cele 7 trepte de luminÃ

8/3/2019 CELE 7 TREPTE DE LUMIN

1/17

CELE 7 TREPTE DE LUMIN

Studiu de Rzvan Petre

Din vechime, se cunoaste c cele 7 chakre principale din organismul umanfac legtura cu tot attea sfere de lumin divin centre universale defort. Recent, savantii au confirmat existenta meridianelor energetice si achakrelor. Putem deduce c, pe viitor, si alte descoperiri spirituale genialeale Orientului vor fi confirmate stiintific. Totusi, dac orientalii ar fiasteptat pn astzi progresul stiintei, spiritualitatea nu s-ar mai fidezvoltat! Iat de ce actul filosofrii este unul nc foarte important pentruprogresul gndirii omului actual. Stiinta se ocup numai cu ceea ce poateverifica, dincolo de care se afl lucrurile cu care se ocup filosofia. Dar maiimportant dect speculatiile mentale este practica spiritual personal,

condus dup principiile stiintei spirituale. Numai ea ne poate ofericertitudini n locul simplelor preri, multumire n locul nelinistii, indicatiipunctuale eficiente n locul moralei vagi, sinteze globale n locul analizelormrunte. Filosofia ar trebui s fie rodul natural al strpungeriinecunoscutului cu vrful inteligentei discriminative, nscute nu din vanitatepersonal, ci din dorinta sincer de apropiere de Tainele Divinittii.

Pe modelul celor 7 trepte/niveluri si folosind caracteristicile chakrelor(influenta lor asupra fizicului, psihicului individului, dar si asupra mediului)am realizat anumite corelatii filosofice importante. Nu le considermspeculatii, ci corespondente directe, licriri din planului Creatiei. Nereferim la:

- CELE 7 ATRIBUTE ALE DIVINITTII

- CELE 7 INSTINCTE ANIMALICE

- CELE 7 PERECHI OPUSE DE TENDINTE(considerate de noi a fiprincipale) la care este supus omul

- CELE 7 FORME DE YOGA

CELE 7 ATRIBUTE DIVINE

NivelChakra Atribut divin Apartine deCalitti, stri si
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#DIVINEhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#DIVINEhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#ANIMALICEhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#ANIMALICEhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#PERECHIhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#PERECHIhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#YOGAhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#YOGAhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#YOGAhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#PERECHIhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#ANIMALICEhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#DIVINE


2/17

procese umanecorespondente

7 Sahasrara

"SAT" existent n sine, vesnic,nedeterminat de nimic altceva,indestructibil, fiintare fr cauz,

fr form, ntregul nedivizabil.

DUMNEZEUceltranscendent-ABSOLUTUL

(BRAHMAN)

In-dividul (de fapt,orice sistem viu, carenu poate fi divizat fr

a-si pierde specificul siviata)

6 Ajna"CH I T " Constiint total,cunoastere deplin

Constiinta individului,inteligenta, intuitia,ntelepciunea,cunostintele

5 Vishuddha

"SHUDDHI" Puritatea,neamestecareaexistentei SAT (Absolutulnemanifestat) cuexistenta ASAT (Creatiamanifestat)

Evolutia spiritual

4 Anahata"ANANDA" beatitudinenetulburat, neconditionat,continu.

Fericirea, multumirea,satisfactia, iubirea,afectivitatea

3 Manipura"BRAHMA Creatorul" Legilecosmice DUMNEZEU

cel imanent- NATURA

(SHAKTI sauPRAKRITI)

Vointa si fortaindividual, spiritul deindependent

2 Svadisthana"VISHNU Pstrtorul" Perpetuarea vietii n natur

Respectul pentru viatn general, simtulecologic

1 Muladhara"SHIVA Distrugtorul" Transformarea n natur

Moartea, catransformare, nu ca o

aneantizare

Tabelul nr. 1 - Cele 7 atribute divine

DESPRE PURITATEA TRANSCENDENT

Marele ntelept Adi Shankara, cel care a sistematizat filosofia VEDANTA, l-adefinit pe Dumnezeu prin atributele SAT-CHIT-ANANDA, lsnd la o partealte calitti incontestabile: lumin, putere, ntelepciune, adevr.Paramahamsa Yogananda afirma c starea de "Sat-Chit-Ananda" este

definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiv, pentru cutilizeaz concepte care exprim cel mai corect impulsurile cele maiprofunde ale vietii. Dumnezeu este o fiint etern (Sat),perfect constient (Chit), a crei beatitudine este infinit (Ananda).

