Minuni ale lumii

Pag

e1

Carasel Gabriela Danciu Andra Iordache Elena-Ramona

Minuni ale lumii

Pag

e2

Minunatiile lumii

Cele 7 minuni ale lumii antice

Numarul 7 a jucat in istorie si in mitologie un rol insemnat -

cateva popoare ale Orientului antic ii atribuiau chiar o forta mistica;

aceasta credinta a fost preluata, ca multe alte traditii, de vechii greci,

in istoria carora vom gasi printre altele expeditia "Celor sapte impotriva

TerrEi", pe "Cei sapte intelepti", de asemenea "Cele sapte minuni ale

lumii antice". Aceasta din urma nu era o creatie exclusiv greaca -

Piramida cea mare, de exemplu, a fost proiectata si construita de

egipteni (care i-au precedat pe greci in cateva sectoare importante,

cum este cel al gandirii matematice), iar gradinile suspendate din

Babilon au reprezentat o imbinare exceptionala a arhitecturii si

tehnicii irigatiilor practicate in Mesopotamia.

Este limpede, prin urmare, ca nu poate fi vorba de "minuni" in

sensul mitic al terminologiei - asadar de realizari fantastice, eventual

atribuite unor forte supranaturale; erau lucrari de arhitectura si arta,

iesite din comun prin caracterul lor monumental-impunator si

realizarea la un inalt nivel artistic, reprezentand geniul demiurgic al

lumii antice. Spunem si astazi despre un monument impresionant,

demn de admirat, "este a opta minune a lumii".

Minuni ale lumii

Pag

e3

Cele sapte minuni antice

Primul care a descris in ansamblu monumentele a fost Filon din

Bizant1 (sf. sec. III i.e.n.), dar textul sau nu s-a pastrat decat intr-o

traducere latineasca tarzie; Herodot2, inainte de Filon, iar dupa Filon,

alti autori antici de prestigiu - printre care Diodor, Strabon, Vitruviu,

Pausanias3 - au dscris diferite monumente ca "minuni ale lumii antice",

totdeauna in numar de sapte. De-a lungul veacurilor, unele au fost

inlocuite - de pilda: zidurile Babilonului, prin Farul din Alexandria.

Selectia s-a definitivat foarte tarziu (la inc. sec. XIX) fixandu-se

asupra urmatoarelor sapte: Piramida lui Cheops (Kufu) de la Giseh,

Gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, Templul Dianei

(Artemisei) din Efes, Mormantul lui Mausol din Halicarmas, Statuia lui

Zeus din Olimpia, Farul din Alexandria si Colosul din Rhodos. Dintre

aceste 7 monumente celebre ale antichitatii Piramida lui Cheops

(Piramida cea mare) intruneste trei insusiri menite sa trezeasca in

mod deosebit interesul: este cel mai vechi, este singurul care a

1 Primul om care a descries in amanunt primele minuni ale lumii;

2 Este considerat parintele istoriei,prin modul in care a tratat evenimentele pe care le-a consemnat in

scrierile sale;

3 Diodor,Strabon,Vitruviu,Pausanias-importanti scriitoi greci,care au creeat premisele literaturii in general;

Minuni ale lumii

Pag

e4

supravietuit pana astazi si de la el se leaga o seama de chestiuni

controversate care, de-a lungul vremii, si mai ales in ultimii 150 de

ani, au dat nastere unor speculatii hazardate si unor dispute stiintifice

adesea inversunate.

Nici cu celelalte sase monumente lucrurile nu sunt pe deplin

lamurite - mai intai fiindca nu putem delimita totdeauna precis

elementele mitice de cele istorice, apoi deoarece nu putem stabili

decat cu oarecare probabilitate tehnicile folosite in constructie, in

sfarsit, datorita faptului ca in unele cazuri suntem nevoiti a ne rezuma

la presupuneri chiar si in ceea ce priveste infatisarea acestor

monumente, deoarece sursele literare si iconografice4 (efigii5 pe

monezi si altele) sunt fie sarace, fie contradictorii.

4 Iconografia este disciplina care se ocupa cu studiul oprerelor realizate in diferite perioade de timp;

5 Reprezentarea in relief a figurii unui personalitati pe o moneda sau pe o medalie;

Minuni ale lumii

Pag

e5

PIRAMIDA LUI KEOPS

Piramida lui Keops 1

Este cea mai veche dintre minuni dar si singura care poate fi

admirata si in prezent. Denumita si Marea Piramida (este cea mai

impozanta din cele trei alaturi de care se afla), dimensiunile sale sunt

impresionante: la baza masoara 230,4 metri, iar in inaltime are 147

metri. Cea mai mare constructie din istoria omenirii, cladita fara

ajutorul masinilor, Piramida lui Keops este construita din blocuri de

calcar (in exterior) si granit (in interior). Laturile sale se unesc in

unghiuri perfect egale de 51052' si se indreapta catre cele patru

puncte cardinale ale Pamantului.

Minuni ale lumii

Pag

e6

Piramida lui Keops 2

O capodopera a abilitatilor tehnice si ingineresti ale vechilor egipteni,

Piramida impresioneaza si prin precizia geometrica, prin taietura

dreapta si imbinarea perfecta a pietrelor care o compun (unele dintre

ele cantaresc 16 tone!).

Conform scrierilor lui Herodot, a fost nevoie de 20 de ani pentru ca

aceasta constructie megalit sa fie ridicata de catre aproximativ

100,000 de oameni

Minuni ale lumii

Pag

e7

GRADINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI DIN BABILON

Gradinile suspendate ale Semiramidei 1

"Gradinile suspendate ale Semiramidei" - o expresie de partu

termeni continand doua inadvertente6: gradinile palatului din Babilon

nu erau suspendate, iar Semiramida nu putea sa le construiasca

fiindca n-a existat... Legenda atat de frumoasei si energicei

Semiramida (care a inspirat, de-a lungul anilor, scriitori ca Voltaire si

Cr.billon, compozitori ca Rossini si foarte multi artisti plastici)

intemeierea orasului Babilon si initiativa unor lucrari arhitectonice

monumentale; unii istorici mai vechi (Herodot) si mai noi au incercat

s-o identifice cu Sammuramat care (intre 809-806 i.e.n.) a guvernat

Babilonul ca regenta pentru fiul ei, regele asirian Aded-Nirairi III.

Oricum, chiar admitand identitatea Semiramida-Sammuramat (deloc

certa), celebrele gradini nu-i pot fi atribuite, fiind construite cu peste

doua veacuri mai tarziu, de arhitectii regelui Nabucodonosor II (cca.

6 Lipsite de atentie,gresite;

Minuni ale lumii

Pag

e8

605-562 i.e.n.), mai putin cunoscut in calitatea sa de ctitor7 al unor

monumente remarcabile, cat prin faptele sale de arme, printre care

cucerirea Ierusalimului.

Gradinile suspendate ale Semiramidei 2

Legenda relateaza ca regele Ninus, casatorit cu Semiramida,

vrand sa-i alunge frumoasei regine plictisul si sa-i ofere un mediu mai

atragator si mai potrivit cu peisajul asirian cu care era obisnuita, a

poruncit sa se inalte gradinile suspendate. De fapt, ele nu erau

"suspendate", ci dispuse in terase care se inaltau in trepte, formand

un fel de scara uriasa, sub terase aflandu-se incaperi de locuit. Daca

luam in consideratie suprafata imensa a gradinilor (cca. 15000 m.p.

dupa cele mai plauzibile evaluari), precum si faptul ca arhitectii

babilonieni ai vremii nu cunosteau nici cheia de bolta, nici arcul si ca

de grinzi metalice nici nu putea fi inca vorba, unicul material de

constructie fiind piatra, este limpede ca gradinile "suspendate" se

odihneau pe o adevarata padure de cloane.

Cum a fost rezolvata problema foarte dificila a impermeabilitatii

teraselor aflam din textul lui Diodor: "Aceste blocuri erau acoperite cu un

strat de trestii imbibate in asfalt; pe acest strat urma un rand dublu de

7 Persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a

unei mănăstiri;

Minuni ale lumii

Pag

e9

caramizi arse legate cu asfalt; la randul lor, acestea erau acoperite cu foi de

porumb pentru a impiedica infiltrarea apei si patrunderea ei in fundatii. Pe

acest strat se gasea o masa de pamant vegetal suficienta pentru ca arbori

cei mai mari sa prinda radacini. AScest sol artificial era plin de arbori de

toate speciile, in stare de a fermeca privirea prin marimea si frumusetea

lor".

Gradinile suspendate ale Semiramidei 3

In privinta irigarii gradinilor, Diodor este destul de sumar:

"Coloanele se ridicau treptat lasand sa patrunda lumina printre spatiile

dintre ele [...]. Una singura dintre aceste coloane era goala de la varf pana

la baza; ea continea masini hidraulice8 care pompau din fluviu o mare

cantitate de apa, fara ca nimeni sa vada ceva din exterior". Arheologul

german Robert Koldewey, care a intreprins sapaturi la Babilon in al

doilea deceniu al veacului nostru, vorbeste de "... trei puturi sitate

alaturat, in serie: unul central, cu sectiune patrata, alte doua, cu sectiune

ovala. Pentru aceasta dispozitie nu se poate gasi alta explicatie decat ca

este vorba de o masina hidraulica functionand pe acelasi principiu ca un

aparat cu galeti, cu lant". Aceste doua mentiuni (intre care s-au scurs

8 Care funcționează cu ajutorul unui lichid, acționat de o pompă;

Minuni ale lumii

Pag

e1

0

peste doua milenii) sunt departe de a ne oferi o imagine cat mai

cuprinzatoare a sistemului de irigare a gradinilor babiloniene -

realizare inginereasca de prim rang.

