f http://www.dntcj.ro/adevarul)ANUL X NR. 2804 ISSN 1220-3203

MARTI,1 FEBRUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI

Ceasul de taină al preşedinţilor

V A L E R C H IO R E A N U

Y/ xistă un m om ent de întîlnire a 4! zilei cu noaptea, în care pare că

e p os ib il o rice . E ceea ce secheam ă ceasul de ta ină al serii, care-l face pe om să uite truda de peste zi, gîndind ia odihna ce-l aşteaptă. La .un astfe l de ceas s-au în tîln it jo i seara p re ş e d in te le C o n s ta n tin e s c u (a l Rom âniei) şi preşedintele Diaconescu (al PNŢCD)! Otnul num ărul unu de la Cotroceni s-a dus să-l vadă pe om ul n u m ă ru l u n u a l P N Ţ C D , în tr -u n a p a r ta m e n t “în tu n e c o s ” de b lo c ceauşist, pentru a pune la cale ce urma să se petreacă, începînd de- a doua zi, în Delegaţia Perm anentă a principalului

. partid de guvernăm înt. C e au hotărît blîndul Emil şi venerabilul Ion s-a văzut foarte bine vineri, în prim a zi de şedinţă, cînd cei care aveau alte păreri decît blîndul şi venerabilul au prim it un pum n în gură în m om entul în care au dorit să ia cuvîntul, fiind siliţi să părăsească p a rtid u l. -A răm as în fu n c ţ ie Io n Diaconescu, om ul care a adus partidul în pragul dezm em brării, lîngă el fiind aşezaţi loan Mure'şan, electronistul atît de' priceput în a le 'a g r ic u ltu r ii , în c ît păm întul ţării a ajuns paragină, Rem us O p riş , m a e s tru l d e n e c o n te s ta t a l intrig ilor ţărăniste, precum şi, p rin tre a lţii, c lu jeanul Radu S ârb u , al că ru i nu m e a fo s t de a t îte a o ri a s o c ia t privatizărilor dubioase. ., Peste tot şi toate tro n ează um bra m arelui Emil. D iscursul pe care acesta l-a ro s tit în u l t im a .z i a lu c ră r ilo r Delegaţiei Perm anente, d iscurs anunţat oarecum de o declaraţie televizată a iui Rem us O priş, a d ezvă lu it conţinutu l discuţiei de cîteva ore pe care cei doi preşedinţi au avut-o cu o seară înainte, într-un apartament m odest dintr-un bloc ceauşist. Anum e ca, în caz de nereuşită în alegerile preziden ţia le (posib ilitate aproape certă), Emil Constantinescu să fie instalat în fruntea PNŢCD. Obosit'şi tracasat de o treabă m ult prea grea şi com plicată pentru v ia ţa şi priceperea sa , Ion D ia c o n e s c u se va re tra g e , aproape m ulţum it că partidul preluat de la C o rn e liu C o p o s u n -a d is p ă ru t definitiv de pe scena istoriei. Cine a r putea, în acest caz, să-i ia locul? Doar nu prim -vicepreşedinteie loan Mureşan, pe care nu-1 recom andă n im ic pentru o asem en ea fu n c ţie . D o a r nu R em us O priş, pe care rom ânii s-au obişnuit să-l vadă exclus iv ca un m aestru al in tr ig ilo r d in um bră . D o a r nu R adu S ârb u , p ro b ab il u ltim u l ş e f ai u n e i instituţii care a vîndut aproape pe nim ic avuţia ţării, “repartizînd-o” cu precădere celor care au ştiut să se descurce în a fa c e ri ce l m a i a d e s e a d is c u ta b ile . Răm îne om ul de la C otroceni, care s-a do ved it a fi nu p re ş e d in te le tu tu ro r rom ânilor, ci a l unui grup care a devenit insignifiant la trei ani de la accederea la guvernare.

Au fost tre i zile extrem de interesante pentru ceea ce se ch eam ă, în unele cercuri, dem ocraţie în Rom ânia. Un fost secretar de partid com unist s-a aşezat a lă tu r i d e un fo s t c o n d a m n a t ia închisoare de acelaşi partid com unist; şi au a lcă tu it lis ta no ii c o n d u c ^ c 'S PNŢCD, incluzînd printre „noii lideri foşti secretari de. p artid -co rn u n is t sau de organizaţii UTC. Iar în u ltim a zi, fostul secretar de partid com unist s-a adresat foştilo r activişti şi ce lo r pe care'aceştia i-au băgat în puşcărie, acum stînd cot la c o t în t r - u n ’ p a r t id d e m o c ra tic , a c u z în d u -i de a f i c o n tin u a to r i ai spiritului com unist pe actualii adversari politic i. Este o cu lm e a dem agogiei, c u ltiv a tă c u s îrg în c e i tre i an i şi ju m ă ta te de c în d P N Ţ C D şi E m il Constantinescu au acces la-putere.

R#şiiiMinisterul| Educaliei'NaţionaleflUMRH»f f l

Societatea Naţională de Transport Feroviar-a suspendat, de astăzi, acordarea biletelor de călătorie cu

comun. MEN a replicat printr-un comunicat, în care califică hotărîrea ceferiştilor drept „unilaterală şi

preţ redus, pentru elevi şi studenţi, absurdă", menţionînd faptul că auSN TC F- a cerut, im perativ, fost cerute Ministerului FinanţelorMinisterului Educaţiei Naţionale să sum ele. necesare pentruplătească 165 de miliarde de lei. subvenţionarea transportului şi se" Transportul feroviar era singurul vor face plăţile în momentul în caresector al transporturilor unde legea banii vor veni. Comunicatul MEN,se aplica, iar elevii şi studenţii aveau semnat de trei directori generali,posibilitatea să circule, tot anul, cu bilete la jumătate de preţ. Birocraţia decontărilor între MEN şi Ministerul Transporturilor a făcut inoperantă facilitatea legală ca elevii şi studenţii să circule cu reducere de preţ .pe celelalte mijloace de transport în

■ precizează c.â ministerul nu este în culpă, iar'gestul SNTFG este o diversiune. .'

.Subvenţiile pentru biletele cu preţ redus de care beneficiază elevii şi studenţii pot fi plătite doar după ce va fi stabilit bugetul MEN.

Directorul general al Societăţii Comerciale Regionale Transport Feroviar Public de. Călători S.A. Cluj, dl Grigore Suciu, a confirmat faptul că, din 1 februarie 2000, ora 0,00, elevii şi studenţii nu vor mai beneficia de reduceri de preţ la transportul feroviar. Pentru aceştia, soluţia este să-şi cumpere permise de călătorie la preţ integral, altfel vor fi sancţionaţi cu .am endă. Minimul amenzii este de 250.000 de lei. La Cluj, cca 25 la sută din călători intră îtl categoria celor care, în tem eiul leg ii, ar trebui să beneficieze de transport cu preţ redus. M.S.

Producatom de alcool m l nemulţumiţi de noile accize| ■ 1 I ! j js I( y C; i l i î 11 I tii t LI -ţi j l£ ţ ÎF«1 ţ

V estea reducerii accizelor la alcool, care a dat speranţe marii mase a cumpărătorilor, a fost primită cu rezerve de firmele care operau, Ia vedere, pe piaţa „oficială”. '

Mircea Todea, vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Producătorilor de Alcool şi Băuturi Alcoolice din România, Garant, director tehnic al • S.C. „Prodvinalco” SA Cluj, ne-a declarat că actuT normativ aprobat duminică de Guvern nu este tocmai ceea ce au cerut patronii. Admiţînd

• faptul că hoile reglementări vor diminua, cu certitudine, producţia şi

comercializarea lamegru a băuturilor alcoolice, dl Todea a sublimat că producătorii tradiţionali de alcool vor avea de suferit, sub aspect

.financiar, de necesitatea prezentării - scrisorii de garanţie bancară.

„Asociaţia noastră a propus Ministerului Finanţelor un preţ minim al produselor alcoolice, care să cuprindă preţul de producţie, plus acciza, lucru ce s-a realizat. Am mai cerut noncirculaţia alcoolului brut ori accizarea acestuia în condiţii similare alcoolului rafinat, la o concentraţie minimă de 85 la sută

iaaâS csteâ i alcool în volume. într-adevâr, s-a - introdus accizarea îri-condiţiile

A .V .continuare în pagina 16-a

i 1 /i^ g ş s ftk- -.................... A.. ■ . ,ce ţărăniştii şi-au a les conducerea, e cazul să începem să lucrăm la noul document-’. Deputatul clujean a afirmat că există neînţelegeri cu PNŢCD •legate de aspectul participării pe listele comune ale CDR. “Nu cred că un Consiliu Naţional al PNL va reveni asupra deciziei noastre de a candida pe liste separate la alegerile locale. Este, într-adevăr, posibil' să nu ajungem cu ţărăniştii la o înţelegere comună, şi atunci vom stabili ce măsuri vom lua faţă de participarea în CDR. Am în continuare convingerea că numai CDR, la a leger ile generale, va putea face faţă concurenţei altor forţe politice”,,, a conchis Anton lonescu.

Titus CRĂCIUN

Liberalii ies cu-toate forţele la atac pentru a-şi convinge actualii, co legi din CDR - PNŢCD - să semneze un nou protocol - a l alianţei. Deocamdată, proaspătul prim- vicepreşedinte ţărănist I,jan- Mureşan a aprpr;at ca es*e preferabil ™SÎXlste I'ste comune

cD R (mai corect spus PNL .„plus PNŢCD) atît la alegerile

locale, cît şi la cele generale. Cu mai bine de o săptămînă în urmă, Remus Opriş lăsa' să s e - înţeleagă, la Cluj, că PNŢCD- ului nu u ‘ prea surîde ideea •

parităţii cu liberalii în cadrul CDR, organism fară o h'~a juridică legală, dn’r , .ptecareadreptei c o n V , 0,6 & npian' yjr^ieşedm tele PNL Puiu

.irdşofti a declarat, la sfîrşitulsăptămînii trecute, că speră ca“PNŢCD să cu fie atît de obtuzîncît să nu/ecjw'oască măcaregalitatea erior două partide încadrul Gmvenţieî”. LiderulPNL Ouj, deputatul AntonIone'CU, a confirmat intenţiilep^idului de a începe cît maijmbnic tratativele pentru un nou

•protocol al CDR: “Acum, după

Prinde contribuabilul

şi scoate-i ochiiîntre multele informări puse la discreţia mass- • media, ieri, de executivul Consiliului local Cluj- Napoca, s-a aflat o ciudată informare privind situaţia debitelor cotidianelor locale faţă de bugetul local. Parşiva, informare, în pofida unei logici elementare, începe cu publicaţiile care au avut „mici depăşiri“ la plata taxelor de publicitate, care ar fi generat majorări de întîrziere. La acest prim capitol sînt menţionate, în ordine, "Adevărul de Cluj" şi "Informaţia de Cluj", care au fost controlate şi au achitat deja majorări în valoare de 801.000 lei,!respectiv 20.000 de lei. Din cîte ştim, întfrzierile cu pricina, care au fost subiectul unei corespondenţe directe, s-au produs în luna aprilie, cînd nu s-au făcut plăţile din cauza lipsei unei hotărîri a Consiliului local.în categoria a doua, cea a cotidianelor lăudate, se află. "Szabadszag", care a plătit mai mult decit trebuia cu 470.000 de lei şi, nota bene, "Mesagerul", unde „nu

s-a incheiat controlul"!Finalul informării devine apoteotic. Penultima publicaţie menţionată In informare datorează municipalităţii 15 milioane de lei ("Transilvania Jurnal"), iar ultima ("Monitorul de Cluj") are de plătit modesta sumă de 57.860.399 lei. Pentru acestea, Direcţia de impozite şi taxe a alcătuit sintagma „cotidiane cam au însemnate debite la bugetul local".-în calitate de contribuabil serios, îi întrebăm şi noi pe finanţiştii locali, într-o primă etapă, cînd vor încheia controlul la publicaţia .din aceeaşi curte cu noi şi cum de se preocupă, cu prioritate, de îhtirziem, iar nu rău-platnici?"Adevărufae Cluj"

Liberalii vor cit mai repede un nou protocol al CER

Demisionarii din PNŢCD se vor înscrie

în Partidul Dreptei Româneşti

Demisionarii din PNŢCD care i-au urmat pe Radu Vasile şi pe Sorin Lepşa se vor întîlni, jo i, la Braşov, pentru a pune bazele Partidului Popular. Surse bine informate ne-au declarat că s-a decis ca demisionarii din PNŢCD sa s e înscrie în Partidul Dreptei Româneşti şi apoi sâ-i modifice titulatura în Partidul Popular. Mişcarea este argumentată de faptul că înscrierea unui nou partid de sorgmte creştin-democrată, şi pe deasupra condus de Vasile. şi Lepşa, ar putea fi mult îngreunată de către ţărănişti.

Reamintim că, în cursul zilei de azi, clujenii care l-au urmat pe Radu Vasile îşi vor face publică susţinerea pentm Partidul Popular. ţ ^

P R E F E C T U R A .C O N S IL IU L

JU D E Ţ E A N : 19-64-16 P R IM A R IA C L U J-N A P O C A : 1 9 -60-30

• P R I M A R I A D E J : 2 1 -1 7 -9 0

•P R I M A R I A T U R D A : 3 1 -3 1 -6 0• P R I M A R I A C ÎM P IA T U R Z II: 36 -8 0 -0 1 •P R I M A R I A H U E D IN : 25 -1 5 -4 8

• P R IM A R IA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6 P O L IT IA C L U J-N A P O C A :

9 5 5 si 4 3 -2 7 -2 7•P O L IT I A F E R O V IA R A

C L U J-N A P O C A : 13-49-76 P O L IŢ IA D E J: 2 I -2 1 -M

•P O L IŢ I A T U R D A : 31-21-21• P O L IT IA C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -8 2 -2 2 ' •P O L IT I A H U E D IN : 25 -1 5 -3 8 • P O L IT I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4

P O M P IE R II; 981 - *

•P R O T E C Ţ IA .C IV IL A : 9 82• G A R D A F IN A N C IA R A C L U J:

19-52-23 si 19 -16-70 . im . I 5 Ε D I R E C Ţ I A G E N E R A L A A M U N C II SI

P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 974• S A L V A R E A : 961 • - •S A L V A R E A C F R : 19-85-9!

T E R N A T IO N A L : 9 7 !• IN T E R U R B A N : 991 • IN F O R M A Ţ I! : 9 3 ! ■•D E R A N JA M E N T E : 921 • O R A E X A C T A : 95S '• R .A . T E R M O F IC A R E : 19-S7-4S • S C M O N T E N A V S A : 41-51-71

R .A . A P A C A N A L : 19-63412 • S .C . " S A L P R E S r S .A .: 19-55-22 „

SC PRIW AL: 17-13-86 D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

9 2 8 ; 4 3 3424•A E R O P O R T : 9 5 6 •G A R A C lu j-N ap o c a: 952

A G E N Ţ IA C F R : - in tern a ţio n a l 13 -40-09 ; - in tern - 4 3 -2 0 -0 1 ;Turda - 3 1 -1 7 -6 2 ; D e j - 2 1 -2 0 -2 2 .

IARQM: 0L1L1999-3L03.2000

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II:

Cluj-Napoca- Budapesta, cu plecare din ' O u hNapcva în «le le de luni. mani. jo i si vineri h ora 7.00 <i înapoierea din Budapesta in zilele de nuni. m iercuri,' incri si s îm hiri la ora 11.00.

Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in Tilde de jo i ora 27.00 şi înapoiere din Budapesta

n îc le d c 'm e ri ora 16.00 .I N F O R M A Ţ I I :Autogara 1 :14-24-26

Autogara II: 43-52-78

FAR M ACII 1Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia

"C O R A F A R M "; s tr.Io n Meşter r,r„ 4, telefon 42-65*40; str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20*74.

F a rm u r i/ cu serviciu prelungit: Farmacia "IN T E R P H A R M " str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar . 8-22, Farmacia,"C L E M A T IS F A R M " , Piaţa U n ir i i nr. 10, telefon 19-13-62, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia n r3 ,” Hygieia A esculap" P-ţa Mihai V itcazunr.36 , telefon 13-03-64,20-8.-

Clui * Buc. Buc. Clui07.00 17,J0 '19.00

08,00 08,45 “18.10 • 17,3021.10 - -

09,4518,30

m a r ţ i09,1519,30-

10,15 '07,45 20,30 18,00 •

08,4519,00

m ie r c u r i09,1519,30

10,15 . 07,45 - - 20.30 18,00

08,45 - 19,00 •

■im09.15r5.301 9 3 a

' 10,15 07,45 16,30 13,30

" 20,30 18,00 '

08;4515,1019,00

v in e r i09,15 13.55 .

' 10,15 07,45 15,00 ; 11,30

. 19,00

08,4513,3320,00'

s î n ih ă t î07.2513.25

08.25 11.0014.25 -

13,05

d u m in ic ă

19.00 20.00P r e t b i l e t : ' ' 8 5 2 .0 0 0 lei

U n ii Cluj -» Bologna 10.30-12:05 Boîogna -)Cluj 12.55-16.40'

mifreuri: Cluj4Rnlfţna 10.30-12.05 Bo!ogna->Cluj 1255-16.40

vineri: Cluj *>Bologna 10.30-12.05 Bologna*K3uj 1255-16.40

Pret bilet: 235$ d u s -în to rs *

TELEFON:* 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAM ILIA SFÎNTĂ"

• 1 fe b ru a r ie - 4 v in e r i fe b ru a r ie • M e d ic in ă g e n e ra lă . Dr. M . Suciu - 3 (12-14), d r. S. Loga - 4 (14-16), d r. I. Boilă - 1 , 3, 34 (10-12), d r. R. COtârfă - 2 (10-12), d r. V. Tâtaru - 4 (10-12), dr. F. Oros - 3 .4 (14-16); H o m e o p a tie . Dr. L. Barbăălbâ - 2 ,4 (14-16); In te rn e . Dr. A . lancu -. 1 (12-14), dr. C. Szakacs - 2 (1 4 -1 6 ), d r . N . P o p - 3 (1 4 -1 6 ) , G in e c o lo g ie . Dr. C. F o d o r - 1 , 3 (10- 12); C h iru rg ie . D r. P. P ilea - 3 (10-12); dr. I Szobo - 2 (12-14); P e d ia tr ie . D r. R. Mitea - -1. 5 (13-15), d r. M . Fritea - 2 (11 -12 ), d r . L . T o m a - 3 (1 0 -1 2 ); P s ih o lo g ie . Psih. L . Boilă - 2 (15,30- 17); R e u m a to lo g ie . D r. I. A lb - 1 (12- 14). d r. C. Zotta - 4 (14-16).

P e n tru c h i r u r g ie e s t e t i c ă ţ i re p a ra to rie , u ro lo g ie , c l in ic a u ro lo g ic ă s i ra d io lo g ie , planificarea bolnavilo r se (ace pe bazâM e bile t de trim itere.

Planificarea bo lnavilo r - de luni pînă vineri,- în tre ore le 12-14, la te le fon 16-78-22 şi la sediu, A le e a M icuş nr. 3/12.