Totusi, dup modelul celor 7 chakre, rezult c ar mai lipsi un aspectfundamental al Divinittii, ntre nivelul 6 (CHIT) si 4 (ANANDA), n dreptul


3/17

chakrei Vishuddha (chakra purittii). El este "SHUDDHI" PURITATEA. Darcum putea lipsi acest aspect important din descrierea fcut de mariintelepti? De fapt, el nu a lipsit, ci a fost subnteles. Puritatea absolut a luiDumnezeu este regsit exclusiv n aspectul transcendent al lui Brahman-Dumnezeu - separat de Creatia imanent. Tocmai din acest motiv, mozaiciirefuz s-L numeasc pe Dumnezeu n vreun fel, cel mult notndu-L cuinitialele YHWH n textele religioase, fiindc puritatea sa respinge oricedenumire - care ar fi o form impur, creat de limbaj. Dumnezeu estepur, de neatins chiar cu gndul (cea mai rafinat materie a Universului).Nici mintea omului si nici mcar inteligenta spiritelor obisnuite nu si poateimagina Transcendenta, fiindc Ea este de o cu totul alt calitate dectCreatia manifestat.

Privind din punctul de vedere al creaturii, ceea ce numim Dumnezeul dinCeruri este "Sat-Chit-Shuddhi-Ananda". Privind din punctul de vedere alDivinittii nssi, aceste atribute nu pot fi nicicum ierarhizate sau separatentre ele ntr-o manier analitic, ci formeaz o unitate.

Odat cu crearea lumii, a aprut prima ierarhie n 2 trepte: transcendent(pur) imanent (impur). De aici n jos, lumea a continuat s se structurezepe foarte multe trepte de rafinament ale vibratiilor. n plan cosmic aparestructura vibratorie a lumii, ierarhizarea dup frecventa vibratiei.

Coborrea Spiritului n manifestare poate fi privit ca o maculare a purittiioriginale, un act de auto-sacrificiu. Spiritul are n memoria sa esentialaceast stare absolut pur, spre care tinde s se ntoarc. De aici provineimpulsul ctre evolutie spiritual, ctre nltare, rafinarea perceptiilor si avibratiilor. Absorbtia ctre Dumnezeu se poate face numai prin "arderea"karmei,purificarea karmei individuale. Nu este o cerint artificial, unobstacol pus intentionat de Creator n calea creaturii neajutorate! Estenssi procesul obiectiv al rafinrii vibratiilor, pentru a accede natural - prinrezonant n mprtia Divin. (Ar fi posibil, desigur, fortarea acestuiproces si ridicarea n slava lui Dumnezeu a unui spirit impur. Dar ce teroarear fi pentru bietul spirit! El singur ar cere instantaneu revenirea n planul de

care apartine firesc...)Tendinta natural a Spiritului este de a se ntoarce la Puritatea divin, carel atrage ca un magnet etern aceasta este cauza nevoii de evolutiespiritual. Spiritul poate gsi o cunoastere extraordinar si o fericirenebnuit si n sferele superioare ale Creatiei - dar nc supuse iluzieicosmice (MAYA) -, adic n "Paradis". Ele i pot stura, ntr-o oarecare


4/17

msur, pofta de CHIT si ANANDA. Dar nimic nu i poate stura nevoia depuritate absolut, ce nu poate fi regsit dect n Puritatea Transcendentei,disolutia n Nirvana (sinonim al Transcendentei). Oricum, trebuie spus cnici un Spirit abia descarnat nu ajunge direct n Nirvana, Absolutulnemanifestat, ci continu s triasc n sferele luminoase intermediare.Chiar Spiritul nalt al lui Isus - desi are acces cnd vrea n Planul Absolut, laSupremul Tat - si are locul obisnuit n Planul Pre-absolut. Este conditiaobligatorie a unui Spirit care mai are o misiune n lume cea de a nu sescufunda definitiv n oceanul de beatitudine divin, ci de a pstra o frmdin latura sa imanent individual, creat, adic "impur".

La ntoarcerea definitiv n Nirvana, va exista o diferent fat de stadiulinitial, cnd Spiritul s-a separat de Tatl: atunci el va avea o experientindividual pe care o va pune n comun n snul lui Brahman-Dumnezeu. DeciBrahman evolueaz, stie-vrea-poate mai mult (relativ la Creatie), desi esteacelasi, neschimbat (relativ la starea sa transcendent). Aruncarea Spirituluin Creatie este modul Su de a nu se nstrina de ea, ca de un obiectexterior, ci de a se identifica perfect cu ea, de a o putea ntelege sicontrola, pentru ca ea s nu cad prad tendintelor automate impregnate lanasterea Lumii. Tribulatiile Spiritului prin aventura sa lumeasc sunt, defapt, auto-sacrificul divin, prin care El nu cedeaz propria Sa creatieSatanei. Satana este un sub-produs al legilor cosmice, Divinul asumndu-sidin start aceast consecint negativ a Creatiei. Dar, chiar si asa, Dumnezeui-a gsit un rol util Satanei, acela de a ndeplini rolul de executor al karmei

