertie. Obturatoarele sunt

deschise prin impingerea partii debrosabile 13.16 a intreruptorului folosind parghia 38 daca se puneintreruptorul in pozitia de service si sunt inchisecand acesta nu este in pozitia service. In pozitia test/deconectat a partii debrosabile, sestabileste o separatie in circuitele de curent primar.Conexiunile cablurilor de control stabilite in scopultestelor nu necesita intrerupere dacaintreruptorul este in pozitie de test/deconectat.

In pozitia de test/deconectat, partea debrosabilaeste complet in interiorul celulei a carei usa esteinchisa. Butonul ON/OFF localizat pe intreruptorbreaker, si indicatorii mecanici pentru ON/OFFsi ARMAT/NEARMAT pot fi observati printr-ungeam de sticla.

Operatiile asupra intreruptorului sunt realizatecu usa inchisa. Este posibila instalareaunui dispozitiv mecanic de comutare pentruoperarea manuala in pozitia service a intreruptorului.

Soclul 10.1 pentru firele de control(fisa) estefixat in compartimentul intreruptorului.

3.3.3 Partile debrosabile

(Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/8, 3/10 pana la 3/13, 3/15 pana la3/21)

1. Componente ale intreruptorului debrosabil

Partea debrosabila formeaza un modul completcompus din intreruptor tip VD4, VM1, sau HA cu SF6 ,ansamblul debrosabil 13.15, bratul izolatde contact 4.2 cu sistemul de contact 4.3 sifisa de control 10.2..

Ansamblul debrosabil 13.15 si intreruptorul suntconectate printr-un conector special al ansambluluidebrosabil 10.3.

Ansamblul debrosabil stabileste conexiuneamecanica dintre panou si intreruptor.Partea fixa este conectata la panou prin prindere'in furca'. Deplasarea, cu usa celulei inchisa, a partiimobile a intreruptorului intre pozitiile de service si test/deconectat se poate face manual sau motorizat prin intermediul unui ax.Pozitiile de service si test/deconectat sunt inre-gistrate cu exactitate prin contacte auxiliare, contacte prin care este inregistrata pozitia finala atinsa si pozitia unghiulara a axului..

Conexiunile de impamantare dintre partea debrosabila si celula se stabilesc prin role sisinele de deplasare 42 care sunt conectate prinbolturi la peretii celulei. Suprafetele circituluide impamantare sunt din zinc galvanizat.

Partile debrosabile ale aceluiasi tip de intre-ruptor sunt interschimbabile. In cazul partilordebrosabile ce au aceleasi dimensiuni, darintreruptorul este echipat diferit, codificarea


fisei de control previne conectarile nepermisedintre partea debrosabila si celula. Coduleste indicat in documente..

2. Alte componente debrosabile

In locul intreruptorului debrosabil tip VD4, partea debrosabila poate fi inlocuita cu un separator cu cale fixa de curent VD4 cu poli izolati sau cu un intreruptor cu SF6 ( fabricat de ABB Sace).

Partea debrosabila contine si masura cu trans-formatoare de tensiune 95.1 cu sau fara si-gurante fuzibile tip HRC, in functie de cerinte.Fuzibilele HRC sunt localizate in bratele izolatede contact.

3.3.4 Compartimentul de conexiuni cabluri

(Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30)

Compartimentul de cabluri contine transformatoa-re de curent 7, transformatoare de tensiune 8 si CLP6 in acord cu cerintele individuale de operare..

Compartimentul de cabluri este construit pentruinstalarea a trei transformatoare de curent. Daca nu sunt folosite toate cele trei transformatoare de curent, vor fi instalate legaturi fictive prin aceleasi proceduri de conectare.

Transformatoarele de tensiune montate suntconectate pe partea primara prin cabluri flexibile,complet izolate care sunt inserate in transformatoare..

In unele cazuri este posibila utilizarea unor transformatoare de tensiune demontabile. Acesteapot fi echipate cu fuzibile HRC similare celor dincelula de masura.

CLP-ul tip EK6 poate fi folosit cu actionare manualasau cu mecanism de actionare cu motor. Po-zitia sa va fi indicata mecanic si electric prin interme-diul unor contacte auxiliare.

In celula de 800 mm latime, este posibila (conformalegerii) folosirea a pana la trei cabluri trifazatein paralel, in functie de cerinte. In versiunea stan-dard, echiparea se face cu conductor de plastic monofazat.

In celula de 1000 mm latime sunt pana la sase con-ductoare de plastic paralele, cu cablu monofazatprevazute cu capete etanse.

O alternativa poate fi celula de 800 mm latimecu contacte mama cu orificii interioare pentru conec-tare la fisa. Cerintele clientului cu privire laconectarile la bare prin cablu special sau prin cablucu capat etans trebuie sa fie clarificate in faza de planificare.

In locul cablurilor trifazate, pot fi montate trei des-carcatoare. O alternativa poate fi, in unele con-ditii, posibilitatea montarii acestora in formademontabila.

In versiunea Duplex, compartimentul de cablurise modifica astfel:

• In versiunea back to back, conexiunea dintre cele doua celule este din bara de cupru plat. .

• In versiunea front to front conexiunea este dincabluri izolate sau bare izolate depinzand demarimea curentului..

3.3.5 Cabina de control

(Figurile 3/3, 3/5, 5/26 si 5/27)

In compartimentul de control sunt toate echipamentelede control si protectie ale celulei echipamente ce pot fi cutehnologie de control conventionala sau moderna.

Separat de cazul uzual, un compartiment de control de inaltime 580mm sau 705 mm, exista si versiunea extinsa de 1100 mm iar panoul va avea inaltimeade 2720 mm. .

Daca echipamentele secundare nu sunt pentru in-stalare pe usa, acestea sunt montate pe tabla de metalperforata 37.3. Aceasta este pozitionata pentru a putea face orice modificare in circuite. Pe tabla de metal sunt instalate sine pentru fixarea echipamen-tului de control. In partea inferioara a comparti-mentului de control, trei randuri de siruri de clemesunt pe suportul rabatabil 37.4 si sub acestea,contactul auxiliar 10.4 pentru fisa de controleste usor accesibil.

Pentru usi pe care sunt instalate echipamente cu tensiune mai mare decat cea de protectie de j.t.trebuie stabilita protectia completa si siguraprin montarea unui conductor de protectie. Gradulde protectie la coroziune a compartimentului de controlcorespunde (DIN VDE 0660 partea 500).Protectia la contact cu cleme si echipamentecorespunde VGB 4.

Cablurile interne secundare ale compartimentuluisunt pe un canal pe partea dreapta. Pe partea stangasunt cablurile exterioare. Canalele sunt acoperitecu tabla de otel 43. Pe fata comartimentului de controlsunt orificii pentru prinderea conductoarelor..

Informatii detaliate despre tehnologia secundarasi materiale folosite in fiecare caz pot fi obtinutedin lista de secundare ceruta..


3.4 Interblocari/protectii la operari incorecte

3.4.1 Interblocari interne

(Figurile 3/3, 3/6, 3/7, 6/5, 6/7, 6/23)

Pentru prevenirea situatiilor periculoase si operariiincorecte, exista o serie de interblocari pentru a proteja personalul si echipamentul:

• Partea debrosabila poate fi deplasata din pozitiatest/deconectat (si invers) numai cand intreruptorulsi CLP-ul sunt deschise ( de ex. CLP-ul trebuiedeschis anterior). In pozitia intermediara, CLP-ul este interblocat mecanic, iar in cazul operarii electrice a intreruptorului, interblocarea este si electrica..

• Intreruptorul poate fi inchis numai daca parteadebrosabila este in pozitia test sau in pozitia de service. In pozitia inchis, CLP-ul este interblocatmecanic, iar daca intreruptorul este actionat electric exista si o interblocare electrica..

• In celulele cu control tehnologic digital, pre-venirea functionarii incorecte se face prinsofware-ul echipamentului digital.

• In pozitiile de service si test, intreruptorulpoate fi comutat in pozitia deschis manual dacanu se aplica tensiune de control si nu poatefi inchis (interblocare electromecanica).

• Conectarea si deconectarea fisei de control10.2 este posibila numai in pozitia test/deconectat a partii debrosabile.

• Separatorul si CLP-ul integrat sunt, in modnormal interblocate mecanic intre ele sinumai unul din doua poate fi comutat in pozitia inchis.

• CLP-ul 6 poate fi in pozitia inchis daca partea debrosabila este in pozitia test/deconectat sauin afara celulei (interblocare mecanica1) ).

• Daca CLP-ul este inchis, partea debrosabilanu poate fi deplasata din pozitia test/deconectatin pozitia de service (interblocare mecanica)..

• Detalii despre posibile interblocari de ex.in legatura cu magnetul de blocare al partiidebrosabile si/sau mecanismul CLP-ului, potfi obtinute din documentele de descrierea functionarii .

3.4.2 Interblocari intre celule

(Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 3/3)

• Cutitul de legare la pamant al barei poate fiinchis numai daca toate partile debrosabile de perespectiva sectie de bare, sunt in pozitiatest/deconectat (interblocare electromecanica2) ).

• Daca CLP-ul barei este inchis, partile debrosabilede pe partea sectiei de bare legata la pamant nu pot fi deplasate din pozitia test/deconectat in pozitia de service (interblocareelectromecanica2) ).

3.4.3 Echipamente de blocare

(Figurile 6/14, 6/23)

• Obturatoarele 12.1/12.2 pot fi asigurateindependent una de cealata cand partea debro-sabila a intreruptorului a fost deplasata..

• Accesul la tija de operare 14.1 a cutituluipoate fi restrictionat cu un lacat.

• Accesul la compartimentul de intreruptor si lacel de cabluri ca si la controlul partiidebrosabile poate fi restrictionat printr-unlacat (nestandard).

3.5 Blocul run-on al intreruptorului VD4

In cazul unui defect in zona mecanismului de con-trol interior si in zona mecanismului cu arc, bloculrun-on dezactiveaza imediat operatiile de comutare..

Aceasta este o masura de prevenire a defectelorintreruptorului.

Modul de functionare a blocului run-on estedescris in manualul de instructiuni BA 383/E.

3.6 Codificarea fisei de control

(Figura 3/21)

Codificarea fisei de control permite partilor debrosabile pentru echipamente de comutatie sa fie asignatecelulelor in mod particular. Aceasta asigura, deexemplu, ca partile debrosabile cu diferiti curentinominali sau diferite circuite de control sa poata fi folosite numai in celulele pentru care sunt destinate.

Pinii codificati sunt fixati in soclurile de control10.1 sau in fisa de control 10.2 si activeazarespectivele orificii ale fisei 10.2 sau soclului10.1 cand cele doua parti sunt conectate.

Codificarea fisei este prezentata in documentelede circuite secundare.

________________________1) Interblocarea mecanica este inlocuita de magnetul de blocare

in cazul unei configuratii duplex.In cazul mecanismului de actionare cu motor, interblocarea mecanica sau magnetul de blocare este inlocuit prin interblocare electrica a CLP. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata!

2) Magnetul de blocare nu este instalat in cazul mecanismuluicu motor; CLP-urile barei sau ale partii debrosabile sunt blocateelectric. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata!.


Figura 3/1-1: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu transformatoarede tensiune montate fix cu compartiment de joasatensiune inaltime 1100 mm

Figura 3/1-2: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA transformatoarede tensiune debrosabile

180

1500

2200 23

25

2720

685

495

180


Figura 3/1-3: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu transfor-matoare de tensiune montate in partea superioara pentru masura bare

Figura 3/1-4: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu CLPmonat in partea superioara a celulei pentru lega-rea la pamant a barei(celula fara partea debrosabila)

180180

1500

495

2800

685

285

2200

2800

2620

2325

180180

1500

495

685


Figura 3/1-5: Celula de cupla, 24 kV, 1250 A, 25 kA cuCLP tip EK6x) CLP optional

Figura 3/1-6: Celula de cupla fara separator, 24 kV, 1250 A, 25 kA cumasura debrosabila

x)x)


Figura 3/1-7: Celula de fider, 24 kV, 2000 A, 25 kA curacire naturala

Figura 3/1-8: Celula masura bare 24 kV transformatoare de tensiunedebrosabile, cu CLP pe bare

180 820180

1520

2200 23

25

2720

1500

2200 23

25

2720


Figura 3/1-9: Celula de fider 24 kV 630 A cu separatorcu siguranta fuzibila si CLP integrat

Figura 3/2: Celula ZS1 Duplex 24 kV, 1000 A, 25 kA, dublusistem de bare cu doua intreruptoare, celulainstalare back to back.

392

180

1500

2200 23

25

685180

2325

(22

00)

3005


Figura 3/3: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA

A Compartiment bareB Compartiment intreruptorC Compartiment cabluriD Compartiment joasa tensiune

1 Celula1.1 Supapa(clapeta) eliberare presiune1.2 Control wiring duct1.7 Placa de eliberare presiune din metal expandat

(pentru intreruptor 2000 A)2 Conductor derivatie in T3 Bara5 Tulipa izolata6 Cutit de legare la pamant7 Transformator de curent8 Transformator de tensiune9 Perete despartitor, deplasabil10 Fisa de control12 Placa12.1 Obturator superior12.2 Obturator inferior13 Parte debrosabila(cu intreruptor,

tip VD4)14 Mecanism de operare CLP14.1 Tija de operare CLP14.2 Glisiera15 Placa perforata pentru circuite15.1 Cutie terminal16 Cablu cu capat etans, max. 6 cabluri paralele17 Podea acoperita18 Ax18.1 Cep pe ax18.2 Vedere ax19 Bara principala de impamantare20 Partitia orizontala, deplasabila20.2 Ventilatie21 Clema cablu30 Socluri masura (Sistem LRM)84 Perete despartitor

13

12.1

9

17

8

7

6

3

2

1

1.1

10

1.2

DBA

C

VAVV

1.7

15

15.1

20.2

20

14

1.2

16

21

19

84

5

12

1414.114.2

30

18.118

18.2

20.2

18

12.2

X)

x) Clapete de eliberare presiune din metal expandat dacaintreruptorul este de 2500 A


Figura 3/4: Celule tip ZS1 Figura 3/5: Compartimentul de joasa tensiune, vedere in interior. Lega-turile si conexiunile cablurilor de control pot fi desfacute faraprobleme.

Figura 3/6: Compartimentul de intreruptor, deschis. Parteadebrosabila in pozitie de service.

Figura 3/7: Compartiment intreruptor, deschis. Partea debrosabilain pozitie deconectat, fisa de control neconecata..

10.2 Fisa de control13 Partea debrosabila (aici echipata cu

intreruptor VD4)14 Mecanism de operare CLP18.1 Ax

10.2

13.1

18.1

14


Figura 3/8: Partea debrosabila in timpul introducerii in pozitiade service, obturatoarele nu sunt complet deschise

4.2 Brat de contact, cu tub izolat4.3 Sistemul de contact5 Contact izolat tip tulipa12.1 Obturator superior12.2 Obturator inferior

Figura 3/9: Vedere in compartimentul de intreruptor,parte debrosabila deplasabila, obturatoare deschise

4.1 Contact izolat5 Contact tip tulipa izolat12.2 Obturator inferior

Figura 3/10: Carucior cu partea debrosabila in fata compartimentuluiintreruptorului

Figura 3/11: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4,vedere mecanism de operare

13.15 Ansamblu debrosabil

12.1

4.3

4.2

5

12.2

12.2

5

4.1

13.15


Figura 3/12: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4, vederepol

13.10 Cap tub pol

Figura 3/15: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VM1,vedere mecanism de operare

13.16 Carcasa (VM1)31.2 Ecran (VM1)31.3 Buton ON (VM1)31.4 Buton OFF (VM1)31.5 Contorizare operatii mecanice (VM1)31.6 Indicare pozitie (VM1)31.9 Tija de operare manuala de urgenta

Figura 3/14: Vedere a tijei actionata de comutator aflat pe fata celuleicu partea debrosabila in pozitia de service si usa deschisa.

45.3 Tije rabatabile

Figura 3/13: Buton operare mecanica ON/OFF a intreruptoruluicu usa celulei inchisa (nestandard). Daca parteadebrosabila este in pozitie de service, operatia se face cu comutatorul care roteste o tija.