■-" c c r -

A D E V Ă R U Ld e C lu j ■ “r. ‘ '

V

F I L M E25 IANUARIE - 3 FEBRUARIE

Republica - Echipa de şoc, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22,30 * Victoria - Wild, Wild, West,

SUA; (11; 13; 15; 17; 19);1 Arta - Zilele Filmului Francez, 28-30.01 Place Vendome (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); 31.01-01.02 En garde(IV, 13,15; 15,30; 17,45; 20); 02-03.02 Laufrec -Artistul Cabaretului, (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); * Favorit - Tarzan, SUA (13, 15, 17, 19); * Mărăşti - Masca iuiZnrro, (13; 15,30; 18).Turda - fc~ . Dedectiv de voie de nevoie', SUA, (13, 15, 17, 19);Dej - Arta - ApocJtaşa, SUA (13; 15,15; 17, 30; 19,45); vineri, sîmbătă şi duminică spectacole ae>~a0te cu tarif.redus de lă ora 22,00;Ghefla - Pacea - Soldatul U n r . ^ ţ . }ntoarcerea, SUA (13; 15; 17; 19);

UNIPLUS Radio Program / ^ " 6eoo:6i30;8,00.8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 - 1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 - 1 4 ,3 0 ; 1 8 .0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,o x ^ ,Q L q g 3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 ,3 5 , - 8 ,2 0 C a le n d a ru l z i le i. M e r e ^ ^ J ^ ^ g 4 5

H o r o s c o p . - 9 . 0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 ,5 5 cu ltu ra le . 1 0 , 0 0 , 1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 , . 1 7 ,0 0 Ş tir i n a ţ io n a le f i lo â X tJ 1 0 0 0 - 1 4 0 0 P u n c t... ş i d e la Zece-, 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rn a t iv . .18,30- 21,00 T re i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş tir i loca le . 2 2 ,0 0 ; Ş f / r i n a ţ io n a le 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; U n ip lu s n o c tu rn . - - ■ ■ ;_______

BIBLIOTECI

m1Z& i

M a r ţ i , 1 f e b r u a r ie

0 6 :0 0 - 1 1 :0 0 J ’ RIMUL SALUT, 0 7 :0 0 , 0 8 :0 0 , « 0 9 0 0 10 0 0 , 1 3 :0 0 , 14 :00 , 1 5 :0 0 , 1 6 :0 0 , 1 7 :0 0 ,

1 'n 1 8 0 0 2 1 :0 0 Ştiri, 0 6 :5 0 ,0 7 :5 0 Horoscop, 0 7 :2 0

■ -B.C.U. “Lucian Blaga”(strada Clinicilor,2): Orar: zilnic:8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătâ: 8- 13,30

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULtl (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni-vineri: 9-19,45. SECŢIA COPII, ORAR: Iuni-vineri:9-20; / FILIALE :, -Zorilor,Gheorgheni - ■ ORAR:' lum", -miercuri, joi: (4-19,45; marţi, vineri: 9-15;.- Mănăştur, Mărăşti - ORAR: Iuni-vineri: 9.00-19.45.- SALA DE LECTURA (Str! M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: Iuni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE ’ COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr. 1,- telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15,00. MEDIATECA, ORAR: Iuni-vineri: .9-20; sîmbătă: .9-14: CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR; Iuni- vineri: 9,00-16,00.:

■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineţi - 10-16. •

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9- 14 .f- ■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19-20. '

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar Iuni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German-”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină -şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: Iuni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi,.miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale:-

■ Biblioteca Creştină ”Bibios” (str! Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi:-13-16; jneri 9-12. (Biblioteca pune la

^ cititorilor literatură jimbi).

M a r t i , T fe T T

(• telespectator •)

â n t e ^ (

‘ M a rţi, 1 fe b ru a r ief i , _ 7 , 0 0 M a t in a l 'F V r S r n a ţ io n a l ; 9 , 0 0

- - T V R la ş i; 1 0 ,0 0A c u m 'p o ţ i a f l a . . . ( r ) ; 1 0 ,3 0 A g e n ţ ia d e p la s a re (r ); 1 1 ,0 0 T V R C lu j-N a p o c a ; 1 2 ,0 5 Ju s titie m i l i t a r ă ( s / r ) ; 1 3 ,0 0 T V R 'T im iş o a ra ; 1 4 ,0 0 Ju rn a l; 14 715 C ib e r F a n . L u m e a P C ; 1 4 ,3 0

. R e p e r e . s a c r e : M is t ic a şi s im b o lu l p e ş te r ii; 1 5 ,0 0 O a m e n i c a n o i; 1 5 ,3 0 C o n v ie ţu ir i.. . .sub., a r ip ă m u z e i; 1 6 ,0 0 E m is iu n e în l im b a m a g h i a r ă ; 1 7 ,0 0 D o r o m â n e a s c ă ; 1 7 ,3 0 S c u z a ţ i !P a rd o n ! M e rs i! ; 1 8 ,0 0 C o re c t!;1 8 , 0 5 J u m ă t a t e a ta ; 1 9 ,0 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t ir i ; 1 9 , 0 5 A m in tir i d in s e c o lu l X X ; 1 9 ,1 0 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l.S p o r t ; M e t e o ; 2 0 , 5 5 T e le c in e m a te c a : C e rc u l p o e ţilo r d is p ă ru ţ i ( S U A 1 9 8 9 ) ; 2 1 ,1 0 N u t r a g e ţ i ! ; 2 3 , 2 5 J u r n a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,4 0 A -F a c e r e a ; 0 ,2 5 A rte (e m is iu n e c u ltu ra lă )■ • 7 , 0 0 S a n t a

B a r b a r a (s ); 7 ,4 5 M is iu n e a E u r e k a

(s ); 8 ,4 0 C a r e p e c a re ! (r); 9 ,1 5 L im b i s t ră in e . E n g le z ă (r); 9 ,4 0 V e n i, v id e o , v ic ii (r); 1 0 ,0 0 D ’a le I u ' M it ic ă (r ); 1 0 ,3 0 P u n c t şi. d e

' l a c a p ă t (r ); 1 2 ,1 5 D o c u m e n te c u l t u r a l e ( r ) ; 1 3 ,0 0 G lo b u l

-d ra g o n u lu i (d .a .) ; 1 3 ,3 0 T r ib g n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 4 ,0 0 T o ţ i, îm p r e u n ă . R u b r ic ă în l im b a , m a g h ia r ă ; 1 4 ,4 5 S a n ta B a r b a r a (s ); 1 5 ,3 0 Ş tir i; 1 5 ,4 0 T ru p a D P 2 ; 1 7 ,4 5 C ă lă to r in d p r in ţa ră ; .1 8 .0 0 C a r e p e c a re !; 1 8 ,4 0 S e î n t î m p l ă a c u m ; . 1 9 ,1 5 Ş t i r i b a n c a r e ş i: b u r s ie r e ; 1 9 , 2 0 C ă s u ţa c u p o v e ş t i ; -1 9 ,3 0 Ş t i r i ; '„ 1 9 ,4 5 C r e d o ; ' 2 0 , 4 5 P a g in i c e le b re d in lite ra tu ra viorii; 2 1 ,1 5 P u l s 2 0 0 0 ; 2 2 , 0 0 A l f r e dH i t c h c o c k p r e z in t ă : C u m s ă p r in z i un f lu t u r e ( S U A ’6 2 ) ;2 2 , 5 5 Ş t ir i; 2 3 ,0 0 P a g in i - d in is to ria te a tru lu i ro m â n e s c ; 2 3 ,5 0 N o c tu r n a ; 0 , 0 0 L im b i s t ră in e .F r a n c e z ă ; 0 ,2 5 T V M . M e s a g e r .

7 , 0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l t ă u ! ;1 0 ,0 0 T în ă r ş i ,

n e l i n iş t i t ( s / r ) ; 1 0 ,5 0 F i lm :O a m e n i re s p e c ta b il i (r ); 1 2 ,3 0 V ă r u l d in s t ră in ă ta te (s ); 1 2 ,5 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 3 ,o â R e n e g a tu l (s ); 1 3 ,5 0 G a ş c a 'd in M a lib u ( s ) ; '1 4 .1 5 M ir a c o lu l t in e r e ţ i i (s ) ;1 4 ,4 5 A d e v ă r u l g o l-g o iu ţ (s );1 5 .1 5 N is ip u r ile d in M ia m i (s );1 6 ,1 0 T î n ă r ş i n e l in iş t i t (s ) ;1 7 .0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 7 ,3 0 î n t o a r c e r e a p e p ă m în t u l s p e ra n ţe i (s ) ; 1 8 ,2 5 D ă d a c a (s );1 8 ,5 0 C h e s t iu n e a ,z i l e i ; 1 9 ,0 0 'Ş t ir ile P r o T V ; 1 9 ,5 0 C h e s tiu n e a z ile i;- 2 0 , 0 0 N ik i ta (s ); 2 1 ,0 0 M e lro s e P la c e (s ); 2 1 ,5 5 Ş tir ile P r o T V ; 2 2 ,0 0 C h e s tiu n e a z ile i;2 3 ,3 0 Ş t ir ile P ro T V /P ro fit; 0 ,0 0 C rim in a liş tii (s ); 1 ,0 0 C h e s tiu n e a z ile i (r ); 2 ,3 0 Ş t ir ile P ro T V ; 2 ,0 0 D ă d a c a (s /r ) ; 3 ,3 0 H a r r ie t (s );4 . 0 0 în t o a r c e r e a p e p ă m în tu l s p e r a n ţ e i ( s / r ) ; 4 , 4 5 P o v e ş t i : e x t r a o r d in a r e (s ); 5 ,3 0 A r ip i le , p a s iu n ii (s ) .

7 . 0 0 D im in e ţ i - c lu j e n e ; ; 8 , 0 0

D im in e a ţa d e v re m e ; 1 0 ,0 0 Ş tir i; 1 0 ,1 0 P e c o n t p ro p riu (s ); 1 1 ,0 0

. F ilm : C o c o ş ii (S U A 1 9 9 4 ) ; 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii; 1 3 ,1 5 P ro c u ro ru l (s ); 1 4 ,0 0 D e c e p ţi i (s ); 1 5 ,0 0 R ă s fă ţa ta (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 5

■ C a p c a n e le d e s tin u lu i (s ); 1 9 ,0 0 O b s e r v a t o r ; 2 0 , 0 0 F i lm :

: C o n fe s iu n e a (S U A 1 9 9 9 ) ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r-; 2 2 ,3 0 M a r iu s T u c ă S h o w ; - 1 , 0 0 C a r a c a t i ţ a . 9 (s );

' 2 , 0 0 R ă s f ă ţ a t a ( s / r ) ; 3 , 3 0■ C a p c a n e le d es tin u lu i (s /r ); 5 , 0 0

D a l la s (s ). : j 7 7' j, ' 7 ,0 0 F ro n ta l ( r ) ; .

r , H | f r i »• t 8 ,0 0 D im in e a ţa cu P r im a ; 1 2 , 0 0

C e le b r i şi b o g a ţf (s /r ) ; 1 3 ,0 0 P o l i t i c a d e m îin e ( r ) ; . 1 5 ,0 0

. M o to r (r ); .1 5 ,3 0 R e a l T V (r);1 6 .0 0 V i a ţ a în d ir e c t ; 1 7 ,0 0 C e l e b r i ş i b o g a ţ i ( s ) ; 18 J D 0 F o c u s '; 1 8 ,5 5 C lip A rt ; -1 9 ,0 0

- K a r a o k e S h o w ; 2 0 ,0 0 F ilm : D u e t d e u n u l s in g u r ( S U A 1 9 8 6 ) ;2 1 .3 0 B ila n ţ; 2 2 ,0 0 C l ip A rt ; 2 2 ,0 5 F o c u s P lu s - e m is iu n e d e ştiri; 2 2 ,3 0 R e v is ta p re s e i; 2 2 ,3 5 P o l i t ic a d e m îin e ; 0 , 3 0 F i im a rtis tic ; 2 ,0 0 F o c u s P lu s (r)

5 .0 0 G u a 'd a lu p e £ l % S 3 3 ( s ) ; 5 , 5 0 I u b i r e " s f în tă Ţ s /r ) ; 6 ,4 5 D r a g o s t e , şi p u t e r e ( s / r ) ; 7 , 1 5 A c a s ă la bu n ica (r); 7 , 3 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 8 , 1 0 P e n t r u i u b i r e a t a ( s / r ) ; 9 , 0 0 î n g e r s ă lb a t ic (s /r ); 9 ,5 0 L u z C la r ita (s /r ); 1 0 ,3 5 A n g e la (s /r ); 1 1 ,2 0 (T im ic p e r s o n a l ( s ) ; 1 2 , 0 5 C in e m a t e c a d e a c a s ă : F ilie ra f r a n c e z ă II (r); 1 4 ,1 0 A n to n e lla (s ); 1 5 ,0 0 D ra g o s te şi p u te re (s );1 5 .3 0 lu b ire s fîn tă (s ); 1 6 ,3 0 L u z C la r i ta (s j; 1 7 ,3 0 P e n tru iu b ire a ta (s ); 1 8 ,3 0 A n g e la (s ); 1 9 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a - r e ţ e t ă c u l i n a r ă ; 1 9 ,4 5 . C ă s u ţ a p o v e ş t ilo r ) 2 0 ,3 0 ; în g e r s ă lb a tic (s ) ; 2 1 , 3 0 S în g e d in s în g e le m e u (s ); 2 2 ,3 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : S - a n ă s c u t o s te a (S U A 1 9 7 6 ) ; 0 ,3 0 D ra g o s te şi p u te re ' (s /r ); 0 ,5 5 S u ro rile (s ).TELBy 7 ,0 0 Ş t ir i; 7 , 1 0 "

/ / ^ ^ B u n ă d i m in e a ţ a , Z / C J D C R o m â n i a ; 9 , 0 0

D in o R id e rs (d .a .) ; 1 0 ,0 0 Ş tiri;1 0 . 1 5 T e l e s h o p p i n g ; 1 -0 ,3 0 D in tre s u te d e z ia r e (r ); 1 1 ,1 5 S t u d io u l T u d o r V o r n ic u (r);1 5 .0 0 Ş tir i; 1 5 ,1 0 T e le s h o p p ’in g ; , 1 5 ,4 5 P o s t M e r id ia n ; 1 8 ,0 0 F ilm d o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 S e c ţ ia d e

. p o l i ţ ie (s ) ; 2 0 ,0 0 T e le ju r n a l ;2 0 . 3 0 E c o n o m ia A B C ; 2 1 ,0 0

. D in tre s u te d e z ia re ; 2 2 ,0 0 C u tiaP a n d o r e i ; 2 2 ,4 5 2 4 d in 2 4 ;2 3 .1 5 F e s tiv a lu l „O m b u n ”; 0 ,0 0 Ş tiri; 0 ,3 0 O ra H - e m is iu n e d e c o n fe s iu n i; 1 ,3 5 T e le s h o p p in g ; 2 ,1 0 T e le ju rn a l; 2 ,3 5 E c o n o m ia A B C (r ); 3 ,0 F ilm d o c u m e n ta r , (r); 4 ,0 0 S e c ţ ia 'd e p o liţie (s /r ) .

R e d a c ţ i a n u ■ îş i a s u m ă r e s p o n s a b i l i t a t e a p e n t r us c h i m b ă r i l e i n t e r v e n i t e în p r o g r a m e l e p o s t u r i l o r d e te le v iz iu n e . .

RevistaD r e s e i locale,08:20,17:00CDSport(AlinFornade), 1 3 2 0 sfa tu | B ă tr în ilo r .- BBC Educaţional P ro g rW F 09 2 0 ,15 :20 C e . m a icrede lumea, 9:40,16:40 Colecţia de u .3 0 -1 8 .0 0 ca leid o sc o p transilvan . u.şoXyjckmirări 1 1 - 0 0 - 1 3 : 0 0 M ESAJ FM, 12 :0 0 Divertis Radio Blitz,

1 8 :0 0 CALEIDOSCOP CD, 1 7 :4 0 Divertis Radio Blitz 1 9 : 0 0 - - 2 1 :0 0 Cuiul lui Pepefea (T u d o r R u n c a n u ), 21 3 0 -2 3 :0 0 “între egali" - talk-show pe teme sociale

(C r is tin a S t ih i) .- M a r ţ i , 1 fe b r u a r ie

w f . . . / î / l W / t / l / Ţ J Ş t ir i : 8 ,10,1 2 ,1 4 ,17 , 20.M ţ a a i o a u i i i î : 6 : i 0 . C a fe a u a de s e rv ic iu ”bM (meteo, maxima zilei, informaţiiutile horoscop, recom andări TV, agenda culturală revista

, connirsuril lO -14"Ziuaînam iazam are (Urechilereser. o reţeA pezi, ^ breletei M ondosport.'euralum ii,

"Concursuri). M -15”NouţăUh la Radio Son.CQSurplus ŞM eS ^ ; ; " a l e . ' p r e m i r M c b o n 3ld^). 17-19I ^ L p e l r a s i p t "h e .io s p e u .l .o * 1 - . „ „ .r s i îtn n - in o m r20-21 "GreatestHitsL 21-23 C ă lă to r ii p e porta tiv ” (M a r iu s B ra şo ve a n u ).

23-2 'Muz ica şi^ ^ • ^ ( M a r i u s Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

• 6 .00 -6 .30 B B C i 6.3(1-9.00 - S LiP loca le, in te rv iu r i, ho roscop (6.40, 7:20, 8 '7 5 ţN A L : Ş tirile

* C oncurs, L in iuţa de dia log (8.30), Syletin ru tief“ -ţe!ay.9 00 Ş t i r i ; 9.00-14.00 P A T R U L A D & S E R V IC IU : 9%

' v , , , / R evista presei;. 10.15 Punct de vs » ţe re \l0 .3 0 & 12.30 Concursuri- 11.30 D ivertis Radio B litz, 12.45 Spo rt j \ r n a p a m o n d ;

£ 0 B B C : ___________________________ M, 15.15 'B iografia z ile i, 15.30-16.00 Votaţi R adio Transilvania; TC JsV laneta c inem a; 16.30-17.00 Ded icaţii m uzica le, 17.30 Divertis RN-A g n tZ; 18-18 30 BBC, 19 .00 C pncurs; Ş tiri 15.00, 1 6 .0 .0 ,-1 9 .0 0 ^0 .0 0 . S in e r g ia - 2 1 .0 0 -1 .0 0 F A P T U L S E R II: 21 .00-23.00 Tax i \ , s ic (ded ica ţii'm uzica le ); 23 .45 P laneta cinem a; 00.45 Lum ea lui-,1 00-6.00 U N D E M A G IC E . ' , .

M a r ţ i , 1 fe b r u a n e 5 :00-8:00 B u n ă d im in e a ţa ! 8:00-11:00 Z o n a 810

tN T A C T (m eteo, 8 :08 R evista presei locale; 8:20 actualitatea— locală, re c o m a n d ă ri TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare,

a n enda cu ltu ra lă ; 8 :50 ho roscop ; 9 :05 m icrob iogra fie sonoră ; 9 :20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 C o n ta c t FM . 19.00-22:00 S eara Ja C lu i 22 00-23 00 B ite t d e c o n c e r t - realizator Manus Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale a c e s tu i mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veti asculta. 23:00-24:00 R ock B lo c k 24:00-1:00 R o m a n ia -B o s n ia

' - v ia s a te l i t - legătura dintre soldaţii români aflaţi in Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costpi. 1:00-5:00 D is c o n ta c t.

.................— , ' M a r ţ i, 1 f e b r u a r ie ■6 ,00 B u n ă d im in e a ţa . O

f i { R A D IO W t v J j lem is iune cu informaţii, actualităţi şi- Ţ / f ---------------------------------------- -Ti- muzică, prezentată de Dan Horea.