negative. De aceea, n crestinism, se spune c "suferim din cauza demonilordoar ct i las Dumnezeu" (aceasta putndu-se traduce prin faptul csuferim pedeapsa numai n msura n care exist karm negativ, n cazcontrar intervenind n aprarea noastr ngerii Domnului!). Putem decintelege c mecanismul legii karmei nu actioneaz orbeste, ci este pus nmiscare de mari inteligente divine, iar uneori si cu concursul unorinteligente inferioare, demonice. Ceea ce noi numim "mecanism karmic"este de fapt o munc permanent, un efort de inteligent si voint, oparticipare coordonat a multor entitti spirituale actiunea lor nteleaptne d senzatia c actioneaz un mecanism automat, cnd de fapt totul este

constient realizat si ncrcat de respect, pentru ndeplinirea dispozitiilordivine referitoare la ordinea universal.

n yoga, pentru apropierea de idealul divin, se prescriepuritatea n vorbe(rostirea adevrului - satya), precum si actiuni depurificare a organismuluifizic (shaucha). Isus le spunea ucenicilor Si: "Nu pctuiti nici cu gndul!",pentru a fi demni rezonatori ai Purittii divine (SHUDDHI). Tot n yoga, se


5/17

prescrie non-violenta (ahimsa) si multumirea de sine (santosha), ca un ecoual fericirii si iubirii divine (ANANDA).

DESPRE DUMNEZEU CEL MANIFESTAT

Transformarea n natur se poate sintetiza prin fraza: "Nimic nu se creeaz ,nimic nu se pierde, totul se transform!". Distrugerea unei forme de viat(moartea) duce la continuarea vietii sub alt form.

n Vedanta se spune c totul a aprut n snul Divinittii; lumea nu este ocreatie n exteriorul Su, ci chiar n luntrul lui Dumnezeu. Creatia a aprutprin transformarea (sanscr.,parinama) substantei eterne a ConstiinteiDivine n materia Creatiei. Lumea ar fi ca un punct negru n oceanul infinit

de lumin divin. Forta prin care Dumnezeu genereaz, sustine si transformlumea se numeste generic Shakti sau Prakriti. Ea mai este reprezentat npanteonul hindus prin cele trei fatete ale lui Dumnezeu-Unicul: Brahma Creatorul, Vishnu Sustintorul, Shiva Distrugtorul.

Toate particulele si formele de viat au, n substrat, acelasi tip deConstiint spiritual care le guverneaz si care este nemuritoare, proveninddin "materialul" absolut divin. Creatia este schimbtoare, totul este nmiscare, totul vibreaz. Nimic nu poate opri transformarea perpetua naturii. Cel care caut nemiscarea o poate gsi numai n Transcendent, nSupremul Dumnezeu.

Conform tabelului nr.1, se poate trage o linie de demarcatie importantntre nivelul 4 si 3, corespunznd lui Dumnezeu cel nemanifestat si,respectiv, cel manifestat. Aceast demarcatie duce la aprecierea primelor 3chakre ca fiind inferioare (dar nu neimportante!), iar celelalte 4 ca fiindsuperioare (adic mai aproape de Divinitate). Studiind rolul chakrelor, neputem da seama c asa si este: ne simtim aproape de Dumnezeu-Tatlnumai dac se activeaz cele 4 chakre superioare. Repetm: nu l putemsimti pe Dumnezeu dect dac ne sunt activate chakrele superioare, nspecial chakra Sahasrara din crestetul capului! De aceea, sunt de nteles side comptimit cei care nu cred c El exist si actioneaz intens n lume.Este o neputint psihologic explicabil stiintific... Dar, cu att mai mult,nseamn c tot stiinta spiritual ne poate ajuta s depsim acest handicap,dac l avem.


6/17

n yoga integral cel putin, nu se vor neglija nici chakrele inferioare, dinsimplul motiv c activarea lor armonioas este necesar unui trai plcut sisntos. Mai mult chiar, a le neglija ar fi la fel ca si cnd, n psihologie, ne-am preocupa numai de ratiunile reci ale constiintei, neglijnd vulcanulinconstientului mai devreme sau mai trziu ne vom confrunta cuimpurittile adunate aici de-a lungul timpului...

DESPRE CELE 4 CALITTI TRANSCENDENTE CA MOTIVATII UMANE PERENE

Dac am ntreba oamenii ce si doresc cel mai mult de la viat, cei mai multiar spune c FERICIREA. Si altceva? Cei mai multi ar spune c nu vor smoar, EXISTENTA ETERN. Insistnd cu ntrebarea, cei mai multi vor spunec vor s fie CONSTIENTI de viata lor, s nu triasc precum un animal. Si

vor mai spune multi c vor s-L simt aproape pe DUMNEZEU.

Dumneavoastr ce ati rspunde?