45.1 Buton actionat mecanic45.2 Comutator

13.1045.2

45.1

45.3

31.9

13.16

31.231.331.4

31.5 31.6


Figura 3/16: Parte debrosabila cu intreruptor, tip VM1, vederepol

Figura 3/17: Partea debrosabila cu intreruptor, tip HA, prezentatin pozitia test/deconectat

Figura 3/18: Partea debrosabila cu masura

95.1 Transformator de tensiune95.2 Tub de rasina (cu caseta pentru fuzibil)

Figura 3/19: Parte debrosabila cu intreruptor de mare curent.tip VD4, vedere pol

13.9 Capac transport (se indeparteaza la punere in functiune)13.13 Urechi de ridicare (se indeparteaza)

13.13

13.9

95.1

95.2


Exemplu de codificare

Soclul Cod B1 B2 B3 B4 B5 B6

de Pin x x

Control Orificiu

Fisa Orificiu x x

de Pin

Control Cod B1 B2 B3 B4 B5* B6

* B5 este folosit numai incazuri speciale

4745 49 46

48

4310 21

44

4211 22

32

112 23

33

213 24

34

314 25

35

415 26

36

516 27

37

617 28

38

718 29

39

819 30

40

920 31

41

50

51

52

53

54

55

56

57

58

B3(B4)

B6(B6)

B4(B3)

B1(B2)

B5(B5)

B2(B1)

10.410.5

10.4

Codari:

(...) In paranteze este scriscodul corespunzatorpentru fisa de control(10.2)

Pinii de codare potfi fixati in soclu (10.1)si/sau in fisa de control(10.2)

Varianta de baza:

Numar de socluri-optional,dar intotdeauna cu asignarea:1, 8, 10, 20, 21, 31, 33, 40.

Soclurile si pinii pot fiamestecati in soclul de control(10.1) si fisa de control(10.2) dupa cum se cere

10.1

Figura 3/21: Codificarea fisei de control, prezentata pentruo conexiune la polul 58

10.1 Soclul de control10.4 Centre pentru codificare pini si gauri10.5 Gauri pentru impingere pini in fisa de control

pentru controlul contactului auxiliar 36, figura 7/4.

S 9 S 8 10.318.2 18.1

Figura 3/20: Ansamblu debrosabil pentru intreruptor, cucontacte auxiliare

S8 Indicator pozitie testS9 Indicator pozitie service10.3 Conector pentru ansambul

debrosabil18.1 Ax18.2 Capat vizibil al axului


4 Expediere si depozitare

4.1 Starea echipamentului la livrare

La expediere, celulele ZSI sunt asamblate dinfabrica, partile debrosabile inserate in pozitiade service si usile inchise.

Celulele asamblate in fabrica sunt verificatepentru a fi conforme termenilor din comanda si,simultan, in acord cu testele de rutina(normal testare fara tensiune de CA pe bare)din VDE 0670 partea 6 sau publicatia IEC 60298,testate pentru o corecta functionare.

Barele nu sunt asamblate. Accesoriile barelorsunt impachetate separat..

4.2 Impachetarea

In functie de tipul de transport si de tara de desti-natie, celulele raman despachetate sau suntsudate in tabla subtire si puse in lazi. Pentrua proteja impotriva umezelii, este prevazutun agent de absorbtie.

• Celule pot fi in pachetul de baza saufara a fi impachetate.

• Celule puse in lazi sau in alt mod similar(incluzand pachetul pentru cutiatransportata):

– Etanseizare in folie de polietilena,

– Sunt inclusi agenti de absorbtie la transport,

– Inclus indicator de umezeala,

– Daca se foloseste folie de aluminiu compozit,pentru verificare este montata o fereastra.

• Observati directiile de utilizare a agentului deabsorbtie conform DIN55 473. Se aplica urmatoarele:

– Indicator colorat albastru: continut uscat,

– Indicator colorat roz: continut umed (umiditaterelativa peste 40%).

4.3 Transport

(Figura 4/1)

Unitatile transportate in mod normal sunt celuleindividuale, si in cazuri exceptionale mici grupuri de celule asamblate back to back. Celulele au fieca-re fixate patru urechi de ridicare.

Celulele se transporta in pozitie verticala. Se tineseama de centrul de gravitate. Operatiile deincarcare trebuie facute cand au fost luate toate masurile de precautie pentru a proteja per-sonalul si echipamentele cu ajutorul:

• macara,

• carucior elevator si/sau

• troliu manual.

Incarcarea cu macara:

• Se fixeaza cablurile cu capacitatea de incarcarerespectiva la urechile de ridicare. .

• Se mentine un unghi de cel putin 60° cu ori-zontala.

4.4 Livrarea

Resposabilitatile la sosirea celulelor la locul defunctionare includ, dar nu sunt limitate la, ur-matoarele:

• Verificarea starii echipamentului transportat(de ex. verificarea gradului de umezeala si a efectelor sale negative). Daca exista indoieli,pachetul trebuie deschis si apoi etanseizat corect,fixand noi agenti de absorbtie, daca estenecesara stocarea intermediara.

• Daca sunt echipamente mai putine, defecte sau daune:

– Se documenteaza din respectiveledocumentele de transport.

– Notificati transportatorul sau furnizorulimediat conform normelor de transport..

Observatie:

Fotografiati orice dauna majora..

4.5 Depozitarea intermediara

Depozitarea optima intermediara in masura incare este necesara fara consecinte negativedepinde de indeplinirea unui numar minim deconditii pentru celule si materiale de asamblare..

1. Celule ambalate in ambalaj de bazasau fara ambalaj:

• Camera de depozitare bine ventilata cu climat uscat conform VDE 0670 partea 1000/IEC 60694.

• Temperatura de camerei nu trebuiesa scada sub –5°C.

• Nu trebuie sa fie influente nefavorabiledin mediul inconjurator.

• Celulele se depoziteaza in pozitie verticala.

• Celulele nu trebuie aranjate in stiva.


• Celule in ambalajul de baza:

- Ambalajul se deschide, cel putin partial.

• Celule fara ambalaj:

– Se indeparteaza capacul protector.

– Asigurati-va ca exista o buna circulatie a aerului.

• Verificati cu regularitate aparitia condensului pana cand incepe instalarea.

2. Celule cu ambalaj rezistent la apa sau ambalaj similar cuprotectie interna:

• Unitatile transportate se depoziteaza:

– protejate de apa,

– in loc uscat,

– in loc sigur.

• Verificati starea ambalajului.

• Verificati gradul de umezeala ( a se vedea sectiunea 4.2):

– la sosirea echipamentului,

– mai tarziu la intervale regulate.

• Daca perioada maxima de stocare, incepandcu data ambalarii, a fost depasita:.

– protectia ambalajului nu poate figarantata pentru mult timp,

– se iau masuri potrivite in cazul depozitarii intermediare prelungite.

Observatie:

Nu calcati pe partea superioara a celulelor (posibile puncte de rupere pentru eliberarea presiunii)!

Figura 4/1: Manevrarea cu ajutorul macaralei

1.5 Urechi de ridicare1.19 Marcarea centrului de gravitatie

ø 351.5

1.19

60°


5 Asamblarea celulelor la locul de functionare

Pentru o instalare optima si asigurarea unei calitati standard superioare, instalarea celulelor la loculde functionare trebuie realizata numai de personal special pregatit, sau cel putin supravegherea si monitorizarea trebuie sa fie facute de persoane responsabile.

5.1 Cerinte generale

Inaintea inceperii instalarii la locul de functionare,incaperea trebuie terminata complet, prevazuta cu iluminatinterior si alimentare cu energie, cu inchidere, uscatasi facilitati de aerisire. Toate pregatirile necesarecum ar fi deschideri in pereti, canale, etc.,pentruintinderea cablurilor de putere si control pana la celule trebuie sa fie deja terminate. Daca ce-lulele au structuri montate in partea superioarapentru CLP-uri, sau transformatoare de masura,trebuie asigurat faptul ca tavanul este destul de inaltpentru deschiderea clapetelor la eliberarea presiunii.

Trebuie verificata inaltimea tavanului daca este montat in partea superioara a celulelor canalul de eliberare presiune.

Trebuie asigurate conditiile din VDE 0670 partea 1000de functionare a celulelor de interior , inclusivconditiile pentru clasa de temperatura “minus 5 interior”.

5.2 Fundatii


Este de preferat ca celulele sa fie montate pe podeaua incaperii sau pe o podea falsa inaltata..

Datele prezentate mai jos usureaza calculul spatiului necesar si planurile preliminareale incaperii pentru proiectul de celule.Cand documentele de constructie sunt completate,trebuie sa se tina seama de datele furnizate de ABB..

Prevederile DIN 43 661 vor fi indeplinite candfundatia este terminata. Acestea se aplica pentrurespectarea tolerantelor ca protectie la instalareacelulelor..

Observatie:

Datele de constructie pentru deschiderile din tavan pentruconductoare nu se aplica barelor trunchiatefara impamantare. In aceste cazuri se cer deschiderimari ale tavanelor.

5.2.1 Cadrul de podea pe podea de beton

Cadrul de podea, constand din una sau mai multe parti depinzand de marimea celulelor, poate fi

furnizat cu celulele de ABB Calor Emag; cadrul este pus de personalul statiei care trebuiesupravegheat si inspectat de un specialistal ABB.

Instalarea cadrului podelei:

• Daca cadrul podelei este din mai multe parti 60.1/60.2, acestea sunt stranse impreuna prinlegaturile 60.3 puse in locul specificatsi astfel este realizat un nivel.

• Plasati cadrul podelei in pozitia specificatape podeaua de beton conform schemelor deinstalare.

• Se pune sistemul de cuplare cu suruburi 60.8 si placa de otel 60.4 sub acesta.

• Se aliniaza orizontal cadrul de podea de-alungul intregii suprafete si la inaltimea corectaprin insurubarea sistemului de cuplareprin folosirea unui instrument de egali-zare nivel. Marginea de sus a cadrului podeleiar trebui sa fie 2 mm deasupra suprafetei podelei terminate.Aceasta faciliteaza montarea si alinierea celulelor. In unele cazuri, inseamna ca grosimeamaterialului unei podele aditionale care poatefi montata mai tarziu trebuie luata in seamaseparat. Tolerantele pentru cadru sunt conformeDIN 43 661, versiunea A,

de ex. toleranta de planitate:± 1 mm la o lungime masurata de 1m,

de ex. toleranta la verticalitate:maximum 1 mm pe m, dar nu mai mult de 2 mmpeste intreaga lungime a cadrului.

• Console 60.5 lipite de cadru in doua puncte– pentru fiecare 3m din lungimea cadrului -, asigurate la podeaua de beton prin priza 60.7,si sudate la cadru. Pozitia setata a cadrului pe podeaua de beton nu trebuie schimbata in timpul acestei operatii..

• Se sudeaza impreuna partile cadrului de podeaSe slefuiesc partile sudate..

• Se fac pregatirile necesare pentru o legare la pamant sigura a cadrului podelei cu 30 x 4 mmbanda de otel galvanizat. Pentru sir marede celule sunt necesare doua conexiuni.

• Daca podeaua este terminata, cadrul secompleteaza, avand grija sa nu ramana orificii.

• Cadrul podelei nu trebuie supus impactelorpericuloase sau presiunii, in mod particular in timpul fazei de instalare.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, pot apare probleme intimpul asamblarii celulelor si posibil la deplasarea partilor debrosabile si inchiderea/deschiderea usilor ce nu pot fi rezolvate.


Date structurale

Tabel pentru figurile 5/1 pana la 5/4

5.2.2 Podea falsa ridicata


Podeaua falsa este luata de la un furnizorlocal potrivit(ABB poate aranja daca este necesar).Aceasta trebuie sa indeplineasca toate cerintele specifice montarii celulelor. Cadrul intermediar aditional cerut pentru varianta 1 poate fi furnizat si instalat deABB.

Tensiune nominala 24 kV

Tip celula ZS1 ZS1 ZS1 ZS1

Tip sistem Debrosabil Debrosabil Fix Fix.

Latime celula T mm 800 1000 800 1000

Latime interval G1) mm 1200 1400 1200 1400

Deschideri

In tavan:

Latime: mm 1000 1200 1000 1200

Inaltime: mm 1800 1800 1800 1800

La usi:

Latime: TB mm 1000 1200 1000 1200

Inaltime: TH2) mm 2750 2750 2750 2750

Greutate celula kg 1000 1200 850 1000

Sarcina tavan kg/m2 900 850 750 700

Dimensiune: a mm 600 800 600 800

1) Determinat de VDE 0101 si datele pentru latime maxima a celulei.2) Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500 mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra celulei si

pentru compartimente de j.t. obisnuite.


5.3 Asamblarea celulelor

(Figurile 3/3, 5/9 pana la 5/31)

Se folosesc suruburi DIN din clasa de tensionare 8.8. Momentele de strangere pentru conexiunile prinsurub a barelor cu saibe concave sunt:

Moment de strangererecomandat1)2)

Nm

Lubrifiant3)

Filet Fara Ulei saulubrifiant unsoare

M 6 10,5 4,5

M 8 26 10

M 10 50 20

M 12 86 40

M 16 200 80

1) Momentele nominale de strangere a suruburilor fara lubrifiantse bazeaza pe un coeficient de frecare a filetului de 0.14 (va-lorile actuale sunt inscrise intr-o gama inevitabila, in parteconsiderabila).

2) Momentele nominale de strangere a suruburilor cu lubrifiantsunt conform DIN 43 673.

3) Suprafata filetului si a contactului sunt lubrifiate.

Orice momente de strangere ce deviaza de la cele dintabelul general (de ex. pentru sisteme de contactsau terminale) vor fi luate in seama cum se aratain documentatia tehnica detaliata.

Se recomanda ca suprafetele filetelor si a con-tactelor exterioare ale bolturilor sa fie unse cu strat subtire de ulei sau unsoare, pentru realizarea momen-tului de strangere nominal.

Pasii de instalare sunt:

• Se indeparteaza partile debrosabile 13 dincelule si se depoziteaza intr-un loc sigur..

• Se demonteaza urechile de ridicare 1.5.

• Celulele se transporta in punctul de instalarepregatit prezentat in scheme..

• Se indeparteaza partitiile verticale 9 din fata com-partimentului de bare prin desfacerea suruburilor..

• Se desfac suruburile si se indeparteaza partitiaorizontala 20 de sub calea de deplasare a partiidebrosabile.

• Se indeparteaza placa de pe podea 17.

• Se indeparteaza peretii 43.2 si 43.3 ai canalelorverticale pentru cablurile de control din parteadreapta si stanga a celulei.

Tensiune nominala 24 kV

Tip celula ZS1 ZS1 ZS1 ZS1

Tip sistem Debrosabil Debrosabil Fix Fix.

Latime celula T mm 800 1000 800 1000

Latime interval G1) mm 1000 1200 1000 1200

Deschideri

in tavan:Latime: mm 1000 1200 1000 1200Inaltime: mm 1800 1800 1800 1800

La usi:Latime: TB mm 1000 1200 1000 1200Inaltime: TH2) mm 2750 2750 2750 2750

Greutate celula kg 1000 1200 850 1000

Sarcina tavan kg/m2 900 850 750 700

1) Determinat de VDE 0101 si datele pentru latimea maxima a celulei.2) Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra

celulei si pentru compartimentele de j.t. obisnuite.

Tabel pentru figurile 5/6 pana la 5/8


• Daca celula are in partea superioara CLP-uri sau transformatoare de masura si acesteaau fost indepartate pentru transport, acestea se conecteaza in pozitia specificata unde vor fi localizate clapetele din spate si din mijloc si se restabilesc conexiunile electrice interne.(figurile 5/11, 5/22, 5/23, 5/31).

• Se potrivesc si se conecteaza mecanismele se- parate pentru toate CLP-urile montate deasupra celulelor in pozitia specificata pe com-partimentul de j.t..

Notati pozitia corecta a partilor fixate pe tija hexa-gonala furnizata separat, si apoi indepartaticomponentele tijei, eliminand garnitura de cauciuc din fata.

Se insereaza tija treptat in fata mecanismului panacand este complet montata, se infileteaza com-ponentele individuale in pozitie corecta pentrupozitia deschisa a cutitului de legare la pa-mant.

Se asigura punerea garniturilor. Se regleazapozitia de operare a contactelor auxiliare:.

1. Se regleaza pozitia contactelor auxiliare de po-zitie limita in sloturile lor astfel incat exista unspatiu de 0.5 mm in pozitia de operare completainainte ca parghia sa atinga pozitia stop (dinmotive de siguranta).

2. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.4 al CLPON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a fostactionat clichetul levierului mecanismului cuarc in procesul de inchidere si a pornit proce-sul de inchidere rapida automat .

3. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.5 al CLPOFF trebuie sa fie operat in timpul ope-ratiei de deschidere a glisierei cu 1 mm inainte calimba glisierei sa faca contact cu armaturamagnetului de blocare.

Se fixeaza si se insurubeaza capetele.

• Se aliniaza celulele pe cadrul podelei una cate unapentru pentru pozitie corecta si aliniere verti-cala (deviatii ale marginilor celulelor de la verticalanu trebuie sa depaseasca 2 mm, in special infata) si se conecteaza impreuna celulele. Se reco-manda pornirea din centru cand se asam-bleaza un rand cu mai mult de zece celule.

• Cand se conecteaza impreuna celulele fara barierade bare, se insereaza elementul de fixare 27intre celule deasupra orificiilor de bare.

• Pe celulele cu bariera de bare(partitie bare), se instaleaza placile treceri izolante 28/28.2 extern peretelui celulei pe partea dreapta sau stanga.