Astazi, pe locul gradinilor nu se mai afla decat un singur arbore

- un Tamaris orientalis (soi inrudit cu catina de prin partile noastre) -

ultim martor solitar al vegetatiei bogate de mult. Timpul, necrutator, a

distrus totul; si nu numai timpul, ci si oamenii: cu multi ani in urma,

caramizile si coloanele de piatra au fost utilizate la construirea unui

dig de-a lungul Eufratului. Dar nu se cuvine sa-i judecam pe oameni

cu prea mare asprime: gradinile erau menite sa-i desfete pe regi, pe

cand stavilirea apelor ii ocroteste si-I hraneste si ocroteste pe cei mult

Minuni ale lumii

Pag

e1

1

TEMPLUL DIANEI DIN EFES

Templul din Efes 1

In Asia Mica, la Efes, patria filosofului Heraclit , se afla templul

Artemisei (Diana la romani), zeita naturii, ocrotitoarea vanatorilor si

pastorilor, iar mai tarziu a oraselor si navelor avantate pe

mare.Construirea unui sanctuar de proportii apreciabile in aceasta

regiune zgaltaita frecvent de cutremure a pus unele probleme,

rezolvate prin alegerea unui tern mlastinos peste care s-au asezat

straturi de carbune de lemn si saci cu pietre; se pare ca aceasta

solutie s-a dovedit eficace: nu cutremurele au distrus impunatorul

edificiu de-a lungul veacurilor, ci razboaiele, jaful, intoleranta

religioasa si furia unui nebun obsedat de celebritate.

Daca in cazul gradinilor babiloniene nu cunoastem numele nici

unuia dintre arhitectii si inginerii constructori, in cel al templului din

Efes - al Artemisionului - numele (mentionate de Herodot Vitruviu si

altii) abunda: Pixodarus, ciobanul care a dscoperit din intamplare

depozitul de marmura alba; Chersiphron, Metagene si Pacanius care

au imaginat sisteme ingenioase pentru transportul grelelor coloane

monolite si arhitravelor masive ce inconjurau capitelurile; arhitectii

Paeonios si Demetrios au terminat constructia, care (dupa cum ne

spune Pliniu cel Batran), a durat 220 de ani; a inceput in preajma

anului 650 i.e.n., templul a fost inaugurat in 430 i.e.n. Cresus, regele

Minuni ale lumii

Pag

e1

2

Lidiei si cuceritorul Efesului, a pus la dispozitie fonduri enorme

trebuitoare constructiei, si nu numai Cresus: sirul dublu de 127 de

coloane de marmura alba inalt de 18 metri care inconjurau altarul cu

statuia zeitei trebuiau sa aminteasca (spune legenda) de cei 127 de

principi care s-au ruinat pentru a ridica templul.

Templul din Efes 2

In prima sa forma templul Artemisei n-a rezistat decat trei

sferturi de veac: in 356 i.e.n., un incendiu l-a distrus complet. Un

autor mai nou (G. Buscher in Magazin Istoric, nr. 68/1972) ne

propune o explicatie verosimila: "...marmura nu forma decat scheletul,

toti peretii subtiri fiind din lemn. Tocmai despartiturile interioare au fost

cele mistuite de foc. La randul ei, sub actiunea caldurii degajate de

incendiu, marmura (care nu este altceva decat un carbonat de calciu pur) s-

a degradat, pierzand acidul carbonic, nemairamanand din ea decat calciul,

care s-a spulberat la prima ploaie".

Incendiul - care conform legendei s-ar fi produs chiar in

noaptea nasterii lui Alexandru cel Mare9 (21 iulie 356 i.e.n)a fost

provocat in mod intentionat de un anume Herostrat, care astfel vroia

sa intre in istorie, facandu-si numele nemuritor. Trei decenii mai tirziu,

Alexandru - cuceritor al unei mari parti a Lumii Vechi, inclusiv a

9 Fiul regelui Filip al Macedoniei;

Minuni ale lumii

Pag

e1

3

Efesului - s-a oferit sa suporte toate cheltuielie de refacere a

templului; efesienii au refuzat cu politete si mult tact generoasa

oferta, au incredintat - in anul 350 i.e.n. - lucrarile de reconstruire

arhitectului Deinocrates din Egipt, devenit ulterior arhitectul lui

Alexandru cel Mare si autorul planului orasului Alexandria, si

sculptorului Scopas, fondurile friind procurate tot din danii ale regilor

si principilor locali, din vinzarea coloanelor vechiului templu si (dupa

cum ne informeaza Strabon) din aurul bijuteriilor daruite de femeile

din Efes.

Noua constructie era si mai impunatoare, podoabele si mai

bogate. De-a lungul veacurilor, Artemisionul a fost nu numai centrul

spiritual al cultului Dianei, ci a devenit un adevarat muzeu al artelor

plastice, cum am spune astazi; sculpturilor lui Scopas li s-au adaugat

cele ale lui Praxiteles si opere ale unor pictori celebri, ca Apelles

(originar chiar din Efes), autorul unui tablou infatisandu-l pe

Alexandru calare - tablou pentru care a primit douazeci talanti de aur

(circa 500 kg. de aur !).

Templul din Efes 3

Regii cuceritori ai Efesului, originari fie din Asia Mica (Lidia,

Perga), fie din Grecia continentala (Macedonia, au respectat

intotdeauna lacasul inchinat Artemisei, ba de multe ori au contribuit la

impodobirea lui. Nu tot asa au procedat gotii care, navalind in Asia

Mia, jefuiesc (in 262 e.n.) Efesul, despind artemisionul de toate

Minuni ale lumii

Pag

e1

4

podoabele lui. Refacut cu greu si in conditii de saracie, sanctuarul

este definitiv parasit dupa edictul din anul 392 prin care imparatul

Teodosie I hotara inchiderea tuturor edificiilor de cult pagane de pe

teritoriul imperiului roman. Jaful care a urmat a durat peste un

mileniu; in 532-537, Anthemios din Tralles si Isidor din Milet, cu

sprijinul imparatului Justinian, reusesc sa transporte opt coloane de

marmura verde la Bizant, folosindu-le la construirea bisericii Sf. Sofia;

alte materiale au fost utilizate la construirea bazilicii Sf. Ioan din Efes

si a unei citadele - desi, dupa cum se stie, marmura este un material

foarte putin potrivit lucrarilor de fortificatii; urme au lasat si trecerea

arabilor (cca. 700 e.n.), apoi ocupatia Efesului de catre turcii

selgiucizi (dupa 1090) si lunga perioada de lupte dintre cruciati si

musulmani, care a durat aproape doua veacuri. Si iata-i pe arheologii

si arhitectii din zilele noastre incercand sa reconstituie artemisionul

dupa coloanele aflate la Sf. Sofia (astazi Muzeul Ayasofya) cu

ajutorul celor doua capiteluri ionice (si alte fragmente de la British

Museum din Londra) al materialelor dezgropate la fata locului de

englezii J. T. Wood si D. G. Hogarth, al fragmantelor gasite la

temeliile caselor din Aya-Soluk - modesta asezare situata pe o colina

din apropierea fostului sanctuar. Dintre aceste incercari de

reconstituire, cea mai verosimila pare cea produsa de A. E.

Henderson.

In sfarsit, un fapt ale carui aspecte tin deopotriva de bizar si de

grotesc: Herostrat, cel care a incendiat Artemisionul ca sa devina

celebru - senatul efesian emises un decret prin care interzicea, sub

pedeapsa cu moartea, pronuntarea numelui blestemat - figureaza

astazi in numeroase enciclopedii si diferite lucrari (nici cea de fatza,

dupa cum vedem, nu face excceptie), bucurandu-se asfel de o

anume(trista,falsa)celebritate...

Minuni ale lumii

Pag

e1

5

MONUMENTUL LUI MAUSOL DIN HALICARNAS

Monumentul lui Mausol 1

Majoritatea incercarilor de reconstituire a Mausoleului ni-l

prezinta ca pe un edificiu patrat, inalt de cca. 50 metri, sustinut de

coloane si avand un acoperamant in forma de piramida, in varful

caruia o cvadriga 10ii purta pe Mausol si Artemisa. Printre constructori

gasim arhitecti si sculptori vestiti ai vremii - Timotheos, Leochares,

Bryaxis, precum si Scopas; acesta din urma a lucrat, dupa cum am

vazut, si la impodobirea Artemisionului, iar Mausoleul a fost una

dintre realizarile sale - se pare ca murit (in varsta de 70 de ani) in 350

i.e.n., care este si anul terminarii monumentului din Halicarnas.

Vitruviu nu exclude nici participarea lui Praxiteles (in locul lui

Timotheos) - numarul constructorilor mentinandu-se constatnt la

patru, caci initiasera un soi de intrecere pentru impodobirea fiecareia

dintre cele patru fatade ale monumentului.

Mausoleul a supravietuit cateva veacuri (in ciuda ocuparii

succesive a Halicarnasului de catre persi, macedoneni, romani, turci

s.a.), pana la sosirea cavalerilor ordinului "Sfantului Ioan" (ioaniti);

10 Car triumfal tras de patru cai;

Minuni ale lumii

Pag

e1

6

acestia vor sta aici din 1309 pana in 1522, cand Soliman Magnificul,

dupa un asediu de sase luni, cucereste insula, in ciuda rezistentei

darze organizate de marele maestru al ordinului, Villiers de l'Isle

Adam11.In cele peste doua veacuri cat insula s-a aflat sub ocupatia

lor, Cavalerii de Rhodos (viitorii Cavaleri de Malta), au folosit

monumentul "pagan" de la Halicarnas ca pe o cariera de piatra;

transformati dintr-un ordin ospitalier intr-unul eminamente razboinic,

siliti sa faca fata unor frecvente atacuri si asedii, construiau in

permanenta fortificatii si alte lucrari de aparare. O parte a marmurei

mausoleului a fost transformata in pulbere pentru fabricarea

mortarului sau, prin ardere, pentru obtinerea varului. Marturii din acea

vreme atesta ca, atunci cand au fost distruse temeliile, a fost

descoperita o sala mare, din marmura de diferite culori, bogat

ornamentata, de unde pornea un culoar catre o sala mai mica unde

se afla un sarcofag. Deoarece se lasa seara si lipseau uneltele

adecvate, deschiderea sarcofagului de marmura a fost amanata

pentru a doua zi; dar in cursul noptii raufacatorii s-au furisat in sala

golind sarcofagul, si astfel continutul lui a ramas pierdut pentru

totdeauna, ba nici macar nu posedam un inventar cat de sumar al

obiectelor aflate in sala funerara.

