Masă rotundă: ”Măsurarea impactului social al celui de-al treilea sector din perspectiva statisticii naționale”

București, 18 aprilie 2016

Transparență pentru o Guvernare Deschisă

Cel de-al treilea sector ca subiect de politică publică.

Perspectiva MCPDC

Perspectivă doctrinară:•organizatiile neguvernamentale nonprofit (ONG): structuri institutionalizate, de natura privata, ce pot activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, si care sunt independente in raport cu orice autoritate publica. Ele nu urmăresc nici accesul la puterea politică şi nici obţinerea de profit.

•organizaţiile economiei sociale (OES): organizații ce sunt constituite ca rezultat al acelor procese antreprenoriale ce sunt îndreptate spre rezolvarea de nevoi sociale (crearea de valoare socială).• Abordare tradițională vs. Abordare extinsă

Ce este cel de-al treilea sector?

• Organizatii neguvernamentale (Franta)

• Organizatii nonprofit (SUA)

• Organizatii voluntare (Marea Britanie)

• Structuri asociative (Franta)

• Organizatii ale societatii civile (CSO - doctrina)

• Organizatii comunitare (CO - doctrina)

• Sector neguvernamental

• Sector nonprofit

• Sector asociativ

• Cel de-al 3-lea sector

• organizaţiile celui de-al 3-lea sector (OTS)

Terminologie

• Motivatia socio-economica:

• A. Perspectiva “clasica”: OTS - alternativa la oferta pietei si a sistemului public.

• Exemplu: contributia ONG servicii sociale in Romania*

• jumatate din furnizorii de servicii sociale acreditati din Romania,

• sustin aproximativ 30% din cantinele sociale din Romania,

• 23,5% din serviciile alternative de ingrijire a copilului (case de tip familial, centre de zi, centre maternale, etc),

• 41% dintre beneficiarii de servicii de ingrijire si asistenta la domiciliu,

• *“România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări”

De ce sunt OTS importante?

• B. Perspectiva momentului: necesitatea unei profunde reforme a statului – restructurarea sectorului public. Rolul sectorului neguvernamental?

• C. Perspectiva statistica*:

• In 2012*:

• 38.665 organizații active**

• Venituri totale EUR 2.263.931,33***

• 1.9 % în nr. total de angajați (113.733,00***)

* sursa: Atlasul Economiei Sociale 2014

** perspectiva fiscală

*** companii comerciale deținute de OTS nu sunt incluse

De ce sunt OTS importante?

Într-o societate democratică, OTS au ca roluri generice:

• de a acoperi nevoi ale comunităţii care nu sunt acoperite în totalitate de alte tipuri de instituţii (administraţie publică, mediu de afaceri)

• de a oferi posibilitatea unei participări cât mai largi a cetăţenilor la decizia publică.

Roluri generice

OTS îsi pot asuma diverse funcţii, cum ar fi:

• Intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţi.

Obs.: legea transparentei decizionale

• Facilitarea integrării sociale şi politice a cetăţenilor (organizatiile reprezinta un cadru de participare civica);

• Furnizarea de bunuri şi servicii publice;

• Reprezentarea intereselor de grup în societate.

Funcţii în societate

•Obiectul politicii statului* privind OTS: relatiile dintre stat si OTS.

•Aceste relatii pot lua forma urmatoarelor actiuni:

•asociere in procesul de elaborare de politici sau decizii publice (consultare);

•alocare de resurse publice

• in mod direct: granturi, subventii, contractari de servicii publice, alocare de sedii sau terenuri,

• indirect: scutiri de taxe sau impozite, etc.);

• implementare de politici publice (asocierea OTS la implementarea si evaluarea programelor uvernamentale).

* politica vs. politici

Politica statului privind OTS

•Complexitatea relatiilor dintre stat si OTS impune o abordare fundamentată.

•Varietatea instrumentelor de politică publică existente

•Aparent, în acest moment este greu de definit care este poziția statului față de OTS

•Surse de date: INS, Ministerul Justiției, ministerul Finanțelor Publice

• Importanța datelor statistice

Concluzie

Vă mulțumesc pentru atenție!

Mihai Lisețchi

Mihai.lisetchi@gov.ro