Omul apreciaz si si aminteste de aceste dorinte fierbinti ale sufletului maiales cnd ele lipsesc. Cnd sufer, doreste fericirea. Cnd i moare cinevadrag, doreste s nu vin moartea. Cnd vede un nebun iresponsabil sau unanimal, si d seama ce bine este s fii constient de sine si de lume. Or, cumde obicei acestea trei sunt deficitare n viata oricrui om, acesta se vandrepta la un moment dat spre Dumnezeu, singurul Care le-ar avea integralsi i le-ar putea oferi. Asa apare ntoarcerea constient spre El, spre Acas.

Toate aceste mari dorinte ale oamenilor sunt, de fapt, ecouri ale glasuluiSpiritului, dorintele de baz ale Spiritului. Sunt 4 motivatii fundamentale aleomului, de sorginte divin, nu natural. Ele corespund atributelor divinetranscendente din tabelul nr.1, mentionate n fraza de mai sus n ordineaAnanda, Sat, Chit, Shuddhi.

Desigur c mai exist si alte motivatii, instincte, tendinte naturale care lmn pe om ncolo si ncoace. Aceste influente inferioare nu sunt un ru nsine dect atunci cnd monopolizeaz interesul omului. Au un rol pozitivindiscutabil de integrare n viata terestr. Dar omul, spre deosebire deanimal, are un spirit mai nobil, evoluat, cu pretentii superioare, caredoreste intens s se apropie de Dumnezeu. De aceea, mai devreme sau maitrziu, omul va da urmare glasului Spiritului su, aspirnd spre calittiledivine absolute de Sat-Chit-Shuddhi-Ananda (Nemurire-Constiint-Puritate-Beatitudine)...


7/17

CELE 7 TIPURI DE INSTINCTE ANIMALICE

Ne referim aici la 7 tipuri de instincte animalice, corelate cu atributeledivine din tabelul nr.1. Orice fel de instinct se poate nscrie ntr-unul dintrecele 7 tipuri din tabelul urmtor. Omul, mprtsind nc multecaracteristici cu animalul superior, se va regsi si el n descrierea de maijos.

NivelChakra Tipuri de instincte ale animalelor superioare

7 Sahasrara Instinct de conservare fuga de pericolul mortii

6 Ajna Curiozitate

5 Vishuddha Selectia semenilor. Igiena

4 Anahata Cutarea plcerii, evitarea durerii

3 Manipura Independent, putere, voint personal

2 Svadisthana Socializare. Sexualitate

1 Muladhara Regenerare trupeasc prin hran, odihn

Tabelul nr.2 - Cele 7 tipuri de instincte ale animalelor

1. Regenerarea trupeasc (prin hran sau odihn) nlocuieste particulele deenergie subtil uzate cu altele noi, vitale, regenerante. Prin actulregenerrii, fiinta se transform. Adpostul este locul de preferint pentruodihna sntoas.

2. Socializarea si sexualitatea sunt dou aspecte ale instinctului de pstrarea Vietii speciei. Rolul sexualittii n perpetuarea vietii este clar.Socializarea este deseori necesar chiar supravietuirii fizice, prin actiuneacolectiv sincronizat (n turm, roi, musuroi, crd, familii etc), dar maiales pentru transmiterea anumitor obiceiuri specifice speciei respective,altfel dect pe cale genetic. Materialul genetic evolueaz lent, iar odatmutatia produs, rmne neschimbat foarte mult timp. n schimb,transmiterea direct, de la ins la ins, are avantajul c este usor adaptabilconditiilor de trai, putndu-se modifica chiar de la o generatia la alta. Prinsocializare, la unele animale apar si sentimente superioare n relatiile cusemenii, prefigurnd aparitia omului.
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sus


8/17

3. Instinctul de putere si independent, mai ales la animalele superioare,naste si afirm Ego-ul, iesirea psihologic din turm. Individul va fi un lidern cadrul turmei sau se va separa complet n solitudine.

4. Cutarea plcerii si evitarea suferintei este o urmare a dorintei intrinseci

de fericire a oricrei fiinte vii. Este un principiu care guverneaz evolutiapsihicului animal, care si-a lsat amprenta adnc si n inconstientul uman.Dup psihologia behaviorist, chiar si nvtarea se supune acestui principiubiologist; totusi, n cazul omului, mai intr n functiune si alte mecanismemotivationale.

5. Selectivitatea desemneaz att stabilirea intuitiv a compatibilittii ntresemeni, ct si igiena personal (eliminarea particulelor de vibratie joas,diferite fat de vibratia proprie). Ambele sunt aspecte practice aleprincipiului rezonantei vibratorii. n privinta igienei, este evident instinctuloricrui animal de a nu dormi unde si-a fcut nevoile, precum si curtareaindividual sau reciproc (n cazul animalelor superioare), adic dorinta depuritate.