Monumentul lui Mausol 2

11 un stramos al scriitorului cu acelasi nume, din secolul XIX;

Minuni ale lumii

Pag

e1

7

Este una dintre multele pricini pentru care, in ceea ce priveste

incercarile de reconstituire a Mausoleului, ne aflam intr-o situatie

asemanatoare cu cea legata de reconstituirea Artemisionului:

fragmente gasite in fortificatiile din Rhodos, in zidurile fostelor edificii

ale cavalerilor, la temelia unor modeste case ale localitatii turcesti

Budrum si in locurile cele mai incredibile - in Villa di Negro din

Genova, de pilda, a fost gasita (in 1865) o placa din friza ce

reprezenta lupta grecilor cu amazoanele. Cum a ajuns acest

fragment din Asia Mica in Italia? Nu stim, si probabil ca n-o vom afla

niciodata, desi ipotezele nu lipsesc: in perioada medievala, republica

Genova intretinea vaste relatii comerciale cu regiunile rasaritene si nu

este exclus ca vre-un negutator intrepid sa fi gasit pentru fragmentele

splendidei frize un loc in cala corabiei sale, alaturi de mirodeniile,

tesaturile si celelalte marfuri occidentale.

Monumentul lui Mausol 3

Alte fragmente (printre care unele din aceeasi friza zisa a

amazoanelor12) se gasesc azi tot la British Museum (intr-o celebra

"Sala a Mausoleului") - provenienta acestore fiind de altfel cunoscuta:

in 1846, Stratford Canning, ambasadorul britanic pe langa Sublima

Poarta si, zece ani mai tarziu, Charles T. Newton, viceconsul britanic

la Mitilene 13le-au transportat, cu permisiunea sultanului, la Londra;

12 Femeie aparținând unui trib războinic legendar, din care erau excluși bărbații;

13 Antica Lesbos

Minuni ale lumii

Pag

e1

8

de unde concluzia ca activitatea diplomatica, legata de chestiunile

politice la ordinea zilei, nu exclude nicidecum interesul pentru

vremurile demult apuse constituind domeniul arheologiei...

Minuni ale lumii

Pag

e1

9

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA

Statuia lui Zeus 1

In Grecia continentala (Thessalia), la poalele muntelui Cronion,

nu departe de tarmul Marii Ionice, se afla Olimpia - asezare vestita in

toata lumea helenica nu prin proportiile sau potentialul ei militar, ci

pentru faptul ca era principalul centru inchinat cultului lui Zeus14 si

locul desfasurarii jocurilor olimpice. Sapte drumuri duceau spre

Olimpia, intre care calea sacra, lunga de zece kilometri, legand

tarmul marii de sanctuar - drum lung, strajuit de o parte si de alta de

temple, altare, statui. Vreme de peste un mileniu, in perioada

desfasurarii solemnitatilor si intrecerilor prilejuite de jocurile olimpice,

greci din Europa si Asia Mica, prieteni sau dusmani, uitau rivalitatile si

suspendau conflictele, indreptandu-se spre sanctuarul lui Zeus,

incarcati cu daruri, pregatiti sa asiste la ceremonii intr-un spirit de

solidaritate panhelenica.

Templul lui Zeus, a carui constructie a fost terminata in anul

457 i.e.n., avea, dupa toate probabilitatile, 64 de metri lungime si

aproape 28 de metri latime. Constructia a fost incredintata lui Libon

din Eleea, decorarea frontului anterior (reprezentand lupta lui Pelops

14 Conducatorul zeilor greci din Olimp,stapan al fulgerelor si al luminii;

Minuni ale lumii

Pag

e2

0

cu Oenomaos) lui Paconios din Mendes, iar a frontului posterior

(lupta centaurilor cu lapitii) lui Alcamenes.

Aici, in acest impresionant edificiu, a fost asezata statuia lui

Zeus, pe care sculptorul Fidias l-a reprezentat cu sprancenele

incruntate - caci Zeus manuia si fulgerele (mai tarziu, romanii il vor

numi Jupiter Tonans15). Fidias a fost, fara indoiala, cel mai pretuit

dintre sculptorii vremii - mai celebru decat contemporanii sai Miron

("Discobolul") si Policlet ("Doryphor"); s-a nascut intre 490-495 i.e.n. si

probabil ce era atenian de vreme ce Pericle obisnuia sa-i ceara sfatul

in legatura cu treburile Cetatii; cunoastem numele tatalui sau, caci

(dupa cum ne relateaza Pausanias) pe soclul statuii lui Zeus se afla

gravata inscriptia "Fidias Atenianul, fiul lui Charmidas, m-a creat"; de

asemenea cunoastem trei dintre operele sale cele mai insemnate,

doua statui ale Atenei, una criselefantina (din aur si fildes) si una din

bronz, precum si statuia lui Zeus Olimpicul; in sfarsit, stim ca a murit

in jurul anului 431 i.e.n., informatie care ne ajuta sa stabilim cu

oarecare aproximatie anul inaugurarii statuii din Olimpia, trecuta

printre Cele sapte minuni ale lumii vechi.

Statuia lui Zeus 2

Daca pornim, asadar, de la faptul ca Fidias si-a petrecut ultimii

ani ai vietii la Olimpia si ca lucrarea sa anterioara, statuia Atenei

15 Denumire romana a lui Zeus;

Minuni ale lumii

Pag

e2

1

Parthenos, a fost inaugurata in 438 i.e.n., ne ramane, pentru statuia

lui Zeus Olimpicul, intervalul 437-431 i.e.n. Este, desigur, o ipoteza

bazata pe conjuncturi (foarte probabila de altfel) in lipsa unor

informatii exacte; Strabon si Pausanias ne-au lasat descrieri

amanuntite ale impunatoarei statui, despre care vorbesc cu admiratie

si respect, dar nu mentioneaza nicaieri anul inaugurarii - lucru firesc

daca tinem cont ca Strabon si-a redactat Geografia cu peste patru

veacuri mai tarziu, iar "Descrierea Eladei" a lui Pausanias dateaza

din secolul II e.n.

Infatisarea statuii ne este cunoscuta astazi - mai bine

cunoscuta decat a celorlalte "minuni" (bineinteles cu exceptia Marii

Piramide, care a rezistat pana in zilele noastre) - din descrierile

autorilor pomeniti mai sus si din imagini pastrate pe alte monumente

si pe cateva monezi. Statuia, inalta de 15 metri il infatisa pe Zeus

sezand pe un tron si (ne spune Strabon) "aproape ca atingea plafonul

cu capul si vazandu-l nu te puteai impiedica sa gandesti ca, daca s-ar ridica

in toata inaltimea sa, ar ridica acoperisul edificiului". Tronul, din abanos si

bronz, cu bratele sustinute dse sfincsi, era bogat impodobit cu fildes,

aur si pietre pretioase. Trupul zeului era din lemn de abanos, acoperit

cu fildes, pe portiunile reprezentand pielea, iar imbracamintea si

incaltarile turnate cu aur; pe cap, o coroana din frunze de maslin, in

mana dreapta o statuie reprezentand-o pe Nik16, iar in cea stanga un

sceptru pe care se afla un vultur.

16 Zeita victoriei;

Minuni ale lumii

Pag

e2

2

Statuia lui Zeus 3

Faptul ca Fidias a ales materialele tehnicii criselefantine17 -

lemn imbracat in fildes si aur - ridica unele nedumeriri, stiut find ca

aceste materiale sunt mai fragile ca marmura si mult mai fragile ca

bronzul; ba mai mult: marmura si bronzul sunt infinit mai potrivite

conceptiei artistice grecesti dominata de simplitate si sinceritate. O

explicatie ne propun G. si T. Chitulescu (in Sapte monumente celebre

ale antichitatii, Editura tehnica, Bucuresti, 1969): "Folosirea tehnicii

criselefantine era foarte rara si (aplicata) numai atunci cand oamenii

doreau sa ofere zeilor o marturie exceptionala a pietatii, recunostintei

sau, poate mai omenesc, a vanitatii lor. Caci si aceasta minune a

lumii antice, ca si celelalte, s-a nascut mai putin din intentia unui

omagiu pios decat din dorinta de a uimi, de a minuna!".

Nu se cunosc imprejurarile in care a disparut statuia, dar nici in

aceasta privinta nu lipsesc ipotezele. Mai intai, decaderea Olimpiei ca

urmare a edictului imprial din 393, care interzicea ceremoniile (si

jocurile olimpice); doi ani mai tarziu, expeditiile de prada ale gotilor,

mari amatori de aur (nu stim ce cantitate de metal pretios a folosit

Fidias la statuia lui Zeus, dar avem o cifra exacta pentru cea a Atenei

Parthenos, 1152 kilograme de aur, iar Zeus Olimpicul avea

17 Făcut din aur și fildeș;

Minuni ale lumii

Pag

e2

3

dimensiuni mai mari si podoabe mai bogate); in sfarsit, nu trebuie sa

uitam decretul din 426 e.n. al imparatului Teodosie II prin care se

poruncea distrugerea lacaselor de cult pagane - decret care venea sa

se adauge edictului imperial din 393. Alte ipoteze nu exclud pieirea

statuii in incendiul care a mistuit templul in 408 sau in incendiul care a

distrus, in 475, o buna parte din Constantinopol, unde ar fi fost

transportata din ordinul imparatului.