• Daca celula a fost corect asamblata,este conectata pe podeaua de beton prin prize

sau prin sudare sau conectare prin bolturi lacadrul fundatiei.

5.4 Instalarea barelor si trecerilor izolante


• Se instaleaza trecerile izolante 29 (numai pentru celule cupartitie de bare).

Observatii:

• sistem de bara (Superior):

Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru bara cea maide jos in placa izolanta 28 din dreapta in opozitie cuprocedura pentru celelate doua treceri.

• sistem de bara (Inferior) - cupla:

Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru spate, cea mai de jos bara in placa izolanta 28.2 din dreapta in opozitie cuprocedura pentru celelalte doua treceri.

• Se verifica intotdeauna ca se face un contactcorect intre tubul de metal al trecerii si bara princontactul arc 29.3. Asigurati-va ca contactul arceste in pozitie corecta!

• Se curata izolatia sectiunilor de bara cu un materialuscat si moale, si se verifica existenta defectelorizolatiei. Se indeparteaza unsoarea sau adezivul murdar cum se descrie in sectiunea 7.2.

• Conexiuni bara:

– Suprafetele argintate ale conexiunilorvor fi curatate cu un material neelectrizantsubtire si chiar acoperite cu unsoaretip Isoflex Topas NB 52.

– Suprafetele neargintate ale conexiunilorsunt curatate cu peria, sau sunt curatatecu un material neelectrizant si apoi suntacoperite cu un strat subtire de unsoaretip Isoflex Topas NB 52. .

• Se pregatesc carcasele izolante 58 si 58.5 pentrua putea face conectarile la bara si pentru infiletarea lor la bara.

• Barele se instaleaza celula cu celula. Se insurubeazaelementele individuale ale barei unul deasupraceluilalt (depinzand de tipul de sistem) si in linie cuconductorul derivatie in T. Se folosesc suru-burile hexagonale 163. Pentru momentul destrangere - tabelul de deasupra. Se pun douasaibe concave pentru fiecare surub.

• La fiecare capat al barelor se pune cate un suport 58.1 pentru carcasa izolanta 58.

Suruburile pentru suport 58.1 vor fi stranse cu moment mai mic.

• Se pozitioneaza carcasele izolante 58 si capacele 58.5peste legaturile prin bolturi, si se incearca fixarea in pozitia de functionare pana cand acestea se potrivesc.


5.5 Instalarea compartimentelor deasupra celulelor

Din motive de transport, celulele nu sunt completatepentru functionare. Atat cat este posibil, celulelesunt pre-montate.

5.5.1 Transformator de tensiune pentru masura bare

(Figurile 3/1-3, 3/1-6, 5/31)

• Compartimentul 79 cu materialele de asamblarede tipul ”Top mounted box for metering”va fi montat pe compartimentul de bare..

Observatii:

– In celulele fara placa de trecere izolanta a barelor 28, este necesara partitionarea intre compartimentul de bare si comparti-mentul superior . .

– Daca celulele sunt prevazute cu bare partitionate (de ex. cu placa de trecere izo-lanta 28), spatiul dintre compartimentulde bare si compartimentul superior trebuiesa ramana deschis pentru eliberare presiune.

• Barele 2.3 de conectare cu conductoare in deri-vatie T 2 vor fi insurubate in punctul deconectare conform figurii 5/31. Daca este ne-cesar, vor fi folosite distantierul 3.2 si placafiletata 3.4 ca si materialele de asamblareluate din punga inscriptionata ”top mountedbox for metering” .

• Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia nece-sara cum se descrie in sectiunea 5.4.

• Cutia intermediara 79.1 cu materialele de asam-blare de tipul ”top mounted box for metering”va fi montata pe cabina de control. Tubul79.2 va fi pozitionat si inserat in inelul 79.3...

• Circuitele secundare de la transformatoarele detensiune vor fi duse in sirurile terminale si co-nectate conform marcarii cablurilor si sche-melor de circuite.

5.5.2 Cutitul de legare la pamant pentru legarea barelor la pamant

(Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 5/22, 5/23)

• Compartimentul superior 77 cu materialele de asamblare din ”top mounted box forearthing” va fi montat pe compartimentul de bare.

• Cutia mecanismului de operare 78 cu mate-rialele de asamblare din ”top mounted box for earthing" va fi montata pe cabina de control..

• Partile componente ale tijei hexagonale 78.1 vorfi indepartate.

.

.

• Tija hexagonala a mecanismului de actionareva fi impinsa spre roata dintata a cutitului delegare la pamant.

.

• Barele de conectare 2.2 cu conductare in T2 trebuie sa fie insurubate in punctul de jonctiune impreuna conform figurii 5/22. Dacaeste necesar, distantierul 3.3 si placa filetata3.4 ca si materialele de asamblare din”top mounted box for earthing” vor fi folosite. .

• Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia descrisain sectiunea 5.4.

Observatie:

Contactele auxiliare pentru CLP sunt ajustate la fata locului. Functionarea fara probleme este ga-rantata daca elementele functionale ale tijei hexa-gonale sunt montate corect.

Datorita instalarii finale a cutitului de legare la pa-mant si a mecanismului de actionare, poate fi necesar sa se faca o reajustare a contactelor auxiliare.In acest caz sunt importante urmatoarele:.

• Comutatorul auxiliar OFF 78.5 trebuie sa fie operat

– inainte ca glisiera 78.2 sa aiba descoperita jumatate din deschiderea in fata a tijei he-xagonale si

– inainte ca marginea de jos a glisiereisa atinga armatura magnetului de blocare78.6.

• Contactul auxiliar ON 78.4 trebue sa fie operat

– inainte ca mecanismul cu arc al CLP-uluisa actioneze clichetul.

• Tachetul contactului auxiliar trebuie sa mai aibacca 0,5 mm pentru a ajunge in pozitia finala, po-zitia de operare.

5.6 Canale de eliberare presiune

(Figura 5/11)

• Canalul de eliberare presiune este furnizat de-montat in componente individuale. Peretele dinspate si cel din fata corespund, in ceea ce privestelungimea, latimii celulei alocate. Acestia suntconectati impreuna.

• Materialele de asamblare sunt continute in ”pressure relief duct”. Piulitele nituite suntdeja puse in tabla de metal.

Observatie:

Clapeta de elierare presiune din spate trebuiesa fie montata conform figurii 5/11.

Detalii privind conectarea la perete si descar-carea eliberarii presiunii in afara incaperii vor fipuse in acord cu clientii.


In cazul eliberarii presiunii de gaz in incapere, va fi instalat un filtru absorbant, care este furnizatimpreuna cu restul de echipamente..

5.7 Conectarea cablurilor

5.7.1 Cabluri de putere

(Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30

1. Echipament standard:

a) Latime celula 800 mm:

• Puncte de conectare pentru pana la 9 cabluriprinse cu suruburi de filet M12.

• 3 pana la 9 cleme cablu pentru dia-metre 36 – 52 mm

• Podea in care sunt prevazute sectiunile presetupelor

• puncte de conectare M10 pentru legareala pamant a cablurilor ecranate.

b) Latime celula 1000 mm:

• Pana la 1250 A corespunzator latimii 800mm a celulei

• Puncte de conectare pentru pana la 18 ca-bluri prinse cu surub cu filet M16 si M20.

• Pana la18 cleme de cablu pentru dia-metre 50-75 mm

• Podea in care sunt sectiunile pentru presetupe

• Puncte de conectare M10 pentru legareala pamant a cablurilor ecranate.

2. Metoda:

• Cablurile de putere vor fi aduse, taiate la lun-gimea potrivita si conectate.

• Presetupele 17.2 vor fi adaptate la dia-metrul cablurilor si apoi fixate.

• Cablul cu capete sigilate 16 vor fi pregatite siasigurate conform instructiunilor fabrican-tului.

• Cablurile vor fi stranse in sirurile de jghea-buri 23 .Se evita instalarea cablurilor in afara jgheabu-

rilor.

Orice lucrare individuala in celule necesara in timpul montarii, scheme de constructie si liste partiale conform carora aceasta lucrare poate fi facuta sunt furnizate la livrare..

5.7.2 Cabluri de control

(Figurile 3/3, 3/5, 5/3, 5/9, 5/14, 5/26)

• Cablurile de control vor fi inserate incanalele din stanga 1.2.

In scopul inserarii cablurilor de control, podeauacelulei pe partea stanga a fost omisa.Cablurile sunt protejate de un canal din metalcare intra in cabina de control.Canalul este acoperit de peretii laterali de 43.1 and 43.2. In podeaua cabinei de control sunt facute sectiunilepentru presetupe..

• Cablul de control va fi asigurat la capatul de susal canalului iar cablurile vor fi inserate in compar-timentul de j.t. D dupa ridicarea sirurilor terminale..

• Cablul de control va fi conectat la sirul de clemecum se arata in diagrama de circuite.

• Conectarile cablurilor de control in celula adiacentase fac folosind trecerea 24.

5.8 Legarea la pamant a celulelor

(Figurile 3/3, 5/1, 5/2, 5/5, 5/6, 5/12, 5/13, 5/17 pana la5/20)

• Se conecteaza bara principala de impamantare 19prin legatura 19.1 furnizate pentru fiecare celula.

• Trebuie facuta protectia cablurilor prin cadrul de podeasau din podeaua falsa inaltata..

• Conductorul de impamantare care vine de la electrod,se conecteaza preferabil prin legatura demontabila prin bolturi in scopul testarii, la bara principala deimpamantare 19 a celulei.

5.9 Desfasurarea circuitelor

Buclele de circuite sunt furnizate rulate in cabina decontrol. Acestea sunt marcate si sunt fixate cu tilela ambele capete. Deschiderile sunt prevazute inperetii laterali ai cabinei de control pentru a duceaceste cabluri din celula in celula

5.10 Verificari finale

• Se verifica zonele vopsite ale celulelor pentrudepistarea daunelor.(vezi sectiunea 7.4.1).

• Se verifica conectarile prin suruburi si sestrang unde este necesar, in particular toateconexiunile facute pe santier ale barelor sisistemului de legare la pamant.

• Contactul auxiliar pentru limitare I th 11.5trebuie daca este necesar, sa fie activat prin clapetele de eliberare presiune gaz dupa indepartareaurechilor de ridicare:

– Contactul auxiliar al tijei va fi inserat in orificiulorizontal din clapeta de eliberare presiunegaz.

– Suportul contactului auxiliar va fi ajustat in pozitieorizontala (Figura 5/27)


• Se curata celulele.

• Se indeparteaza toate corpurile straine din celule.

• Se pun la loc corect toate capacele, etc., luatein timpul montarii si conectarii.

• In celula, deschiderile care raman vor fi inchisedaca nu mai sunt necesare..

• Se verifica contactele si mecanismele de interblocare, si se ung din nou cu Isoflex TopasNB 52 daca este nevoie (vezi sectiunea 7.4.1)..

• Partile debrosabile ale intreruptorului vor fiinserate iar cablurile de control vor fi conectate.

• Usile celulelor vor fi inchise corect.


Figura 5/1: Date de conectare a cadrului fundatiei pepodeaua din beton

Vezi figura 5/2 pentru sectiuniFT = latime celula1) Dimensiuni minime

1 Interval operator2 Intrare in canal3 Bara principala de impamantare4 In locul deschiderilor individuale, sunt posibile

deschideri continue sau practicarea unor gauri5 Platforma

Figura 5/1a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecaride curent pana la 1250 A latimea celulei 800/1000 mm

Figura 5/1b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecaride curent 1250 A si pentru curent de1600 A pana la 2500 latimea celulei 800/1000 mm

6 Optional, cabina de control7 Filtru absorbant8 Deschidere pentru ventilare9 Inaltime canal cabluri - dupa cerinte10 Reper, vezi figura 5/311 Catre bara de impamantare principala12 Deschidere pentru cablu de putere13 Deschidere pentru cablu control14 Usa15 Masura bare sau punere la pamant a barelor16 Deschidere in perete pentru eliberare presiune gaz17 Canal eliberare presiune gaz18 Derivator

190

210

210

190

190

210

210

190

D

160

1)

1)

1500

mm

- 12

50A

70

75

80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800600 800 600200

130

145

130

145

130

160

4

5

3 12

D

725 925

75 75

200180

700

390

170

200

525

180

180

1325

165

A / B

A / BC

C

1)

1)

1)

E

E

190

210

210

190

190

210

210

190

160

1)

1)

1520

mm

, fro

m 1

600A

- 25

00A

50

75

80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800600 800 600200

130

145

130

145

130

160

4

5

3 12

725 925

75 75

200180

700

255

305

200

390

180

180

1325

165

1)

1)

1)


Figura 5/2a: Celule cu eliberare presiune prin filtrul absorbantdin incapere.Latime panou: 800/1000 mm.Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A

Figura 5/2b: Celule fara canal de eliberare presiune gaz,Latime celula: 800/1000 mm.Curentul nminal al fiderului pana la 1250 ACu masura pe bare sau legarea la pamant a barelor

Figura 5/2 Sectiune pentru figura 5/1

Vezi figura 5/1 pentru legendaFT = latime celula1) Dimensiuni minime

Figura 5/2e: Celule cu eliberarea presiunii gaz in exterior.Latime celula: 800/1000 mm.Curent nominal fider 1250 A si de la 1600 Ala 2500 A.

Figura 5/2d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbant siraspandirea gazelor in incapere.Latime celula: 800/1000 mm.Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A.

Figura 5/2c: Celule cu eliberare presiune in afara.Latime celula: 800/1000 mm.Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A

685

390

1)

1)

1)

180

70

FT + 200

H +

200

3200

700 200

FT + 7001500

(110)

1325 (80)

180H

= 2

325

H =

272

0

2650

9

14

10

1312

11

8

6

7

165

ZS1: 25kA

Sectiune A - A

170

2200

1)

15

OH

NE

SS

-ME

SS

UN

G O

DE

R E

RD

UN

G 3

000

MIT

SS

-ME

SS

UN

G O

DE

R E

RD

UN

G 3

200

685

390

1)

1)

1)

180

70

FT + 200

H +

200

700 200

FT + 7001500

(110)

1325 (80)

180

H =

232

5

H =

272

0

2800

9

14

10

1312

11

8

6

165

ZS1: 25kA

Sectiune B - B

170

2200

1)

17

16

2785

3200

685

390

1)

1)

1)

180

70

FT + 200

H +

200

700 200

FT + 7001500

(110)

1325 (80)

180

H =

232

5

H =

272

0

9

14

10

1312

11

8

6

165

ZS1: 25kA

Sectiunea C -C

170

2200

2150

650

1120

70

1)

70

2785

3200

685

390

1)

1)

1)

180

FT + 200

H +

200

700 200

FT + 700

1500

(110)

1325 (80)

180

H =

232

5

H =

272

0

9

14

10

1312

11

8

6

17

165

ZS1: 25kA

Sectiunea D - D

170

2200

18

3000

1)

820

255

1)

1)

1)

180

50

FT + 200

H +

200

3200

700 200

FT + 7001520

(110)

1325 (80)

180

H =

232

5

H =

272

0

2650

9

14

10

1312

11

8

6

7

165

ZS1: 25kA

Sectiunea E - E

305

2200

1)


Figura 5/3: Date structurale pentru cadrul fundatiei pozitionata pebeton

1) Dimensiuni minime*) 200 mm pentru statile prefabricate din betonG Largime coridorFT Latime celulaTB Latime usa= FT plus 200 mmTH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

1)

*

B

B

A

165

> 0

< 3

80

Openings slanted if necessary to avoid supportihng beams

225

200 1190

320

1500

80

7575

80

TBTH

FT FT FT 80

75 75 75 75

180 200a a a200 200 180

G

8013

251500

70

165

225

1190

700

200

320

FT FT FT

200 200 a 180

G

80 1325

700

n x a

n x FT

n x FT

n x a

A

Vedere de sus

Sectiunea B-B

Sectiunea A-A70*

60

1)

Date structurale

1)

1)

1)

1) 1)

1)

1)

1)

1)1)

1) 1)


Figura 5/4: Asamblarea cadrului fundatiei, pentru figura 5/1

60.1 Parte din cadrul podelei60.2 Parte din cadrul podelei60.3 Legatura60.4 Placa otel60.5 Consola60.6 Priza60.7 Surub60.8 Surub

A B

BA

60.5

60.7

60.6

60.1 60.3 60.2

60.4

60.8

Sectiuni

B - BA - A

h


Figura 5/5: Date de conexiune pentru podea falsa ridicata

Vezi figura 5/6 pentru sectiuniFT = latime celula1) Dimensiuni minimex) Dimensiuni maxime

1 Coridor2 Intrare canal cabluri3 Bara principala de impamantare4 Structura cu podea falsa inaltata, prezentata numai in

vecinatatea celulei5 Platforma6 Optional panou de control

Figura 5/5a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari curent pana la1250 A latime celula 800/1000 mm

Figura 5/5b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari, curent 1250 Asi 1600 A pana la 2500 A