6. Pare "curios" s mentionm curiozitatea ca instinct? De fapt, ea estetendinta nnscut a animalelor superioare de a explora mediul si propriilepotentialitti ale organismului. Fr curiozitate, nici un progres nu ar fiposibil n regnul animal. Curiozitatea desemneaz tendinta animalelor de aexplora, care astfel se diferentiaz net de plante. S-ar putea crede c doarnevoia de hran le-ar face pe animale s se miste nencetat de colo-colo.Dar, priviti joaca puilor de animale superioare! Ct sunt de curiosi! Nimicnu-i oblig la asta, au tot ce si doresc de la printi, care nu-i forteaz lanimic. Au deja curiozitatea n snge...

7. Instinctul de conservare este primul si cel mai important instinct. Estedorinta de a exista, pur si simplu, ca o proiectie a Existentei absolute.

Acestea sunt 7 tipuri diferite de instincte, ireductibile unul la altul, dar caren realitate actioneaz mpreun, sinergic, interactionnd, manifestndu-se

unul prin altul etc. Am gsit si o anumit subordonare: instinctelesuperioare le pot genera sau influenta pe cele inferioare, nu si invers! Deexemplu, curiozitatea poate mpinge spre independent. Selectivitateapoate determina socializarea animalelor asemntoare. Instinctul deconservare duce si la nevoia de regenerare trupeasc. Principiul plceriiface posibil realizarea altor instincte, fiind rsplata lor.


9/17

CELE 7 PERECHI DE TENDINTE PRINCIPALE LA

CARE ESTE SUPUS OMUL

Vom continua cu analiza comparativ a instinctelor animalice cu cele 7perechi de tendinte (nu le vom mai spune "instincte") ce si disputntietatea asupra influentrii omului. Sunt noi valente ale vechilorinstincte, specifice nivelului uman. Apare ns un element distinct, si anumeinfluenta unor forte opuse, antagonice, pe fiecare nivel n parte. Subliniem

astfel conflictul interior existent n firea oricrui om nscut pe aceastplanet: lupta dintre fortele binelui si cele ale rului.

Tendintele dezvoltate din instinctele naturale sunt cele sattv-ice (divine),nnscute, iar cele care li se opun sunt cele tama-sice (demonice, satanice),nenaturale. ntre cele dou extreme se afl omul, o fiint raja-sic(dinamic), actionnd deseori fr a constientiza c este manipulat detendinte invizibile negative (demonice).

Triada sattva raja - tama este prezent n literatura indian nc din

vechime si ea desemneaz cele treiguna, moduri abstracte de existent aleNaturii, manifestate sub diverse forme concrete (descrise respectiv ca: 1.pur, armonios; 2. activ, dinamic; 3. inert, ntunecat). n aceast analiz, amconsiderat c triada desemneaz, figurativ: sus Cerul, jos - Subteranul, iarntre ele - Omul.

NivelChakra Tendinte antitetice umane

7 Sahasrara

Sattv-ice (divine, nnscute) Tama-sice (demonice, nenaturale)

Instinct de conservareAuto-distrugere, deteriorarea voita propriei vieti (ex. sinuciderea)

6 Ajna Curiozitate Dezinteres, apatie, blazare (ex.unele depresii)

5 Vishuddha Selectivitate (simtul valorilor)Amalgam, haos (ex. amesteculperfid al valorilor, al adevrului cuminciuna)

4 AnahataCutarea plcerii (exceptie o faceautosacrificiul pentru obtinereaunei plceri de ordin superior -

Cutarea suferintei (ca scop n sine,nu ca mijloc de nltare spiritual)


10/17

suferinta ca mijloc de nnobilare)

3 ManipuraRespectarea legilor cosmice(respectul ordinii si disciplineisociale)

Revolta mpotriva legilor cosmice(ex. "legea" bunului plac, egoismul)

2 Svadisthana

Pstrarea vietii n natur, respectulpentru toate formele de viat,simtul ecologic, apreciereafirescului

Distrugerea vietii n natur,

aprecierea nefirescului, a ceea ce seopune ntelepciunii naturii (ex.rzboiul, homosexualitatea,tatuajele etc)

1 Muladhara

Spiritualism (conceptia potrivitcreia viata continu dup moarte,prezent n toate traditiilespirituale, nc din comunaprimitiv). Optimism.

Materialism (conceptia potrivitcreia moartea reprezint anihilareavietii, aneantizarea sufletului).Pesimism.

Tabelul nr.3 - Cele 7 perechi de tendinte opuse din om

Acum, c am definit explicit, n tabelul nr.3, unele pericole la care omuleste expus, fiecare dintre noi are ocazia s se lmureasc dac a cedat pnacum tendintelor demoniace si s decid dac, pe viitor, va fi la fel deobedient n a urma aceleasi influente, cu toate urmrile nefaste pe care ile-ar produce rezonanta cu sferele de putere malefic, satanic ...

Tendintele tamasice sunt usor de recunoscut n alctuirea bio-psiho-sociala omului:

Iat, de exemplu, atacurile psihice marcate prin depresie, pesimism,tendinte suicidare, lipsa de sperant.