Dar toate acestea sunt numai ipoteze, deocamdata neverificate

prin texte sau pe alta cale. Cercetari intreprinse la Olimpia (de

englezul Spencer Stanhope, francezul Quatremere de Quincy,

germanul Ernest Curtius si multi altii) au scos inca in cursul veacului

trecut la lumina mii de obiecte - intre care peste o suta de statui si

basoreliefuri, din bronz, marmura si piatra - dar nici urma a statuii lui

Zeus Olimpicul. Ceea ce este iarasi in masura sa ne starneasca

unele (amare) reflectii in legatura cu distrugatoarea sete de aur,

careia vreme de veacuri omenirea i-a platit greu tribut si care a marit

considerabil fragilitatea materialelor tehnicii criselefantine atat de

agreata de neintrecutul Fidias...

Minuni ale lumii

Pag

e2

4

FARUL DIN ALEXANDRIA

Farul din Alexandria 1

Daca rolul de far pe care l-ar fi avut Colosul este controversat, in

schimb printre cele sapte minuni antice gasim o asemenea

constructie pe insula egipteana Faros, in fata orasului fondat de

Alexandru in 331 i.e.n. si care ii poarta numele.

Homer (in Odiseea) vorbeste de aceasta insula:

“Pe marea valuroasa-n dreptul apei

Egipetul este ostrovul Faros…”

Cum textul homeric este cu cateva veacuri mai vechi decat insusi

orasul Alexandria, suntem indreptatiti sa presupunem ca insula a dat

numele constructiei si nu invers - desi nu lipsesc nici parerile

contrarii, bazate pe un text din Eschil. Oricum, termenul "far"

desemnand o asemenea constructie a patruns in multe limbi, printre

care si a noastra.

Minuni ale lumii

Pag

e2

5

Farul din Alexandria 2

Construit in timpul domniei lui Ptolomeu II Filadelful (285-246

i.e.n.) - protector al literelor si artelor, initiatorul traducerii Bibliei in

greceste pentru faimoasa biblioteca din Alexandria - Farul a durat

aproape un mileniu si jumatate. Cimentul pe care se afla gravata

inscriptia originala de pe soclul18 Farului, dedicata regelui, a cazut cu

vremea scotand la iveala o alta inscriptie: "Monumentul este consacrat

de arhitectul Sostrate din Cnid, fiul lui Dexiphan, zeilor salvatori pentru cei

ce calatoresc pe mare". Cunoastem deci si pe constructorul Farului:

Sostrate din Cnid (oras carian de pe coasta Asiei Mici, la sud de

Halicarnas).

In legatura cu aspectul si dimensiunile Farului ne bizuim mai cu

seama pe marturiile unor calatori arabi: geograful si neobositul

calator care a fost Al-Idrisi scria (pe la jumatatea secolului XII):

"...inaltimea farului este de 300 de coti, si cum fiecare cot este de trei

palme, inaltimea sa este deci de 100 de ori cea a unui om". Ceea ce ne

duce la 170-180 de metri; alte surse, care merg pana la 500 de metri,

sunt socotite ca fiind mult exagerate. Surse grecesti mentioneaza 272

metri.

Dintre toate descrierile, tot cea a lui Idrisi pare mai aproape de

realitate: construit din marmura alba, Farul se compune din trei

18 Suport sau postament (din piatră) care susține o coloană, o statuie etc.;

Minuni ale lumii

Pag

e2

6

turnuri suprapuse - primul pe plan patrat, al doilea octogonal, al

treilea cilindric - cu retrageri care creau terase. Fundatiile au ridicat

probleme dificile pentru tehnica vremii; traditia araba (neconfirmata

deocamdata de cercetarile intreprinse in vremurile mai noi) pretinde

ca, pentru a incerca rezistenta diferitelor materiale la actiunea apei

sarate, Sostrate a pus sa se arunce in mare blocuri de granit si alte

roci , caramizi, diferite metale (inclusiv aur!) si... sticla. Cel mai bine s-

a comportat sticla, astfel ca a fost aleasa pentru fundatii. Pentru

legarea blocurilor de piatra, se pare ca arhitectul a folosit plumb topit,

mortarul acelor vremi fiind prea sensibil la actiunea mediului salin.

Oricum, alegerea s-a dovedit judicioasa: dintre toate minunile - in

afara de Marea Piramida - Farul a avut viata cea mai lunga, fiind

distrus, in cele din urma, de mana omului.

Farul din Alexandria 3

O alta chestiune controversata este cea a uriasei oglinzi

concave instalate in partea dinspre mare a farului si avand dublul rol

de a intensifica noaptea puterea luminii si de a incendia ziua navele

inamice care ar fi atacat portul. Marturiile arabe cu privire la marea

oglinda difera; unii autori au descris-o ca fiind dintr-un metal lustruit,

altii ca ar fi dintr-o "piatra stravezie", referindu-se probabil la sticla;

prima versiune pare mai verosimila.

"Oglinzile incendiatoare" ale antichitatii au starnit aprige discutii

de-a lungul veacurilor; construcia lor este atribuita lui Arhimede, care

a venit astfel in sprijinul patriei sale, Siracuza, atacata de galerele

romane. O coincidenta: Arhimede (cca. 287-212 i.e.n.) a studiat in

Minuni ale lumii

Pag

e2

7

tinerete la Alexandria, aproximativ cand se construia Farul. E drept ca

nu se vorbeste nicaieri de o colaborare intre ilustrul matematician si

arhitectul Sostrate, dar trebuie sa recunoastem ca ipoteza este pe cat

se poate de ademenitoare...

Lumina Farului din Alexandria avea o bataie uimitor de lunga

pentru acea vreme: cea mai modesta apreciere apartine lui Flavius

Josephus - 300 de stadii, deci peste 50 km - cele mai exagerate merg

pana aproape de 200 km. Este o performanta respectabila, daca

avem in vedere ca farurile de astazi au o bataie care rareori trece de

50 de km.

Farul din Alexandria a rezistat destul de bine calamitatilor

naturale (furtuni, cutremure) si mai putin furiei distrugatoare a

oamenilor. Suntem indreptatiti sa credem ca vestitul edict19 al

imparatului Teodosie nu l-a afectat din cale-afara, deoarece farul

avea o functie esetialmente utilitara intr-un port cu trafic intens; totusi,

se pare ca terasele sale erau impodobite cu unele statui, remarcabile

fiind cele ale zeului Poseidon (Neptun) si zeitei Isis. Sub imperiul

bizantin, Farul, afectat de un cutremur, a fost chiar reparat din

porunca imparatului Anastasie I (491 - 518 e.n.). Importanta pe care

i-o acordau bizantinii reiese din urmatoarea intamplare, nu lipsita de

savoare anecdotica:

Cam la doua veacuri dupa cucerirea Alexandriei de catre arabi,

bizantinii, dandu-si seama de importanta strategica a farului, au trimis

un agent cu misiunea de a-l sabota (cum am spune astazi). Misiunea

emisarului bizantin nu era deloc usoara - suntem in secolul IX, pana

la inventarea dinamitei va mai trece un mileniu. Agentul, demn emul

al diplomatiei bizantine, reuseste sa castige increderea califului Al-

Walid si-l convinge ca sub fundatiile Farului sunt ascunse mari

bogatii. Drept urmare, califul porunci sa se inceapa demolarea

19 Decret important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericească superioară cu

privire la o anumită problem;

Minuni ale lumii

Pag

e2

8

impunatoarei constructii si, pana sa-si dea seama ca fusese inselat,

aproape jumatate din edificiu fusese daramata. Incercarile ulterioare

de reconstructie din caramida n-au reusit decat partial, iar oglinda n-a

mai putut fi montata la loc - dispozitivul fragil care o sustinea a cazut

si s-a sfaramat in mii de fragmente. Dupa cum vedem, misiunea

agentului bizantin s-a incheiat cu succes aproape total.

Farul din Alexandria 4

Actiunea inceputa de califul Al-Walid a fost desavarsita de

cutremurele din 1182 si 1303 - si mai ales de cel din 1375, care a

distrus complet Farul. Cercetarile arheologice au reusit sa scoata la

lumina unele fragmente - intre care statuile lui Poseidon si a zeitei

Isis - dar sunt considerabil ingreunate de faptul ca, datorita

aluviunilor, digul care lega portul de insula s-a impotmolit cu vremea

(fosta insula Faros este acum o peninsula), iar pe o parte a

amplasamentului farului s-au construit lucrari de fortificatii, la care s-

au utilizat, dupa toate probabilitatile, materialele provenite de la

edificiul distrus de cutremurul din 1375.

Oricum, Farul din Alexandria a avut o existenta foarte lunga,

longevitate care rezida, probabil, in caracterul sau cu precadere

practic - insusire care lipsea celorlalte monumente inchinate cultului.