7 Filtru absorbant8 Deschidere de ventilare9 Inaltimea canalului de cabluri, dupa cerinte10 Capac, aprovzionat de pe santier11 Podea falsa inaltata, furnitura locala, partea de sus a podelei false

0 la 3 mm deasupra podelei terminate12 Cablu de putere13 Spre bara de impamantare principala14 Usa15 Masura bare sau legarea la pamant a barelor16 Deschideri in perete pentru eliberare presiune17 Canal eliberare presiune gaz18 Derivator

ADB

ADB

C

C

190

210

210

190

190

210

210

190

1)

1)

1500

mm

- 12

50A

70

80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800

160

130

145

130

145

130

160

4

5

3 12

525

180

180

1425

115

x) x)15 15x)15x)15

1)

1)

210

210

190

190

210

210

190

190

1)

1)

1520

mm

, ab

1600

A b

is 2

500A

50

80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800

160

130

145

130

145

130

160

4

5

3 12

E

E

390

180

180

1425

115

x) x)15 15x)15x)15

1)

1)


Figura 5/6: Sectiuni pentru figura 5/5Vezi figura 5/5 pentru legenda

FT = latime celula1) Dimensiuni minime

Figura 5/6e: Celule cu eliberare presiune in exterior.Latime celula: 800/1000 mm.Curent nminal fider 1250 A si de la 1600 A pana la 2500 A

Figura 5/6d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbantsi raspandire in incapereLatime celula: 800/1000 mm.Curent nominal fider pana la 1250 A

Figura 5/6c: Celule cu eliberare presiune in exterior.Latime celula: 800/1000 mm.Curent nminal fider pana la 1250 A

Figura 5/6b: Celula fara canal de eliberare presiune gaz,Latime celula: 800/1000 mm.Curent nominal fider pana la 1250 ACu masura bare sau cu legare la pamant a barelor

Figura 5/6a: Celula cu eliberare presiune gaz prin filtrul absorbant din incapere.Latime celula: 800/1000 mm.Curent nominal fider pana la 1250 A

1) 1425115

685

1) 1)

180

70

FT + 200

H +

200

3200

FT + 7001500

(80)

180H

= 2

325

H =

272

0

2650

9

14

10

1312

11

8

6

7

ZS1: 25kA

Sectiune A - A

2200

1) 1425115

685

1) 1)

180

70

FT + 200

H +

200

FT + 7001500

(80)

180

H =

232

5

H =

272

0

2800

9

14

10

1312

11

8

6

15

ZS1: 25kA

Sectiune B - B

2200

OH

NE

SS

-ME

SS

UN

G O

DE

R E

RD

UN

G 3

000

MIT

SS

-ME

SS

UN

G O

DE

R E

RD

UN

G 3

200

1) 1425115

685

1) 1)

180

70

FT + 200

H +

200

FT + 7001500

(80)

180

H =

232

5

H =

272

0

9

14

10

1312

11

8

6

17

ZS1: 25kA

Sectiune C - C

2200

3200

2785

2150

650

1120

70

16

1) 1425115

685

1)

1)

180

70

FT + 200

H +

200

FT + 700

1500

(80)

180

H =

232

5

H =

272

0

9

14

10

13

8

ZS1: 25kA

Sectiune D - D

2200

3200

2785

12

11

6

17

18

3000

50

180 820

1) 1425115

1) 1)

FT + 200

H +

200

3200

FT + 7001520

(80)

H =

232

5

H =

272

0

2650

9

14

10

1312

11

8

6

7

ZS1: 25kA

Sectiune E - E

2200

180


Figura 5/7: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentru celulede curent pana la 1250 A, 1500 mm adancime

Varianta 1: Cu al doilea cadru, cerut daca placile de jos suntpe toata lungimea grinzii podelei false inaltate

1) Dimensiuni minime*) 200 mm pentru statii prefabricate din betonG Largime coridorFT Latime celulaTB Latime usa= FT plus 200 mmTH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

1)

1)

FT

100 100

115

max

. 30m

m

100

165

A

200

FTFT80

800 1425

70*

A

80

TB

TH

FT FT FT 80

B B

132515

00

Verede de sus

70*

G 1500

SECTIUNE A-A

SECTIUNE B-B

n x FT

80

G

CROSS PROFILES LOCATE HERE

1)

1)

1)

1)

1)

1)

1)

1)

1)

1)

1)


Figura 5/8: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentrucelule pana la 1250 A, 1500 mm adancime

Varianta 2: Fara al doilea cadru

1) Dimensiuni minimex) Dimensiuni maxime*) 200 mm pentru statii prefabricate din betonG Largime coridorFT Latime celulaTB Latime u s a = FT plus 200 mmTH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

165

15 x) 15 x) 15 x)15 x)

n x FT

15 x) 15 x)15 x)

FTFTFT80

800 1425

70*

A

A

80*

TB*TH*

FT FT FT 80*

B B

G

132515

00

Vedere de sus

70*

G 1500

SECTIUNE A-A

SECTIUNE B-B

95

1)

1)1)

1)1)

1)

1)

1)


Figura 5/11: Prezentare schematica a canalului de eliberare presiune gaz. Componentele sunt asamblate celula cu celula si sunt conectateimpreuna.

50 Canal eliberare presiune gaz1) Observatie

Daca celula este echipata cu canal eliberare presiuneclapeta de eliberare presiune pentru compartimentul de cablurieste fixata pe partea din spate a celulei si se va deschidein fata (in canal) in cazul aparitiei arcului ..

Figura 5/10: Capatul sirului de celule cu placile acoperite.

26 Placa acoperita

Figura 5/9: Pentru conectarea impreuna a celulelor, sunt prevazute orificiipe partea stanga si pe partea dreaptalanga marginile din fata si din spate ale peretilor laterali,si orificii pe ambele parti centrale ale peretilor..

1.3 Deschidere, pentru bara principala de legare la masa 1.4 Orificiu1.5 Urechi de ridicare1.9 Intrare filetata, pentru asamblare celule1.11 Orifiviu, pentru trecerea cablurilor de control 2427 Element de fixare, se pune deasupra deschiderii cand

se asambleaza impreuna celulele fara bara partitionata28 Placa cu treceri izolante

27

50

1)

1.5

(27)

1.11(24)

28

1.9

1.9

1.4

1.3

26


Figura 5/15: Vedere in compartimentul de bare, prezentat farapartitie si carcasa izolanta

2 Conductor derivatie T3 Bara5 Tulipa izolanta9 Partitie, deplasabila49.2 Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel

Figura 5/14: Vedere din fata in zona de inalta tensiune, cudeplasarea partitiei orizontale inainte si inapoi.

1.8 Surub de inchidere usa20 Partitia orizontala, deplasabila43.1 Canal acoperit pentru cabluri de control externe43.2 Canal acoperit pentru cabluri de control externe

Figura 5/13: Vedere partiala in compartimentul de cabluriaici pregatit pentru conectare a 3 cabluri pe faza

1.2 Canal pentru cabluri de control externe17 Capac segmentat podea17.2 Presetupa19 Bara principala de legare la pamant19.1 Legatura de conectare19.2 Pin de conectare la impamantare21 Montare cablu, conectat la potentialul pamantului39 Sina, conectata la potentialul pamantului

Figura 5/12: Vedere in compartimentul de cabluri, max. sasecabluri paralele posibile(vezi figurile 5/28 pana la 5/30)

6.1 Indicator pozitie CLP14 Mecanism de actionare CLP17 Capac podea segmentat17.2 Presetupe23 Bara de conectare cabluri43.4 Canal acoperit pentru cabluri interne44 Placa incalzire (nestandard)

14

6.1

23

44

43.4

17

17.2

1.8

43.1

20

43.2

49.2

3919.2211917.21719.11.2

3

2

9

5


b) Versiunea cu bare montate in sistem cu un conductor.Aranjamentul conductoarelor.

a) Treceri izolante pentru montare bare in sistem cu dubluconductor

Figura 5/16 Aranjamentul placilor de treceri izolante si treceri izolante pentru barepe partea dreapta a celulei cu bare partitionate.Vedere din interior

2 Conductor derivatie T3 Sectiune bara28 Placa izolanta29 Trecere izolanta bare29.1 Bara cu un singur conductor29.2 Bara cu dublu conductor84 Partitie

a) Treceri izolante pentru bare in sistem cu dublu conductor

Figura 5/17: Aranjarea placii izolante, trecerii izolante pentru barepe partea dreapta a celulei de tip bus tie. Vedere dininterior

28.2 Placa izolanta29 Trecere izolanta pentru bare29.1 Bare cu un singur conductor29.2 Bare cu dublu conductor

b) Versiune cu bare in sistem cu dublu conductor.Observati aranjarea conductorului.

L3

L2

L1

10

2

84

3

28

29.2

29

29.1

L1

L2L3

29

28.2

29.2L2

L1

29

28.2

29.1L3


a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de curent 1250 A sicurent pe bare de 1600 sau 2500 A

Figura 5/18: Aranjamentul si conectarea barelor cu conductor simplusi dublu cu bara simpla sau dubla pentru derivatia in T.Asigurati-va ca elementele de prindere si accesoriile decalitate specificata sunt folosite! Folositi 2 saibe concave la surub.

2 Conductor derivatie inT3 Bara28 Trecere izolanta bara58 Carcasa izolanta58.5 Capac pentru carcasa izolanta163 Surub cu filet M10 164 Piulita M10 165 Saiba concava 10 mm

b) Aranjament pentru conductor derivatie T si bara de curent 2500 A

558.5 58.5 358

2 163

29164 165

165

(35)

(32)

2

163, 164, 165583

2 3165


Observatie:

Arcul de contact 29.3 trebuie sa fie inserat in timpulinstalarii barelor. Aceste arcuri de contact fac co-nectarea dintre bara 3 si tubul de metal 29.4 si previndaunele asupra trecerilor izolante prin incalzire ininteriorul trecerilor izolante cu barele aflate sub tensiune.

Verificati intotdeauna contactul corect dintre tubul de metal 29.4 din trecerea izolanta si bara prin arcul de contact.

a) Pozitia de instalare a barierelor de faza phase barriers, vedere de sus

28 Placa izolanta29 Trecere izolanta bare

b) Detaliu trecere izolanta bare, vedere in sectiune

4 Bara30 Trecere izolanta bara29.1 Bara cu un conductor29.2 Bara cu dublu conductor29.3 Arc de contact29.4 Tub din metal

2928Cuzinet aflat in orificiiledin zona trecerilor izolante

29.2

29.4

29.3

3

29

29.2

29.1

Figura 5/19: Bare partitionate


In timpul asamblarii, se decupeaza carcasaizolanta si capacul pentru a fixa bara..

a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de curent 1250 A si bara de curent 1600 sau 2500 A.

b) Aranjamentul pentru conductor derivatie in T si bare de curent 2500 A

Figura 5/20: Aranjarea barei si conductoarelor derivatie Tla capetele barei

2 Conductor derivatie T3 Bara3.5 Placa distantoare58 Carcasa izolanta58.1 Suport58.5 Capac pentru carcasa izolanta(58.6) Saiba 2 mm58.7 Saiba 3 mm163 Surub cu filet M10 164 Piulita M10 165 Saiba10 mm

(10

)16358.5 58.1 58 2 58.5 3164 165

(58.6) 58.7 165

(10

)

163, 16458.5 58.1 58 2 58.5 3

3.5 2 3

(58.6) 165

165 165

58.7


Figura 5/21: Carcase izolante

58 Carcasa izolanta58.1 Suport58.5 Capac pentru carcasa izolanta

58

85

190

105

30

15

ø 9

4,5

Taietura pentru sistem conductor derivatie in T 2 x 100 x 10

49

20

23

6029

58.1

58.5

ø 9

5

Taietura pentrusistem bara plata 60 x 10

Taietura pentru sistem bara cu

sectiune D, D 80


Varianta de aranjare a barelor BVarianta de aranjare a barelor A

Figura 5/22: Legaturi cu surub pentru CLP montat deasupra celuleiprezentat capatul dn stanga al barei (capatul din dreaptaeste configurat la fel). Vedere laterala fara carcasa izolanta(universal).

2 Conductor derivatie in T2.2 Conductor derivatie T spre CLP3 Bara3.3 Placa distantoare, (5 mm grosime)3.4 Placa filetata77 Compartimentul cu CLP montat deasupra celulei78 Mecansm de actionare78.1 Tija hexagonala

2.2

3

3.4

3

2

77

Se taie 45 x 50in carcasa izolantain stagiul deasamblare 45

50 2.2

3.4

3.3

3

2

78.1 78


Figura 5/23: Bare conectate prin surub pentru CLP monat deasupra celulei,prezentat pentru capatul din stanga al barei. Se fac conexiunileconductoarelor derivatie in T pentru CLP montat deasupra celulei asemanator conecxiunilor barelor, dar fara montarea58.1 si fara placi distantoare 3.5.

2 Conductor derivatie in T2.2 Conductor derivatie in T spre CLP3 Sectiune bara3.3 Placa distantoare, 5 mm grosime3.4 Placa filetata3.5 Placa distantoare58 Carcasa izolanta

58.1 Suport capac58.5 Capac pentru carcasa izolanta(58.6) Saiba, 2 mm58.7 Saiba, 3 mm162 Surub cilindric163 Surub M10 165 Saiba arc 10 mm

(35)

58.5 32.258.5 3.43.5

58.1 3163

58(58.6)

58.7 2 165

162

301535

70

5032

2432 80

35

2432 80

3.3 3.4 3.5

M10

2.23.4

2 358.1

3.3

(10

)

163 (58.6) 16558.7

162

Aranjament bara A

Aranjament bara B


Figura 5/25: Mecanismul de actionare a CLP-ului din compartimentul montat deasupra celulei in detalui. Se urmeaza cu strictetesecventele si aranjare a componentelor tijei la asamblare.In figura se prezinta pozitia deschisa a CLP-ului..

78.4 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului ON78.5 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului OFF

Figura 5/24: Tija pentru CLP este furnizata separat daca compartimentulcu CLP montat deasupra celulei este indepartat pentrutransport. A se vedea pozitia deschisa a CLP-uluicu componente individuale fixate in pozitia pentrufunctionare corecta.

78.5

78.4


Figura 5/26:Cadrul sir cleme ridicat pentru conectare Figura 5/27: Contact auxiliar pentru limitare Ith. Poate fi necesar ca con-tactele auxiliare sa fie deplasate in pozitia lor de servicecand urechile de ridicare au fost indepartate.

11.5 Limitator Ith

49.2 Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel49.4 Surub de plastic - se rupe pentru eliberare presiune

11.5

49.2

49.4


Sectiune X-X vezi figura 5/30

Tabel:

UN IN Ith IS Latime celula Conectare cablu Numar linie Intreruptor

Tensiune Curent Capacitate Curent dinamic Diagramanominala nominal termica

KV A kA kA mm

24 630...1250 16...25 40...63 800 D 1 VD4, HA, CP

630...1250 16...25 40...63 1000 D 2 VD4, CP

1600...2500 16...25 40...63 1000 E 3 VD4, HA

CP: cable to SS

3 1000 800 340 460 275 6

2 1000 800 455 495 275 3

1 800 600 455 495 210 3

linie numar A Ca) F H P max. cabluri

a) Sectiune podea celula

Figura 5/28: Compartimentul de cabluri a celulei cu intreruptor

F

60

55

X

X

320 700

180180

PP

A

C

1500

H


Tabel:

U N IN Latime celula Conectare cablu Numar linie Intreruptor

Tensiune Curent Diagramanominala nominalKV A mm

24 ...630 800 B si D 5 CK, CK...E

...400 800 E sau A si D 4 sau 6 CR...U, CR...L

...630 1000 B si D 7 CK, CK...E

...400 1000 B si D sau C 8 sau 9 CR...U, CR...L

9 1000 800 450 275 * 1

8 1000 800 390 275 * 3

7 1000 800 485 275 * 3

6 800 600 390 210 * 3

5 800 600 485 210 * 3

4 800 600 450 210 * 1

Linie numar A Ca) H P b) c) max. cabluri

a) Sectiune podea din celulab) Cu sigurante fuzibilec) Fara sigurante fuzibile

Figura 5/29: Compartimentul de cabluri din celula cu separator de sarcina

Diagrama B:Detaliu Z, fara sigurante fuzibile,pana la 3 cabluri pe faza

Diagrama A:Celula cu sigurante fuzibile,pana la 3 cabluri pe faza

Sectiunea X-X vezi figura 5/30

Diagrama C:Detaiu Z, cu sigurante fuzibile,pentru 1 cablu pe faza

60

55X

X

320 700

180475 180

PP

A

C

1500

H

Z

H

P P

M12

Spre spatele celulei: 905


P P

M 12**sauM 16

Sectiunea Y-Y (corespunzatoare podelei 17)

diametrul cablului 27 - 62 mm

120

66

YY

M 16sauM 20

P P

60

25

130130130

Figura 5/30: Sectiunea X-X pentru figurile 5/28 si 5/29

Diagrama D: Sectiunea X-X, pana la 3 cabluri pe faza

Diagrama E: Sectiunea X-X, pana la 6 cabluri pe faza

**) Este un orificiu cu filet M12si M16 la fiecare punct de conectare


Figura 5/31: Compartiment de masura tensiune bare aflat deasupra celulei. Figura (non-standard equipment)prezinta aranjamentul in compartiment..