Apoi, lipsa de valori a societtii contemporane, nnbusirea valorilorautentice sub fluxul nenumratelor antivalori promovate de fistecine. Esteacoperirea marilor adevruri sub o avalans de minciuni, falsuri, conspiratiiale tcerii, adevrul nefiind ntotdeauna respins, ci viclean sufocat dejumttile de adevruri.

Sado-masochismul este o expresie evident a lipsei de respect pentru firesc

si cutarea suferintei ca un scop n sine.Egoismul exagerbat, cu toate defectele sale (invidie, lcomie, orgoliu,hedonism s.c.l.) este o amplificare voit a egoismului funciar specificanimalului, dar cobort sub nivelul uman, sub nevoile normale ale omului.


11/17

Revirimentul piercingului si tatuajelelor (n Occident, nu ne referim latraditiile primitive) sunt moduri de urtire a frumusetii naturale a omului.

Homosexualitatea este tot o form de anormalitate cutat, o revoltconstient mpotriva legilor universale, un orgoliu al mruntei creaturi

contra ntelepciunii divine (chiar dacgay-ul suport acum o mostenirekarmic, n viata anterioar, cnd s-a initiat n perversiune, a fost supusunui act de coruptie si mimetism, deci a fost asaltat de o agresiunedemonic, care se perpetueaz prin obisnuint).

Rzboiul este forma cea mai grav a sacrificrii vietii pe altarul unorinterese egoiste a ctorva potentati.

n sfrsit, ofensiva ideologiei materialiste, care respinge orice fel deaspiratie uman spre nltimile spirituale, este o perfid inoculare a

microbului distrugerii, nihilismului sub toate formele, a lipsei de sperant, aexacerbrii egoului si batjocoririi Creatorului.

CREDINTA SPIRITUALIST SI CREDULITATEA MATERIALIST

Dup cum spunea Maestrul Yogananda, exist o diferent ntre "ncredere" si"credint".ncrederea este acceptarea intelectual a unei ipoteze, pn laverificarea ei (cum s-ar spune: "merg pe ncredere!"). Credinta survine

atunci cnd primesti semnepersonale care ti confirm indubitabil cipoteza s-a verificat atunci credinta devine ferm (ti spui: "acum stiu!").Nu astepta ns mari miracole; semnele sunt foarte discrete si adresate tiepersonal precum o pictur de ap czut pe frunte, poti s te stergineatent sau, dimpotriv, s devii constient de ea. Altii nu vor observa aceapictur (si altele care i-ar urma), venit pe fruntea ta nu se stie de unde,ntr-un moment oarecare... Dac nu dai atentie semnelor, ele vor nceta sapar, inteligenta invizibil care le trimite considerndu-te prea neatent,deocamdat, pentru a-si pierde timpul si energia cu un "copil neasculttor"ca tine. "Mai asteapt tu nitelus!", ti-ar zice, dac ai putea auzi.

Credulitatea, adugm, este atunci cnd accepti o ipotez fr a-ti treceprin minte s o verifici vreodat. n opinia noastr, cei mai multi dintre ceicare se consider materialisti sunt niste creduli. Nu le trece prin cap sverifice personal ipoteza exclusivittii fortelor materiei, respingnd automatfenomenele paranormale care depsesc modul de gndire ngust materialist.


12/17

Unii se proclam "sceptici"... Scepticii materialisti cei care respingafirmatiile spiritualiste pe motivul c ei gndesc "rational" dovedesc celmult "ne-ncredere" ntr-o ipotez, nepropunndu-si si chiar nedorindverificarea ei sincer, personal. Nu sunt niste sceptici obiectivi, ci doarniste oponenti ftisi ai spiritualismului, fr scrupule si dusmnosi.

n general, materialistii nu au o credint ferm n doctrina lor, precum auadevratii spiritualisti. Opiniile lor sunt fluctuante si deseori contradictorii.Mai degrab sper s pozeze n "bieti destepti", s ias n evident, auinteresul s acapareze interesul unei mase de manevr, nu unor eliteintelectuale. Logica lor este plin de fisuri, desi pretind contrariul. Nu dorims incriminm pe toti ateii! Unii sunt foarte morali, apropiindu-se deDumnezeu prin fapte, nu prin credint intelectual. Cinste lor! Ne-amreferit doar la cei care sunt chiar multumiti de suficienta lor intelectual silipsa de sensibilitate...

Din sondaje, rezult c majoritatea savantilor sunt credinciosi. Ei studiaznatura si legile ei cu scupulozitate, dar si folosesc si intuitia la maximum.De aceea, cred n fortele invizibile, supranaturale, dincolo de explicatiile siconceptiile actuale, constientiznd limitele modelului prezent de gndire alstiintei (paradigma). Oare ei nu sunt rationali? Ba da, chiar foarte, dar nplus si folosesc si intuitia. Acesta este cel mai relevant exemplu despre censeamn s mbini armonios ratiunea limitat - apreciat unanim - cuintuitia nelimitat - n general desconsiderat de societatea modern de tip

occidental.