Minuni ale lumii

Pag

e2

9

COLOSUL DIN RODHOS

Colosul din Rodhos 1

La sud de Halicarnas, cam la 25 km de coasta Asiei Mici, se

afla o insula in forma ovala, in suprafata de 1400 mp: Rhodos, patria

unor iscusiti navigatori si - intr-un trecut mai indepartat - adoratori ai

lui Helios20 si cultivatori ai artelor. Dupa Diodor, heliolatria rhodienilor

isi are originea in povestea de dragoste dintre Helios si Rodha;

aceasta din urma, fiica lui Neptun, l-a convins pe zeu sa salveze

insula de inundatii, daruind pamantului rodnicie, si de atunci "locuitorii

ei venereaza mai mult ca pe oricare dintre zei pe Helios, pe care il considera

stramosul neamului lor". Despre iscusinta navigatorilor rhodieni si

intinsele lor relatii comerciale sta marturie faptul ca au intemeiat

colonii in locuri indepartate ca Italia, Sicilia si Spania, iar catre

miazanoapte pe coasta Marii Negre: la Histria s-a gasit un cap de

statuie care trebuie sa fi masurat circa patru metri, lucrat in tehnica

scolii rhodiene. In cetatea Rhodos, capitala insulei, functionau

celebre scoli de elocinta (Eschin), de pictura (Apelles) si de filosofie,

iar mai tarziu insusi Cezar, tanar, va veni de la Roma sa urmeze aici

cursurile de retorica a lui Apollonius Molo. Pliniu, citand pe consulul

20 Zeul soarelui;

Minuni ale lumii

Pag

e3

0

roman Mucianus, ne informeaza ca in secolul I e.n. insula avea inca

3000 de statui, dintre care o suta de proportii gigantice.

Colosul din Rhodos, lucrare a lui Chares din Lindos, elevul

favorit al vestitului Lisip, era menit sa imortalizeze rezistenta

glorioasa a rhodienilor asediati de armata de mercenari a lui

Demetrios - care cuprindea 40 000 de soldati si 200 de nave de lupta

- unul dintre numeroasele conflicte nascute dupa moartea lui

Alexandru cel Mare in imperiul sau sfasiat de ambitiile si lacomia

diferitilor generali, tirani sau satrapi. Statuia, reprezentand pe Helios,

protectorul insulei si al cetatii Rhodos, a fost realizata din metalul

masinilor de razboi si al armelor (berbeci, baliste, catapulte, suliti,

sageti, scuturi) parasite de Demetrios; cu toate acestea, costase,

dupa cum ne informeaza unii autori antici, 300 talanti - echivalentul a

peste sapte tone de aur!

Colosul din Rodhos 2

Amplasat la intrarea unuia dintre porturi, inalt de peste 30 metri

(unele texte indica aproape 40 m), colosul a avut existenta cea mai

scurta dintre toate cele sapte minuni: un puternic cutremur de pamant

l-a doborat la numai 56 de ani dupa ridicarea lui. "Dar si asa, doborat",

ne spune Pliniu, "trezeste admiratia. Putini oameni ii pot imbratisa

degetul mic; degetele sunt mai groase decat partea cea mai mare a unei

statui. Golul membrelor rupte se aseamana cu niste caverne".

Persista, totusi, unele chestiuni controversate in legatura cu

Colosul din Rhodos. Mai intai, amplasarea: fundatii din perioada

helenistica s-au gasit atat in Portul Mare cat si in Portul Galerelor,

Minuni ale lumii

Pag

e3

1

unde s-a construit ulterior un fort; apoi, pozitia: nu se stie daca era

asezat pe un soclu unic, sau cu fiecare picior pe cate un soclu, astfel

ca navele sa poata trece pe dedesubt - pentru prima pozitie pledeaza

cele mai multe texte antice; in sfarsit, nu stim in ce masura putem

acorda incredere unor texte (in general tarzii) dupa care, in afara de

scopul sau comemorativ, Colosul avea si unul practic - acela de a

servi ca far: rhodienii ar fi intretinut un foc continuu la capatul unei

torte din mana statuii sau in orbitele ochilor ei. Singurele imagini ale

Colosului care ni s-au pastrat - efigii pe diferite monezi antice, unele

dintre aceste efigii fiind si ele contestate - nu ne pot da raspunsul la

aceste chestiuni: monezile redau numai imaginea capului, iar unii

specialisti sunt de parere ca nici nu este vorba macar de capul

colosului, ci pur si simplu de al zeului Helios, asa cum si-l inchipuiau

gravorii de monezi ai antichitatii.

Colosul din Rodhos 3

In schimb, avem informatii foarte precise asupra soartei

ulterioare a Colosului: dupa ce a stst 56 de ani in picioare si multe

veacuri doborat in apele portului, un calif (in 635 sarazinii ocupasera

Rhodosul aflat pe atunci in cuprinsul Imperiului bizantin), cu simt

practic si aflat in nevoie de bani, l-a vandut unui negustor din Emesa.

Acesta l-a taiat in bucati, transportandu-l sub forma a "900 de

incarcaturi de camila", de unde concluzia ca era vorba de 300 de

Minuni ale lumii

Pag

e3

2

tone de bronz. Nu-i greu sa ne inchipuim la ce a folosit bronzul in

acele vremuri in care musulmanii se aflau intr-o campanie militara

permanenta pentru cucerirea vestului Asiei, nordului Africii si sudului

Spaniei, trebuind in acelasi timp sa faca fata expeditiilor pornite din

Europa si cunoscute in istorie sub numele de Cruciade. Si astfel

bronzul armelor lui Demetrios s-a transformat din nou in arme -

trecuse vremea statuilor: inter armas silent musae...

Minuni ale lumii

Pag

e3

3

Minuni ale lumii moderne

Cascada Niagara este cea mai renumita cascada din lume si una

dintre cele mai celebre atractii turistice din America de Nord, alaturi

de Marele Canion. Cascada Niagara este un ansamblu de masive

caderi de apa situate pe Raul Niagara, in estul Americii de Nord, la

granita dintre statul nord-american New York si provincia canadiana

Ontario. Raul Niagara uneste Lacul Erie de Lacul Ontario (doua din

Marile Lacuri din America de Nord), iar Cascada Niagara este cu fata

catre tarmul canadian al raului cu acelasi nume. Pentru a observa

mai bine cum este situata Cascada Niagara, harta urmatoare este de

un real folos:

Cascada Niagara

Minuni ale lumii

Pag

e3

4

Cascada Niagara (la fel ca si Cascada Victoria) este formata de

fapt din 3 componente separate:

1. Cascada “Potcoava” (Horseshoe Falls) – situata pe partea

canadiana a granitei si despartita de cascadele din partea Statelor

Unite de Insula Goat – are o latime de 790 m si o inaltime de

aproximativ 53 m; are forma de potcoava, dupa cum se poate

vedea si din multe poze cu Cascada Niagara;

2. Cascada Americana (situata in Statele Unite) este lata de 320 m

si are o inaltime de 21 m;

3. Cascada Voalul Miresei (Bridal Veil Falls) – o cascada mai mica,

separata de Cascada Americana de catre Insula Luna.

Harta Cascadei Niagara

Desi nu este foarte inalta (Cascada Victoria – o alta granita

internationala – este de 2 ori mai inalta), Cascada Niagara este cea

mai puternica cascada din America de Nord, avand un debit mediu

Minuni ale lumii

Pag

e3

5

de 4.200 m3/s. Debitul renumitei cascade depinde in mod direct de

nivelul Lacului Erie si este controlat de o hidrocentrala. Cascada

atinge debitul maxim in timpul zilei, in sezonul turistic de varf (lunile

iunie, iulie si august).

Niagara-Cascada Americana(cascada mai larga din stanga)si

Cascada Voalul Miresei(cascada mai ngusta din dreapta)

Despre Cascada Niagara se poate spune ca s-a format in urma cu

aproximativ 10.000 de ani, la sfarsitul ultimei glaciatiuni.21 Topirea

ultimilor ghetari a condus la formarea Marilor Lacuri din America de

Nord, iar unul dintre acestea – Lacul Erie – s-a revarsat peste maluri,

formandu-se Raul Niagara, care se varsa in Lacul Ontario si trece pe

21 perioade de reducere pe durate lungi a temperaturii climei pâmântului, ducând la o extindere a

straturilor de gheaţă polare, continentale şi montane.

Minuni ale lumii

Pag

e3

6

parcursul lui peste groapa dintre cele doua lacuri, formand astfel

caderea de apa (cataracta) numita Niagara.

Cascada Canadiana''Potcoava''

Pentru a incetini procesul de eroziune, s-a redus debitul fluviului ce

traverseaza Cascada Niagara prin canalizarea unei parti a apei

fluviului catre o hidrocentrala. Pentru stabilizarea peretilor cascadei,

in anul 1969, pe o perioada de 6 luni, o echipa a Corpului de Ingineri

ai Armatei SUA a dirijat intr-o alta directie toata apa cascadei.

Tot atunci au fost indepartate rocile de la baza cascadei si s-au

intreprins cercetari geologice asupra albiei raului. Si la inceputul

anilor ’80 Cascada Niagara a fost “inchisa”, de data aceasta pentru

a se elimina 120 m din Cascada Horseshoe, de aceea aceasta este

astazi in intregime in Canada.

Minuni ale lumii

Pag

e3

7

Cascada Niagara-secata complet(1969)

Imensul volum de apa nu se opreste din curs niciodata. Totusi, pe

malul cascadei si in lungul raului, apa creeaza uneori, in timpul iernii,

formatiuni de gheata cu grosimi de pana la 15 m, care se pot extinde

pana acopera intreaga latime a raului, formand asa-numitul “pod de

gheata“. Acest pod de gheata se poate intinde de-a lungul a cativa

kilometri in josul raului. Pana in 1912, vizitatorilor le era permis sa

mearga pe podul de gheata si sa vada Cascada Niagara din partea

de jos. Dar pe 4 februarie 1912 podul de gheata s-a spart si 3 turisti

si-au pierdut viata.

Pe data de 29 martie 1848, fluxul de apa s-a oprit complet in toate

cele 3 cascade, deoarece partea de sus a raului s-a blocat cu

gheata. Timp de 40 de ore Cascada Niagara a fost perfect uscata,

nu a curs niciun pic de apa. Cascada nu inghetase de fapt, ci fluxul ei

a fost oprit. Morile de apa si fabricile pur si simplu s-au inchis

deoarece nu au mai avut energie.