2.3 Conductoare plate derivatie T (pentru transformatoare de tensiune)28 Placa pentru treceri izolante79 Compartiment masura tensiune bare montat deasupra celulei79.1 Cutie intermediara79.2 Tub cnductor79.3 Presetupa79.4 Clapeta eliberare presiune

79.4

79

2.3

28

79.2

79.3

79.1


6 Operarea celulelorAtentie la siguranta lucrului

Procedurile de operare vor fi realizate de un specialistcare cunoaste instalatia, tinand seama de toate normativele de siguranta DIN VDE/IEC si alteastfel normative si instructiuni. Trebuie acordata o atentie deosebita normelor VDE 0105 (Operarea instalatiilor electrice)..

Observatie:

Nu mergeti pe celule (posibile puncte de rupturaale clapetelor de eliberare presiune gaz).

6.1 Punerea in functiune

6.1.1 Etapa pregatitoare

(Figurile 3/12, 3/19)

Pentru pregatirea punerii in functiune, trebuieverificate intai conectarea la partea de inalta tensiune:.

• Se verifica conditia generala a celulelor pentrudeterminarea posibilelor daune.

• Se examineaza vizual toate mecanismele dincelule, partile debrosabile, contacte izolate, partiizolate, etc.

• Verificati conectarea la bara principala de legarela pamant a conductoarelor de impamantare(verificand cerintele din DIN VDE 0141).

• Verificati stratul de vopsea cum se descrie insectiunea 7.4 daca este necesar.

• Se indeparteaza de celula toate reziduurile, corpurile straine si toate uneltele.

• Se curata celula, si toate partile izolante cuun material curat, moale si uscat. Se inde-parteaza toate urmele de unsoare si prafcum se descrie in sectiunea 7.3.

• Se monteaza corect toate capacele etc. in-departate in timpul asamblarii si procesului de testare.

• Capacele de transport 13.9 de pe intreruptoarele in vid– daca inca mai este montat –trebuie indepartat.

• Capacul polului 13.10 poate fi montat in unelesisteme si pe unele intreruptoare. Verificati corectalor montare.

• Urechile de ridicare 13.13 de pe intreruptoaretrebuie indepartate daca sunt inca montate.

• Se face testarea circuitelor principale cu tensiuneCA conform VDE 0670 partea 6 (IEC 60298) cateste necesar. Trebuie atentie marita in timpul acestei proceduri la transformatoarele de tensiune si cabluri etc. Poate fi folosit modulul de testare 142 pentru a face conectarile (vezi sectiunea6.3.3).

• Se comuta tensiunea auxiliara si de control pe on.

• Se fac operatiile de testare a mecansmelor manuale sau cu comanda electrica, sisimultan se observa indicatorii de pozitie..

• Se verifica interblocarile mecanice si electricefara a folosi forta.

• Se seteaza echipamentele de protectie ale ce-lulelor la valorile cerute si se verifica functionarea lor cu echipament de testare.

• In celulele cu sistem de ventilatie aditionalpentru intreruptoare de curent mare (cerutla cresterea temperaturii ambientului->40 °Csi/sau frecventa inalta - 60Hz - conformsectiunii 1.3 si figurii 6/21 si 6/22) clapeta 20.3 din partitia 20 trebuie sa opreasca usorpe arcul 20.4 (cand ventilatorul este oprit-daca este montat -).Aceasta configuratie nu este standard.

A se verifica:

– Se introduce o surubelnita potrivita prin des-chiderea 20.5 din partitia orizontala 20 si ininelul 20.6 al clapetei 20.3.

– Se ridica 20.3 si se elibereaza astfel incatsa cada liber pe arcul 20.4.

– Daca clapeta este blocata, folosind suru-belnita apasati arcul 20.4 cu cca 5mmpentru a elibera clapeta..

– Daca este montat ventilator se verifica functi-onarea corespunzatoare a acestuia..

• La actionarea cu motor a partilor debrosabile,verificati directia de rotatie a motorului de deplasare conform cu sectiunea 7.5.4.

• Pentru orice alte intrebari legate de functionareaintreruptorului debrosabil si testarea functieide brosare, vezi sectiunea 7.5. .

• Operatorii locali sunt invatati sa manevrezecelulele.

• Se verifica starea de pregatit pentru operare sicea de comutare a sistemelor electricedin celule.

Depinzand de responsabilitati, poate fi necesaraverificarea urmatoarelor echipamente din zonaadiacenta celulei:

• cabluri de putere

• cabluri auxiliare

• sursa auxiliara

• sistemul de control de la distanta

•intregul sistem de impamantare,conform DIN VDE 0141

• echipamentul din incapere

• conditia incaperii


6.1.2 Etapa de pornire

• Conform normelor de siguranta.

• Asigurati-va ca intreruptoarele si separatoareledin sistem sunt in pozitia OFF..

• Se indeparteaza orice legatura la pamantsi conectarile in scurtcircuit din zona critica decomutare.

• Se energizeaza cablurile.

• Se conecteaza celulele pe rand, observand sem-nalizarile si indicatorii.

• Verificati ca conductoarele sunt in faza, lucru ne-cesar cand sunt mai multe cabluri de alimentaresi celule.(a se vedea sectiunea 6.3.2).

• Se iau toate masurile si se verifica functiiledependente de alimentarea de inalta tensiuneconectata.

• Atentie la neregularitatile de orice fel.

6.2 Operatii de comutare

Operatiile de comutare se fac cu usa din fata celuleiinchisa.

6.2.1 Partea de intreruptor debrosabil

(Figurile 6/1, 6/3, 6/5 pana la 6/11)

Introducerea manuala din pozitia test/deconectatin pozitia de service:

• Se conecteaza fisa de control 10.2

• Se inchide usa din fata .

• Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF..

• Se fixeaza manivela 121 pe axul 18.1 mecanis-mului 18.

• Se roteste manivela in sensul acelor de ceas cca. 30 rotatii pana cand se opreste iarpartea debrosabila este in pozitia de service.

• Observati indicatorul de pozitie.

• Se scoate manivela 121.

Trebuie sa fie considerat ca capatul vizibil al axului18.2 va fi complet in partea din spate a usii celuleicand manivela va fi luata de pe axul 18.1 al mecanismului 18. Aceasta asigura ca partea din spate sa fie trasaprevenind astfel manevarea neintentionata a axuluiin timpul serviciului. Aceasta manevrare poate duce la blocarea intreruptorului...

Observatie:

Partea debrosabila nu trebuie sa fie oprita in oricepozitie de pe traseul dintre pozitia de servicesi pozitia test/deconectat!

Debrosarea manuala din pozitia de service in pozi-tia de test/deconectat :

• Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF..

• Se pastreaza procedurile descise mai sus pentru introducerea in pozitia de service.

Observatie:

Nu folositi forta pentru a deplasa partile debrosabilecu magnetul de blocareY0 in cazul scaderii tensiunii.Daca apare un astfel de eveniment partile de-brosabile sunt blocate pe intregul traseu intre pozitiilede service si test. Pentru a reseta interblocarea, vezi sectiunea 7.5.5.

Deplasare motorizata a partii debrosabile:

• Se opereaza controlul electric de introducere saudebrosare..

• Se observa indicatorul de pozitie

Observatie:

Daca motorul este defect, partea debrosabila poatefi deplasata prin operarea manuala de urgenta. Daca motorul se defecteaza in timpul deplasarii partii debrosabile, partea debrosabila trebuie deplasatain pozitia limita prin operarea manuala de urgenta..

Operarea manuala de urgenta se realizeaza cumanivela 121 pe mecanismul axului 18, intr-unmod similar operarii partii cu intreruptor debrosabilcu sisteme manuale. Pentru a dezactiva partea debrosabila motorizata, consultati sectiunea7.5.1.

• Comutati pe off alimentarea auxiliara (m.c.b.), panacand motorul va fi intrerupt electric.

• Se roteste manivela 121 in directia necesara.

Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorulporneste. Motorul functioneaza in astfel de cazuri cagenerator, de ex. poate retine tensiune in terminale..

Tipul si tensiunea nominala ale siguranta fuzibilea motorului nu trebuie modificate, altfel comportareaar putea sa nu mai fie aceeasi si pot apare defectein instalatie!

Atentie.

In operarea manuala de urgenta a partii motorizatedebrosabile, interblocarea cu CLP-ul nu esteactiva!

Scoaterea din pozitia test/deconectat in pozitia caruciorin service:

• Se deschide usa compartimentului de compintreruptor.

• Se scoate fisa de control 10.2 si se pune in pozitia dedepozitare pe partea debrosabila.


• Se pozitioneaza carucior de service 124 cu pinii de ghidare 124.2 ai bancii reglabile pentru prin-derea pe fata celulei cu ajutorul pinilor 124.3. .

• Se deplaseaza manerele 13.11 astfel incat sase poata deplasa partea debrosabila 13, sepune partea debrosabila pe caruciorul deservice si se asigura prin prinderea de acesta.

• Se apasa pe levierul 124.4 (din fata, de pebanca) si se indeparteaza caruciorul de servicedin fata celulei.

• Se asigura pozitia obturatoarelor cu un lacat130.

Insertia de pe caruciorul de service in pozitia test/deconectat:

• Se procedeaza ca mai sus, schimband ordinea..

6.2.2 Intreruptor tip VD4

(Figurile 3/6 pana la 3/8, 3/11, 3/12, 3/15 pana la 3/17)

Sistemul de armare:

• Pentru intreruptorul cu motor de armare,armarea este realizata automat. Daca motorulde armare este defect, procedura de armare poate fi realizata sau completatamanual.

• Pentru intreruptoare cu sistem de armare manuala, se deschide usa cu partea debrosabilain pozitia deconectat, se introduce manivela de armare 128 cu care se fac cca 25 de miscari

Testul de comutare al intreruptorului, tip VD4, fara tensiune primara poate fi realizat cu partea debrosabilain pozitie test (cu fisa de control fixata).

Secventa de operare

Exemplu 1: Intreruptor, type VD4, cu mecanism de armare motorizata, partea debrosabila in pozitie de service

Secventa de operare Rezultatul operarii Operatia urmatoare de

Pozitie Conditie comutare posibilaintreruptor armare

Comutare-motorul este armat

Armare automata 0 On-Off

Anclansare intreruptor...si I Off

(re)armare automata I Off-On-Off sausecventa de RAR

Declansare intreruptor 0 On-Off



Secventa Off 0

RAR(Prin sistemul On I (armare automatade protectie) pornita)

Of 0

Armata automatacompleta 0 On-Off




pana cand este indicata conditia de armare. Cand s-a realizat armarea, mecanismul de armare este automat inactiv, si daca se fac mai multe miscari cu manivela nu au efect.

Simbolurile conditiei de armare:

Nearmat Armat

Declansarea si anclansarea intreruptorulului tip VD4:

• Operatiile de declansare si anclansare cupartea debrosabila in pozitia de service trebuiefacute numai cu usa celulei inchisa.

• Prin control local sau de la distanta.

• Se observa indicatorul de pozitie.

Contorul operatiilor de comutare 13.5 pentrucompartimentul intreruptorului contorizeaza operareamecanica a intreruptorului cu usa inchisasi cu partea debrosabila in orice pozitie(figurile 3/13, 3/14 si 6/8):

• Se apasa butonul mecanic, anterior rotindbutonul 45.2 in sens invers acelor de ceaspana se opreste daca partea debrosabila estein pozitie de service.

• Se observa indicatorul de pozitie.

6.2.3 Intreruptor, tip VM1

(Figurile 3/15, 3/16, 6/24, 7/8, 7/9, 7/15)

Intreruptorulul fara intretinere VM1 este rezul-tatul studiului asupra intreruptoarelor in vid,cu controler electronic, fara contacte auxiliaresi cu senzori..

Pentru detalii consultati Manual BA 433/E.

Inainte de conectarea la tensiune prmara:

• Se conecteaza tensiunea auxiliara. Se da comanda de anclansare si circuitul trebuie sa fie energizat inainte ca intreruptorul sa fie anclansat.

Tensiunea auxiliara se stabileste cand se aprindeLED-ul rosu 31.2.

• Se face testarea anclansarii si declansarii intre-ruptorului prin apasarea butoanelor 31.3 si31.4.

• Anclansarea:

– prin comanda de la distanta prin contacte inchise sau local prin apasarea butonului ON 31.3.

• Declansarea:

– prin comanda de la distanta prin contacte inchise sau local prin apasarea butonului OFF 31.4.

Exemplul 2: Intreruptor, tip VD4, cu mecanism de armare manuala

Secventa de operare Rezultatul operarii

(cu usa celulei inchisa Pozitie Conditie Operatia de comutareexceptand in timpul intreruptor armare ulterioara posibilaarmarii)

Partea debrosabila in pozitia 0 -test/ deconectat,cu fisa de control inseratain soclu

Armare 0 On-Off

Partea debrosabila se depla-seaza in pozitia de service

Anclansare intreruptor I Off

Declansare intreruptor 0 -

Partea debrosabila se depla-seaza in pozitia test/deconectat

Testele asupra intreruptorului, tip VD4,fara tensiune primara pot fi facute cu partea debrosabilain pozitie de test (cu fisa de control montata).


• Declansarea la defect pe alimentarea auxiliara:

– Declansarea electrica este inca posibila inprimele 200 s.

– Dupa perioada de 200 s, este necesara de-clansarea manuala de urgenta:

– Se introduce levierul pentru operare ma-nuala de urgenta 31.28 in locul special folosit in cazurgenta 31.9 de pe placa din fata si se roteste in sens in-vers acelor de ceas pentru deschiderea intreruptorului.

Inainte de atingerea pozitiei de stop tija vaopune rezistenta care trebuie invinsa..

• Anclansarea la defect pe alimentarea auxiliara:

–Acest tip de anclansare nu este propriu si nici posibil.

• Dupa fiecare ciclu de operare (ON-OFF), contorul deoperare 31.5se incrementeaza cu un digit.

La terminarea operatiei de comutare, indicatorulde pozitie 31.6 din fereastra de pe fata celuleiafiseaza pozitia respectiva a intreruptorului.

• Sistemul anti-pumping(vezi VDE 0101, sectiunea 5.2.3.2)

– Controlerul intreruptorului asigura blocareaanclansarii intreruptorului daca este activacomanda de declansare.

– Daca se da comanda de anclansare care este imediat urmata de declansare, toate comenzileactive de anclansare sunt blocate. Comandade anclansare trebuie data din nou pentruexecutarea anclansarii.

6.2.4 Partea de masura debrosabila

(Figurile 3/1-6, 3/1-8, 3/18)

Manevrarea partii de masura debrosabila din ce-lula de masura este descrisa in sectiunea 6.2.1,fara operatii de comutare si functii de inter-blocare.

Partile debrosabile de masura din celulele delinie si alimentare sunt inserate in compartimentulde cabluri folosind o rampa. Acestea ating pozitia de service imediat si sunt prinse de celulaprin cei doi pini de pe partile laterale.Transformatoarele de tensiune folosite cores-pund tipului folosit in celulele de masura,si de aceea sigurantele HRC pot fi folosite cutransformatoarele de tensiune.

6.2.5 Cutitul de legare la pamant, tip EK6

(Figurile 3/1, 6/12, 6/13, 6/25)

Cutitul de legare la pamant, tip EK6, are un meca-nism de inchidere care este independent de ro-tatia tijei. Un CLP 6 alocat intreruptorului poatefi inchis numai cand partea debrosabila 13 estein pozitia test/deconectat sau este scoasa din celula.Inchideti CLP-ul numai cand usile sunt inchise.

.

.

Deschiderea si inchiderea manuala:

• Se apasa in locul notat 14.2 al levierului deoperare. (Daca CLP-ul este inchis, acesta estedeja apasat!)

• Se potriveste manivela 122 la tija hexagonala14.1,care este pregatita de operare.

Observatie:

Levierul de operare122 se pune pe tija hexagonalaastfel incat in incapere ramane suficient spatiupentru deplasarea acestuia...

• Pentru a inchide CLP-ul se roteste levierul cu cca. 180° pana cand este atinsa pozitia de stop sau pentru deschiderea CLP-ului, se roteste levierul in sens invers acelor de ceas.

• Observati indicatorul de pozitie mecanic/electric..

• Se indeparteaza levierul de operare 122. Dispozitivul14.2 ramane deschis daca CLP-ul este in pozi-tie inchisa.