CELE 7 FORME DE YOGA

Yoga este stiinta si arta accelerrii evolutiei spirituale. Are ca scop unireaomului cu Dumnezeu, asemntor religiei (n latin, re-ligere = relegareaomului de Dumnezeu). Diferenta const n faptul c propune multe sidiverse metode practice n vederea acestui scop dificil, adaptate laspecificul fiecrui om n parte. Nu intr n contradictie cu nici o religie,pentru c se poate adapta la oricare si se poate integra n practicareligioas a oricrui cuttor sincer al Adevrului. De fapt, asa cum o vedem


13/17

noi, yoga nu este o religie, ci spiritualitate pur (deasupra religiilorpartizane si rivale) bazat pe o filosofie teist atotcuprinztoare.

Am mprtit formele de yoga binecunoscute n 7 tipuri. Diversi maestri aumprumutat tehnici si metode din ci diferite, astfel c astzi nu putem

vorbi de originalitate 100%. Totusi, specificul celor 7 tipuri de yoga s-apstrat distinct si l descriem n tabel. Nu este o ierarhizare de nici un fel, cidoar o simpl clasificare. Fiecare are avantaje si dezavantaje pentrupracticant, si nicidecum nu sunt n competitie, ci n colaborare. Ele nu suntniste institutii care trebuie aprate, ci exist numai scoli, discipoli simaestri care adopt preferential unele sau altele dintre sistemele yoga,considerate de ei mai eficiente pentru apropierea de Dumnezeu sau fiindcasa au mostenit traditia.

Yoga integral foloseste tehnici, metode, conceptii din toate cele 7 tipuri deyoga.

NivelChakra Tipuri de yoga Unele denumiri traditionale

7 Sahasrara Yoga harului Guru yoga

6 Ajna Yoga mistic Jnana yoga

5 Vishuddha Yoga purittii faptei Karma yoga

4 Anahata Yoga evlaviei Bhakti yoga

3 Manipura Yoga ascetic Yoga ascetic

2 Svadisthana Yoga elementelor subtile Tantra yoga, swara yoga, nidra yoga etc

1 Muladhara Yoga fizic Hatha yoga

Tabelul nr.4 - Cele 7 forme de yoga

1) Hatha yoga.

Se refer la tehnicile fizice, vizibile: postri si actiuni fizice (asana, mudra,bandha), purificri ale diverselor organe si cavitti ale organismului uman

(kriya), respiratii speciale (pranayama) etc.Dezvolt: sntatea fizic. Pregteste corpul s reziste energiilor antrenaten alte forme de yoga.

2) Tantra, swara, nidra yoga s.a.


14/17

Aceste sisteme nsumeaz diverse metode yoghine care celebreaz Natura(Shakti) si, aflndu-i secretele, le foloseste pentru evolutie spiritual subforma unor tehnici psiho-fizice foarte diverse. Cuvinte cheie: anatomiesubtil, chakre, controlul suflurilor, dedublri controlate etc.

Dezvolt: diverse aptitudini paranormale, sensibilitatea subtil.

3) Yoga ascetic.

Tapas (efortul intens) este ntlnit n toate formele de yoga. Uneori atingeparoxismul, ca n asceza autoimpus (izolare de lume, n conditii grele,practicat si n crestinism) sau n practicile fakirice (mersul pe jratic, pecioburi, statul pe cuie etc).

Dezvolt: vointa si unele abilitti paranormale (cum ar fi cea legat deelementul subtil FOC, exemplificat prin uscarea cearceafurilor ude pe pielen mijlocul iernii, pentru demonstrarea stpnirii tehnicii TUMO de ctretibetani).

Lectur suplimentar: DESPRE ASCETUL RTCITOR DININDIA(extras din India, religie si filosofie)

4) Bhakti yoga.

Devotiunea religioas, comportamentul evlavios, adorarea Divinului nformele Sale personificate (Isus, Krishna, Buddha, alte zeitti supreme), caaspecte inteligibile mintii si inimii omenesti ale Supremului Absolut.Crestinismul popular este o form de Bhakti yoga.

Dezvolt: iubirea pentru Dumnezeu si pentru semeni, manifestarea iubirii ngnduri, fapte, vorbe, lipsa violentei luntrice.