Minuni ale lumii

Pag

e3

8

Cascada Niagara-Inghetata

Cascada Niagara este o sursa valoroasa de energie electrica,

datorita debitului enorm si pantei sale abrupte. Pe raul cu acelasi

nume au fost construite de-a lungul timpului numeroase mori de apa

si uzine hidroelectrice.

Cascada Niagara este renumita in intreaga lume pentru

frumusetea sa extraordinara. Regiunea din jurul cascadei a fost

declarata Parc National atat de statul New York, cat si de Canada.

Celebra cascada este una dintre cele mai importante atractii

turistice din intreaga lume, fiind vizitata in fiecare an de peste 20 de

milioane de turisti.

Minuni ale lumii

Pag

e3

9

Cascada Canadiana-(cea in forma de potcoava) vazuta din

elicopter

Cuvantul “Niagara” provine de la cuvantul indian “Onguiaahra”,

care inseamna “stramtoarea”.

Filmele “Niagara”, “Superman” si “Piratii din Caraibe” au fost

filmate, in parte, si la Cascada Niagara.

In ultimii 10 ani, 2 oameni si-au pierdut viata incercand sa

cucereasca celebra cascada.

Dupa cum se vede din multe imagini cu Cascada Niagara,

aceasta este scaldata noaptea de reflectoare puternice in diferite

nuante, oferind turistilor un spectacol extraordinar de lumini si

muzica.

20% din apa dulce de pe planeta se afla in Marile Lacuri, si

majoritatea se revarsa peste Cascada Niagara.

Minuni ale lumii

Pag

e4

0

Cascada Victoria

Cascada Victoria este cea mai mare cascada din lume si una

dintre cele 7 minuni naturale ale lumii, fiind declarata monument al

naturii de catre UNESCO in 1989.

Cascada Victoria se gaseste in sudul Africii, la granita dintre

Zimbabwe si Zambia, fiind situata pe cursul fluviului Zambezi.

Cascada Victoria este cea mai larga perdea de apa din lume, avand

o latime de peste 1 km si jumatate (1708 m) si o inaltime de 110 m

(este de 2 ori mai adanca/inalta decat Cascada Niagara). Debitul

mediu al Cascadei Victoria este de 550 milioane de litri pe minut.

Cascada Victoria

Minuni ale lumii

Pag

e4

1

Medicul si misionarul scotian David Livingstone – primul european

care a descoperit aceasta cascada – a denumit-o in cinstea

suveranei de pe atunci a Marii Britanii (Regina Victoria). Dar

bastinasii numesc cascada “Fumul care tuna” (Mosi-oa-Tunya),

datorita vuietului si cetii provenite din pulverizarea apei.

Frontul de apa cazatoare de la Cascada Victoria este impartit de

cateva insulite in 3 sectiuni principale: Cascada Curcubeu, Cascada

Principala si Cascada Estica.

Bazinul fluviului Zambezi prezinta anual un sezon al inundatiilor –

ce dureaza din februarie pana in mai, perioada in care este imposibil

sa vezi poalele cascadei si cea mai mare parte a ei – si un sezon

uscat – in restul anului, cand insulele de pe creasta devin mai largi si

mai numeroase, iar partea de jos a primelor chei poate fi vazuta in

toata lungimea ei.

Minuni ale lumii

Pag

e4

2

Spumoasa Cascada Victoria

Cascada Victoria este una din cele mai spectaculoase minuni

naturale ale lumii. Vizitatorul este impresionat de spuma cetoasa

ce se ridica pana la 500 m inaltime (vizibila de la 40 km) si de

vuietul valurilor care creste pe masura ce se apropie de cascada. In

drumul sau catre uriasul prag, fluviul Zambezi este senin si calm,

fiind brazdat doar de cateva insulite.

Iata cum descrie exploratorul scotian spectacolul extraordinar de la

Cascada Victoria: „nici un peisaj din Anglia nu egaleaza in frumusete

privelistile de aici. Nici unui european nu i-a fost dat sa vada asa

ceva; numai ingerii in zborul lor pot vedea asemenea peisaje

incantatoare … nu vezi nimic altceva decat un nor dens si alb…

Panza de apa alb-stralucitoare pare o puzderie de mici comete

Minuni ale lumii

Pag

e4

3

napustindu-se toate in aceeasi directie, fiecare lasand in urma sa o

coada de spuma”.

Minunea de pe Zambezi-Cascada Victoria

Datorita microclimatului umed 22creat de ceata Cascadei Victoria, pe

falezele din preajma sa se intalneste o vegetatie luxurianta care

ramane verde permanent, o adevarata padure tropicala in care

salasluiesc hipopotami, elefanti, girafe, antilope-gnu, zebre si lei; pe

stanci isi fac cuibul specii deosebite de soimi.

Peisajul incredibil pe care natura l-a daruit acestor meleaguri a facut

ca aceasta cascada si imprejurimile ei sa fie declarate Parc National

si Patrimoniu al lumii.

22 Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura aerului, umiditatea relativa,

curentii de aer si radiatia calorica.

Minuni ale lumii

Pag

e4

4

Vegetatia luxurianta din jurul Cascadei Victoria

In fiecare luna, timp de 3 zile, in noptile senine cu luna plina, se

poate observa la Cascada Victoria un fenomen natural

extraordinar: un curcubeu lunar (engl. MOONBOW), creat de razele

lunii in panza de vapori. Desi acest curcubeu poate fi observat numai

noaptea, el are aceleasi culori si aceeasi forma cu cel creat ziua de

razele soarelui.

Curcubeu lunar - Cascada Victoria

Minuni ale lumii

Pag

e4

5

Datorita stropilor de apa ce tasnesc din cascada, in jurul Cascadei

Victoria exista o zona numita “Padurea ploilor” (Rain Forest), care

este singurul loc de pe pamant unde ploua 24 ore pe zi, 7 zile pe

saptamana.

In fiecare an, sute de mii de turisti din toate colturile lumii vin la

Cascada Victoria ca sa admire spectacolul maret oferit de aceasta. In

apropiere exista un pod de pe care se poate face bungee jumping

23in cascada.

Firmele locale organizeaza mini-zboruri cu elicopterul deasupra

cascadei. Pe partea din Zimbabwe exista complexe hoteliere, care

organizeaza si safari printre elefanti sau alte animale tipice

continentului african.

Podul din apropierea Cascadei Victoria

23 este unul din cele mai frumoase si spectaculoase sporturi extreme , este o

sfidare a gravitatiei si necesita mult curaj ,experienta si rezistenta.

Minuni ale lumii

Pag

e4

6

Biblioteca din Alexandria

Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumita biblioteca a

antichitatii.

Aceasta biblioteca era singura si cea mai mare arhiva de

cunostinte ale lumii antice.

Situata in Alexandria, adevarata metropola a civilizatiei greco-

romane din Egiptul antic, continea peste 900.000 de pergamente, ce

cuprindeau lucrari ale celor mai mari ganditori si scriitori ai Antichitatii,

printre care Homer, Platon, Socrate si multi altii.

Biblioteca din Alexandria

Biblioteca Regala din Alexandria (sau Marea Biblioteca din

Alexandria) are inceputurile invaluite in mister. Se pare ca aceasta

Minuni ale lumii

Pag

e4

7

biblioteca a fost fondata in anul 288 i.Hr, in timpul faraonului

Ptolemeu I, la indemnul unui discipol al lui Aristotel.

Aceasta biblioteca facea parte din Templul Muzelor – un centru

de cult care includea si un centru intelectual construit dupa modelul

Scolii lui Aristotel din Atena.

Acest templu includea, pe langa biblioteca propriu-zisa, si sali de

lectura, laboratoare, sali pentru prelegeri filosofice si dezbateri

intelectuale, camere de locuit, sali de masa si gradini. Influenta

acestui model se poate observa in structura campusurilor

universitare de azi.

Biblioteca din Alexandria - papirusuri

Scopul acestei biblioteci era acela de a colecta toate

cunostintele lumii; astfel, biblioteca continea copii ale tuturor

cartilor care aparusera pana la vremea aceea (cartile erau

organizate sub forma de suluri de papirus).

Minuni ale lumii

Pag

e4

8

Dar, pe langa colectarea lucrarilor din trecut, biblioteca era si o

gazda pentru eruditii din toata lumea (filozofi, matematicieni, poeti,

medici), carora dinastia Ptolemeilor 24le finanta transportul, cazarea si

intretinerea pentru toate familiile lor.

Acesti invatati tineau prelegeri, faceau cercetari stiintifice,

traduceau si copiau lucrari grecesti, egiptene, siriene, indiene,

persane, budiste si ebraice. Printre invatatii care au studiat aici se

numara din Rodos, Eratostene25, Aristarh26 si Aristofan din

Bizant27.

Biblioteca din Alexandria era si un institut de cercetare, care

continea ultimele studii de matematica, astronomie, fizica, stiinte ale

naturii si din alte domenii. Aici s-au pus bazele calendarului iulian si

ale geometriei moderne.

24 este o dinastie care a condus Egiptul între 305 - 30 î.Hr..

25 Eratosthene din Cyrene (greacă Ἐρατοσθένης; c. 276 î.Hr. - c. 195 î.Hr.) a fost un matematician, poet,

atlet, geograf şi astronom antic grec.