1,00 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 10,00 R a d io c lr c u it p r in ţa ră . P re z in tă de la C lu j, D an H orea . 11,05 A p a tra p u te re . P rez in tă Lucia Ţ ibre. 12,00 R a d io ju rn a l t r a n s ilv a n . 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i.

3^15 P ara le le m u z ica le , dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 B u le t in d e A n d r e h P ! l ! ^ s ' une a *n m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x . Prezintă

.1 9 ,0 0 R ad io ju rhu18,30 C r o c h iu r i m u z ic a le prezintă Bogdan Roşea.. 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 De la e s t la ve s t, de la n o rd

la s u d . Redactor: T r a i a n t t v ^ ^0,00 Ş tir i. 2 0 ,1 0 D in g ră d in a c u f lo r iz f r l Z'H 9 'U a Ş tiri, 21,50 B u le tin d e ş t ir i.21,58 în ch id e re a p ro g ra m u lu i. T

1.00-6.UU RENAŞTEREAM a r ţ i , 1 f e b r u a r ie :

1^6.00 C e a s u r ile d im in e ţ i i - program matinal de ştiri, actualităţi şi j jc ă ; 10.00 A c tu a l ita te a - bu le tin de ştiri; 10,05 S f in ţ i i P ă r in ţ i,

V re iW P ° ra n i i n o ş t r i ; 10.30 In i ţ ie r e in m u z ic a re l ig io a s ă ; 11.30 E v e m f(P ce ' v re m e v 'n e - an to log ia poeziei re ligioase: 12.00 A c tu a lii& V a9er,da culturală; 12.30 F a n te z ii le E u th e rp e i-, 13.00 culturale sÎN buletin de ş tir i; 13.05 M a g a z in : em isiuni reliţjioase, P ă r in ţ i c o n tN 6' 18-°0 A c tu a l ita te a - buletin de ştiri; 18,05 S f in ţ i i T în ă ra g e n e r a K p h ' ' n o ş t r i (r); 18.30 F a n te z iile E u th e rp e i; 19.30 F a n te z ii le E u t h e f â in ia ţ a c u n e în c re d e re a ş i s p e ra n ţa ; 20.00 copii- 21 00 Ac(ua/nSP-30 P ă h ă r e lu l c u ne c fa r-.e m is iun e pentru D e z b a te r i c u l t u r a l e \ b uletin de ştiri; 21.05 D ia lo g u r i d e s e a ră . L in iş te a n o p ţ i i - p r o g iX 'n d i r e c t c u a s c u ltă to r i i; 24.00-6.00

----------- zică! n o c tu rn . „ _____

E E S I Z S rCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C LU J-N A P O C A , str.PROF C IO R TE A rtr.9.

(cartier Grigorescu) 'C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR. (G inecologie, Chirurgie, O ncologie)

L, Mi: 15-18;' Ma, J: 1630- Î 8 *

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 14 30-1 6; V: 15-17 S: 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU, (Urologie) :

L, Mi: 18 -20; - Ma, J; 18”-20 V: 16-20 ■

P R O G R A M A R E : te l/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în tim p u l o r e lo r d e funcţionare a c a b in e tu lu i

^ POLICLINICA N INTERSERVISAN

s tn Pascaly.nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN TERN E ♦ C A R D IO LO G IE ♦ NEU RO ­L O G IE ♦ PSIH IA TR IE ♦ EN D O CR IN O ­LO G IE ♦ REU M A TO LO G IE ♦ ECO G RA ­FIE ♦ A LERG O LO G IE ♦ DERM A TO LO ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R.L. ♦ O FTA LM O LO G IE ♦ G IN E­COLOGIE ♦ O N CO LO G IE ♦ PED IA TRIE

♦ UROLOG IE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE D IG E STIV Ă

GASTROENTEROLOGIE '

Electroencefalografie - Electromiografie. - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea feminină şi masculină)

ZILNIC, inclusiv D UM IN IC A orele 7 - 21

M e dic dc gardă: orele 2 1 - 7 R ezervare , c o n s u lta ţii

Ia te l. 4 1 .4 1 .6 3 . ' j

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor n r . 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie „• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări z iln ic la tel.: 4 3 0 .0 2 8

ORAR» ' Luni • Vineri: 9-19

Sîmbătâ: 10-13

P entrustudenţi,nensionari, şomeri reducere 2 0 % .'k ^ p :

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂLUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRD

S tr. P ra h o v e i n r. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE - L, Mi, V - 17-20

: S - 8-12.Tei.: 42.56.18; tel/fax:19:14.68

A L I A N Ţ A A N T IS U IC 1 D

L I F E L I N ES u fle tu l n o s tru la d isp o z iţi a d u m n e a v o a s tră . T e le fo n u l ţ d e n o a p te , te le fo n u l v ie ţi i . Z

1 9 1 6 4 7â tx lă d e n o a p te , o r e le 2 0 - 0 8 . °

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi.prevenţie a suicidului in itia tâ dc

LABORATORUL DE Sl.YĂTATE III YTALĂ CLUJ stă la d ispoziţia dvs.

de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

• * .»• » *

AiciL ' A I W ar pUtea fireclama dumneavoastrăî#' Z lă ru f nostru foloseşte ştiri

furnizate de agenţiile R O M P R E S şi M EDIAFAX.

m M m evârul de

SE CONSTATĂ 0 RECRUDESCENTĂ A NAŢIONALISMULUI ÎN SLOVACIA SI AUSTRIA

B B C W o rld

Capitala . S lovaciei, Bratislava, este de multă vreme un amestec de slovaci, maghiari şi cehi. Dar, de la proclamaţia independenţei, în 1993, .căutarea unei noi identităţi s-a desfăşurat adesea în detrimentul minorităţilor etnice. Istoricul M iroslav Kuşi spune că în seco lu l al X lX -lca îmbrăcămintea era elementul prin care putea fi, distipsă^o ihinoritate de celela lte. în prezent, cele mai evidente elemente de separare sînt limba şi cultura.

Miroslav Kuşi, profesor la Universitatea Kom enius, Bratislava, spune că aceste probleme au apărut după 1850, cînd a început să se afirme identitatea slovacă şi a fost legiferată utilizarea lim bii slovace; Tot atunci, a început să se afirme şi identitatea maghiară care a fost însoţită însă de exacerbarea naţionalismului maghiar.

Partidul Naţional Slovac, aflat în opoziţie, caută să-şi facă un capital de pe urma acestor elemente de divizare. Noul său lider, . Arina M alikova, reprezintă figura acceptabilă a naţionalismului slovac. Ea este mai puţin agresivă decît precedesorul ei, care a propus invadarea Ungariei, iar noile ei sloganuri, cu un caracter xenofob mai subtil, îi atrag zi

de zi un sprijin tot mai mare., “Identitatea noastră ca slovaci este una dintre cele mai vechi dîn Europa şi trebuie păstrată. Constituţia slovacă vorbeşte despre drepturile minorităţilor din ţara noastră, dar nu şi despre îndatoririle lor. Maghiarii care trăiesc aici au obligaţia de a ne respecta cultura”, menţionează Anna M alikova, lider al Partidului Naţional Slovac.

“A socierea” A ustriei cu Hitler este un episbd trist din istoria acestei ţări, pe care cei mai mulţi dintre austrieci ar prefera să-l dea uitării. Dar acum, ascensiunea unui nou lider populist, în persoana lui Joerg Haider, readuce la viaţă vechi amintiri şi provoacă noi temeri. Din fieful său situat în Alpi, Joerg Haider a schimbat peisajul politic al Austriei. De-a lungul anilor, el şi-a construit o form aţiune de extremă dreaptă, Partidul Libertăţii, devenind ■ un concurent tot mai puternic în lupta pentru putere. Inteligent şi charismatic, Joerg Haider a obţinut un succes răsunător în alegerile federale din octombrie 1999, şituîndu-se pe locul al doilea, cu aproximativ 30 la sută din totalul voturilor.

Campania lui .îm potriva străinilor şi a im igrării s-a bucurat de audienţă în rîndul unei populaţii sătu le de guvernarea de decenii a social- democratilor. Profesorul Anton

Pelinka de la Institutul pentru cercetarea Conflictelor de la Viena a declarat: “Discursul său politic -întruneşte diferite elemente de atracţie: unul dintre acestea este'schimbarea; în al doilea rînd; el se face ecoul anumitor, temeri, legate de viitor, de. globalizare, de imigrare; iar în al treilea rînd, Jorg Haider exploatează anumite probleme^ tradiţionale. Astfel, în ceea ce priveşte cel de-al doilea război mondial, el fo loseşte o interpretare revisionistă a nazimului”.

Problema este dacă austriecii vor sau nu să construiască o societate care îi acceptă pe imigranţi. Imigranţii constituie 9 la sută din totalul populaţiei austriece şi mulţi dintre, ei doresc foarte mult să se integreze' în societatea autohtonă. Urmăreşte oare politica Partidului Libertăţii să încetăţenească rasismul sau reflectă prejudecăţi deja existente?

Mîna dreaptă a lui Joerg Haider, Thomas Prinzhorn, director la o fabrică de lîngă Viena, consideră că nici una dintre cele două supoziţii nu este îndreptăţită. Potrivit lui, apelul Partidului Libertăţii pentru reducerea la-zero a imigrării reflectă o necesitate practică.

Thomas Prinzhorn, purtător de cuvînt^ al "Partidului Libertăţii: “în perioada anilor

’60-’70, cînd rata şomajului este > foarte scăzută în Austria, aveam nevoie,’ din raţiuni legate de dezvoltarea noastră economică, de un număr sporit de imigranţi pentru a completa forţa noastră de muncă. Situaţia s-a schimbat în mod dramatic în anii ’90. în -condiţiile actualului procentaj ridicat al şom erilor, noi considerăm că nu mai există o necesitate urgentă a acceptării de noi imigranţi, ci avem nevoie de integrarea acestora în societatea noastră”. '

Austria rămîne, totuşi, o societate prosperă, cu o rată a şomajului mai scăzută decît în multe ţări membre ale Uniunii Europene. Principala problemă o constituie pătrunderea tot mai puternică a unor culturi străine. Chiar dacă are o lungă istorie imperială, Viena este capitala unei naţiuni relativ tinere, care îş i caută încă propria sa identitate.

Karl Habsburg •• este descendentul unei familii al cărei imperiu a fost învins de naţionalism. Pentru el, o Uniune Europeană lărgită, unificînd Estul şi Vestul, este singura soluţie în perspectiva noului mileniu: “Eu cred că oamenilor le este, în mod logic, teamă cînd se produc schimbări, aşa cum vedem şi în prezent. Eu găsesc, de asemenea, că este normală teama legată de pierderea identităţii. Dar consider, în acelaşi timp, că trebuie avute în vedere principiile Uniunii Europene, între care se numără şi principiul subsidiarităţii, care stabileşte, îum od foarte clar, câ identitatea regiunilor, specificul limbilor, religiilor şi culturilor trebuie protejate. Uniunea trebuie să înfăptuiască asemenea cerinţe, care nu mai pot'-fi, realizate la nivel naţional”.

1; POSIBILĂ ASCENSIUNE At EXTREMEI DREPTE GERMANE ÎN I URMA SCANDALULUI DIN UCD

“L o s -A n g e les fŢ im es”) IAtunci cîrid fostul cancelar german Helmut Kohl s-a retras g

DILEMA DBEPTEI EUROPEHEDreptei europene îi merge cu adevărat

rău. Exceptînd Partidul Popular (PP, de guvemămînt) al lui Jose Maria Aznar, singura forţă politică de centru-dreapta care guvernează unul din cele 15 ţări- membre ale UE, partidele conservatoare democrat-creştine ale bătrînului continent se confruntă cu o criză de strategie, pentm a nu spune de identitate.

Este adevărat că Partidul Popular European (PPE), foarte heterogena casă comună europeană a dreptei, s-a erijat, după alegerile din iunie anul trecut", în prima forţă a Parlamentului .de la Strasbourg dar această vieforie, obţinută la limită şi ca urmare a unui puternic absenteism, este o păcăleală. .

Cu excepţia Spaniei, stînga, care şi-a revendicat o a treia cale, britanică, a cucerit centrul şi o mare parte a clasei mijlocii, în opinia căreia liberalismul, pur şi dur, nu mai este 'sinonim cu modernitate. Pe de altă parte, dreapta nu se mai poate prezenta, ca înainte de căderea Zidului de la Berlin, în campioană a libertăţilor. Neliniştea taberei conservatoare se agravează acum şi mai mult prin furtuna care s-a abătut, în Germania, asupra Uniunii Creştin- Democrate (UCD) care, deşi a fost schimbată deja putere în octombrie 1998, după 16 ani de guvernare, avea vîntul în pupă, după cum au demonstrat-o ultimele scrutinuri locale cîştigate împotriva social-dem ocraţilor lui Gerhard Schroeder. . '

Prăbuşirea casei democrat-creştine germane ne duce cu gîndul la cea, de

acum zece ani, a Democraţiei Creştine Italiene (DC), măturată de cercetările anticorupţie în cadrul operaţiunii Mîinile Curate, după ce a dominat viaţa politică '

’ transalpină după căderea Zidului. Partidul italian nu a rezistat prăbuşirii Zidului de la B e r lin ,1 acel zid al stăvilirii com unism ului, care bloca orice

, alternativă politică. Partidul său omolog german, care, datorită lui Kohl, a ştiut să înţeleagă şi să impulsioneze reunificarea, şi-â amînat timp de un deceniu căderea. Dar plăteşte azi consecinţele longevităţii sale la putere, factor ce favorizează corupţia.

Atît partiduL italian, cît şi cel german s-au proclamat partide democrat-creştine şi partide ale maselor, port-stindarde ale , valorilor umaniste, mai ales în domeniul social. DC era catolică, UCD tatolico- protestantă, însă congresele sale începeau tot cu slujbe religioase. Este vorba deci de un amurg al evlavioşilor. Hugues Portelli, profesor de ştiinţe politice la ‘ Paris, avertizează: “Democraţia creştină este pe punctul să dispară complet din -1 peisajul politic”. în Italia, deja nu mai - există ca atare. în Olanda a trecut pe planul al doilea printr-o alianţă guvernamentală între liberali şi social- democraţi. în Belgia, asemenea. In Franţa, noua Uniune a Forţelor Democrate (UDF) este laicizarea definitivă a ceea ce a rămas din democraţia creştină.

Schimbarea este mai mult decît semnificativă, avînd în vedere că ideea de construcţie europeană s-a creat după cel de-al doilea război mondial în acest creuzet id eo log ic în jurul unor personalităţi de talia germanului Konrad Adenauer, italianului Alcide de Gasperi sau francezului Robert Schuman. Desi

criza dreptei europene este generalizată, ea prezintă totuşi caracteristici naţionale specifice, după imaginea şi asemănarea partidelor ce o formează.

în Austria şi Franţa, pînă la desfiinţarea Frontului Naţional, dreapta a fost pusă în dificultate de recrudescenţă unei extreme-drepte 'populiste. în alte ţări, împotriva ei a jucat uzura puterii. De exemplu conservatorii britanici, rămaşi orfani după Margaret Thatcher, plătesc- pentm cei 18 ani de guvernare a ţării. Dacă sondajele se confirmă, partidul lui William Hague, tînărul şi necarismatieul lider al torrys, ar obţine, în caz de alegeri, doar 27 Ia sută din sufragii, rezultat chiar mai prost decît cel obţinut împotriva lui New Labour al lui Tony Blair.

De fapt aceasta nu le mai lasă spaţiu politic, cu excepţia cazurilor în care este vorba, cum sublinia ironic Tony Blair, să pledeze în favoarea lorzilor, vînătorii sau a lui Pinochet. Principalul fond de investiţie politică al conservatorilor este eurosceptismul sau eurofobia, ceea ce le-ar permite să crista lizeze votul nemulţumiţilor, dar nu să se prezinte ca o alternativă credibilă.: Partidele dreptei-europene, de obicei în criză de iniţiativă, se confruntă toate cu aceeaşi dilemă: să recucerească central, cu riscul de a părea o fotocopie â stîngii, sau să-şi marcheze diferenţele, riscînd atunci să fie tîrîte în lupte ideologice. - Partizanii primei opţiuni îl dau ca exemplu pe Jose Maria Aznar, care s-a delimiriat de moştenirea franchistă şi care şi-a cîştigat o imagine de guvernator eficient, liberal dar şi social, profitînd de criza socialiştilor. Alţii, par însă tentaţi de strategia luptei directe, asemeni RPR (Adunarea pentru Republică) franceze.

de pe scena politică, statutul său de arhitect al Germaniei ! unite părea de neatins. în ciuda acestui fapt, statutul său > actual este foarte fragil, ca urmare â scandalului financiar în s care este implicat partidul său.

■ Dupa ce a refuzat să îşi asume vreo responsabilitate în acest scandal, Kohl a demisionat recent din partidul său, Uniunea Creştin Democrată; .dar se încăpăţîneazâ sâ nu dea numele celor ce, în schimbul unor favoruri politice, au contribuit financiar la campania partidului, printre aceştia fiind si traficanţi de arme. La aceasta se adaugă faptul că Wolfgang Shaueble, fostul adjunct al lui Kohl şi prezentul şef al partidului, a recunoscut că a primit 52.000 de USD, ca donaţie nedeclaratâ. Acestor fapte li se alătură şi sinuciderea Iui Wolfgang Huellen, membru al UCD şi şeful com itetu lu i parlam entar;de b u g e t-fin a n ţe .; Una din consecinţele acestui scandal poate fi decesul partidului lui Kohl. Acesta este un lucru alarmant.