"Jnana este cunoastere arid, ai nevoie de ceva mai mult dect detasare -aceasta este rasa (bucuria) care nvluie evlavia; Dumnezeu este bucuriapersonificat. Cnd te ajunge iubirea atotcuprinztoare, fii pregtit s intri nstarea de samadhisi s fii martorul prezentei lui Dumnezeu. Bhakti estedezvoltarea iubirii exclusive pentru Dumnezeu, dulce precum nectarul.Dragostea divin nu poate fi descris n cuvinte. Acela care are experienta nu
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/sannyasin_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/sannyasin_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/sannyasin_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/sannyasin_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/sannyasin_fd.htm


15/17

simte nevoia s vorbeasc despre ea, si acela care vorbeste despre aceastexperient nu a cunoscut-o."(din cartea Kundalini, poarta ctre nalta constient, de Ravindra Kumar,Jytte Kumar Larsen, Editura Dao Psi)

5) Karma yoga.

Conform definitiei date karmei yoga de Krishna n Bhagavad Gita, aceastanseamn "s actionezi detasat de fructul actiunii tale, pe care s l druiestiDivinittii". Rezultatul dobndit n urma actiunii fr interes egotic esteneacumularea de karm personal n urma faptelor tale. Este yoga purittiifaptelor datorat purittii egoului. Fapta este pur fiindc nu nlntuie nkarm, ceea ce este posibil numai prin purificarea egoului de tendintele

inferioare, negative, acumulate n decursul ncarnrilor trecute si a vietiiactuale.

Dezvolt: altruismul, echilibrul sufletesc, slbeste forta atasamentelor sau aaversiunilor din subconstient.

Lectur suplimentar: DESPRE KARMA YOGA(studiu de RzvanPetre)

6) Jnana yoga.

Aceast yoga caut si rspndeste ntelepciunea, cunoasterea spiritual,folosind notiunile filosofice din Vedanta si Samkhya, precum si tehnicilemeditative din Raja yoga. Kaballa ebraic este tot o form de Jnana yoga.Formele de yoga mentionate mai sus au efecte fizio-psiho-sociale inteligibilepentru oricine (evlavia religioas si clugria, faptele morale, altruiste,gimnastica de ntretinere, sunt lucruri destul de obisnuite si de nteles; chiarsi fenomenele si experimentele paranormale nu mai sunt tab). n schimb

filosofia si practica mistic este, n general, respins ca "nerealist". Nuoricine poate accepta c ego-ul personal este condus de o instantinteligent superioar, pentru c oamenii se identific cu acest mic ego.Nici dintre cei care l pot ntelege intelectual, nu toti si doresc s pun npractic acest deziderat mistic: de a-si diminua, pn la dizolvare, egoul nFiinta Suprem. Pentru asta e nevoie s ai un Spirit btrn, stul de attea
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/karma_yoga_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/karma_yoga_fd.htm


16/17

rencarnri, de repetarea acelorasi pofte trupesti si sufletesti si trudei de ale potoli...

Dezvolt: cunoasterea fiintei supreme, inteligenta general, luciditatea,responsabilitatea, discriminarea dintre bine si ru, sesizarea erorilor n

chestiunile de spiritualitate.

Lectur suplimentar: DESPRE NVTTURA SACR(studiude Rzvan Petre)

7) Guru yoga.

Aceast Yoga const n Gratia Divin care l binecuvnteaz pe aspirant,

este ajutorul subtil nevzut, primit mereu, chiar fr a-l sti. Nu discipolulare rolul principal, ci Guru-l (Maestrul care l are n grij spiritual) sauDumnezeu nsusi. Cnd discipolul este angrenat constient ntr-un proces deevolutie spiritual, el nu este lsat singur, ci ajutat de toate fortele Binelui,de Guru, de ngerii pzitori, de Dumnezeu. Aceasta este Gratia Divin. Guruyoga nu este o "yoga" obisnuit, ci este chiar Yoga n sens absolut. Esteatingerea, prin Gratie, a telului ultim (sau scopurilor intermediare) sprecare tinde aspirantul, datorit "simpatiei metafizice" stabilite ntre el siDumnezeu. Gratia vine deseori n doze mici, n concordant cu nivelul atinsde discipol. Dup un anumit timp si efort si un progres lent, vine o portiemare de Gratie, care aduce un salt evident. Gratia este dat cu multinteligent. Maestrul Yogananda spunea c succesul n yoga se datoreaz unsfert efortului individual, un sfert Gratiei Maestrului si dou sferturi Gratieilui Dumnezeu.

n crestinism se numeste "pogorrea Duhului Sfnt", desi poate mai exact arfi s spunem "lucrarea unui Spirit Sfnt ".

Dezvolt: smerenia, umilinta n fata lui Dumnezeu cel ntelept siAtotputernic.

Lectur suplimentar: DESPRE GURU YOGA(studiu de RzvanPetre)

Anul 2008
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/invatatura_sacra_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/invatatura_sacra_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/guru_yoga_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/guru_yoga_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/cele_7_lumini_fd.htm#Sushttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/guru_yoga_fd.htmhttp://www.spiritus.ro/RAZVAN/invatatura_sacra_fd.htm


17/17

cele 7 trepte de luminÃ

Documents