26 Aristarh din Samos (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.) a fost un astronom şi matematician grec, primul care a

susţinut că Pământul se roteşte în jurul Soarelui

27 Aristofan (în greacă Ἀριστοφάνης, c.456 î.Hr. - c.386 î.Hr.) a fost un dramaturg grec, cunoscut pentru

comediile sale

Minuni ale lumii

Pag

e4

9

Invatati lucrand in vechea Biblioteca din Alexandria

Din pacate, Biblioteca din Alexandria – acest colos al culturii

antice – a fost distrusa de un incendiu urias, in urma cu

aproximativ 2.000 de ani, iar toate papirusurile pe care le continea

s-au pierdut.

Surse antice si moderne identifica 4 posibile cauze ale

disparitiei acestei minuni a lumii antice: razboiul civil dintre Cezar si

Pompei (48 i.Hr.), conflictele pentru putere dintre pagani si crestini

(250 – 350), decretul lui Teofilus din 391 si cucerirea araba din 642

In zona bibliotecii antice, in Alexandria a fost inaugurat in 2002 un

complex cultural urias numit Biblioteca Alexandrina, ce isi propune

sa reaprinda stralucirea intelectuala a bibliotecii disparute.

Biblioteca Alexandrina este mai mult decat o simpla biblioteca,

deoarece gazduieste si 3 muzee, un planetariu, un exploratoriu,

sapte centre de cercetare academica, galerii de arta, un centru de

conferinte si numeroase institutii.

Minuni ale lumii

Pag

e5

0

Marea Bariera de Corali

Marea Bariera de Corali

Tinand seama ca este una din cele mai frumoase ornamenteale Terrei –

un giuvaer de azur , indigo, safir si alb din cel mai pur, vizibil chiar si de pe

Luna- pare ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de

Corali au fost atat de zgarciti in descrierile lor . Majoritatea , desigur, erau

oameni ai marii , care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii.

In 1606 , pe aici a tecut spaniolul Luis Vaez de Torres , impins de

furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland, prin stramtoarea

care astazi ii poarta numele . A urmat capitanul Cook , a carui corabie

Minuni ale lumii

Pag

e5

1

HMS ( Her Majesty Ship ) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre

recif28 si continent , in 1770. Dupa el a venit capitanul Bligh , care , in 1789

, si-a adus camarazii infometati si revoltati de pe Bountry printer recife

spre apele calme de dincolo de ele. Joseph Banks , botanistul de pe

vasul Endeavour, a fost uimit de aceste licuri . Dupa ce corabia a fost

reparata , el a scris : “ Un recif ca acela pin care tocmai am trecut este un

lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decat in aceste mari.

E un zid de coral ,ridicandu-se perpendicular din oceanul fara fund…”.

Desi coralii prospera de fapt in ape putin adanci , in care patrunde lumina ,

Banks a avut dreptate cand a subliniat caracterul unic al Marii Bariere de

Corali . Intinzandu-se pe circa 2.030 km de-a lungul placii continentale a

Australiei de Nord –Est , este cea mai mare entitate vie de pe pamant. Pe

alocuri , se grupeaza in jurul unor insule reale –de fapt , culmile unui lant

muntos scufundat de mult. Dar extraordinara sa bogatie provine de la

cele 300 de recife , insule , bancuri de nisip si lagune 29, fiecare in alt

stadiu de dezvoltare . Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate

, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual , dupa ultima

epoca glaciara.

Arhitectii acestei uluitoare realzari sunt milioanele de mici polipi

coralingieni –vreo 35 de specii diferite . Inruditi cu meduzele , polipii au un

inel de tentacule minuscule in jurul gurii. Fiecare polip extrage carbonatul

28 RECÍF, recife, s. n. (Geol.) Formaţie de stânci submarine, clădite de organisme (corali, alge etc.) care

trăiesc sub formă de colonii în apele mărilor calde și care secretează carbonat de calciu. *Pl. și: recifuri]

29 LAGÚNĂ, lagune, s. f. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de

rest printr-o fâșie îngustă de pământ

Minuni ale lumii

Pag

e5

2

de calciu din apa marii, transformandu-l intr-un „‟schelet‟‟ de calcar ;

CORALI MOI

miliarde de asfel de schelete formeaza reciful. Polipii insa isi impart

adapostul de calcar cu niste plante minuscule , numite zooxantele,

care folosesc lumina solara pentru a transforma apa si dioxidul de

carbon in carbohidrati si oxigen. Aceste substante sunt apoi absorbite

de polipi , oferind plantelor in schimb nitrati si alti produsi reziduali .

Astfel , recifele de corali pot creste numai acolo unde lumina soarelui

poate patrunde – in ape limpezi , pana la adancimi de 40 de metri.

Minuni ale lumii

Pag

e5

3

Un inel de apa cristalina

Valurelele care inconjoara unul dintre bancurile de nisip din Grupul Bunker

contrasteaza cu albastrul oceanului.

Belsug coralingian

PESTI COLORATI

Minuni ale lumii

Pag

e5

4

Pentru un vizitator , reciful este o lume frumoasa si pasnica , insa in

realitate aici se da o lupta continua –o veritabila concurenta pentru

hrana si spatiu vital. Exista corali moi si corali duri , de diverse forme

si marimi – ca niste coarne de ceb , ca un bici , ca un evantai ; exista

corali sufficient de duri pentru a rezista fortei mareelor , altii atat de

delicati incat pot trai doar in cele mai linistite ape . Unele specii cresc

mai rapid decat vecinele lor, astfel incat ajung sa le ia lumina ; altele

folosesc tentacule veninoase pentru a-si alunga rivalii sau elibereaza

substante mortale . Adaugati la toate aceste pradatorii , precum si la

pestele-papagal care poate roade coralii , si steaua de mare cu spini

,

STEA DE MARE

care isi scoate stomacul in exterior , invaluind polipii si digerandu-i.

Periodic se inregistreaza o crestere exploziva a populatiei de stele de

mare , care distrug recifele intregi. Furtunile si uraganele contribuie si

ele la ruperea, macinarea si pulverizarea coralilor.

Minuni ale lumii

Pag

e5

5

Ziua viata este mai linistita in apele joase ale recifului , dar noaptea

incepe o activitate frenetica . Acum se hranesc polipii , intinzandu-si

tentaculele mulicolore pentru a prinde minusculele organisme care

formeaza planctonul30. Cand milioanele de tentacul isi fac aparitia , ai

impresia ca reciful a inflorit brusc- o actiune imposibila ziua , fiindca ar

umbri zooxantelele.

In unele nopti de primavera activitatea atrage un maxim paroxistic.

De-a lungul intregului recif , la semnalul unui neelucidat mesaj chimic sau

poate luminos , intreaga populatie de polipi elibereaza mase compacte de

ovule si spermatozoizi portocalii si rosii , verzi si albastrii, care se ridica la

suprafata . Acolo se destrama si se recombina, dand nastere unor polipi

noi, care plutesc purtati de current in cautarea unui loc liber, prielnic pentru

a incepe construirea unui nou recif.

Alte fiinte adaptate la viata printe corali sunt buretii si anemonele de mare ,

melcii si castravetii de mare , crevetii , scoiciile , serpii de mare, meduzele

si nenumarati pesti. In recif si prin imprejurimi misuna rechinii, iar in apele

mai adanci traiesc

30 PLANCTÓN~oáne n. 1) biol. Totalitate a organismelor vii (vegetale și animale), care trăiesc în apele dulci

sau marine plutind pasiv sau aflându-se în stare de suspensie (constituind hrana unor pești și animale

acvatice)

Minuni ale lumii

Pag

e5

6

mamifere marine , ca delfinii si balenele.

MELC DE MARE

CASTRAVETE DE MARE

Minuni ale lumii

Pag

e5

7

ANEMONA DE MARE

Reciful este intr-o dezvoltare continua .Imediat ce atinge suprafata marii,

noul „‟pui‟‟ de coral capata un acoperamant de nisip alb , in care va creste.

Unii dintre „‟pionierii‟‟ colonizatori apar cu o viteza de neinchipuit –au fructe

rezistente la sare ce pot plutii la intamplare luni intregi, pan ace gasesc un

loc propice in care sa germineze.Astfel deschid drum spre viata unor noi

plante. Pasarile de pe intinsul recifului contribuie la bunastarea sa ,

raspandind semintele de plante si furnizand fertilizatori naturali. Pescarusii

se hranesc cu boabelr solanceelorsi le imprastie semintele in insule.

Randuniciile de mare isi fac cuib in copacii pisonia, ale caror seminte

lipicioase se prind pe aripile acestora. In insulele de corali traiesc o

sumedenie de pasari marine: randunici de mare pescarusi, pasari-fregata,

gaste de mare si maiestuosii vulturi de mare.

Vara, testoasele femela vin pe uscat pentru a-si depune ouale in nisipul

Minuni ale lumii

Pag

e5

8

cald. Opt saptamani mai tarziu, mii de pui de testoasa ies la suprafata si se

pornesc taras-grapis spre mare, vanati de pasari, crabi si sobolani.

TESTOASA DE MARE

Cele mai mari pericole .

Marea Bariera de Corali este unul dintre cele mai puternice si mai bine

integrate ecosisteme din lume; totusi echilibrul sau este extrem de fragil.

Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastruoase

asupre intregului ansamblu. Reciful face fata furtunilor si valurilor uriase,

dar in secolul XXI cele mai mari pericole sunt cele induse de activitatea

omului modern.

Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l

afecta. In secolul XX insa, au aparut deja cicatrice lasate de exploatarea

Minuni ale lumii

Pag

e5

9

guano (excremente de pasare folosite ca ingrasamant), pescuitul intensiv,

vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumati si goana dupa

pretioasele perle.

Declararea zonei Parc National a limitat aceste riscuri, iar turismul este

atent controlat. Chiar si in aceste conditii, specialistii considera ca

rezidurile de canalizare deversate de statiunile au provocat o recenta

inmultire a stelelor de mare cu spini si ca resturile de mancare aruncate in

apa au determinat cresterea de 10 ori a populatiei de pescarusi, care la

randul lor decimeaza puii de testoasa

si de pasari .Oficialitatile din Queensland si-au asumat solutionarea acestei

probleme si au impiedicat aparitia altora, astfel ca la nivel global impactul

turismului a fost pana acum moderat, lasand Marea Bariera de Corali sa-si

vada de viata ei zilnica.