Opinia largă din Germania crede că acest scandal va produce un efect de purificare al scenei politice, dar distrugerea reputaţiei lui Kohl şi a UCD-ului poate duce la altceva şi anume la ascensiunea extremei;drepte. :

Chiar înainte de necazurile ce s-au abătut pe capul lui Kohl, influenţa dreptei germane a crescut continuu, iar un impuls puternic a fost primit de dreapta gennanâ odată cu unificarea. După 50 de ani de scuze şi milogiri, mulţi dintre germani-se hrănesc cu cărţi despre trecut. Ei se răscoală împotriva culturii de “remuşcare pe care o propagă figurii impozante precum Giinter Grass. Pentru germani crimele comise de Stalin sînt echivalente cu cele ale Holoscautului, pentru câ aceasta arată că Holocaustul nu are nimic unic din punct de vedere al răului.- Mai ales în Germania de Est există tendinţa de a-i vedea pe germani ca fiind victimele atît ale dictaturii naziste,, cît şi ale celei comuniste. în estul Germaniei a apărut şi un termen în vogă “bolschicaust”, adică holocaustul bolşevic. Un număr de neonaţionalişti a preluat aceste atitudini şi a acuzat stînga germană că doreşte sâ ignore totalitarismul de stil sovietic; ei au argumentat că nu este nimic unic în holocaustul nazist şi au făcut apel cerînd eliminarea tabuurilor legate de trecut. -

Cei ce au pregătit această redeşteptare naţionalistă sînt o sumă de profesori şi scriitori, precum dramaturgul de frunte al Germaniei, Botho Strauss. A cesta a “condamnat” iluminismul şi i*a apărat pe neonaziştii ce atacă emigranţii,

| considerînd că este necesar “sacrificiul de sînge”. ij Cel mai proeminent naţionalist este Martin Walser, care î a scris într-un eseu din 1988 că “ne putem din nou îndrepta

| spre sarcini şi scopuri naţionale". Odată cu reunificarea Germaniei, vederile Iui Walser au devenit mai radicale. în lungul său roman autobiografic “O primăvară curgătoare”, care are loc în anii ’30, nu se povesteşte de Auschwitz şi nu există decît o referire fugară la un erou evreu. Ţelul său este de a deşerie epoca nazistâca fiind o perioadă normală pentru majoritatea germanilor, adică cît de normală poate fi în timp

M de război, şi că mizeria economică i-a făcut pe nemţi sâ se S . înscrie îh partidul nazist. Un alt obiectiv al atacului său este S cererea de compensaţii venite din partea foştilor sclavi din P lagărele de muncă. Aceste cereri nu sînt, după opinia sa,

decît “exploatarea ruşinii noastre pentru scopuri actuale”. Discursul lui Walser a fost primit bine de mulţi germani, îneîntaţi că o figură culturală are curajul să afirme public ceea ce puţini politicieni ar îndrăzni sâ afirme. Cancelarul Gerhard Shroeder a replicat, atunci cînd a fost întrebat referitor la discursul lui Walser, că “există lucruri pe care un cancelar ar vrea sâ le spună, dar numai, un romancier poate”. ■. .' ■

Dacă Walser doreşte depăşirea tabuurilor trecutului, un filozof proeminent, Peter Sloterdijk, a ţinut o conferinţă folosind un limbaj tipic pentru epoca nazistă ca sâ descrie viitorul.: Conferinţa se intitula “Reguli pentru o grădină zoologică omenească: un răspuns Ia Scrisoarea despre. j umanism” , în; această conferinţă îndemna la o selecţie a. I fiinţelor omeneşti, sintagmă folosită de nazişti la Auschwitz, j

| unde evreii şi celelalte victime erau triate pentru a fi ucişi j pe loc, sau pentru a fi folosiţi ca sclavi. Sloterdijk afirma câ ] e posibil ca prin combinarea:educaţiei cu ingineria genetică

j ‘ să se creeze specii; superioare de oameni -- o nouâr rasă de \ | stăpîni. v . - • I

-Aceşti naţionalişti nu se aşteaptă ca ideile lor să fie i acceptate peste noapte, însă au succes în deplasarea 1

^ marginilor permisibilului. Clim atul s-a modificaE în j j Germania. Generaţia: Kohl a fost influenţată de amintirile j I celui, de-al doilea - război mondial, pe cînd! generaţia mai :

tînârâ nu este. Cînd este vorba de compensaţiile pentru muncitorii evrei sau pentru memorialul holocaustului de la Berlin, Shroeder are o atitudine mult mai dură decît ar fi

I visat vreun predecesor de al său în privinţa remuşcării faţă | de trecut. Primarul UCD al Berlinului, Eberhard Diepgen,Ij care s-a opus construirii unui muzeu al holocaustului îri f| centrul oraşului, a declarat câ nu va veni la inaugurare, ţj Pe scurt, acestea sînt semnele ce indică o resuscitare a ţ|_ naţionalismului în Germania.

f . ar putea fijţ - aclam a dumneavoastră

... ..

Grupul de iniţiativă pentru constituirea Partidului Popular Român se va întruni la Braşov

Gupul de iniţiativă pentru constituirea . Partidului Popular Român se va întruni, joi,

la Clubul Tractorul din Braşov.Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov,

Adrian Taropa, care a demisionat din PNŢCD, a declarat,'ieri, într-o conferinţă de presă, că la această întrunire va fi prezent şi fostul premier Radu Vasile, alături de ceilalţi membri ai grupuluj de iniţiativă. Taropa a precizat că primul congres al noii formaţiuni politice va avea loc în maxim o lună.

Taropa a afirmat că se aşteaptă Ia atacuri din partea foştilor săi colegi de partid, însă susţine că deţine suficiente infoţjnaţii pe care le poate folosi împotriva ţărăniştilor.

“Nu voi ataca, însă mă voi apăra”, a declarat Taropa, “Dacă vor începe controalele, voi spune şi eu despre Revelionul din 1996 al unora”, a precizat Adrian Taropa.

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a spus că membrii grupului de iniţiativă pentru formarea. Partidului Popular Român vor fi urmaţi de aproximativ 80 lâ sută dintre membrii organizaţiei judeţene a PNŢCD Braşov. Taropa a mai afirmat că,

din cei şapte consilieri judeţeni PNŢCD, cinci s-au alăturat deja grupului de iniţativă şi că alături de demisionari se află majoritatea primarilor şi viceprimarilor PNŢCD din judeţ. .

Deputatul Florin Tiidose a declarat, la rîndul său, că nu i-a fost uşor să renunţe la calitatea de membru al PNŢCD. “Las în urma mea zece ani de muncă, din care ultimii doi âu fost ani de îndoieli şi de

- încercări de a găsi punţi de dialog cu cei care conduc PNŢCD”, a declarat deputatul. - Tudose susţine că de multe ori a trebuit să Se supună voinţei conducerii PNŢCD şi să voteze împotriva convingerilor sale şi a intereselor celor care l-au votat.

Deputatul PDSR Alexandru Lâpuşan este invitat în SUAD eputatul PD SR Cluj,

Alexandru Lăpuşan, va onora, la începutul lunii februarie a acestui an, două invitaţii venite din partea oficialităţilor am ericane. Una aparţine senatorului Connie Mack, care-1 invită pe deputatul PDSR sâ ia parte la al 48-lea Dejun Naţional de Rugăciune din SUA, ce va avea Ioc Ia Hotelul Hilton W ashington and Towers, Washington D .C ., pe data de 3 februarie. D espre acest eveniment anual senatorul Connie Mack menţionează că reprezintă un prilej de întîjnire a membrilor C ongresului American, preşedintelui SU A , şi a altor oficialităţi din Statele Unite ale Americii, cu invitaţi “prieteni din peste 160 de ţâri din lume”. Scopul acestei întruniri, în spirit creştin, constă în “consolidarea relaţiilor de prietenie, în ciuda diferenţelor existente, în numele iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”, se arată în scrisoarea adresată deputatului PDSR.

A doua invitaţie vine din partea Cam erei Reprezentanţilor, Pennsylvania, SUA,. semnată de Arthur D. Hershey, care-1 invită pe deputatul Lăpuşan să efectueze o vizită în Pennsylvania, între 4 -12 februarie, în vederea familiarizării acestuia cu politicile şi p ractic ile din agricultura am ericană. Scopul acestei deplasări m ai are în vedere contactarea întreprinderilor producătoare de echipament şi produse agricole, care, în opinia lui Hershey, ar putea fi utije pentru ţara noastră.

Adriana CIOTI

PSDR Cluj se declară împotriva impozitării pensiilor şi susţine protestele profesorilor

Preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, a. declarat ieri, că partidul său nu este de acord cu impozitarea, pensiilor. Suciu consideră că, după recorelarea pensiilor; multe dintre acestea vor fi pasibile de impozitare, fapt care nu va duce la o îmbunătăţire reală a situaţiei pensionarilor. Liderul PSDR

afirmă că există aproximativ patru milioane de dosare, pentru recorelarea pensiilor, la M inisterul Muneii şi Protecţiei Sociale. De noua Lege a pensiilor vor beneficia 60 la’ sută din pensionari, consideră Suciu, iar în prima fază, pensiile mai mici de un milion lei vor fi majorate cu 50 la sută.

Pe de altă parte, PSDR Cluj se solidarizează cu sindicaliştii din învăţămînt şi consideră necesară alocarea a patru procente din PIB pentm M inisterul EducaţieiNaţionale. Conducerea PSDR Cluj declară că modul de salarizare a profesorilor este un atentat la demnitatea lor profesională. A. M.

în^opinia.luiAdrianlorgulescu:

Desfăşurarea Delegaţiei Permanente a PNŢCD a demonstrat degradarea imaginii acestui partid

C opreşedintele UFD,, Adrian Iorgulescu/a declarat,

ieri, în tr-o conferinţă de presă, că urmărind.." desfăşurarea D elegaţiei Permanente a PNŢCD, a constatat că “imaginea acestui partid a suferit o

teribilă degradare”. Iorgulescu; a subliniat că “degringolada din PNŢCD şi CDR trebuie privită cu îngrijorare şi regret”, mai ales în situaţia în care “slăbiciunea PNŢCD a atras după sine şi ridicarea pretenţiilor PNL”..

“Ţărăniştii şi-au facut-o cu mîna lor şi vor răspunde în faţa istoriei”, a conchis Iorgulescu, adăugind că, din cauza actualei situaţii politice, “s-a deschis cutia Pandorei atît în PNTCD, cît şi în CDR”.

SecretaruhgenerahUFD*C lu jj<*A lexandru*Boer^declară:

"Dacă PNL vrea fuziune, să intre ei la noi"R ecent, într-un interviu acordat unui

cotidian central, prim-vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica, a declarat că “UFD este un partid bazat pe cîteva voci“. De asemenea, Stoica a mai declarat că “UFD oscilează. Cînd ne susţine, cînd e împotriva noastră”... “Mi se pare firesc ca UFD să fuzioneze cu PNL şi ANCD să se întoarcă la PNŢCD. Cred că rămase singure aceste partide nu vor reuşi să intre în Parlament.” Replica secretarului general UFD Cluj, Alexandru Boer, n-a întîrziat să apară, acesta delarînd că “ UFD are într-adevăr cîteva voci, în timp ce PNL şi PNŢCD n-au voci, dovadă că atunci cînd trebuiau să găsească un prim-ministru şi-au dat seama că nu au şi au ales unul din afară.

Stojca face asemenea afirmaţii pentru a, preîntîmpina orientarea unor membri sau structuri, de-a lor către noi.” în ce priveşte fuziunea cii UFD şi şansa acestui partid de a intra în Parlament, Boer a declarat că “n-au existat contacte reale între cele două conduceri, care să aibă ca obiect de discuţie alianţa sau fuziunea dintre cele două partide: UFD nici nu are în vedere vreo alianţă, cel puţin la alegerile locale. în plus, mai întîi PNL să aibă grija lor şi apoi să se gîndească la noi. Noi intrăm sigur în Parlament şi aceasta pe forţe proprii, iar dacă PNL vrea fuziune, atunci să intre ei la noi”, a mai declarat Boer. v

. Adriana CIOTI

1 9 9 0 - S - a h o tă r î t c o n s titu ire a C o n s iliu lu i P ro v izo riu d e U n iu n e N a ţ io n a lă (C P U N ) , c a u rm a re a

c o n v o rb ir ilo r d in tre re p re z e n ta n ţ ii p a r t id e lo r politice , , - şi re p re z e n ta n ţ ii C o n s iliu lu i F S N .

m a rţi, 1 fe b ru a r ie

Potrivit; B iroului d e presă a l A N C D -

Ion Diaconescicalomniază

Ieri,' am primit la redacţie următorul protest din partea Biroului de presă al ANCD Cluj:

“Indignaţi şi revoltaţi, am luat la cunoştinţă de afirmaţia calomnioasă a d-lui Ion Diaconescu din Raportul politic prezentat în ziua de 28 ianuarie 2000 în faţa Delegaţiei Pe’rmanente a PNŢCD. Cităm: “... din păcate, deşi în mod diferit, foştii premieri Victor, Ciorbea şi Radu Vasile nu s-au ridicat Ia înălţimea aşteptărilor, punînd unul orgoliile, celălalt interesele personale mai presus demteresele partidului...”..

Afirmaţia privindu-1 pe dl Victor Ciorbea, actualul preşedinte al ANCD, este nu numai tendenţioasă, dar şi neadevărată, pentru că: . _

“Prestaţia d-lui Victor Ciorbea a fost pozitiv apreciată de toţi analiştii obiectivi, de cancelariile occidentale, de forurile internaţionale şi în primul de conducerea PNŢCD, care s-a declarat, pînă în ultimele zile ale guvernării sale, solidară cu Domnia Sa. Timp de 15 luni, niciodată conducerea PNŢCD sau preşedintele îon Diaconescu nu au avut nici un motiv să afirme că dl Victor.Ciorbea se îndepărtează de interesele partidului din orgolii personale, ;

Este arhicunoscut acum că dl Victor Ciorbea a fost obligat să demisioneze de dl preşedinte Emil Constantinescu şi de conducerea PNŢCD, care au cedat , lamentabil şi împotriva intereselor ţării presiunilor PD/PNL şi grupului de la Braşov, în urma unei crize artificiale orchestrate din m otivele interese personale şi de grup şi ale unor structuri mafiote. în realitate, dl Victor Ciorbea nu a acceptat să renunţe la principii şi lâ interesul naţional în schimbul unor interese personale ce i se ofereau.

Motivul invocat de cei care cereau schimbarea d-lui Victor Ciorbea, cărora li s-au raliat dl Radu Vasile în postura de trădător al propriului partid, a fost că “reforma trenează”, ceea ce era total neadevărat, aşa cum reieşea,şi din analizele ulterioare făcute inclusiv de Consiliul Europei.

Amintim că dl Radu V asile, a cărui prestaţie şi comportament sînt astăzi criticate de toată lumea, inclusiv de PNŢCD, a fost desemnat ca prim-ministru de către Comitetul

. de Conducere al PNŢCD, la propunerea d-lui preşedinte Ion Diaconescu, cu toate că actualii lideri ai ANCD, atunci prezenţi la acea reuniune, au fost singurii care s-au opus, prevestind dezastrul pe care o guvernare Radu Vasile îî va aduce.

Afirmaţiile d-lui preşedinte Ion Diaconescu au un evident caracter calomnios, arătînd tendinţa deloc onorantă pe care Domnia Sa o are de a trece pe seama celor doi foşti premieri (a căror analogie o sugerează în mod absurd) marile greşeli ale conducerii PNŢCD care,: după demiterea d-lui Victor Ciorbea, a mers şi merge pe drumul sinucigaş al cedărilor faţă de PD, Cotroceni şi PNL şi al îndepărtării de la principiile lui Iuliu Maniu; Ion Mihalache şi.Comeliu Coposu: morala creştină, naţionalismul luminat, democraţia autentică şi justiţia socială.. ■ . ..

Dl Ion Diaconescu calomniază. Domnia Sa este un recidivist calomniator al liderilor ANCD. Amintim că la. începutul lui 1999, a afirmat că “Matei şi Ioan Boilâ au intenţionat în 1990 să formeze o regiune autonomă transilvană pe care să o conducă”. A fost somat printr-o scrisoare deschisă să revină asupra acestei afirmaţii, dar Domnia Sa nu a avut tăria şi onestitatea să o facă. Acum îl somăm din nou pe dl Ion Diaconescu sâ revină asupra afirmaţiilor calomnioase la adresa d-lui Victor Ciorbea, aducîndu-i aminte că denigrarea şi calomnia nu pot aduce decît prejudicii politice şi morale celui care le proferează” - se spune în încheierea protestului.

Ecologistele preocupate de educaţia ecologică

si moralăRecent, cu ocazia , constituirii „Organizaţiei

Femeilor Eeologiste; au fost abordate mai multe probleme legate de scopul acestei organizaţii, cum sînt educaţia ecologică, educaţia morală, precum şi u n e le problem e legate de urbanistică. Preşedinta OFE, Rodica Varga, â afirmat cu acest prilej că “asistăm la continua degradare a mediului şi de aceea realizarea unui program generalizat de educaţie ecologică este absolut necesară. Educaţia ecologică trebuie^ să se desfăşoare la toate nivelurile sociale, începînd din familie şi de asemenea trebuie să acopere toate domeniile de activitate, "Felicia Mureşan, coordonatoarea Departamentului Social din cadrul FER, a mai adăugat că “educaţia ecologică trebuie să înceapă de la o vîrstă fragedă, deoarece este mult mai greu să corectezi nişte mentalităţi sau nişte deprinderi deja instalate. Poate tocmai

de aceea se impune educarea mamelor mai întîi. "Vicepreşedinta FER Cluj, Nadia Suciu, a afirmat că “educaţia ecologică nu'înseamnă numai “Nu

, călcaţi .iarba!” sau “Nu aruncaţi hîrtie pe jos! ”, ci înseamnă reprimarea tendinţei de risipă, de distrugere , a obiectelor, pentru că fabricarea obiectului respectiv înseamnă consum de materie- primă, energie ş i poluare.” O altă reprezentantă a conducerii judeţene FER, Loredana Buza, a stabilit un program "de acţiuni care sâ vizeze educaţia ecologică în şcoli. în încheiere Silvia Cătuna, coordonatoarea Departamentului de Ecologie-M orală, a declarat că “trebuie să cultivăm interesul tinerilor pentru natură şi să demolătn mitul comunist “omul este stăpînul naturii”. între om şi natură există o comuniune şi ea trebuie cultivată. De asemene'a, trebuie să m ilităm împotrivă poluării morale şi să_

- promovăm onestitatea. ’OFE îşi mai propune să susţină reeditarea unor

cărţi de ecologie şi să participe la realizarea unor programe vizînd protecţia mediului dip municipiul Cluj-Napoca. . - -

Adriana CIOTI

PS Cluj sa gîndeşte să treacă la PSDR

Vasile Suciu, preşedintele PSDR Gluj, a declarat ieri că

• au fost purtate negocieri cu conducerea PS Cluj, pentru găsirea unor modalităţi de- colaborare. Suciu a apreciat că-s-ar putea ca, în scurt timp, socialiştii clujeni să treacă, cu arme şi bagaje, în barca PSDR. Negocierile dintre conducerile celor două filiale clujene au avut loc sîmbătă şi au durat mai multe ore. ',

Vicepreşedintele Consiliu- • lui Judeţean al PS Cluj, Vaier R iţi, ne-a declarat că,

într-adeVăr, socialiştii clujeni au analizat posibilitatea de a trece, împreună cu toată filiala, la PSDR, dar încă nu a fost luată nici o decizie oficială. Această propunere a fost avansată de către PSDR Cluj în ideea apropierii campaniei electorale, a declarat Riţi.

în urmă cu cîteva luni, au fost demarate negocieri de fuziune între PSDR şi PS, care au eşu a i din cauza dorinţei socialiştilor de a păstra sigla şi -numele partidului lor, dar şi a cererii îor de asigurare a parităţii la n ivel de conducere în posibilul viitor partid.

Andreea MARCU

PDSR este interesat de formaţiunea (ui

Radu VasilePreşedintele P DSR Ion

Iliescu a declarat, ieri, că g ru p u l R a d u V a s ile p re z in tă un a n u m it interes pentru PDSR din cauza “poziţiei deschise, şi a a p e t itu lu i p e n tru d ia lo g ” , ia r u n e le elem ente de program al a c e s tu i g ru p s în t “ pe dep lin c o m p a tib ile ” cu program ul PDSR. Iliescu a precizat că e lem entele - comune sînt preocuparea, g ru p u lu i’ R a d u V a s ile p e n tru c o m p o n e n ta s o c ia lă , e c o n o m ia e f ic ie n t iz a tă ş i te m a naţională.

e v ă ru l de

ţ\dTt- Fenomenal Bob an MarkovicPatru ani în patru zile a avut parte de un

final incandescent, reprezentativ pentru organizatori. Oferit de un maestru al trompetei, Boban Markovic. Cunoscut ca fiind creatorul coloanei sonore ■ a mai multor filme de mare succes Arizona Dream, Underground sau Pisica albă, pisica neagră, .toate în regia lui Emir Kusturica. ::

Boban Markovic s-a născut în 1964. în 1995 a obţinut titlul de maestru al trompetei, urmat de invitaţii pe mari scene de concert din Franţa, Grecia, Anglia. Mai mult decît atît, la întîlnirea fanfarelor ce are loc anual la Guca, sudul Serbiei, Boban obţine doi ani consecutiv titlul de cel mai bun şi complex muzician, dublat de premiul publicului şi de premiul acordat celei mai bune

orchestre. Tot în cartea de vizită este inclusă şi performanţa lunii octombrie 1999, cînd Boban Markovic Orkestar a susţinut primul concert budapestan în faţa a peste 2.000 de oameni!