Asigurati-va ca levierul de operare este rotit la dreaptapana la stop in procesul de deschidere, pentru a seasigura ca CLP-ul este in pozitia limita definita.Mecanismul de operare manuala poate avea simagnet de blocare.

Deschideri si inchideri cu mecanism de operare cumotor:

CLP-ul poate avea cu un mecanism de operaremotorizat.

• Controlul electric de deschidere sau inchiderese opereaza rapid. CLP-ul este comutat automatin respectiva pozitie.

Operarea manuala de urgenta:

Daca apare un defect in mecanismul de operare mo-torizat, CLP-ul poate fi comutat prin operarea manualade urgenta cu levierul 122, in acelasi mod ca sioperarea manuala a CLP-ului.

Atentie!

In timpul operarii manuale de urgenta aCLP-ului motorizat, interblocarea nu este functionala!

La operarea manuala de urgenta, mecanismul de operare motorizat este automat decuplat.Pentru a dezactiva cuplarea la mecanismul de operare motorizat, prima data se roteste levierul122 in directia preselectata pana la stop(unghi mic de rotire). La urmatoarea operare cu mecanismulmotorizat dupa ce functiile sale au fost restabilite,se face automat cuplarea la acesta..


Observatie:

Levierul poate fi folosit temporar pentru arealiza operatia de comutare manuala de urgenta.Alimentarea mecanismului de operare motorizattrebuie intrerupta pe durata oricarui defect..

6.2.6 Legarea la pamant a barelor.

(Figurile 3/1-4, 3/1-8, 3/22 pana la 3/25)

Pentru a lega la pamant bara, se folosesc CLP-uriletip EK6. Mecanismul acestora de operare este identiccu cel al CLP-urilor conductoarelor in derivatie Tvezi sectiunea 6.2.5).

Conditiile de interblocare dintre celule pentru CLP-urilede pe bara sunt descrise in sectiunea 3.4.2..

6.2.7 Separator de sarcina

Figurile (3/1-9, 5/29, 6/13, 6/15)

Separatoarele de sarcina si CLP-urile se operea-za numai cand usile celulei sunt inchise.

Observatii:

• Se fixeaza levierul de operare 122 pe tija hexa-gonala si se roteste in sus sau in jos pentru fiecare operatie de comutare astfel incat sa nu fie obstructionat spatiul.

• Asigurati-va ca levierul este pus intr-o pozitie limitain toate operatiile de comutare.

1. Deschiderile si inchiderile separatoarelor de sarcinacu mecanism de actionare rapida ON si mecanismde actionare rapida OFF (Tip CK 3):

– Separatorul de sarcina se inchide prin rotirea levierului de operare 122 in sensul acelor de ceas cu cca. 180° pana la stop,sau se deschide prin rotirea in sens inversaproximativ 189° pana la stop..

2. Deschiderea si inchiderea separatorului de sarcinacu mecanism de actionare rapida ON simecanism cu rearmare arc de stocare energie pentru OFF(Tip CK3):

– Separatorul se inchide prin rotirea levierului deoperare 122 in sensul acelor de ceasaproximativ 180° pana la stop.

– Se rearmeaza arcurile de stocare energieimediat dupa operatia de inchidere prin rotirea levierului cu 180° in sens invers acelor de ceas pana la stop.

Separatorul este astfel pregatit de deschiderela aparitia unor defecte..

– Separatorul se deschide prin rotirea levieruluiin sensul acelor de ceas cu aproximativ 15°. Apoi levierul se roteste in sens invers panacand este atinsa pozitia de stop.

– Observati indicatorul de pozitie (vezisi sectiunea 6.2.9).

3. Deschiderile si inchiderile separatoarelor cuactionare rapida a mecanismului pe On si cu mecanism cu arc pe OFF (Tip CS 3):

– Separatorul se inchide prin rotirea levieruluide operare 122 in sensul acelor de ceascu aproxim. 180° pana la stop, sau se deschideprin rotirea levierului de operare in sens inversacelor de ceas cu aprox. 180° pana la pozitia destop. Daca separatorul este pregatit de deschidere,va raspunde declansarii sigurantei fuzibile sila detectarea scaderii tensiunii.

Caz special:

Se armeaza si se activeaza arcurile de inchidere prinrotirea in sens invers acelor de ceas a levierului de operare pana la stop (pretensionare).

Aceasta actiune este ceruta numai cand:

– la instalarea initiala (arcurile de stocare energienormal nearmate).

– pentru operare indirecta (declansare prin fuzibil HRCsi cadere tensiune).

4. Deschiderile si inchiderile CLP-ului integrat:.

– Comutarea CLP-ului normal interblocat esterealizata numai cand separatorul de sarcinaeste in pozitie deschisa.

– Se roteste levierul de operare in sensul acelor de ceas cu cca. 180°pana la stop pentru inchidereaCLP-ului sau in sens invers cu aprox.180° pana la stop pentru deschidere CLP.

– Observati indicatorul de pozitie (vezi si sectiunea 6.2.9).

5. Deschideri si inchideri cu mecanism motorizat:.

Separatoarele si CLP-urile pot fi actionate cumecanisme de operare motorizate..

– Se opereaza controlul electric pentru deschidere/inchidere (rapida), si separatorul sau CLP-ul va fi comutat automat in pozitia opusa, sause armeaza arcurile de stocare energie...

Operarea manuala de urgenta:

Daca apare un defect in mecanismul motorizat, separatorulsi CLP-ul pot fi operate manual in regim de urgentaprin operarea levierului 122, in mod similar cuoperarea mecanismului manual. Pentru a dezactivalegatura la mecanismul de operare motorizat, se rotestelevierul pana la pozitia relevanta de stop (unghi micde rotire).

La urmatoarea operare cu mecanismul motorizatdupa ce functiile au fost restabilite, cuplarea se reactiveazaautomat.


Observatie:

Levierul poate fi fixat numai temporar pentrurealizarea operatiei de comutare manuala de urgenta.

Alimentarea mecanismului de operare motorizattrebuie intrerupta pa durata oricaui defect..

6.2.8 Placuta izolanta

(Figura 6/15)

Pentru asigurarea distantei de izolatie aseparatorului deschis, se poate insera o placutaizolanta.

Observatii:

• Inainte de folosire se curata placutele de izolaresi se inspecteaza.

• Daca este umezeala si praf pot apare scurgeri decurent..

• Placutele izolante se fixeaza numai ca protectieimpotriva contactului accidental nu ca protectie lareanclansare.

• Durata de service a placutelor inserate este limitatafundamental de influenta umezelii, temperaturii,contaminarii si a partilor adiacente aflate sub tensiune.

• Observati detaliile prezentate in sectiunile 7.2 si 7.3cu privire la placutele izolante.

6.2.9 Monitorizare

Daca echipamentele sunt in operare, observati datelede operare si indicatiile de stare din partea secundara.

Indicatorul de pozitie pentru separatoare:

Folositi posibilitatea de vizualizarea pozitieiprin sticla.

• Tip CK3: Pozitia echipamentului este identicapozitiei mecanismului.

• Tip CR3: Indicarea pozitiei este posibila numaipe afisaj separat

• Tip CS3: Pozitia este identica pozitiei mecanismuluidaca operarea este directa..

Pentru operare indirecta (prin fuzibil), operatia de deschidere are ca rezultat pozitii diferite ale aparatuluisi mecanismului..

6.2.10 Legarile la pamant prin cabluri.

(Figurile 6/12, 6/16 pana la 6/20)

Obturatorul 12.1 (12.2) este deplasat in pozitie deschisa cu modulul de testare si legare lapamant 142.

Aceasta parte debrosabila speciala va fi inserata intr-ometoda similara partii de intreruptor debrosabil,folosind aceeasi manivela 121 dupa inserarea in pozitia test/deconectat. Pasii individuali de impaman-tare si scurtcircuitare sunt dupa cum urmeaza:.

• Se conecteaza cele doua bare 142.1 la pozitia cerutape modulul debrosabil de testare sau deimpamantare:

– In partea inferioara pentru deschiderea obturatorului superior

–In partea superioara pentru deschiderea obturatorului inferior.

• Se monteaza contactele izolante la modulul detestare si impamantare 142 in pozitia:

–In partea inferioara pentru a impamanta zona de cabluri.

–In partea superioara pentru impamantarea barelor.

• Se izoleaza aria de impamantare si se asiguraimpotriva reconectarii.

• Observati cu atentie indeplinirea normelor de siguranta.

• Se indeparteaza partea de intreruptor debrosabildin celula.

• Se insereaza modulul de testare si impamantare 142 inpozitia de test/deconectat si se pune completin pozitia de service cu manivela 121.

• Verificati ca zona este legata la pamant, de ex.prin testarea tensiunii cu dispozitivul 125 insoclurile de masura 30 respectiv, cu testinalta tensiune pe contactele 142.7 in trecerileizolante 142.6 pe modulul 142, sau pe conexiuneade cabluri.

• Se insurubeaza ferm cablurile de impamantare133.1 la terminalul 19.3, si apoi folositi tijaizolata 133.3 pentru a conecta conductorul deimpamantare cabluri 133.2 la pinii de contact142.7 prin scurtcircuitare.

• Afisati pe celula placuta de avertizare 135a starii de legat la pamant.

• Asigurati zonele invecinate aflate sub tensiune (de ex.cablurile de fider) pentru a preveni contactele nedorite


6.3 Proceduri de testare

6.3.1 Testarea starii circuitelor

(Figurile 6/4, 6/16)

Celulele sunt montate cu sistem de indicare atensiunii capacitive incluzand indicatorul de(hand-held) testare a starii circuitului..

Trebuie facuta o distinctie intre sistemele de rezistenta scazuta (LRM) si cele de mare rezistenta(HR). Pentru mai multe detalii,vezi standardulVDE 0682 Partea 415 sau IEC 61243-5.

Cele doua sisteme difera din mai multe puncte de vedere, diferite nivele de tensiune care constituie pragurile de afisare. Divizorii de tensiune capacitiva instalati in celule sunt corespunzatoarediferitelor rate, si soclurile de masura si unitatile deindicare sunt de tipuri diferite.

Observatie:

Singurii indicatori permisi sunt cei care satisfaccerintele standardelor IEC si VDE si corespundproiectului tehnic al celulelor..

Soclurile de masura trebuie sa fie scurtcircuitate,cu exceptia celor de testare tensiune de pecelula (de ex. la incercarea de tinere la tensiunela frecventa nominala si/sau impuls de tensiune).

Testarea starii circuitului este efectuata folosind unindicator cu fisa in soclul corespunzator localizatintre contactele de control ale celulei.

Folosirea indicatorului:

• Se face test functional al unitatii imediatinainte de utilizare, de exemplu cu testerul de interfataKSP. Afisajul trebuie sa fie perceptibil.

• Prezenta tensiunii de operare este afisata printr-unsemnal.

• Urmariti intotdeauna detaliile date in instructiunipentru unitatea individuala de indicare asistemului de celule.

Testare interfata:

• Testul de interfata se realizeaza ca test functionalal componentelor de conexiune, de ex. cutesterul de interfata KSP.

• Testul de interfata este un test repetitiv cum seprezinta in IEC 61243-5 si VDE 0682 Partea 415.

6.3.2 Testarea starii de alimentare in faza

Testarea starii de alimentare in faza, de ex. candsunt mai multe fidere incoming, se poate realizacu un comparator de faza potrivit cuplat la soclurile demasura ale sistemului de indicare a tensiunii capacitive.(daca este montat).

Procedura de testare:

• Se folosesc numai comparatori de faza care suntconform standardelor IEC si VDE si se potrivesccu sistemul de indicare din celule..

• Inainte de folosire verificati functionarea unitatii..

• Asigurati-va ca lungimea maxima permisibilaa cablurilor de masura nu este prea mare..

• Conectati cablurile de masura la conductoareleprincipale de sectiuni corespunzatoare.

• Urmariti instructiunile pentru comparatorul de fazain detalii!

6.3.3 Testare curent si tensiuni

(Figurile 6/4 , 6/16, 6/20)

Modulul de impamantare si testare 142 este pentruteste de curent si de tensiune. Se potriveste pentru injectie de curent primar la orice transformatoarede curent care pot fi montate in timpul masuriiin circuitul de protectie si, ca exemplu, pentru aplicarea tensiunii de testare in timpul testarii izo-latiei.

• Se izoleaza si se asigura zona de lucruconform normelor de siguranta din DINVDE/IEC.

• Pentru alimentare cu curent primar, se fixeazacablurile de conexiune ale transformatorului de testarela pinii de contact 142.7.

• Pentru testare cu tensiune c.a., sfera 142.4 este necesara pe pinul de contact. Gaura din sfera foloseste la conectarea la alimentarea cu tensiune.

• Pentru testare curenti puntea de scurt-circuitare 142.8 va fi conectata la pinii de contact. .

Observatie:

Cu teste de tensiune de tinere la frecventa industrialasi/sau impuls de tensiune, se pot observaurmatoarele:

• Se scurtcircuiteaza soclurile de masura 30 din celulepentru durata testelor (numai)!.

• Se deconecteaza orice transformator de tensiune sise acopera cu o placa izolanta.


Figura 6/1: Actionarea cheii celulei

1.18 Broasca usii celulei145 Cheie

Figura 6/2: Actionarea cheii, prin rotirea cheii universale.

1.17 Cheie, cheie rotita la 90°la deschideresau inchidere compartiment de joasa tensiune

Figura 6/3: Actionarea cheii tip surubelnita, cu ajutorulunei manivele

1.8 Surub de deschidere, a usilor compartimentelorde inalta tensiune

147 Manivela .

Figura 6/4: Sistemul de control digital

30 Soclu de masura (sistem LRM)30.1 Capac de protectie pentru soclu de masura46 Unitatea de protectie si control a celulei REF542

1.17

46

30

30.1

1.8

147

1.18

145


Figura 6/5: Operare manuala si indicatori mecanici a partiidebrosabile, prezentat aici in pozitia de test/deconectat.

10 Fisa de control, inchisa13.2 Buton mecanic ON13.3 Buton mecanic OFF13.4 Indicator mecanic de pozitie13.5 Contor cicluri de operare13.8 Indicator stare armare13.11 Maner, conectat cu cadrul partii

debrosabile13.17 Placa din fata a intreruptorului, Tip VD4(18) Mecanism18.1 Ax128 Manivela armare

Figura 6/8 :Manevrarea mecanica a intreruptorului incelula (echipament care nu este standard)cu partea debrosabila in pozitia de service

45.1 Buton mecanic45.2 Buton

Figura 6/7: Fisa de control blocata pentru prevenireadeconectarii de la partea debrosabila aflatain pozitia de service

10.1 Soclul fisei de control10.2 Fisa de control32 Interblocaj

Figura 6/6: Deplasarea partii debrosabile intre pozitia de test/deconectat si pozitia de service, cu aproximativ30 rotiri ale manivelei, in sensul acelor de ceas pana la stoppentru pozitia de service si in sens invers pentru pozitia test/deconectat

13 Parte debrosabila18 Mecanism121 Manivela

10

128

13.213.3

13.17

13.4

13.5

13.8

13.11(18)/18.1

32

10.2

10.1

45.1

45.2

1211318


Figura 6/9: Caruciorul de service Partea debrosabila deplasata spre interiorcu ajutorul manivelelor.

13 Parte debrosabila13.11 Manivela124 Carucior de service

Figura 6/12: Vedere in compartimentul de intreruptor

10.1 Soclu de control12.1 Obturator superior12.2 Obturator inferior14 Mecanism de actionare CLP14.1 Tija42 Sina de deplasare43.3 Perete canal cabluri

Figura 6/11: Pozitionarea caruciorului de service cu pinii de ghidarepe banca superioara de inaltime ajustabila pentruapropiere de celula, si conectare..

124.1 Ajustor inaltime124.2 Pin de ghidare124.3 Pin de prindere

Figura 6/10: Partea debrosabila aflata pe caruciorul de servicesi asigurat

13 Parte debrosabila (cu intreruptor tip VD4)13.11 Manivela13.12 Prinzator (conectat la manivela)124 Carucior de service124.1 Reglare inaltime 124.4 Levier de eliberare a pinilor de prindere (124.3)

13.1113124 124.4124 13 124.1 13.1113.12

124.2

124.3

124.1

14/14.1

42

12.2

43.3

12.1

10.1


Figura 6/13: Pregatirea de operare a separatorului si/sau CLP-ului integrat

1.10 Placa de izolare.

35.1 Mecanism de operare separator35.2 Mecanism de operare CLP122 Levier de operare

Figura 6/16: Fixarea indicator de tensiune (impedanta mare), tip DSA2,fabricant Pfisterer

30 Socluri masura tensiune30.1 Placa protectoare pentru socluri masura125 Indicator de tensiune

Figura 6/15: Celula cu separator de sarcina si sigurantafuzibila

1.10 Perete izolant34 Separator de sarcina35.1 Mecanismul de operare separator sarcina43.4 Canal cabluri160 Siguranta fuzibila HRC

Figura 6/14: Pregatirea de operare a CLP derivatiedin celula cu intreruptor

14 Mecanism de operare CLP14.1 Tija de operare CLP14.2 Glisiera122 Levier de operare

12530.1 30

1.10

122

35.1

35.2

122

14/14.1

14.2

1.10

34

35.1

160

43.4


Figura 6/17: Modul operare obturator, vedere laterala-barele de actionarepozitionate in partea superioara(pentru operare obturatoare inferioare) sau in partea inferioara (pentru operare obtura-toare superioare) .