Bibani

Minuni ale lumii

Pag

e6

0

PARCUL YELLOWSTONE

Cu mult timp în urmă, în copilăria Statelor Unite, puteai întâlni pădurari şi

vânători ce povesteau despre un tărâm fantastic din vest, în care arteziene

de apă clocotindă se înalţă până deasupra vârfurilor copacilor, în vreme ce

pământul tremură de vuietul lor. Erau acolo – adăugau ei – munţi de sticlă

şi de sulf, locuri în care puteai prinde un păstrăv pe care să-l găteşti

imediat, într-o bălticică plină cu apă fiartă. Mai erau lacuri ca nişte cutii cu

vopsea bolborosindă şi rânduri de băi de porţelan în care omul se putea

îmbăia la ce temperatură dorea.

Cât despre răuri, unele curgeau spre Pacific, în vreme ce altele o porneau

spre Atlantic, unele aveau un curs atât de rapid încât frecarea încingea

pietrele din albie, iar cel mai mare râu dintre toate năvălea într-un canion

de culoarea aurului cel mai pur. Existau chiar şi păduri de „copaci

pietrificaţi” , în care „păsări pietrificate cântau cântece pietrificate”.

Nimeni nu-i credea, desigur, poveştile au continuat. În 1871, o expediţie

guvernamentală a pornit să investigheze situaţia; raportul său l-a

determinat pe preşedintele Grant să declare în 1872 întreaga zonă de

9000 km parc naţional, primul din lume: „Interzise fiind vânzarea sau

aşezările umane….. pentru ca tot poporul să se bucure de el”. Numele

Yellowstone derivă de la numele pe care amerindienii îl dăduseră celui

mai mare râu din lume.

Milioane de vizitatori şi-au dat seama de atunci că poveştile bătrânilor

vânători erau, în mare parte, veridice. Râurile curg într-adevăr spre ambele

Minuni ale lumii

Pag

e6

1

laturi ale plăcii continentale şi există un munte de sticlă – Stânca de

Obsidian, formată din rocă vulcanică vitrificată din care indienii ShoShone

ciopleau vârfuri pentru săgeţi.

TERASELE MINERVA

Pe Terasele Minerva băi naturale din calcit se înşiră aburinde, iar la

Fountain Paint Pot există bălticele de nămol clocotind cărora mineralele

dizolvate le conferă toate culorile curcubeului. Cu o umbră de dezamăgire

aflăm însă că fierbinţeala râului Firehole („Focarul”) se datorează nu

frecării, ci rocilor încinse de dedesubt.

Cel mai popular element al Parcului Yellowstone este sistemul de

gheizere 31– uimitoare trombe precum Old Faithful, care la fiecare 75 de

minute ţâşneşte clocotind până la 60 de m în aer. Printre celelalte se

numără Grotto Geyser, care izbucneşte dintr-o grotă de silice, River

Geyser, care trimite un arc de apă fierbinte peste Râul Firehole, şi

Steamboat – cel mai înalt din lume – cu jeturi de apă de două ori mai

31 GHÉIZER, gheizere, s. n. Izvor intermitent de apă fierbinte și de vapori, de origine vulcanică, care aruncă

apa, la intervale egale, până la mare înălţime, sub forma unei coloane.

Minuni ale lumii

Pag

e6

2

înalte decât cele ale lui Old Faithful, însă fără regularitatea acestuia din

urmă, intervalul dintre două izbucnind variind de la patru zile la patru ani.

Râul Firehole

În total, în parc există circa 10 000 de elemente termale. Pe lângă gheizere

se întâlnesc bălţi de nămol clocotind, jeturi de vapori sulfuroşi din

răsuflătoare numite fumarole şi izvoare fierbinţi, adesea de culoare verde

smarald sau turcoaz, datorită algelor care s-au adaptat la viaţa la

temperaturi ridicate.

Toată această activitate este posibilă graţie pungii masive de rocă topită

de sub scoarţa pământului, aici foarte subţire. Cu aproximativ 600 000 de

ani în urmă acesta a erupt paroxistic, aruncând în aer 2590 km din roca

Munţilor Stâncoşi, depunând un strat gros de cenuşă şi împrăştiind praf

vulcanic pe aproape tot teritoriul Americii de Nord. Apoi, din cauza golului

de dedesubt, scoarţa s-a prăbuşit în interior, formând o calderă de 3100

km.

Minuni ale lumii

Pag

e6

3

Erupţiile uluitoare, mai puţin violente au umplut-o aproape cu cenuşă şi

lavă, blocând râul Yellowstone şi creând lacul cu acelaşi nume.

SPECIMEN RIDGE

Ajutat însă de gheţarii din trei ere glaciare şi de apa fierbinte şi vaporii care

au înmuiat buza calderii, râul a săpat treptat Marele Canion Yellowstone,

care coboară dinspre lac sub forma unei serii de cataracte impresionante.

Nicăieri amintirea erupţiilor trecute nu este mai dramatică decât la

Specimen Ridge. Aici se află copacii pietrificaţi încă uşor de recunoscut:

sicomori, nuci, stejari, magnoli şi sângeri. Cu milioane de ani în urmă au

fost îngropaţi sub zgură şi cenuşă vulcanică, acest strat împiedicând

arderea lemnului.

Apoui, in decursul milenilor , celula cu celula , materialul organic al

copaciilor a fost inlocuit cu mineralele rocii, astfel ca atuci cand si ultimul

strat despus a fost erodat, copacii erau deja pietrificati.

Strokkur si Geysir

Minuni ale lumii

Pag

e6

4

Un jet înalt de apă fiartă, născut din activitatea vulcanică, a dat numele

său tuturor izvoarelor fierbinţi din lume.

Apa ţâşnind şi explodând într-o fântână clocotindă, urmată de un jet

de stropi minusculi, albi ca creta, ridicându-se până la înălţimea unui

bloc cu cinci etaje – o privelişte extraordinară care durează şapte sau

opt minute, după care dispare. Apoi, o nouă coloană de apă fiartă

izbucneşte iar în aer, de această dată înaltă de 30 m sau mai mult,

scărmănată de vânt. Erupţia continuă, jetul de apă crescând din ce în

ce, până la 60 m înălţime. În cele din urmă o coloană de abur

fierbinte ţâşneşte şuierând asurzitor, după care se aşterne din nou

liniştea.

Stokkur

Aşa era izvorul fierbinte Geysir în anii 1930, pe atunci principalul

punct de atracţie a Islandei – „gheizerul” originar. Astăzi turiştii

admiră reprezentaţiile unui vecin mai mic, Strokkur, care ţâşneşte la

fiecare aproximativ 10 minute, aruncând în aer o coloană de apă

fierbinte înaltă de 22 m.

Minuni ale lumii

Pag

e6

5

Geysir şi Strokkur se află într-o zonă cu circa 50 de izvoare fierbinţi

ce se aud clocotind în subteran, cu un vuiet înfundat. Regiunea

ghezerelor a fost menţionată în documente prima dată în 1294, când

un cutremur a distrus câteva izvoare fierbinţi şi a creat alte două,

probabil Gheysir şi Strokkur.

Strokkur in timpul eruptiei

Gheysir a devenit un punct de atracţie turistică imediat după ce şi-a

primit numele, în 1647; pe atunci erupea zilnic. În jurul anului 1800,

ţâşnea de mai multe ori pe zi, iar la un moment dat a erupt de 14 ori

în 24 de ore. În 1907 însă, s-a stins şi a rămas astfel aproape 30 de

ani. În 1935 erupţiile au fost induse artificial, extrăgând puţină apă şi

scăzând astfel presiunea dedesubt. Astăzi exploziile sale sunt rare,

dar la fel de spectaculoase.

În Islanda există aproximativ 3000 de izvoare fierbinţi, guri de abur,

vulcani noroioşi şi gheizere. Printre ele se află şi craterele noroioase

Minuni ale lumii

Pag

e6

6

sulfuroase, clocotinde, de la Namaskard, în nord; aici turiştii trebuie

să fie atenţi unde păşesc, pentru a nu se arde la tălpi. În Evul Mediu,

se credea că vulcanii sunt porţi ale iadului, dar astăzi apa

înfierbântată de căldura vulcanilor este captată şi utilizată la

încălzirea locuinţelor.

O manifestare impresionantă a activităţii continue din zonă s-a

petrecut la 14 noiembrie 1963, când un nor înalt de 3600 m a ţâşnit în

largul coastelor sudice ale Islandei. Nu era vorba de un gheizer, ci

de naşterea unei noi insule: Surtsey. O Islandă în miniatură, insula s-

a format din resturile unei erupţii vulcanice submarine.

Minuni ale lumii

Pag

e6

7

CUPRINS:

Minuni ale lumii antice (introducere)……………………………………………..2

Piramida lui Keops………………………………………………………………………….5

Gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon………………………….7

Templul Dianei din Efes…………………………………………………………………11

Monumentul lui Mausol din Halicarnas…………………………………………15

Statuia lui Zeus din Olimpia…………………………………………………………..19

Farul din Alexandria……………………………………………………………………..24

Colosul din Rodhos……………………………………………………………………….29

Minuni ale lumii modern: Cascada Niagara…………………………………..33

Cascada Victoria……………………………………………………………………………40

Biblioteca din Alexandria……………………………………………………………..46

Marea Bariera de Corali………………………………………………………………..50

Parcul Yellowstone……………………………………………………………………….60

Cuprins…………………………………………………………………………………………67