Ascultîndu-1 în conceţtul susţinut pe scena Casei dfe Cultură Studenţeşti şi în Music Pub m-am convins cît de iubit şi. cunoscut este.Boban Markovic, c ît ,de cunoscute îi sînt piesele/ compoziţiile, cît de cîntate şi dansate. Ce calitate are orchestra p e rcare o conduce, perfect, sincronizată, sonoră, originală în timbru, capabilă să ridice sala în picioare aproape la fiecare piesă, indiferent de titlu, Durdevdan, Arizona Dream, Romeo, Ciocîrlia, în care predomină filonul nativ. Extrem de antrenant, viu şi mişcător, cu. priză la public. L-am ascultat pe Boban în dublă

calitate, de trompetist şi vocalist, în ambele convingător, popular, în orice caz a prezenţă ce se cere repetată.

Ar fi nedrept să nu amintim alte reuşite ale festivalului propus de Fundaţia ANO - Music Pub, cum ar fi ansamblul de muzică populară din P a latca , cu repertoriul tradiţional al diferitelor etnii din Cîmpia Transilvaniei, ' concertul grupului avangardist B lăzzaj, ce propune 6 fuziune a stilurilor de free-jazz şi funk, concertul formaţiei G u ad alq u iv ir , cu un repertoriu unic în România, cel al melodiilor tradiţionale modeme de flamenco, concertul celor

.de la Sarmalele Reci, prezenţă constantă în viaţa muzicală, clujeană.

• Demostene SOFRON

C in M anua l2>& is ic H c , p l i n d & m v a ţa M tn ieZ ile le trecute, un vechi am ic, a denum irii lo c a lită ţilo r ■ din

domnul Ioan Lupu, mi-a înmînat un Transilvania, prin legea Banffi, dinmanual de istorie găsit în arhiva Unei 1896, ca şi legile Âpporiy prin careparohii rurale, intitulat "Istoria patriei ş i elem ente de istorie universală, pentru şcolele poporale rom ane”. Autor - Ion Dariu, manualul fiind editat la Braşov în anul .1898. El cuprinde 76 de pagini şi este structurat pe doi ani şcolari: “Cursul f - Anul al V-lea de şcoală”, care cuprinde 35 de pagini şi “Cursul II

- (Anul al Vl-lea de şcoală)”, cu 41 de pagini. Prima parte tratează “Istoria p atrie i" , cea de-a doua “Is to ria universală".

De la început precizez, că-i vorba de “Istoria patriei Ungare” Şi-i scos la lumină după evenimentele mişcării m em oran d is te , destinat num ai şcolilor "poporale rom âneşti”. în perioada respectivă es te bine cunoscută politica de maghiarizare

......

T O Î J A W I V B S B A J L a [ 4 , \ f şio;

< vo ' ’wmt ....« I l U i l E I - W r t l U .K K ,1 V M Î- 'X

i i i 1S i £ . 1

» * - •> t i *

feî -.vil i 1' . . .

W *7,T* * * ”5 *'

s-a introdus; o b lig a to riu ,-lim b a maghiară şi în şcolile confesionale ale naţionalităţilor. Mai mult, între anii 1908-1910 au fost Închise 420 de şcoli. Cu toate aceste măsuri de lichidare a elementului românesc, autorul manualului, cu bunul/sim ţ care-l caracterizează pe român şi în respectul faţă de ordinea socială si politică, afirmă în introducere: “Ţara, în care locuim şi trăim noi, se numeşte Ungaria. Ea este patria noastră”. Ne imaginăm cu ce inimă este numită Ungaria “patria noastră”, atunci cînd se intensifica mişcarea naţională şi se pregătea unirea cea mare. Din motive tactice şi pentru a. p u tea s u p ra v ie ţu i, rom ânii au respectat legea şi ordinea, în ciuda politicii de deznaţionalizare. Manualul nu prom ovează îndem nul la ură

e tn ic ă , la răzvră tiri împotriva statului. într- o exprim are decentă vorbeşte despre vechii locuitori ai Ungariei, dar “Ţ in u tu l d in s t în g a T is e i s p re ră s ă r it , pînă la Prut şi Dunăre, era locuit de un popor care de num eau D aci

ţa ra Jor se num ea D acia”. în capitolul doi, vorbind despre daci şi ro m an i, pe ultimii îi nurheşte “poporul cel m ai p u te rn ic şi rriai vestit d in lum e”. Dacă, în co n tin u are , titlul fiecărei lecţii cuprinde c îte o personalitate: Arpad - întemeietorul statului ungar, Ştefan cel Sfînt, Andrei II, Bela IV, Ludovic cel Mare, Ion H u n iad i, M ate i C o rv in , Ludovic II, F e rd in a n d şi Ion Zapolya, Nicolae Zrinyi, Maria Tereza, losif II, a u to ru l tra te a z ă cu

1

a c e e a ş i a ten ţie şi o b iec tiv ita te momente din istoria românilor. Pe larg vo rb eşte despre T ra ian şi Decebal, războaiele dintre romani şi daci, ca şi procesul de formare a poporu lu i rom ân, sub lin iind că “Urm aşii rom anilor, colonizaţi de T ra ia n în D a c ia , 'îm p re u n ă cu răm ăş iţe le dacilor, sun tem noi, rom ânii de azi”. Manualul vorbeşte despre luptele ungurilor cu voievozii români, Menumorud (Mariot), Glad şi Gelu, evidenţiind eroismul acestuia din urmă şi jertfa sa, numindu-i “p r in c ip e le ro m â n ilo r”. Nu am in teş te despre o rig in ea ro m â n e a s c ă a lui Iancu de H unedoara şi Matei Corvin, dar evidenţiază faptele lor de vitejie şi spiritul gospodăresc. D em ne de subliniat sînt şi titlurile lecţiilor “Andrei Şaguna” şi “George Şincai”, ultimul numit “unul dintre rom ânii cei m ai lu m in a ţi şi mai în v ă ţa ţi de pe t im p u l îm p ă ra tu lu i lo s if I I ”. Analizînd /starea foarte tristă şi umilită" în care se aflau românii, la venirea lui Şaguna ca episcop în Ardeal, autorul nu ezită să citeze din cuvîntarea acestuia la înscăunarea ca m itropolit u rm ăto are le : "Tu Doam ne ştii, că către scopul m eu d o re s c să a le rg , pe R o m â n ii ardelen i să-i deştept şi cu voie către to t, ce. e adevărat, p lăcut şi b u n s ă - i a tra g . Tu D o a m n e , um b reş te -m ă cu pu tern icu l tău scut". N im ic mai frum os şi mai înălţător decît această rugăciune, plină de conţinut, în s p r ijin u l, neam ului său. Partea a doua a - manualului, istoria universală, merge tot pe evidenţierea personalităţilor, cu excepţia popoarelor din Orientul antic, Alexandru cel Mare, Hanibal, luliu C ezar, Constantin cel M are, Carol Robert, Ferdinand I, Leopold I s în t to t a t îte a tem e s e le c ta te , lucrarpa oprindu-se la evenimentele . anului 1848. Am desprins din manual în lă tu rarea încărcăturii de date. Evenimentele istorice, de bază, sînt bine a le s e , chiar dacă e le sînt subordonate personalităţilor timpului.'

M a n a g e m e n tu l c u ltu ra l ş i c riz a d in d o m e n iuProgram ele de pregătire în managementul

cultural ar putea rezolva criza domeniului, au concluzionat participanţii la seminarul “Cultura, o in v e s t iţ ie pe te rm e n lu n g " , organ iza t de Ministerul Culturii şi Delegaţia Comisiei Euopene, sub patronajul Preşedinţiei României, încheiat sîmbătă, la Palatul Cotroceni.

“în România lipseşte managementul cultural profesionist. De aceea, la discuţii s-a propus

. crearea unei facultăţi de profil şi am înţeles că Universitatea de Vest din T im işoara are în pregătire un asemenea proiect. Dar, pentru că primii absolvenţi' a r apărea abia peste patru ani, o posibilitate de rezolvare a problemei a r fi înfiinţarea unor cursuri pe durate mai scurte, la nivel local”, a spus Marian Popescu, raportorul secţiunii “Integrare europeană: în tre identitate cu lturală şi globalizare”. A mai fost propusă şi crearea unei fundaţii de Consulting cultural, a adăugat el.

La aceeaşi concluzie au ajuns şi participanţii la secţiunile “P rom ovarea c u ltu rii în lu m e” şi “Coerenţă legislativă şi arm onizare europeanăV“Este nevoie de o şcoală de management, un program de maşter în management cultural şi chiar o şcoală de diplomaţie culturală", a declarat V lad im ir S im on, raportorul p rim ei secţiuni. Participanţii au propus crearea unui institut al cărţii, de traduceri, pentru promovarea operelor

româneşti în străinătate şi realizarea unei pagini de In ternet şi a u n e i'b a z e de date despre program e/finanţare, istorie şi personalităţi/':: Seminarul s-a desfăşurat pe patru grupuri de lucru: “F in a n ţa re a c u ltu r i i - o in v e s tiţ ie p r o f ita b i lă ” , “ C o e re n ţă le g is la t iv ă şi arm onizare europeană”, “Integrare europeană: în tre , id en tita te cu ltu ra lă şi g lo b a liz a re ” şi “P rom ovarea culturii în lum e”.

Creşterea independenţei faţă de subvenţiile de la bugetul de stat, scutirea de impozite a premiilor din cultură şi artă şi a construcţiei de lăcaşe de cultură, precum şi finanţarea alternativă ar rezolva problema banilor, au concluzionat participanţii secţiunii despre finanţarea culturii- Cele mai multe propuneri a u ‘venit din partea participanţilor la secţiunea referitoare la integrarea europeană. Ei au fost de părere, printre altele, că sînt necesare programe privind bibliotecile săteşti şi de cartier, subvenţionarea, presei culturale, prom ovarea bunurilor culturale şi a relaţiilor culturale, educaţie antixenofobă şi antitotalitară. V lad R ă d e s c u ,. directorul Teatrului Nottara, a propus înfiinţarea unei agenţii de bilete unice pentru spectacolele din Bucureşti. “Ar fi benefică realizarea unui sondaj asupra consumului de cultură, pentru a identifica zonele în care se poate^ investi”, a m a i. spus Marian Popescu, raportorul 'secţiun ii..

- Secţiunea legislativă a concluzionat că România

Stilul este curgător şi pe înţelesul elevilor cu pregătire m edie . Fiind vorba de un manual pentru şcolile româneşti, autorul manifestă decenţă şi respect faţă de legile statului, aşa cum manifestă, azi, şi românii din alte ţări ale lumii, mai ales din ţările ap ro p ia te : B u lg aria , G re c ia ,M acedonia, Ungaria, U cra ina . Ei luptă pentru păstrarea identităţii lor etnice, pentru păstrarea tradiţiilor şi a moştenirii culturale, declarîndu-se în acelaşi timp cetăţeni loiali statului în care s-au născut, trăiesc şi îi aparţin. Nu putem spune că, la noi, minorităţile n-ar manifesta acelaşi respept, cu e x c e p ţia u n o r . reprezentanţi ai minorităţii maghiare. Acţiunile şovine, iredentiste, ale unpr lideri U D M R , a lim entate din ţ a r a . “v e c in ă -ş i p rie te n ă ”, c re e a z ă o atmosferă de tensiune şi instabilitate. C a re d intre unguri a f irm ă că “România este patria noastră?". în c îte m anuale fo los ite în şco lile

. m ag h iare se m ilite a z ă p en tru armonie socială şi etnică, pentru îndemn la apărarea patriei noastre comune, România? Dimpotrivă, pe ascuns sau pe faţă se folosesc în şcoli manuale de istorie aduse din U ngaria , cu g eo g ra fia şi is toria Ungariei mari, ţinînd trează nostalgia unor vrem uri a p u s e . P ro fe s o rii predau după bunul lor plac, după teoria roesleriană, falsificînd istoria poporului român. Toate acestea, sub oblăduirea unui ministru care, pe lîngă faptul că înfom etează slujitorii şcolii, reform ează totul, m ai ales conştiinţa naţională.

în rare situaţii cadrele didactice s-au manifestat in corpore împotriva n ed rep tă ţii. D in p e rio a d a a lte i dictaturi ţă răn is te , în v ă ţă to rii şi profesorii n-au ajuns sâ cerşească, salariul de m izerie , aşa . cum se în tîm p lă a s tă z i. Is to ria , c ă re ia ministrul Marga a vrut să-i îngusteze tot m ai m ult s fera d e in flu en ţă educativ-patriotică, în învâţăm înt, va fi neiertătoare cu cei care o sfidează şi săvîrşesc atîtea fărădelegi.

Prof. Ioan C A M PEAN U -

are norme europene în ceea ce priveşte drepturile de autor, dar este necesară o lege a accesului la informaţiile publice. Participanţii au cerut scăderea la zero a TV A pentm carte şi includerea unor stim ulente, prin legislaţia 'finan c iară , pentru protejarea bunurilor create de artişti.

- ■ Situaţia-legilor în domenju a fost punctată, în încheierea seminarului, de ministrul Culturii, Ion Caramitru. “Este necesară alinierea legislaţiei româneşti la cea europeană şi la cea mondială, prin relaţiile cu Uniunea Europeană ş i-B an ca Mondială. Legea patrimoniului mobil este la Senat,

' Legea protecţiei monumentelor istorice se discută la Camera Deputaţilor, iar Legea bibliotecilor şi Legea muzeelor şi colecţiilor aşteaptă avizarea de la Ministerul Justiţiei”, a afirmat Caramitru. Ministrul a spus că nu se poate vorbi, în condiţiile actuale, de o contribuţie a culturii la economia naţională. “Creşterea economică generată de cultură poate fi luată în calcul, aşa cum spune Eminescu, în vis”, a precizat Caramitru.

Simpozionul, organizat de Ministerul Culturii şi de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, şi-a propus identificarea prem iselor pentru o strategie culturală în România. Simpozionul a fost organizat în cadrul programului "D im ensiunea culturală a democraţiei", gestionat din fonduri PHARE acordate Ministerului Culturii - transmite M EDIA FA X.

învăţămîntul superior clujean-

pe drumul spre U.E....Timp de două zile (24 -25 ianuarie 2000),

la U n ive rs ita tea “K a rls ” din P rag a ş i-a desfăşurat lucrările o interesantă Conferinţă Universitară, la care âu luat parte peste 150 de cad re d id a c tic e d in 45 u n iv e rs ită ţi g e rm a n e (la n d u l B a d e n -W u rte m b e rg ), elveţiene, precum şi din Europa Centrală şi de Est. C onferin ţa , organizată în cadrul Programului V al Uniunii Europene, sub genericul “îm p re u n ă în v iito r", l-a avut preşedinte pe reprezentantul landului Baden- Wurtemberg, ministrul Klaus von Trotha.

Din România au participat cadre didactice, a le Universităţii “Babeş-Bolyai”, Universităţii Tehnice şi Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - toate din Cluj-Napoca, U Ş A M V B ucureşti, U Ş A M V a B anatu lu i Tim işoara, U nivers ita tea “A lexandru Ioan C u z a ” şi U n iv e rs ita te a de M e d ic in ă şi Farmacie din laşi, precum şi Universitatea din Braşov.

Dintre problem ele luate în discuţie s-au detaşat cele leg ate de libera circulaţie a cetăţenilor şi de recunoaşterea diplomelor şi certificatelor de studii. S -a evidenţiat faptul că universităţile au fost primele instituţii care au abolit graniţele în Europa, realizînd o m o b ilita te e x e m p la ră a p ro fe s o rilo r şi s tu d e n ţilo r / m o b ilita te g e n e ra to a re de c o m p e tiţie ş i, im p lic it, de c a lita te ... Participanţii au convenit să acţioneze şi pe mai departe în sensul realizării unei integrări universitare şi culturale treptate într-o Europă Unită, care, dintr-un vis al generaţiilor trecute, a devenit, iată, o necesitate. în acest sens se vor constitui echipe mixte de cercetare in terun ivers itară , pe tem e prioritare a le cercetării ştiinţifice europene. Evident, s-a insistat şi asupra căilor care duc spre dorita integrare, în tre care sprijinul statului este esenţial.

Din păcate, p înă în prezent, dintre ţările participante la Conferinţa de la P raga, în Rom ânia, învăţăm întului şi cercetării li se acordă cel m a i redus sprijin, ca re , deşi conform reglementărilor legale ar trebui să reprezinte cel puţin 4 la sută din PIB, în realitate, la nivelul anului 1999 s-a situat abia în junii a 2 la sută!...

P oate vom pomi şi noi mai hotărît, odată cu adoptarea bugetului acestui an, pe urmele partenerilor noştri europeni...

Emil LUCA

Fraţii Zegrean au adus în sala din Gherla 500 de spectatori!

Duminică a fost m are sărbătoare la Gherla, sărbătoarea folclorului, a cîntecului popular autentic şi de m are valoare artistică. Această bucurie de n ed escris n e -a u o ferit-o fraţii G rig o re , Ion ş l M ih a i Z eg rean , adevăraţi virtuozi ai m uzic ii popu lare de pe V a le a Someşului Mic. Pentru ei, dar şi din respect faţă de cei trei oam en i cinstiţi, corecţi şi d e o s e b it de ta le n ta ţ i s -au d e p la s a t la spectacolul de la C asa de Cultură din centrul oraşului 500 de spectatori! Niciodată în ultimii 3 0 (!) de ani nu am văzut aşa o afluenţă de public la un şpectacol organizat în localitate. Oamenii - dornici să asiste la lansarea casetei “Eu şi cu fratele meu" - au luat cu asalt sala, gherlenii considerînd reprezentaţia oferită de cei trei rnesageri ai folclorului someşan ca un eveniment monden. Alături de gazde, pe scenă au mai c în tat M aria P eter, M ia Dan, M arînela Zegreanu-ls tic i, M aria Lobonţ, A nge la Rusu (o mare speranţă a cîntecului popular clujean). A u re l C ic e o a n , C ă lin H o ro n , s u r o r i le M înecan, A na llba -M ureşan , Vasile M înecan şi decanul de vîrstă al muzicii instrumentale din mica urbe, violonistul lo s if G herm ant. Sarea şi piperul spectacolului le-a constituit prezentatorul G elu Furdui, un apropiat şi prieten ai celor trei solişti. Alături de ei, pe scenă au mai evoluat şi talentaţii dansatori ai ansamblului de copii “Ardealul". A fost frumos, calde m ulţum iri f r a ţ i lo r Z e g re a n pentru această suipriză plăcută! S Z . Cs.

ANDZE fi 7> SUD-ESTh z . S * z h .

Duminică, adolescenţii îndrăgostiţi de muzica românească au avut ocazia să vadă în concert două trupe reprezentative: Andre şi 3 S ud - E st. A ndreea şi A n dreea de. la Andre au in te rp re ta t live h ituriie “L iberă la m are", “Caravanele”, “Noapte de vis”. Trupa 3 Sud - Est a cîntat, acompaniată de tinerii din sală, încheind concertul cu superhitul “Amintiri". Timp de două ore cît a tinut concertul, cei prezenţi în sală au avut prilejul să cînte şi să danseze alături de două trupe româneşti de top. V .G .

|î A1 nî ■ţş x **vl ar putea fig reclama dumneavoastră S \ i c i a l i

1991 - România a obţinut statutul de invitat special în

Consiliul Europei.