129 Modul de actionare obturatoare129.1 Bare de actionare (o pereche), se pot indeparta

Figura 6/19: Fixarea cablurilor de impamantare dupa inserarea modululuide testare si impamantare (exemplu)

132 Punct fix pentru impamantare, M12133.2 Cablu de impamantare133.3 Tija de operare izolata135 Eticheta de avertizare142 Modul de testare si impamantare142.1 Bare de actionare (o pereche)

Figura 6/18: Impamantarea la pini de contact inferiori pentru celula de 800 mm

12.2 Obturator inferior129 Modul de operare obturator132 Punct fix pentru impamantare, M12133.2 Cablu de impamantare 133.3 Tija de operare izolata135 Eticheta de avertizare

12.2

133.3

135

129

132

133.2

142.1

132

135

133.2

133.3

142


Figura 6/20: Modul de testare si impamantare cu:

– Bare de activare, indepartabile • pozitie superioara pentru obturatorul inferior • pozitie inferioara pentru obturator superior

– Brate de contact,indepartabile • pozitie inferioara pentru zona de cabluri • pozitie superioara pentru zona de bare

– Placa izolanta, cu alternativa de montare cablu sau bara de impamantare (cu rotire 180° pentru bara impamantare)

– Sisteme de contact, inlocuibile pentru diferite diametre ale pinilor de contact ai celulei

– Sfera, se poate indeparta, pentru teste cu tensiune– Legatura de scurtcircuit, inlocuibila prin sfera

142 Modul de impamantare si testare142.1 Bare de activare(1 pereche)142.2 Brate de contact (3 buc.)142.3 Sisteme de contact142.4 Sfera (3 pcs.)142.5 Placa de izolare cu 3 treceri izolante indepartabile142.6 Trecere izolanta142.7 Pin de contact142.8 Legatura de scurtcircuitare

142.3

142.2

142.1

142.5

142.6 142.7 142.8 142.4

142


Figura 6/21: Fixarea partitiei orizontale 20 cu ventilatie aditionalapentru intreruptoare de curent mare necesara datoritatemperaturii ambientale crescute ( > 40 °C ) si/saufrecventa crescuta ( 60 Hz ) conform sectiunii 1.3.Clapeta interna este prezentata in pozitie de service (deschisa) !).Vedere laterala, fara vana de curent cu micro contactnecesar la ventilator. Varianta nestandard.

20 Partitie orizontala, aici montata cu ventilatieaditionala pentru intreruptor

20.3 Clapeta20.4 Arc20.5 Deschidere de inspectie20.6 Consola20.7 Ventrilator centrifugal

Figura 6/22: Partitia orizontala cu ventilatie aditionalaverificare deplasare clapeta interna (20.3)

20.5 Deschidere de inspectie

20.5

Figura 6/23: Obturator inferior asigurat cu lacat pentru prevenireaoperarilor neautorizate

38 Levier pentru operare obturator130 Lacat

Figura 6/24: Operarea manuala de urgenta – OFF a intreruptorului in vid VM1 cu actionare magnetica

31.28 Levier pentru actionarea manuala de urgenta (pentru deschidere intreruptor, tip VM1)

Observatie:La actionarea de urgenta cu levierul 31.28 trebuie sa se suprapuna o rezistenta mecanicadupa tensionarea arcului auxiliar 31.29 si la capatultraseului levierului.

38 130

31.28


Figura 6/25: Accesorii de operare

31.28 Levier pentru deschidere manuala de urgenta (pentrudeschidere intreruptor, tip VM1)

31.29 Arc auxiliar pentru asigurarea capacitatii de deschidere(pentru intreruptor, tip VM1)

121 Manivela (pentru deplasarea partii debrosabilein interiorul celulei)

122 Levier de operare (pentru CLP)128 Levier de armare (pentru intreruptor, tip VD4)145 Cheie dubla (pentru usa celula cu incuietoare normala si

pentru usa cu incuietoare tip surub)147 Manivela (pentru usa celula cu incuietoare normala sau

pentru usa cu incuietoare tip surub)

128 145 147 121 122 31.28 31.29


7 Mentenanta

7.1 Generalitati

Mentenanta serveste la pastrarea starii si marirea duratei de viata a echipamentelor ce-lulei. Conform DIN 31 051, mentenanta cu-prinde urmatoarele activitati:.

Inspectii: Deteminarea starii actuale a echipamentului

Service: Masuri de conservare a starii echipamentului.

Reparatii: Masuri de revenire la starea specificata.

Observatii:

In ceea ce priveste intretinerea echipamentelor,trebuie indeplinite cu strictete normele tariirespective. In Germania se aplica urmatoarelenorme de siguranta si standarde:

– Standardul VBG 1

– Standardul VBG 4

– VDE 0105 "Operarea instalatiilor electrice”

Intretinerea echipamentelor poate fi realizata numaide o persoana pregatita, persoana ce cunoastecaracteristicile individuale ale celulelor, conformnormelor de siguranta VDE/IEC si altor norme tehnice si instructiuni. Se recomanda apelareapersonalului de service ABB pentru efectuarea operatiei de intretinere (service si reparatii)..

Intervalele de service si intretinere pentru uneleechipamente/componente (de ex parti supuse uzurii) sunt determinate prin criteriu fix cum arfi frecventa de comutare, lungimea service-ului sinumarul de operatii de rupere scurtcircuit. Pentru alte parti, pe de alta parte, lungimea intervalelorpoate depinde, de exemplu, de diferite moduri de operare in cazuri individuale, gradul de incarcare,ca si influente din mediul inconjurator(incluzand poluarea si aerul puternic).

Urmatoarele instructiuni de operare trebuie sa tinaseama de acest manual de instructiuni in cazuri individuale in ceea ce priveste:

Intreruptorul in vidTip VD4 BA 352E

Intreruptorul in vidTip VD4E BA 377E

Intreruptorul in vidTip VD4- de curent mare BA 359E

Intreruptorul in vid cumecanism de actionare magneticaTip VM1 BA 433E

Cutit de legare la pamantTip EK6 BA 304E

Separator tip tijaTip C3 BA 275E

Daca este necesar, mai multe detalii pot fi gasitein documentatia tehnica pentru instalareechipamente (incluzand, de exemplu, oriceconditii speciale de operare).

7.2 Inspectia

• Inainte de inspectie, la cerere, zona de lucrutrebuie sa fie izolata si asigurata lareconectare in conformitate cu normele desiguranta specificate in DIN VDE/IEC.

• Starea echipamentelor trebuie monitorizataprin inspectie la intervale regulate.

• In conditii normale de operare, inspectiatrebuie facuta o data la patru ani de catrepersonal special pregatita.

• In conditii de operare anormale (incluzandconditii climatice adverse) si/sau efect peliculardaunator (poluare puternica si atmosferaagresiva), inspectia poate fi necesara la scurte inervale..

• Inspectia se face in primul rand vizual pentru verificarea gradului de coroziune si umezeala:

– Efectele temperaturii mari asupra circuitelor principale,

– Urme de descarcari partiale pe materialelede izolare,

– Urme de scurgeri de curent pe materialelede izolare,

– Suprafetele sistemelor de contact.

• Inspectia mai include corecta functionare a partilormecanice/electrice a urmatoarelor componente:echipamente de comutare, mecanisme de actionare,interblocaje, partea de protectie si semnalizare.

Conditii speciale:

• Pe celulele cu ventilatie aditionala necesarain mediu cu temperatura crescuta (vezisi sectiunea 1.3):

1. Se verifica clapeta 20.3 pentru functionare corecta. (Vezi si sectiunea 6.1.1 si figurile 6/21 si 6/22.)

2. Ventilatorul entrifugal (daca este montat) nunecesita intretinere speciala. Durata sa de viata,depinzand de starea de funcionare - unparametru semnificativ fiind temperaturacamerei - este cca. 20,000 pana la 30,000ore de operare.

Verificarea pregatirii de operare se poate facetinand seama de urmatoarele:

a) Teste functionale cu injectare de curent primarprin transformatoare corespunzatoare.La curent crescut:


1. la cca. 70% din curentul nominal al transfo-matorului de curent, ventilatorul trebuie sa porneasca,

si

2.la 80 % din curentul nominal al transformatoruluide curent, ventilatorul trebuie sa asigureventilatia minima. Monitorizarea/semnalizarea corespunzatoarese face cu un microcontact.

b) Verificarea de baza cu operarea temporaraa ventilatorului centrifugal cu alimentarede 220 V c.a..

c) In ambele cazuri, se verifica pornirea normalaa ventilatorului si se asculta sunetele neo-bisnuite. Se indeparteaza orice urma de prafdin ventilator.

d) Se verifica functionarea vanei si microswitch-uluiprin pornirea ventilatorului de mai multe ori..

e) Legatura la partitia orizontala ce se poateindeparta 20 poate fi deconectata din canalulde cabluri lateral 43.4 (figura 5/12). Observatidiagrama de circuite si refaceti cu atentielegatura..

Atentie: circuitele transformatorului.

• In ceea ce priveste aparatele de comutare, instructiunile pentru acestea sunt in manual.

• Se verifica toate accesoriile si toate compo-nentele auxiliare (de ex. bateriile de stocare).

• Nu trebuie sa apara descarcari pe supra-fetele echipamentelor la tensiunea de operare. Acestea pot, de exemplu, sa fie detectate prin zgomotul caracteristic, miros perceptibil de ozon, sau lumina vizibila in intuneric.

• Verificare vizuala a sistemului de contact. Serecomanda curatarea sistemului de contact...

Punctele de contact ar trebui curatate daca ausemne de la supraincalzire (suprafata decolorata)vizibile (vezi sectiunea 7.4).

• Daca apar stari anormale, se iau masurile dereparare corespunzatoare.

7.3 In service

Daca, la inspectia conforma cu sectiunea 7.2,s-a stabilt necesitatea luarii de masuri de curatare, se procedeaza dupa cum urmeaza:

• Inainte de curatare, daca se cere, zona delucru trebuie sa fie asigurata impotriva reconectariiin acord cu Normele de siguranta specificatein DIN VDE/IEC.

• Curatarea suprafetelor in general:

– Se curata praful depozitat cu un materialmoale, neadeziv.

– Suprafetele murdare se curata cu solutiealcalina sau cu Rivolta BWR 210..

• Curatarea suprafetelor izolante si componenteconductive:

– Pentru grad de poluare mic Rivolta BWR 210.

– Pentru zona de poluare puternica - Cold cleanser716.

• Cititi instructiunile fabricantilor si in particular,Manualul de instructiuni BA 1002/E si BA 1006/Esiguranta in timpul lucrului.

• Dupa curatare suprafetele se sterg, folosind apa,si apoi se usuca.

• Pot apare descarari externe ca rezultat al con-densarii, aplicarea unui film subtire de siliconpe suprafata respectiva este eficienta ca remediutemporar. Se recomanda apelarea departa-mentului de service al ABB pentru astfelde probleme..

7.4 Reparare

7.4.1 In general

Repararea suprafetei cu defect:

• Repararea suprafetei trebuie se fie facuta imediatce a fost descoperit defectul.

• Se indeparteaza complet toate urmele de ruginadin zonele daunate de pe tabla de otel si alte parti de otel cu mijloace mecanice, de ex. cu o perie.

• Se indeparteaza usor stratul de vopsea si se curata de unsoare toata zona. Apoi se aplica imediat unstrat de anti rugina, iar dupaun timp se aplica stratul de vopsea superior.Folositi numai produse de vopsit potrivite sicompatibile.

Stratul de vopsea superior se aplica in culoare standardRAL 7035, sau intr-o culoare speciala.

• Se indeparteaza cu atentie orice urma de ruginade pe suprafetele de aluminiu/zinc cu o perie sau,cu un material, de ex. Scotch-Brite. Urmatorul pas este tratarea partilor curatate cuspray cu zinc sau cu pulverizare de zinc si, in final, se trateaza cu spray cu aluminiu pentru rea-lizarea culorii.

• Se indeparteaza cu atentie orice urma de rugina depe partile pasive de functionare si de pe parti din fosfatcu o perie sau cu un material fara urme de metal,de ex. Scotch-Brite, si se curata cu un materialuscat. Si apoi suprafata este data cu unsoare(cu IsoflexTopas NB 52).


Echipamente in general:

• Cititi instructiunile de intretinere din manualepentru fiecare componenta a echipa-mentelor.

• Verificati daca conexiunile in punctele de contact din sistemul de bare, conexiunile de impa-mantaresunt stranse etans, si daca sistemul de contact functioneaza corect.

• La nevoie, se ung din nou sau se curata partilelaterale si legaturile din celula si se ung dinnou cu solutie tip Isoflex NB 52.

• Se ung partile de contact din sistemul de contactdaca sunt corodate sau se iau alte masuri, sau, daca lubricarea este neadecvata saulipseste, se curata zonele respective si se ungdin nou cu lubrifiant Isoflex Topas NB 52.

• Se indeparteaza sistemul de contact pentrucuratare cum se descrie mai jos(Figurile 7/1 pana la7/3):

– Se gliseaza cele doua arcuri circulare interioare 4.4intr-o pozitie dincolo de celelalte doua arcuricirculare de tensionare exterioare, se elibereazasistemul de contact 4.3, si se indeparteazade pe bratul de contact 4.2..

– Pinul de contact al sistemului de contact si deschi-zatura de pe bratul de contact vor fi curatate siunse.. Se monteaza sistemul de contact inapoi in fatala capatul subtire al arborelui 127 sau 127.2, si se gliseazainainte spre partea mai groasa a brosei.

– Se monteaza arborele 127 sau 127.2 inbratul de contact 4.2, se gliseaza sistemul de contact 4.3spre bratul de contact, si se deplaseaza arborele..

– Se verifica toate contactele deget si arcurile de tensionare circulare pentru o fixare perfecta.

Observatie:

Opzitia de instalare setata a bratelor de contact 4.2nu trebuie modificata prin folosirea fortei.

Inlocuirea pinilor de contact cand suprafata estedaunata:

(Figura 3/9)

Dupa orice inlocuire a pinilor de contact 4.1,mai tarziu acestia trebuie strans stans folosindbolturi speciale.

Filet Moment de strangerein stare nelubrifiat

M 10 46 Nm

M 20 250 Nm

7.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe

(Figurile 3/3, 3/20, 7/4 pana la 7/14)

Potrivirea precisa a functiilor pentru control,interblocare si semnalizare permite numaiinlocuirea componentelor individuale intr-o cantitatelimitata.

Urmatoarele ansambluri sunt prefabricate si testate, mentinand standardele de inalta calitate. In cazul unor defecte, acestea vor fi complet inlocuite.

1. Ansamblu debrosabil cu intreruptor tipVD4:

• Se deconecteaza conectorul 10.3,

• Se indeparteaza tija de interblocare 13.91 cupinul 13.27 al ansamblului debrosabil.

• Pentru ansamblele debrosabile actionate cu motor,se indeparteaza cele doua bolturi (M4) caresunt accesibile din partea inferioara a ansamblu.

• Se indeparteaza intreruptorul de peansamblul debrosabil (4 x M12 bolturi).

• Se monteaza intreruptorul pe un nou an-samblu debrosabil in ordine inversa, folosindnoi saibe si cleste special pentru pinul 13.27.

• Se verifica tija de interblocare 13.91:

– Se roteste axul 18 in sens invers acelor de ceas pana la stop pentru pozitia deconectata:

Distanta dintre levier 13.26 si cama13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm.

Distanta dintre rola 13.24 si parghia13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm.

– Se roteste axul 18 in sensul acelor de ceaspana la stop pentru pozitia de service:

Distanta dintre levier 13.26 si cama13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm.

Distanta dintre rola 13.24 siparghia 13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm.

– Bolturile 13.91.2 sau 13.92.1 se desfac pentru orice ajustare necesara.

2. Mecanism de actionare cu motor pentru cutitde legare la pamant:

• Se desfac terminalele.

• Se desfac suruburile din setul de inele.

• Se deplaseaza tija de operare 14.1.

Observati pozitia discului de blocare 14.6in relatie cu cama 14.7!

• Se inlocuieste mecanismul de actionare cu motor.

• Se gliseaza tija de operare complet dinfata.


Observati pozitia discului de blocare 14.6 fata decama 14.7!

• Se strange surubul in setul de inele.

• Se conecteaza cablurile de control.

• Se pune mecanismul de actionare manual intr-opozitie intermediara si numai dupa aceea se facetestul de pornire pentru determinarea directiei de rotatie.