Ambele părţi sint de acord cu revendicările cadrelor didacticeIen s-a desfăşurat, la Tribunalul Cluj,

prim a în făţişare în procesul dintre Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj (IŞJ) şi S in d icatu l L iber din Învăţămîntul Preuniversitar Cluj (SLÎPC).' P oziţia sindicatului a fost prezentată de lidera acestuia, d-na Stanca Constantinescu. Din partea IŞJ a fost prezent juristul Ovidiu Lateş.

M otivu l acţionării în judecată a sind icatu lu i^de către inspectorat l-a con stitu it nerespectarea noii L egi a conflictelor de muncă. Mariana Dragomir, inspector şe f la IŞJ Cluj, a declarat că inspectoratul este de acord cu revendicările

greviştilor, dar nu acceptă căile de rezolvare a acestora, care contravin Legii 168 din 1999.

D-na Constantinescu a precizat că,-avînd în vedere modul cum s-au desfăşurat lucrările pînă în acest moment, există motive să spere într-o rezolvare favorabilă a situaţiei. „Problema de bază este că noi

: am declanşat conflictul de muncă în baza vechii legi, iar apoi, după introducerea Legii 168, ni s-a cerut altceva. ’

Oricum, au existat şi alte situaţii de acest fel în ţară şi am primit rezultatul din trei judeţe - Alba, Arâd şi Vrancea - unde justiţia a dat cîştig de cauză sindicatului.

Vreau să precizez că, indiferent de ce ne-am lega, problema rămîne aceeaşi: salariaţii din învăţămînt nu mai pot supravieţui în aceste condiţii.^

Cred că este timpul să se acţioneze asupra cauzei, şi nu a efectului”.

Procesul a fost âmînat pînă în data de 2 februarie, ora 14, pentru a da posibilitate celor două părţi să depună concluzii scrise.

Începînd cu data de 31 ianuarie, greva generală din învăţămîntul preuniversitar a fost suspendată temporar, pînă la încetarea perioadei de vacanţă.

" Raluca POP

arti, 1 fe b ru a r ie

• La sfîrşitul lunii ianuarie 20_00, în unele videoteci din Cluj-Napoca s-au majorat preţurile la închirieri de casete. Aflăm din credibile surse Că, .începînd cu data de 28 ianuarie, la videoteca de pe strada Observatorului’ au crescut preţurile cu 1.000 de lei. Astfel, o casetă care putea fi împrumutată înainte cu 9.000 de lei, va costa 10.000 de lei. Cei care doresc să vizioneze mai multe filme

S - a u m a j o r a t p r e ţ u r i l e l a v i d e o t e c i

au avantajul de a închiria două casete cu 9.000 de lei bucata şi trei casete cu 8.000, cu condiţia ca acestea să fie restituite în cel mult 24 de ore. -

în schimb, preţurile au rămas nemodificate încă de anul trecut la alte videoteci, precum cea de îa num ărul 25 de pe strada Dobrogeanu Gherea. Preţurile variază în funcţie de tipul de film solicitat. Casetele cu desene animate postă 5.000 de lei, cele obişnuite - 8.000, cele cu noutăţi - 9.000 de lei, în timp ce casetele pentru adulţi (porno) vor putea fi închiriate cu 12.000 de lei. Doritorii care vor împrumuta trei casete o vor putea primi pe a patra gratuit.

A şadar, preţurile sînt mai mari sau mai mici, în funcţie de videoteca la c a re le adresezi. Sorana VASINCA

■ i . f - -------✓ “s-} 'A ' . ' ; . .

w e - . . .

sugerează consum atorilor:

V i g i l e n ţ ă l a c u m p ă r ă t u r i !

Din punctul de vedere al creaţiei hibernale, evaluările s-au încheiat cu bine.

Foto: I. PETCU

Atunci cînd consumatorul nu este satisfăcut pe deplin de calitatea produsului achiziţionat sau a serviciului prestat de un agent ecoiţomic, acesta se poate adresa Oficiilor teritoriale pentru Protecţia Consumatorului şi A sociaţiilor de protecţia consumatorilor,unde, pentru formularea unei reclamaţii sau a unei sesizări, poate primi formulare tipizate.

Există şi situaţii în care soluţionarea unei astfel de sesizări depăşeşte competenţa Oficiului: pretinderea, unor despăgubiri de Ia agenţii economici pentru pierderile suferite ca ' urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau valabilitate, remedierea sau înlocuirea produsului care nu poate fi folosit, după expirarea termenului de valabilitate, ca urmare a unor neregulŢ apărute în cadrul duratei medii de utilizare a acestora etc. în acest caz, consumatorul poate acţiona în instanţă unitatea care a prejudiciat drepturile sau interesele sale legitime.

Vigilenţa omului de rîndv în calitate de consumator, ar fi suficientă pentru a-1 scuti de situaţii neprevăzute. înainte de achiziţionarea unui produs, acesta ar trebui să aibă în vedere informaţiile oferite de agentul economic cu privire la produsele care i se oferă: denumirea produsului, cantitatea, preţul, termenul de garanţie, riscuri previzibile, contraindicaţii etc. Totodată, nu trebuie să fie influenţat de ambalajul care de multe ori induce în eroare sau de reclama făcută.

Este preferabil ca acel care achiziţionează un produs să solicite un bon de cumpărare, pe care să fie înscrisă data în care s-a făcut tranzacţia, numele agentului economic, denumirea şi valoarea produsului.

Consumatorul are dreptul legal să schimbe produsul necorespunzător, să i se restituie contravaloarea sau să fie despăgubit. Anunţuri de genul „Marfa vîndută nu se schimbă!” ar trebui să dispară din magazine. -

Domnul Mircea Seceleanu, inspector-şef

al Oficiulifi Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (OJPC) sugerează cumpărătorilor să nu achiziţioneze mărfuri perisabile, expuse la vînzare în locuri şi condiţii improprii, sâ se orienteze la alimente preambalate şi magazine care îndeplinesc criteriile unui comerţ civilizat şi să ceară instrucţiunile de folosire şi certificatul de garanţie pentru bunurile de . folosinţă îndelungată.

Nemulţumirile „postachiziţionare” se analizează de personalul tehnic, care informează semnatarul reclamaţiei sau sesizării telefonice ori verbale în legătură cu modul de rezolvare.

Petentul va trebui să specifice numele şi adresa, denumirea şi detalii despre produs, agentul economic, deficienţele sesizate, pretenţiile consumatorului, bonul eliberat la cumpărare şi să menţioneze faptul că produsul "incriminat" a fost sau nu predat organelor de cercetare ale OPC-ului.

Sim ona DUM ITRU

Medicii specialişti români au confirmat existenţa epidemiei de gripă, prin izolarea a trei virusuri gripale, a declarat, ieri, Viorel A lexandrescu, şeful Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă (C N R G ) din cadrul Institutului"Cantacuzino". Alexandrescu a adăugat că cele trei virusuri

Medicii rom âni au confirm at ex isten ta epidem iei de gripă

gripale AH3N2 au fost depistate, la doi copii din Bucureşti şi la un adult din Suceava.

Numărul îmbolnăvirilor prin in fecţii acute respiratorii, pneumonii şi gripă, raportate la nivel naţional a ajuns la aproape o-- sută de m ii de cazuri săptămînal, iar mai multe unităţi sanitare au intrat în carantină.- D in datele prim ite de- la

O rg a n iza ţia ' M ondială a Sănătăţii ş i cen tra lizate la CNRG reiese că în toate ţările vec in e R om âniei au fost semnalate epidemii de gripă.

Aproximativ 8.000 de elevi din clasele a Xll-a vor participa, în perioada 20-25 martie, la o simulare a examenului de bacalaureat, a declarat, ieri, Adrian Stoica, directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare (SNEE). Organizatorii au hotărît ca testul din martie să fie organizat numai în unele licee, care vor fi anunţate ulterior, unităţile urmînd să fie alese astfel încît să cuprindă întreaga paletă de specializări şi profile existente la nivel naţional.

Elevii nu vor susţine la simulare decît o singură probă. La examenul de bacalaureat’, care va fi organizat la sfîrşitul lunii iunie, vor participa aproximativ 170.000 de elevi. Cei care nu vor promova examenul vor putea participa la celelate sesiuni, dar numai contra cost.

Referitor la examenul de capacitate din aceeaşi lună, Adrian Stoica a precizat că SNEE a,hotărît să introducă şi subiecte cu grad de dificultate ridicat .pentru departajarea candidaţilor, mai ales a celor

care vor să obţină medii de nouă şi zece.Singura problemă la 6apacitate rămîne

transportul spre centrele şcolare al elevilor care domiciliază în zone izolate, pentru că anul trecut cheltuielile au-fost suportate din fondurile alocate de Bănea Mondială. Anul acesta SNEE va apela la bugetele administraţiilor locale. La capacitate vor participa aproximativ 260.000 de elevi. Potrivit actualelor reglementări, media de la capacitate trebuie să constituie criteriu de admitere în liceu.

Pîrtiile din Poiana Braşov au găzduit la sfîrşitul săptămînii trecute un adevărat regal al sporturilor de iarnă.. Competiţiile'de Snowboard şi A ir& Style (sărituri pe o trambulină special amenajată) au antrenat mii de iubitori ai acestor noi discipline sportive. Această competiţie face parte din Olimpiada Albă CONNEX, care se desfăşoară pînă la sfîrşitul lunii februarie.

în ciuda periculozităţii practicării snowboard-ului, la start s-au aliniat cîteva zeci de entuziaşti dornici să cîştige prem îile puse la bătaie. Valoarea acestora a fostimpresionantă (1.000 de dolari- campionul la băieţi, respectiv 300 de dolari - la fete), care depăşesc- cu mult cîştigul unui schior profesion ist. De asem enea, toţi ocupanţii podium ului au primit

echipam ent Salom on si un pachet CONNEX Go!' Competiţia a fost deschisă pentru toată lumea, indiferent de vîrstă sau de stilul abordat, (freestyle, freeride sau alpin). Traseul supervizat de Federaţia Română de Schi-Biatlon şi Snowboard a continut mai

Cîştigătorul competiţiei de snowboard-bâieţi a fost Miklos Julius, de 16 ani, din Braşov. Campionul ne-a declarat că practică acest sport de un an şi jumătate, antrenîndu-se chiar şi în A lp ii E lveţieni. El nu consideră că snowboard-ul este un sport extrem, ci un sport care

B r a ş o v e n ii a u lu a i.»

p r e m iile C o n n exmulte obstacole sau zone (de coborîre, slalom şi sărituri) cu diferite grade de dificultate.

Hopul precalificărilor a fost trecut de 24 de fete şi 48 de băieţi, care mai apoi au fost serios triaţi, în finală ajungînd patru fete şi şase 'băieţi. Lupta a fost foarte strînsă, înregistrîndu-se numeroase răsturnări de clasament.

îţi dă mai mari satisfacţii decît schiul. Cîştigătoarea la-fete a fost tot din Braşov. Ea se numeşte Mihaela Mareş, care este profesoară de sport şi are 30 de ani. Campioana a precizat că practică snowboard-ul de şase ani, cîştigînd pînă acum mai multe competiţii naţionale. în, final, surpriza organizatorilor a fost o

demonstraţie a lui Emmanuel Pemet, unul dintre campionii

.mondiali la snowboard. Acesta a oferit o adevărată demonstraţie de m ăiestrie, salturile făcute fiind deosebit de periculoase, dar foarte spectaculoase. Campionul francez a apreciat câ viitorul snowboard-ului sună bine în România, tinerii care au concurat în acest campionat fiind foarte, băni. ,

Olimpiada Albă CONNEX va continua la sfîrşitul acestei săptămîni cu cea de a treia etapă

■ de calificări pentru Cupa de schi CONNEX, marea finală avînd loc în 19-20 februarie a.c. De asem enea, tot , în cadrul olim piadei, la sfîrşitul săptămînii viitoare CONNEX va patrona în Poiană un weekend special pentru îndrăgostiţi, dedicat zilei de Sf. Valentin. G.M.

Asociaţia Judeţeană aVînătorilor şi Pescarilor Sportivi din Cluj-Napoca ne-a informat că în baza Ordinului 62 din 25. 01. 2000, emis deMinisterului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului se va sista temporar orice acţiune de împuşcare' şi capturare a vînatului. Această decizie a fost luată din pricina înrăutăţirii condiţiilor atmosferice, a zăpezii abundente, a condiţiilor de hrănire foarte reduse a animalelor. ,

Acţiunile de vînătoare vor fi

sistate temporar’ Personalul de specialitate al asociaţiei, împreună cu membrii vînâtori, este antrenat în aprovizionarea cu hrană (porumb, lucerna, concentrate) a animalelor sălbatice şi în deszăpezirea căilor de acces Ia locul de hrăiiire al acestora.

Ion Meseşan, directorul A.J.V.P.S.Cluj, ne-a declarat că ieri a avut loc închiderea sezonului de vînătoare la iepuri. La mistreţi, perioada în caTe se pot efectua acţiuni de vînătoare se va încheia în ,15 februarie, iar" la raţe, şi fazani, - în 28 februarie. Cei care doresc să vîneze vulpi şi viezuri o vor putea face pînă în 31 martie, respectiv 15 aprilie.

C* U A C I M O A

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA-TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. Iu l i l k ' i Y i n ' c

S M IS E S S ttfi

CONSIGNAŢIA LIDIflB-dul 21 Decembrie nr. 3/2

primeşte spre vînzared iverse bijuterii d in aur; argint, cu sau fără pietre preţioase, d iverse ob iecte vechi; tablouri vechi. / ,

Z i ln ic în t re o re le 1 0 -1 7 S T e le fo n 4 3 0 .4 91 §

liWFjtxAiiomroMPrrni st 11001,DESCHIDE NOI SERII DE CURSURI AVIZATE DE MINISTERUL EDUCAJIEI NAŢIONALE

• OPERATOR CALCULATOR60 h - 550.000 Iei. . '

•INIŢIERE OPERARE40 h - 350.000 lei

•PROGRAMARE50 h - 700.000 lei

• CONTABILITATE TEORETICĂ Şl COMPUTERIZATĂ

75 h - 550.000 lei •LIMBI STRĂINE

70 h - 550.000 lei

•ADVERTISING(PUBLICITATE)70 h - 900.000 lei ’ •

•TEHNICI DE VÎNZARE _70 h - 900.000 lei ' , 8

• PUBLIC RELATION - g(RELAŢII CU PUBLICUL) ' S?

• 70 h - 900.000 Ici • P U N DE AFACERI -

150 h - 2.000.000 lei• MANAGEMENT ORGANIZAŢIONAL

150 h - 2.000.000 lei

Dotare moderni; Preţuri minime; Plaţi în rate; suport+curs+test grili inclus in preţ.

INFORMAŢII: str. Horea nr. 4 , ap. 15 , telefon 13.05.02. .

D r. PETRE JIU R EŞM v

C O N S U L T A Ţ II şl T R A T A M E N T E DE M ED ICIN A G EN E RA L Â

• coxartroze* artroza genuhchiului, spondiloze, umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni caicaneeni.poliartritâ, nevralgii

•’ulcervaricos, varice, hemoroizi, arsuri• impotenţă, frigiditate -

.C abinet:str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F.Sc.It, Ap. 31(în Piaţa Mihai Viteazu, staţia autobuzelor3 1,36) şi la domiciliul pacientului.

ORAR: ^Luni-M iercuri-Vineri 9-11 :

' Marţi-Joi 9-11 şi 16-18 gSîmbâtâ 10-12 . - 8

Telefon: 134.1^7 ^

R E C O N D IŢ IO N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

IM P R IM A N T E L A S E R J E T Ş l IN K J E T

(3386263J :

3400 Cluj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11

Tel./Fax: 064-43.04.23.

. S e r v ic iu l .d e aju tor m a lte z în România intenţionează deschiderea un ei c a se d e tip fam ilia l în Cluj- Napoca, pentru un număr de 10 copii orfani. -

în vederea demarării acestu i proiect, o r g a n iza ţia s o l ic i t ă a ju toru l persoanelor fizice sau juridice care pot dona un im obil corespunzător acestui scop . ,

Pentru detalii contactaţi S.A.N.R. - str. Nuferilor, nr. 1; ap. 9 f

-te l. 192.737; 195.801. 1

1. D enum irea şi sed iu l organ izato ru lu i lic ita ţie i: . ■ :Regia Autonomă de Termoficare Apă Canal Fond Locativ

Turda, str. Axente Sever, nr. 2. - .2. C ondiţii de p artic ipare: ■la licitaţie pot participa în calitate de ofertanţi persoane fizice

şi juridice române care îndeplinesc condiţiile p revăzu te în O.G. nr. 65/1994 aprobată şi modificată prin Legea 4 2 /9 5 pentru exercitarea profesiei şi sînt membrii ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Rom ânia şi fac dovada depunerii garanţiei.

3. Locul de unde p o t obţin e d o cu m en te le lic ita ţie i şi alte in form aţii: ' •

Regla Autonomă de Termoficare Apă Canal Fond Locativ Turda str, Axente Sever, nr. 2 - director economic.

4 O biectu l lic ita ţie i - verificarea şi certificarea''bilanţului contabil pe anul 1999. ( . . . .

5. Data şi ora lim ită a depunerii o ferte lor:Ofertele se vor depune la sediul RATACFL Turda pînă la

data de 11 februarie 2000 , ora 12. Deschiderea ofertelor se va face de către o comisie la sediul regiei, în data de 15 februarie 2000, ora 10,00.

6. G aranţia ce trebu ie depusă de către o fertan ţi - valoarea garanţiei este .de 10 .000 .000 lei. (491S844)

S .C . S E S O H E P P A R IO IV S .R X .C o m p a n ie d e d is tr ib u ţ ie a p ro d u s e lo r P h il ip M o rr is

ş i W r ig le y a n g a je a z ă : 'C O N T A B IL

P r o f i lu l c a n d id a tu lu i :S tu d ii e c o n o m ic e (IS , c u r s 'd e .c o n ta b i l i ta te )E x p e r ie n ţă m in im 2 a n i în e v id e n ţe c o n ta b ile C u n o ş t in ţe 'd e o p e ra re " P C (a v a n ta j c u n o ş t in ţe W iz c o u n t )

O P E R A T O R C A L C U L A T O RP r o f i lu l c a n d id a tu lu i : ~ ~E x p e r ie n ţă în o p e ra re c a lc u la to r m in im 1 a n • , . ;A v a n ta j - c u n o a ş te re a p ro g r a m u lu i W iz c o u n t ' '

S e o fe r ă :U n p o s t în t r - o c o m p a n ie s ta b i lă ş i în c o n t in u ă e x t in d e r e .C o n d iţ i i d e m u n c ă în t r - u n c o le c t iv t în ă r ş j p ro fe s io n is t . _

C a n d id a ţ i i s în t ru g a ţi ş ă t r im i tă u n C V la a d re s a : s t r . . C ir e ş ilo r , n r. 3 , C lu j-N a p o c a s a u la fa x : 4 3 8 6 2 5 p în ă la d a ta d e 0 3 .0 2 .2 0 0 0 .

Peste 100 de ani de calitate britanică... In 1888 John Boyd Dunlop a inventat anvelopa pneumatică... Pentru Cluj şi judeţele învecinate se angajează: ' ;

A . SALES REPRESENTATIVE- persoană dinamică, ' - ,? experienţa în domeniul industrial- studiile universitare constitue un avantaj, •- capacitate bună de negociere, permis de conducere.'

, - autoturism proprietate personaiă-perioadă de probă- Oferim : > . - £

• o carieră intr-o companie multinaţionala, . |• salariu motivant. • . 1

Trimiteţi scrisoare de intenţie şi C V (în engleză) compania A ^P .C orporate Investm ents în atenţia H R M anager la adresa: B-dul Nicolae Titulescu nr.1 bloc A7 sector 1 Bucureşti sau la fax: 01-3124521 sau 01-3110255.

D a to r ită u n o r lucrări d e m o d e rn iz a re a ilum inatu lu i pub lic p e str. M ax im G ork i, S u c u r s a la d e D is tr ib u ţ ie E n e r g ie E le c t r ic ă C lu j a n u n ţă în tre ru p e re a fu rn izării e n e rg ie i e lec trice d u p ă u rm ăto ru l p ro g ram : '

• str. M a x im G orki a m b e le părţi cu p rin se în tre str. P o ru m b u lu i şi c a p ă t, s tr . S ib iu lu i, s tr . S ă la ju lu i, s tr. S tă n e s c u P o p a , str. L om bulu i, C a le a B aciu lu i, p a rte a cu soţ în tre nr. 2 şi V a le a S e a c a , str. P o ien ilo r, str. S o are lu i, str. P ia tra C ra iu lu i, str. D e p o u lu i, s tr. A te lie ru lu i, s tr.. M e ta lu lu i, str. S tru n g arilo r şi str. L iv e ze n i.

în tre ru p e re a v a a v e a lo c în d a ta d e 0 3 .0 2 .2 0 0 0 în tre o re le 9 ,0 0 şi 1 6 ,0 0 . (3386384)

C u s e d iu ! în G h e r la , s tr . 1 D e c e m b r ie 1 9 1 8 , n r . 4 , ju d . C lu j /o r g a n iz e a z ă în d a t a d e 1 7 fe b r u a r ie 2 0 0 0 , o ra 1 0 ,0 0 lic ita ţie p u b lic ă c u o fe r tă c u s tr ig a re c o n fo rm O r d o n a n ţe i d e U r g e n ţă a G u v e r n u lu i n r. 8 8 /1 9 9 7 ş i a N M . d e a p lic a re a a c e s te ia , n r . 4 5 0 /1 9 9 9 u r m ă to a r e le a c t iv e : .

Denumireactiv,iObiect.de, activitate

L a .p re ţu j d e a d ju d e c a r e s e a d a u g ă T .V .A . -u l a fe re n t d e 1 9 % s u p o r t a t d e c u m p ă r ă t o r . î n c a z de n e a d ju d e c a r e s e v a o r g a n iz a , .o a d o u a lic ita ţ ie în d a ta d e 2 4 fe b r u a r ie 2 0 0 0 la a c e e a ş i o r ă .

P e n tru p a rt ic ip a re a la lic ita ţ ie c u m p ă ră to ru l v a achita o t a x ă d ă p a r t ic ip a re d e 1 0 0 .0 0 0 le i la c a s ie r ia unităţii ş i o g a ra n ţ ie d e 3 % d in p re ţu l d e p o rn ire . '

(2944282)

AGENŢIE EDIL IMOBILIARĂ

Str. Iuliu Maniu nr. 17 .' E-mail: edil_ro@usa.net

Firmă aparatură medicală cu sediul în Bucureşti angajează reprezentant vînzâri pentru sucursala Cluj Iii următoarele condiţii:

- domiciliul stabil preferabil în Cluj- studii superioare (chimie, medicină specializare laborator chimic)- vîrstă 28-35 ani '- abilitate de comunicare . 1 '- capabilitate de lucru prelungit în condiţii de stres ‘ . s-- permis auto cat. B . g- utilizare PC. - . , §Constituie avantaje: ^- experienţă în vînzări (pe piaţa medicală)- cunoştinţe marketing. -. ______'

• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, pe strada Albac, Herculane,. cu parchet, faianţă, mozaic, balcon închis, etaj 2, ,5 din 10 etaje', la preţ de 180 m ilioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

•.Vînd apartament-3 camere,în Mănăştur, pe str. Grigore Alexandrescu, parchet, faianţă, gresie, etajul 1 în bloc cu 4 etaje, pret 215 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.), • Vînd URGENT apartament 2 camere, confort 1,-54 mp în Zorilor, pe str. Rapsodiei, preţ 180 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere conf. sporit în Mărăşti, central, calea Bucureşti cu 2 băi cu faianţă şi g re s ie ,-3 balcoane, parchet 78 mp, preţ 220 milioane negociabil, eventual cu garaj,- telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.).

• Vînd apartament 4 camere, cf. 1, în Gheorgheni, zona Pata, str. Godeanu, cu 2 băi, parchet,- etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 300 milioane negociabil. Tel.196.857, 092-689398. (Ag.i.).

• Vînd apartament 1 cameră, Gheorgheni, zonă verde cu parchet, faianţă,- gresie, telefon, balcon închis, zona Hermes, preţ 160 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 1 cameră în Mănăştur, str. Bucegi, preţ 130 m ilioane negociabil şi garsonieră, cf. 1, Mănăştur la 120 milioane, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, pe str. Calea Floreşti, 75 mp,, cu 2 băi, faianţă, gresie, telefon internaţional, preţ de 230 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.) •

• Vînd apartament 3 camere cf.1 în Zorilor, str. Lunii, etajul 2 ,. în bloc de etaje de 4 etaje cu 2 băi, 2 balcoane, telefon, preţ 245 milioane, negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament'2 camere cf.

1, Mărăşti central, str. Gorunului Scorţarilor cu parchet; faianţă,, gresie, telefon internaţional, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 235 milioane negociabil, telefon 196.857,. 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere,' cf. mărit Mărăşti central, str. 21 Decembrie, etajul 2, în bloc de 10 etaje cu parchet, faianţă, gresie, 2 băi, 2 balcoane închise, ocupabil imediat, preţ 235 milioane, eventual cu garaj la 260 milioane telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

« W O C lu i-N a w c i! «B -dul Eroilor nr.43/8 ■ j||T e l.M 93.048, ■ p 93.049. 430.259 e-mail: fto@mail.dnlc].

R A T U C C lu j-N a p o c a face cu n o scu t p u b licu lu i călător c ă d a to r ită lu c r ă r i lo r ;la p a s a ju l C F R d in s tr . O a ş u lu i, în z ile le de 2 şl 3.02.2000, în in te rva lu l 8,30- 12 ,30 tram va ie le d e p e linia 100 n u v o r c i r c u la . In a c e a s tă p e rio a d ă pe lin ia n r . 100 v o r c ir c u la a u to b u ze .

• Caut de închiriat apartament 3- 4 camere zonă bună, utilat,

• Dau în chirie pentru sediu de firmă apartament 3 cam ere sup.l35mp situat ultracentral- et.I, acces sim plu, te lefon internaţional preţ 5USD/mp neg tel. 193048 193049. .• Vînd.apartament 3 camere în mobilat pentru pretenţioşi. Ofer Andrei Mureşanu, în bloc tip vilă tnaxim 250 USD, sau 300 USD cu 8 apartamente, încă lzire P fntrU casă sau apartament în centrală proprie., etaj' 1 din 3, v ilă . Tel: 193048 , 193049. finisat,' parchet, gresie, faianţă, (A .g.i.)telefon, garaj, pret 61.000 DM, * Cumpăr apartament 4 camere neg., tel.193048,193049. (A.g.i.) (90-100 mp) zonă bună, finisat,• Vînd 2 case 3-2 camere situate îeleffon' 0 fe r Pînă Ia j30-000 USD în zona centrală, str. Traian 500 '-n func<ie de amPlasa™ nt Şi

: mp teren aferent, ideal pentru construcţii sedii firm e sau bancare pret negociab il tel 193048, 193049. (A.g.i.)• Vînd (închiriez) apartament 2 camere conf, 1 Gheorgheni, str. Slănic, etaj intermediar, ideal p t comisionari vamali, poziţie sud- est, telefon, pret negociabil. Tel 193048, 193049. (A.g.i.)• Vînd apartament 2 camere conf. 1 Mărăşti central, str. Fabricii, etaj 3 din 8, balcon mare, parchet, gresie, faianţă, pret 11 .500 USD ' neg.; tel.193048,193049. (A.g.i.)

Cumpăr apartament 2-3 camere

finisaje. Ţel: 193048, 193049. (A.g.i.)

POLICLINICA CU PLATĂ

ACORDAc o n s u lta ţ i i m e d ica le la

to a te s p e c ia lită ţ ile .

Cele mai mici preţuri din oraş. |

4 5 .0 0 0 le i - 50.000 le i 5

str. Ştefan.LudmgRoth (fosta %MloasSfnt$l9ftWÎ3033b$

I U -’a». ! /2 9 4 4 2 8 0 tstr. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@mail.ilnlcj.ro

• V înd apart. -2 camere, Gheorgheni, conf. 1, str. Băişoara, recent finisat, tel. internaţional, ocupabil imediat, pret: 19.500 DM. Telefon: 196262, 431.302. (Ag.i)

. * Vînd urgent casă 3 camere, A.cartierul Zonlor indiferent de etaj Mureşanu, teren 500 mp, pret: şi de finisaje ofer preţul pieţei 530 mii. neg, telefon: 196.262, tel.193048, 193049. (A.g.i.) . 431.302. (Ag.i).•..Vînd garsonieră conf. 1 cart. • V înd (închiriez) apart. 2 . Gheorgheni, str. Brâncuşi, etaj camere, ultracentral, f in isa t ,: intermediar cu telefon, nefinisat Seam la stradă, 2 balcoane,preţ n egociab il te l.193048 , ..103040 f Ac r i ’) 17.000 USD. Telefon. 196.262,

Ă A -g‘i-) , 431.302. (Ag.i)• Cumpăr urgent casa 2-3 camere , ^ casă 5 ^ ZQna paţa>zona G heorgheni, Andrei SUprafatâ construită 135 mp, cu Mureşanu; singur în curte cu grădinâ de 500 mp, singur în . teren 200-500 mp, ofer înjur de curte, pentm locuit sau sediu de 500 milioane lei, tel.193048, firmă, pret 115.000 DM. Telefon: 193049. (A.g.i.) ‘ 196.262, 431.302. (Ag.i.) . -

a

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8:16; sîmbătă 9-14; ; ■ tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

con f- Zorilor, etaj 2 /4 ’ interinediar, Mărăşti, curată, cusemifinisat, telefon, preţ 200 m ii.: balcon mare, pret negociabil, neg. T"1'*'— i — - -•>- — - • '' (Ag.i)neg. Telefon: 196.262,'431.302. Tel. .430.423. (Ag.i.)

din stradă 4 carherp^lnn 30 * dnd casa 4 camere, str. • Numiţii Furst Samoilă şi soţia • în conformitate cu Legea nr. recent ’ am enajat P’ M oţilor, bună- - ş i pentru Furst Judita, Furst Samoilă şi 137/1995, Tiuca Ioan anunţă D orobanţilor,: pret: 600 USD Pr‘vat’zare> cu geam la stradă, soţia Furst Iudita, sînt citaţi la începerea j demersurilor pentru T elefon ; 196.-262, 431 302 curte 899 mP- acce s • maşină, Judecătoria Dej în data de 24 obţinerea autorizaţiei de mediu (Ag.i) . . ’ ... ' finisată. Tel.430423.(Ag.i.) .februarie 2000 în Dosar nr. pentru obiectivul garaj auto• V înd apartament 2 camere ’ Vand garsoniera confort 1, etaj 2829/1999, acţiune în constatare situat în Cluj-Napoca str. Tăşnad

t -r. ’ ■ ■ ■ •• - ~ - • - şi întabulare. (4918631) nr. 27. Eventualele sesizări şisugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Clujj Calea Dorobanţilor nr. 99. (749535)

• • Stamate Rozalia, Maniu Lucreţia, Grăjdeariu Ana, Orban Maria, Fekete Alexandra, Fekete Valajos, Ludovic şi Irma, Cristolţan Ioan, Gaspar Rozalia, Cociş Ştefan, Zagoni Szabo Rozalia toţi cu domiciliul în Cluj, pe data de 9 'februarie 2000, sînt chemaţi la Curtea de Apel Cluj, camera 15, în dosar 254, ieşire indiviziune, ora 8. (751238) f ' .

• Mişcarea Tinerilor pentru Pace, angajează asistent social şi lucrător social; la Central Social Cojocna. Cei interesaţi să depună CV şi scrisoare de motivaţie la sediuLdin str. V. Babeş nr. 11, ap. 3, tel. .43-18-24, zilnic între orele 10-16, pînă în data de 04.02.2000 sau la Central Social Cojocna. (751240)

. v î„ j * Vînd vilă în Gheorgheni,rpntr î comermal-Mărăşti demisol+parter+etaj, du geamuri central - 100 mp= 100.000 DM termnnan o,iă de li vin® Şi de 20 0 m p=200.000 DM sala de sport livmgT e le fo n 196 262 , 431 302 40 ” P’ 2 ^ aje’ construct1fe ( A g i l ‘ ’ noua, merita văzută. Tel.. v î „!i - „ o 430.423. (Ag.i.) :

Vînd apartament 2 camere, % onn-:Z orilor, etaj 1, fin isat pret ‘ Vmd teren 18 0 0 mp’ GlIau-25.000 DM. Telefon: 196.262' pe strada Pnncipala> front 1*431.302. (Ag.i)* V înd casă 4 caftiere, semicentral, str. Paris, singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 8,0.000 DM, facilităţi de plată. T elefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Cumpăr casă, minim'4 camere, cu teren aferent minm 700 mp, zona A . Mureşanu, Grigorescu, plata pe loc. Tel. 196.262,431.302. (Ag.i.) - ‘ '

stradă 24 m, toate facilităţile, intravilan, ideal pt. construcţie casă. Tel. 430.423. (Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

Agenţia imobiliară:

• Vînd apartam ent 2 camere nefinisat, confort 1, telefon, cartier Mărăşti, str. Fabricii nr. 5, et. 3. Preţ negociabil. Tel. 42-55-33. (815550)

• Cumpăr apartament trei sau patru camere, fără in term ed iar i, rog oferte serioase. Tel. 092-64-53-27. (751224) '

• A ngajez agenţi imobiliari, com ision atractiv. Tel.430.423.(Ag.i.)• Caut de închiriat hală şi birouri minim 1000 mp. în Cluj-Napoca. Tel. 430.423.(Ag.i.) -• Cumpăr urgent apartament 2 cam ere, M anaştur, etajintermediar. Tel. 430.423.(Ag.i.)• Cumpăr apartament 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, ofer 160 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vând apartament 4 camere, Zorilor, confort I, decomandat; modificări interioare, etajul 2 din 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri O livia, proaspăt zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, pret negociabil. Tel. 430!423.(Ag.i.)

Dau în chirie casă, Manaştur,

• V înd apartam ent 3 camere, 2 băi, 2 balcoane, parchet, gresie, faianţă, etaj 4/8, str. Cehoslovaciei nr. 21 13. Preţ 285 milioane. Tel. 4 4 -7 6 -7 4 ,0 9 4 -6 4 -7 7 -5 0 . (815581) •.

• Societate comercială cu capital polonezo-german, cu sediul în Deva, în curs de form are a unei reţele com ercia le în Rom ânia, angajează: directorco m erq a l, contab il şef, secretară . Se cere:disponibilitate, cunoaşterea bună a.'limbii poloneze sau germane. Oferim: salariu foarte atractiv, locuinţă de serviciu, maşină de serviciu. Ofertele rugăm a se trimite Ia S.C. POLO ROM S.R.L., B-dul. Decebal, nr. 109, etaj I, 2700 Deva, tel./fax: 054/ 219.808.(2944355)

• . S C R om sar SA distribuitor al produselor BU, G ille tte , L ’oreal, angajează agent vînzări, fete şi băieţi. Persoanele interesate vor trimite un CV Ia fax. : 12-36-35. Se cere experienţă în dom eniu. (815585)

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost colegul şi colaboratorul „ nostru KELEM EN ZO LTAN. Sincere condoleanţe fam iliei: Dum nezeu să-l odihnească în pace Conducerea şi colecivul de salariaţi de la Federalcoop Cluj. (751223)

• Angajăm 2 barmani, 3 ospătari şi o femeie de serviciu. Exprienţă în domeniu cel puţin 2 ani. Vîrstă maximă 35 ani. Audienţa, miercuri 2 februarie, ora 10, str. Horea nr. 4, Bar Georgiana. (751228)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Royal Viking SRL

_________ anunţă începerea demersurilor• ' Vînd garaj din tablă, pentru obţinerea autorizaţiei de

dem ontabil. Tel. 19-96-76.'

PIERDERI

• P ierdut cîine Vizsla culoare maro, 11 ani, sub tratam ent medical, în 16 februarie. Ofer recompensă pentru orice informaţie sau găsirea lui. Tel. 42-88-77, 093-28-22-67,094-21-72-13. (815589)

(751230)

• Vînd Alfa Romeo 15$ 2.0,1993,10.500 DM; Opel V ectra 1,6 16 V, 1997, 15.500 DM. Tel. 094-50-12- 98. (749484)

• Pierdut în 30 ianuarie geantă neagră conţin înd acte cu numele Mărăcine. Recompensă. Tel. 14-41-06. (815590)

Pierdut contract garaj nr.

mediu pentru obiectivul 619°- ’U dedar nul: (815568) • “Magazin textile” situat în Cluj- •* Pierdut carnet de student pe Napoca str. Calea Dorobanţilor numele Iese Alexandra Florin, nr. 99-101. Eventualele sesizări îl declar nul. (751226) şi sugestii numai pentru factorii • Pierdut Coker Spaniei, negu, de mediu se vor depune la sediul 8 luni, în Mănăştur, răspunde la APM Cluj, Calea Dorobanţilor numele Bob. Tel. 14-19-37; 094- nr. 99. (815582) . 78-26-68. (751229)

• Firma Mono construcţii SRL • Pierdut carnet de muncă pe caută pentru lucra în Germania,, numele Iacob Maria. îl declar inginer sau maistru, cunoscător nul. (751231) 'de limbă germană. Tel. 064-41- • Pierdut carnet de student pe40-43 sau 092-21-49-78 . numele Cucerzan Anca. îl declar

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a dragului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic BOB ILISIE, în v îrtsă de 83 ani. Înmormîntarea va avea loc în satul Corpadea, ora 12, în data de 2 februarie 2000. Nu te vom uita niciodată Soţia şi fam ilia Bucur Alexandru.'(751225)

• Cu nemărginită durere şi tristeţe anunţ decesul soţu lu i meu POPESCU LUCHIAN, în data de 29 01.2000 Ia vîrstă de 63 ani, fost maistru Ia SC Napolact, cel care a iubit oamenii familia, vînd că-i ajute pe toţi. “Cît bine am vrut să fac, dar. ... n-am putut, v- or povesti ulcelele din lut. “Înmormîntarea va avea lpc în data de 1.02.2000 orele 14 la Capela C im itirului M ănăştur. V eşnică recunoştinţă. Odihneşte-te în pace suflet bun. Soţia Minerva. (749525)

ÎNCHIRIERI(815563)■ • Numiţii: Nagy Francisc,

.Rădean V asile şi Ana, HuiCaut să închiriez apartament- g im ion şi R ozalia , Chinde

2 camere, singur în curte, acces 2-3 camere pentru sediu firmă, ş tefan> Serestely Iolanda,maşină din strada, finisată, cu etaj 1 sau parter Perioadă lungă. j^oroşan Ana - Albert Roza,marmură, tavan fals, încălzire 250 DM. Tel. 094- Matei Aurelia, Morar Maria,

57-75-32. (749530) Fekete Susana, Paul Augustin şi• în ch ir iez pe term en lung Maria, Palffy Maria, Cucurazanapartament . 2 camere Maria, pusesj l0sif şi Margareta,semimobilat lingă Interservisan pjosu joan s; Aurelia, Madarasz(G heorgheni), tel.: 160.133, E!isabefa Rjpan Irjna Mureşan„ 1 0 H A O A A A / D \ > r ’ •.

centrală, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i.)