Asigurati-va ca motorul se opreste corect in pozitia finala!

Observatie:

Grupurile de contacte auxiliare sunt ajustatela fata locului.

Cand instalarea finala a CLP-ului si mecanismuluise face la fata locului, poate fi necesar un ajustajexact al contactelor auxiliare. In acest caz, trebuiesa se tina seama de urmatoarele:.

• Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitiade operare completa inainte the plunger saatinga pozitia de stop (din motive de siguranta).

• Contactul auxiliar de pozitie limita 11.4 pentru CLP ON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a fost actionat clichetul tijei mecanismului in procesul de inchidere si a pornit procesul de inchidere rapida automata.

• Contactul auxiliar de pozitie limita 11.3 pentruCLP OFF trebuie

a) sa fie operat la CLP-urile cu meca-nisme manuale in timpul miscarii de deschidere a glisierei 14.2 inainte ca ju-matate din tija hexagonala sa devina vizibila, sau 1 mm inainte ca clichetul glisierei sa facacontact cu armatura magnetului de blocareneexcitat. .

b) sa fie operat la CLP-urile actionate cu mecanisme cu motor (fara glisiera 14.2 montata)imediat dupa ce tija mecanismului cuarc a trecut de clichet in timpul rotatiei espre pozitia de OFF .

7.5 Testarea partilor debrosabile cu un intreruptor tip VD4


Testele functionale se fac pe partiledebrosabile in conformitate cu conditiileprezentate mai jos.

7.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor

(varianta ce nu este standard)

Testele partilor debrosabile actionate cu motorse fac ca si pentru cele actionate manual.

• Se intrerupe alimentarea (m.c.b.), pana candmotorul este franat electric.

• Se roteste manivela 121 in directia dorita.

• Asigurati-va ca toate partile sunt corectlubrifiate.

Observatie:

Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorulporneste. Motorul functioneaza in astfel de caz cagenerator, de ex.poate conduce la tensiuni inversate in terminale.

7.5.2 Verificarea corectitudinii dimensiunilor

(Figurile 7/5, 7/13, 7/14)

1. Distanta dintre levierul 13.26 operat detija 13.91 si cama de plastic 13.25 trebuie sa fiede 2+1 mm.

Daca este necesara ajustarea, se desfac cele doua bolturi 13.91.1 si 13.91.2. Deviatii de lavaloarea specificata pot avea urmatoarele efecte:

• Dimensiuni prea mari, sistemul de blocare pentruax dezactivat.

• Dimensiuni prea mici, actiunea corecta a interblo-cajului electric nu este garantata mult timp.

2. Distanta dintre rola 13.24 si parghia 13.92trebuie sa fie de 0.5 mm cand intreruptoruleste inchis.

Daca este necesara ajustarea, se desfac celedoua bolturi 13.91.2 si 13.92.1.

7.5.3 Verificarea contactelor auxiliare ale partilor debrosabile.

(Figurile 3/20, 7/5, 7/7)

Conditiile de interblocare dintre pozitiile de test/deconectat si cea de service sunt semnalizate princontactele de semnalizare pozitie S8 si S9 aflatein ansamblul debrosabil..

In operatiile de testare, partea debrosabila trebuie sa fiedeplasata cu manivela avand motorul nealimentat..

1. Ajustarea la fata locului a pozitiei test/deco-nectat:

• Se deplaseaza partea debrosabila din pozitia test/deconectat inspre pozitia de serviceprin cateva rotiri de manivela.

• Se deplaseaza usor partea debrosabila inapoipana la stop.

Contactul auxiliar S8 trebuie sa se faca chiarinainte de atingerea pozitiei de stop.

• Se insereaza usor partea debrosabila din pozitiatest/deconectat inspre pozitia de service


pana cand S8 opereaza..

In aceasta pozitie, trebuie inca sa fie posibila deplasarea tijei 13.2.1. Pentru acest test,functionarea magnetului de blocare Y0 trebuie sa fie dezactivata manual.

Aceasta conditie asigura ca interblocajul electric sa aiba efect inainte de interblocajulmecanic pentru respectiva deplasare.

2. Setarea pozitiei de service:

• Se scoate partea debrosabila din pozitia limitainspre pozitia test/deconectat prin catevarotiri de manivela.

• Se deplaseaza usor partea debrosabila inainte,din nou, spre pozitia de stop.

Contactul auxiliar S9 trebuie sa actioneze chiarinainte de atingerea pozitiei de stop.

7.5.4 Verificarea directiei de rotatie a motoarelorde deplasare a partilor debrosabile cu motor

• Se deplaseaza partea debrosabila manual intr-opozitie intermediara intre pozitia de test/deconectatsi cea de service.

• Se indeparteaza manivela.

• Se alimenteaza motorul de deplasare cu tensiuneauxiliara.

• Folositi controlul electric local pentru a verificafaptul ca partea debrosabila se deplaseazain directia corecta.

Atentie:

Evitati pornirea deplasarii partii debrosabile daca directia de deplasare este incorecta!Intrerupeti alimentarea motorului imediat(deplasarea functioneaza electric cu un sistemcu contact de pozitie limita off).

Pot apare daune daca usa este deschisa!.

7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare

(Figurile 3/7, 3/20, 6/5 pana la 6/7, 7/7, 7/10)

1. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasabiladin pozitia de test/deconectat in pozitiade service numai cand intreruptorul este deschissi CLP-ul este deschis.

Verificati urmatoarele conditii individual:

• Cu intreruptorul inchis, introducerea partii debrosabile in pozitia de service trebuiesa fie blocata dupa numai o jumatate de turaa manivelei in directia acelor de ceas, simotorul de deplasare al partii de-brosabile nu trebuie sa poata introducein pozitia de service.

• Cu CLP-ul inchis, introducerea partii debro-

sabile in pozitia de service trebuie sa fie blocata dupa numai doua rotiri ale ma-nivelei in sensul acelor de ceas, si motorulde deplasare a partilor actionate de motornu trebuie sa faca deplasarea.

Nu folositi forta!

2. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasatadin pozitia de service in pozitia de test/deconectat numai cu intreruptorul deschis..

Verificati aceasta conditie astfel:

• Cu intreruptorul inchis, deplasarea partii debrosabile trebuie sa fie blocata dupa numai o jumatate de tura a manivelei indirectia inversa acelor de ceas, iar motorulde deplasare a partii debrosabile cu motor nu trebuie sa faca deplasarea.

3. Inchiderea intreruptorului trebuie sa fie posibilanumai cand partea debrosabila este in pozitiadefinita test/deconectat sau in pozitia deservice.

Fisa de control 10.2 trebuie sa fie introdusaanterior.

Verificarea conditiei se face astfel:

• Nu trebuie sa fie posibila inchiderea intrerup-torului cu partea debrosabila intr-o pozitieintermediara intre pozitia test/deconectatsi pozitia de service.

Permisiunea actionarii intreruptorului cand partea debrosabila este in pozitie de service se face electric prin intermediul contactului auxiliarS9 al ansamblului debrosabil, dupa deblocareamecanica efectuata la rotirea manivelei cu jumatate de tura inainte de stop..

• Pentru deplasarea in pozitia de test/deconectat,aceleasi conditii se aplica analog, in acestcaz prin contactul auxiliar S8 al ansambluluidebrosabil.

4. Deschiderea intreruptorului (manuala) trebuiesa se poata face numai cand partea debrosabilaeste in pozitie de service sau test/deconectatsi tensiunea de control a fost intrerupta.

Verificarea acestei conditii.

5. Partile debrosabile care au magnet de blocareY0 nu pot fi deplasate in cazul in cazul intreruperiitensiunii de control, sau cand nu este tensiune de control.Nu fortati deplasarea partilor debrosabileblocate! Magnetul de blocare Y0 este prezent numaila partile debrosabile actioante manual.

Se dezexcita magnetul Y0:

• Se indeparteaza placa din fata 13.17,

• Se dezexcita Y0 by prin tragerea armaturii magnetului,


• In acest timp, se roteste manivela 121 cam ojumatate de tura (este permisa orice directie de rotatie).

Magnetul de blocare este activ numai in pozitiade test si in cea de service. In pozitie intermediara nu are nici un efect.

6. Deconectarea fisei de control 10.2 ca si insertiaacesteia mai tarziu trebuie sa fie blocata candpartea debrosabila este in pozitie de service.

Verificarea acestei conditii:

7. Operarea CLP-ului trebuie sa fie posibila numaicand partea debrosabila 13 este in pozitiatest/deconectat sau in pozitie deplasata...

Verificare conditii:

• Cu partea debrosabila in pozitia de test/deconectat, trebuie sa fie posibil sa se apesepe glisiera 14.2 din fata tijei CLP-ului 14.1spre pozitia deschisa. Astfel cutitul delegare la pamant poate fi operat..

• Cu glisiera apasata, trebuie sa fie imposibilapornirea motorului de deplasare a partii de-brosabile.

• Daca glisiera este apasata usor cand motorul dedeplasare porneste, alimentarea motorului trebuie sa se intrerupa imediat automat.

Directia de deplasare selectata este mentinutaapasand butonul.

Este posibila apasarea glisierei 14.2 in joscomplet numai cu motorul de deplasare aflatin faza de pornire.

• Cand partea debrosabila este deplasataspre pozitia de service, apasarea gli-sierei 14.2 trebuie sa fie blocata dupa numai1 1/2 rotiri ale manivelei in sensul acelor de ceas.

7.6 Teste

7.6.1 Contactele auxiliare ale CLP-ului

(Figurile 7/10, 7/11)

1. Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitia de operare completa inainte de atingerea pozitieide stop (din motive de siguranta).

2. Contactul auxiliar limita 11.4 (Q8S2) pentru CLPON trebuie sa fie actionat imediat dupa ceclichetul parghiei mecanismului cu arc esteactivat in procesul de inchidere si este pornitprocesul de inchidere automata..

3. Contactul auxiliar limita 11.3 (Q8S1) pentruCLP OFF trebuie

a) sa fie operat la CLP-uri cu mecanismemanuale in timpul deplasarii de deschiderea glisierei 14.2 inainte ca jumatate din tijasa devina vizibila, sau 1 mm inainte ca limbaglisierei sa faca contact cu armatura magnetuluide blocare neexcitat..

b) sa fie operat la CLP-uri cu mecanisme de actionarecu motor (fara glisiera 14.2 montata)imediat dupa ce parghia mecanismuluicu arc a trecut de clichet in timpulrotatiei in pozitia de OFF.

Observatie:

Verificati directia de rotatie a motorului dupareparare.

Nu se permite motorului sa porneasca dacadirectia de rotatie este incorecta (vezi sectiunea7.5.4).

7.7 Scule de rezerva, materiale auxiliare, lubrifianti

7.7.1 Scule de rezerva

Lista cu scule de rezerva este valabila lacerere. Aceasta cuprinde componente necesare deplasarii si componente supuse uzurii.Cand se cer scule de rezerva, numarul serial alechipamentului de comutare trebuie semnalat.

7.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti

Part no.(order ref.)

Lubrifiant:

• Isoflex Topas NB 52 GCE0007249P0100

Solutii de curatare fara halogeni:

• Rivolta BWR 210(pentru curatare generala) GCE0007707P0100

Corresponding ABBoperating instructionsBA 1002/E GCEA901002P0102

• Cold cleanser 716(in cazul unor partifoarte murdare)

GCE0007706P0100

Corresponding ABBoperating instructionsBA 1006/E GCEA901006P0102

Vopsea:

Standard colour RAL 7035• 1kg-box GCE9014060R0103• Spray tin GCE0007895P0100


Figura 7/1: Sistemul de contact se fixeaza la capatul subtirein arbore si se lasa sa gliseze in interior

4.3 Sistemul de contact127 Arbore127.1 Fus al arborelui

Figura 7/2: Pregatirea de asamblare a sistemului de contact VD4ESe manevreaza cum se descrie in figura 7/1

4.3 Sistemul de contact127.2 Arborele pentru VD4E

Figura 7/3: Se gliseaza sistemul de contact spre bratul decontact izolat si se permite cuplarea

4.2 Bratul de contact4.3 Sistemul de contact4.4 Arcuri de tensionare4.5 Soclu hexagonal4.6 Bucsa lanta127 Arbore

Figura 7/4: Cabina de control, sir de cleme

36 2 sau 5 contacte auxiliare (S2), optionale (operatede fisa de control 10.2)

37.3 Material din otel perforat37.4 Suport sir cleme

127.2 4.34.3127.1 127

127 364.44.3(4.5)4.24.6 37.3 37.4


Figura 7/5: Partea debrosabila motorizata cu intreruptor tip VD4 intr-o pozitie intermediara in apropierea pozitieitest/deconectat, cu manivela fixata pentru operare manuala si placa din fata intreruptorului indepartata

10.3 Conector fisa control pentru asamblarea intreruptorului

13.21 Tija ON13.24 Rola13.26 Levier13.92 Parghie

Figura 7/7: Parte debrosabila deplasabila manual, partea dinfata indepartata.

Y0 Magnet de blocare

Figura 7/6: Vedere detaliata a mecanismului de actionare intreruptor(intreruptor tip VD4)

13.2.1 Tija ON13.25 Cama de plastic13.26 LevierY1 Magnet de blocare

13.21

13.26

13.24

10.3

13.92

Y0

Y1

13.2.1

13.26

13.25


Figura 7/8: Vederea mecanismului de actionare magnetica cu sisteme auxiliare, placa din fata indepartata (intreruptor, tip VM1)

31.5 Contor cicluri operare mecanica31.6 Indicator pozitie31.9 Dispozitiv de prindere levier de operare manuala de urgenta31.10 Element de actionare31.26 Condensator de stocare energie31.27 Unitatea de intreruptor

Figura 7/9: Intreruptor, tip VM1, indicator pozitie

31.6 Indicator pozitie31.15 Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal OFF31.16 Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal ON 31.26 Condensator de stocare energie

Figura 7/10: Mecanism de actionare manuala CLP cu contacteauxiliare, partea laterala indepartata

11.3 Contact auxiliar Q8S1 pentru CLP OFF11.4 Contact auxiliar Q8S2 pentru CLP ON14.1 Tija (CLP)14.2 Glisiera14.3 Placa cu came, ajustabile

Figura 7/11: Mecanism de actionare motorizata a CLP cu contacteauxiliare, carcasa indepartata

11.3 Contact auxiliar Q8S1, pentru CLP OFF11.4 Contact auxiliar Q8S2, pentru CLP ON14.1 Tija de operare CLP14.6 Disc de blocare14.7 Cama

11.3

14.1

14.2

14.3

11.4

14.6

14.7

14.1

11.4 11.3

31.6 31.15 31.16 31.2631.9

31.27

31.10

31.26

31.631.5


Figura 7/12: Detalii din partea de intreruptor debrosabil cu intreruptortip VD4, cu motor pentru deplasare, vedere din parteastanga

13.24 Rulment13.25 Cama de plastic13.26 Levier13.27 Pin13.90 Motor de deplasare13.91 Tija de legatura13.91.1 Bolt13.91.2 Bolt13.92 Parghie13.92.1 Bolt

Figura 7/14: Interblocare mecanica intre ansamblul debrosabilsi intreruptor tip VM1.

• Intreruptor in pozitie inchisa

35.5 Clichet al ansamblului debrosabil41.1 Legatura spre mecanismul de actionare41.2 Blocare glisaj41.3 Surub

13.25

13.26

13.24

13.92

13.91

13.91.2

13.27

13.90

13.91.1

2+1

max

. 0,5

13.92.1

13.25

13.26

13.24

13.92

13.91

13.91.2

13.27

2+1

13.91.1

13.92.1

max

. 0,5

41.3

0,1

+0,

4

41.1

41.2

35.5

Figura 7/13: Interblocare mecanica, a partii debrosabile actionata manual, pentru intreruptor tip VD4.

13.24 Rulment13.25 Cama de plastic13.26 Levier13.27 Pin13.91 Tija de legatura13.91.1 Bolt13.91.2 Bolt13.92 Parghie13.92.1 Bolt

.

.

ABB Calor Emag Mittelspannung GmbH ABB Sace T.M.S. S.p.A

Oberhausener Strasse 33 Petzower Strasse 8 Via Friuli, 4D-40472 Ratingen D-14542 Glindow I-24044 Dalmine

Phone: +49(0)21 02/12-12 30, Fax: +49(0)21 02/12-19 16 Phone: +39 035/395111, Fax: +39 035/395874E-Mail: [email protected] E-mail: [email protected]: http://www.abb.de/calor Internet: http://www.abb.com

Inst

ruct

ion

man

ual n

o. G

CE

A 6

8 03

98 P

0102

Prin

ted

in G

erm

any

(06.

00-5

00-P

PI)

W

e re

serv

e th

e rig

ht to

mak

e ch

ange

s in

the

cour

se o

f tec

hnic

al d

evel

opm

ent.

celule 24kv abb

Documents