C i t i ţ i z i l n i c

A 0 E V Ă Ide Cluj

orele 18,00 - 22,00. (B)

DIVERSEMaria,-Blaga Vasile şi Aurelia, Jile Arpad, Ielciu Simlon şi Maria; Gaspar Sandor, Şerban

nul. (751235)• Pierdut carnet de student pe

numele Scripcaru Gheorghiţă. îl declar nul. (815591) ■

• Pierdut contract de vînzare cumpărare pe numele Cristea Susana. îl declar'nul. (749537)

• Pierdut legitimaţie transport CFR pe numele Ţurcanu Oxana. O declar nulă. (749545)-

• Pierdut contract ICRAL pe numele Alexa Exevia. îl' declar nul. (.815596) -

Pierdut contract garaj nr.

• A ngajez b ru tari cu vech im e în sp ec ia lită ţi. Seara tel. 26-11-61. (815592)

• Herghelia Bonţida din com. Jucu, jud. Cluj, vinde prin lic ita ţie p u b lică , cabaline din rasele Furioso North-Star şi Semigreu din toate categoriile de vîrstă, în zilele de marţi, joi şi sîmbătă a le f ie că re i săp tăm în i. (751123) •

DECESECOMEMORĂRI

Sever, Şerban Eugenia, Rus 8233 eliberat în '31.12.96 pe Ioan, Rus Maria, Birou Ştefan numele Irşik Lia. îl declar nul. şi R ozalia , Câmpian Ioan, (751241)Todoruţ Aurelia şi Maria, -Vescan Nicolae, Tamaş Iuliu şi Piroska, Havadi Nagy loan,Sunyagi Elisabeta, Sabău Ana,CocişVictoria, Cocea Alexandra,Imecs Eva, Ştefan Ecateriija,Antal Erzsebet, Darabont Ileana şi Egyedi Imre, Stanciu Daniela şi Stanciu Elisabeta, Calo Ana,Albu Rozalia, Otvos Gheorghe,Otvos Ana, Sziman Ioan, Szasz Karol, Petrindean Maria, Tovis Ema, Jaşcău Andrei şi Ana,Trifan Teodor şi Ileana, Nagy

• Filarm onica de Stat Transilvania, organizeazălicitaţie pentru angajarea cu convenţie civilă a unui letier şi a unui acordeur piane. Informaţii Grămadă Zaharia, Blaga > Tel. 43-00-60. (751236) Gheorghe şi Tatiana, Păcurar,

Profesoară cu autorizaţie, I°an Ş* Rodica, Statul Român ' / elevi de clasela VI-XI, Prin Consiliul Local al mun.

i engleză. Tel. 13-60-89. C luj-Napoca, A lbu Pavel, (751212) ‘ , (751237) ■ ,

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost colegul şi colab oratoru l nostruINCZE IU L IU . Sincere con dolean ţe fam iliei.Dumnezeu să-I odihnească în pace. C onducerea şi colectivul de salariaţi de la Federalcoop Cluj. (751222)

• Un pios omagiu celui care a fost POPESCU L U C H IA N . Sincerecondolean ţe fam iliei.Dumnezeu să-l odihnească. Familia Andrei. (749528)

• A plecat dintre noi “spre alte lum i”, iubiţul nostru ta tă , socru şi bunic L U C H IA N PO PESCU lăsînd în urmă un gol imens. Dragul nostru, nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te od ihnească. F iica Cristina, ginerele Gabi şi nep oţii Iulia şi V ictor. (749526)

• Regret nespus de mult dispariţia fulgerătoare din viaţă a dragului meu cuscru POPESCU LUCHIAN şi-i voi 'păstra pioasă amintire. Dumnezeu să-i dea odihnă veşn ică . Cuscra Alm aş Maria. (749527)

• Cu profundă durere în su fle t fam ilia anunţă în cetarea fin viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic KELEMEN ZOLTAN BELA în etate de 75 ani, pensionarFederalcoop. C erem onia înmormîntării va avea Ioc miercuri 2 februarie 2600, ora 13, la C apelaC im itiru lu i M ănăştur. Amintirea Iui să fie veşnică şi Dum nezeu să-I odihnească în pace. Familia îndoliată. (749532)

• Sîntem alături de doamna Popescu în marea du rere pricinuită de pierd erea soţu lu i drag PO PESCU LUC H IAN . Sincerg condoleanţe fa m ilie i. F am iliaMândruşca. (749533)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a iubitului nostru soţ, tată, fiu , frate ş i . cum nat FERTEA FLORENTIN, în v îrstă de numai 47 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 2 februarie, oră 12, în localitatea Vălişoara. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (751234)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă în ziua de 29 ianuarie 2000 a cum natului nostru KELEM EN ZO LTAN Dumnezeu să-l odihnească. C ondoleanţe fam iU ei. Costică cu familia. (749543)

• Un pios omagiu celui care a fo st co locataru l nostru FODOREAN A UREL. S incerecondoleanţe fam ilie i îndurerate. A sociaţia de proprietari, str. Iezer nr. 4. (815569) .

• Cblegii de muncă d eja Fabrica de Produse Lactate Baciu împărtăşesc durerea familiei Popescu, la trecerea în veşnicie a colegului lor, m aistrul PO PESCU LUCIAN şi transmit sincere condoleanţe fam ilie i (815572)

• C onsiliu l de administraţie şi salariaţii SC N apolact SA Cluj sînt alături de familia Popescu, la decesul colegu lu i lor PO PE SC U LUC IA N şi transm it sincerecondoleanţe fam ilie i îndoliate. (815573)

• Sîntem alături de colega noastră Almaş Cristina, în aceste mom ente grele, la despărţirea de .ta tă l său drag. C olegii din cadrul Biroului Aprovizionare, SC Napolact SA. (815574)

• Regretăm dispariţia celui ce a fost prof. univ. dr. IL IE 1 IO VĂ NA Ş.C ondoleanţe fam ilie i. Colegii din promoţia 1960 a F acu ltăţii de D rept. (815575)

• S întem a lă tu r i de Maria, Mariana şi Mihăiţă, în marea durere pricinuită de moartea cumnatului şi unchiului drag, OLTEAN V ASILE, din G ilău . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Chiorean G heorghe, fiu l E ugen, Felicia, Vlad şi Genucu din Germania. (751227)

• Sincere condoleanţe bunului nostru .vecin Liţi N icolae, la trecerea în veşnicie a iubitei sale mame. Asociaţia de locatari str. B ucureşti 80, scara 2. (815578)

• C olectivu l C lin ic ii O bstetrică G in ecologie , transm ite sincerecondoleanţe fam iliei prof. dr. I. V. Surcel la decesul mamei dragi. (749529)

Cu durere în suflet ne luăm răm as bun de \la dragul nostru LUC IA N POPESCU d ispărut prematur şi ne alăturăm durerii fam iliei îndoliate. Familia ing. Stelian Şerban. (815579) .

Asociaţia de proprietari P etuniei 5 îş i exprim ă, adînca durere şi sînt alături de fam ilia în d o lia tă , Ia greaua pierdere pricinuită la trecerea fulgerătoare în veşnicie a celui care a fost adm in istratoru l nostru KELEM EN ZO LTA N . Dumnezeu să-I odihnească. (815580) -

Reprezentanţii arabi, israelieni şi occidentali au început pregătirile în vederea relansării

negocierilor multilateraleDelegaţiile a patru state arabe, cea israeliană diplomaţiei portugheze, Jaime Gama, a cărui ţară

şi a statelor occidentale, printre care şi cea deţine Preşedinţia semestrială a UE, comisarul americană, au început, ieri dimineaţă, la Moscova, european pentru Afaceri Externe, Chns Patten, o serie de discuţii în vederea pregătirii reuniunii înaltul reprezentant al UE pentru Politica Externă, comitetului de continuare a'negocierilor de pace Javier Solana, şi em isarul european pentru, din Orientul Mijlociu, au precizat unii dintre Orientul M ijlociu, M iguel Angel Moratinos. participanţi, citaţi de AFP. Secretarul american Norvegia, Canada şi Japonia vor fi, de asemenea, de Stat M adeleine, Albright, care a părăsit reprezentate la această reuniune, care are rolul Forumul economic mondial desfăşurat la Davos : de a relansa negocierile multilaterale suspendate (Elveţia), şi omologul său rus Igor Ivanov au în urmă cu trei ani şi jumătate, avut o primă întrevedere, la Moscova. în afara Comitetul de continuare a negocierilor privind reprezentanţilor celor două statersub egida cărora procesul de pace din Orientul Mijlociu va fixa se vor'desfăşura negocierile multilaterale, la . datele la care se vor reuni cele cinci echipe de reuniunea comitetului vor participa şi patru state lucru create, în 1992, o dată cu lansarea arabe:'Arabia Saudită, Tunisia, Egiptul şi . tratativelor multilaterale. Este vorba despre un Iordania, la fel ca şi reprezentanţii Autorităţii grup însărcinat cu dezvoltarea econ om ică

- Palestiniene. Israelul este reprezentat la aceste regională, prezidat de reprezentanţii U E, cel negocieri de ministrul de Externe David Levy. privind refugiaţii; condus de Canada, al resurselor ' Potrivit unei surse din cadrul UE, din partea de apă, condus de S U Â , ce l al m ed iu lu i Uniunii participă o delegaţie formată din liderul înconjurător, condus de Japonia.

Cel puţin 100.000 de refugiaţi ceceni s-au întors în republică, susţin surse ruse

• Asociaţia Pensionarilor din Ministerul de Interne

. C lu j, cu regret anunţă decesul fostului coleg cpt. (r) SUCIU MIHAI şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. (751233) ",

• A. N. V. R. F iliala Judeţeană Cluj aduce un pios omagiu celui care a fost lt. colonel (r) FODOREANU AUREL, veteran de război, cavaler al Ordinului Mihai V iteazu l şi cetăţean de onoare al municipiului Cluj- Napoca. Adresăm sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Azi, 1 februarie 2000, va fi înhum at în C im itiru l M ănăştur, în Capela Nouă, la ora 13. (815583) .

• C adrele d idactice, studenţii, întregul personal adm inistrativ de la Academia de Arte Vizuale “ Ioan A ndreescu” C liij- N apoca sînt a lături de domnul conf. univ. Aurel T erec, în liiarea durere pricinu ită de d isp ariţia mamei dragi. Dumnezeu s- o odihnească. (815586)

• Sîntem alături de colega noastră Rusu Lucia în marea durere pricinuită de m oartea tată lu i drag. Sincere condoleanţe. C olectivu l din aparatul T ESA şi auxiliar al C ooperativei “Moda* Socom”. (749534)

• Dragă Mariana sîntem alături de tine în aceste momente grele prin care treci la despărţirea de tatăl tău. Fie ca Dumnezeu sâ-i odihnească sufletul şi să-i fie ţărîna uşoară. Fam iliile Papuc şi Hulpe. (749538)

• T răiesc şi în ţe leg durerea fam ilie i C hifor Cornel prin dispariţia celei care a fost verişoara mea NUTY CHIFOR. Sincere condoleanţe şi NUTY od ihnească-se în pace. L udovica Schvveiter. (749539)

• Sincere condoleanţe co lege i noastre B eldean Eugenia, pentru pierderea mamei sale. Colectivul SC Moara Baciu SA. (815593)

• Un pios omagiu celei care ă fost uri em inent dascăl al U niversită ţii clujene de M edicină şi Farm acie prof. dr. LUPUŢIU GEO RG ETA. Sincere condoleanţe familiei. Dr. Rotaru Ovidiu.(749541) ;

• C olectivu l C lin icii Pediatrie I este alături de ri­na farmacistă Ileana Culcer, în aceste m om ente de profundă durere pricinuite de pierderea tatălui drag, SUCIU MIHAIL. Sincere condoleanţe. (815594)

• Profund îndureraţi regretăm moartea tragică a distinsei noastre colege prof. dr. LUPUŢIU GEORGETA şi ţj-ansm item fam iliei sincere,condoleanţe. Familia prof. dr.. Alexandru Rotaru.(749542)

• In m em oriam ing. LIVIU ONEŢ. Ne vei lipsi şi ne vom gîndi mereu cu drag la t i ne . . . Dan, Liviuţ, Astrid, Oana şi M ihaela Oneţ. (815597) \

• Sîntem alături de colega noastră Fertea M aria în clipele grele prin care trece, la m oartea soţu lu i. Condoleanţe întregii familii. Colegii de serviciu. (815598)

• Cu adîncă; durere anunţăm că azi, 1 februarie 2000, se împlinesc 4 ani de cînd a plecat dintre noi cel care a - fost BĂ.TINAŞ LAZĂR. R og ca bu nu l Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Soţia Maria, fiica M onica, g in erele Sorin , nepoţica A lexa M aria . (815542)

• F lori şi la cr im i îi veghează de 4 ani somnul celui care a fost dragul nost'fu tată, soţ, socru, şi bunic CORNEL ŞIPOŞAN din Răscruci. Cît a trăit ne- a iubit şi purtat de grijă zi şi noapte, iar noi îl vom păstra în suflet şi gînd.

- Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Maria, fiicele M aria şi V a len tina , fiii V alentin şi C ornel cu familiile. (815567)

• Azi, .1 februarie se împlinesc 2 ani de durere şi lacrimi, de la trecerea în veşnicie a iubitei noastre soţie, mamă, fiică şi soră, MARIA OPREAN. Amintirea ei va rămîne veşnic în am intirea noastră. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familiile Oprean şi Cozma. (815570) /.

• Colegii din promoţia 1956 a Facultăţii de Farmacie Cluj-Napoca, îş i exprimă durerea şi regretul profund pentru pierderea prematură şi neaşteptată a iubitei şi stim atei -noastre colege- GETA GEORGESCU LUPUŢIU. Prof. dr. GEORGETA LUPUŢIU a fost un devotat, neobosit, valoros dascăl şi cercetător a şcolii- de farm acie. A îndeplinit şi funcţia de decan a Facultăţii de Farmacie Cluj-Napoca. Amintirea ei va rămîne permanent în inimile noastre. Dum nezeu s-o odihnească în pace! (815576)

• Azi, se împlinesc 2 ani de cînd draga noastră fiică, soră, soţie şi mamă, OPREAN MARIA ne-a părăsit plecînd pe drumul fără întoarcere. Golul lăsat de tine nu mai poate fi umplut. în zadar te aşteptăm, îţi ducem dorul şi te plîngem, pămîntul te-a acoperit şi nu te mai putem vedea. Rugăm pe bunul Dumnezeu să te ocrotească. Nu te vom uita cît vom trăi. Familiile Cozma şi Oprean. (815577)

• în 30 ianuarie s-au împlinit 3 ani de cînd scumpa noastră mamă JELEA NADEJDA, ne-a părăsit. Nu o vom uita niciodată. Dumnezeu s-o odihnească. Copiii, nepoţii, strănepoţii. (749544)

• Se împlinesc 3 ani de cînd scumpul nostru soţ, tată, bunic şi frate dr. N1STOR TIBERIU, a plecat dintre noi. în vremuri tulburi, în ape zbuciumate, el rămîne pentru noi o scînteie veşnic aprinsă, un reflex purpuriu mereu lum inat de soarele unui august etern. Nu-1 vom,uita niciodată. D um nezeu-să-l odihnească în pace. Familia. (815595)

• Mulţumim din suflet celor care au fost alături de noi în aceste clipe de grea încercare, cînd I-am condus pe ultimul drum pe dragul nostru soţ, tată şi bunic, profesor dr. IOAN CĂINAP. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (815588)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a dragului meu tată dr. CĂRPINEAN IULIU TRAIAN, Fiul dr. Cărpinean Ovidiu. (491,883)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a dragului meu tată, dr. CĂRPINEAN IULIU TRAIAN. Fiul dr. Cărpinean Iuliu Traian. Fiul dr. Cărpinean Iuliu cu familia(4918841)

• Cu profundă durere în suflet anunţ încetarea din

-viaţă după o grea suferinţă a dragului meu soţ, dr. CĂRPINEAN IULIU TRAIAN, în vîrstă de 74 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 2 februarie, ora 13,00 de la domiciliul din Cîmpia Turzii, str. Daciei, nr. 18/A. îndurerata soţia Olivia(4918842)

Mai mult de 100.000 de refugiaţi ceceni, care au părăsit republica după declanşarea ostilităţilor, s-au întors în localităţile “eliberate” de ruşi, au afirmat, ieri, surse ale Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, citate de agenţia Interfax, informează AFP. Aproape 250.000 de persoane au părăsit republica separatistă caucaziană de cînd Moscova a început bombardamentele, pe 5 septembrie 1999. Inguşeţia, republică vecină cu Cecenia, a acuzat, vineri, Rusia că a ordonat blocarea tuturor ajutoarelor umanitare pentru refugiaţii care se adăpostesc-' în această republică, pentru a-i obliga sâ se întoarcă în Cecenia. Autorităţile de la Moscova au dezminţit acest lucru.

Generalul Stanislav Kavun, responsabil al Ministerului de Interne, a reafirmat, ieri, într-o conferinţă, de presă, că centrul oraşului Groznîi a fost “încercuit “de trupele Ministerului de

. Interne. “Centrul oraşului Groznîi este încercuit şi celelalte cartiere sînţ controlate de forţele federale”, a » declarat responsabilul, referindu-se la luptele de ieri .dimineaţă din centrul Capitalei asediate. Joi seara, comandantul Ghennadi. Trocev, “numărul doi” al Statului Major rus de la Groznîi,

â. declarat că centrul oraşului Groznîi este încercuit.

“Groznîi este un simbol pentru Maşhadov (preşedintele cccen) şi pierderea oraşului ar însemna că a pierdut totul (...) Nici Bassaiev, nici Khattab (doi lideri militari din Cecenia) nu au nevQie de Groznîi”, a declarat generalul.

■ între 700 şi 1.000 de combatanţi ceceni se află încă în oraşul Groznîi, a adăugat et. Alţi responsabili au afirmat, săptămînă trecută, că numărul lor este mai mare: între 2.500 şi 3.000.

, Predarea combatanţilor ceceni din Groznîi este “primul semn” al unei turnuri decisive în ofensiva rusă împotriva C eceniei, a declarat, ieri, ministrul rus al Apărării, Igor Sergheiev, citat de agenţia Interfax.

Ministrul a mai spus, într-o conferinţă de presă care a urmat unei reuniuni a principalilor responsabili cu operaţiunea din Cecenia, prezidată de Puţin, că cecenii vor continua să se predea.

Şeful Miliţiei cecene proruse, Bislan Gantamirov, a afirmat că ieri, la Groznîi, s-au predat încă 34 de combatanţi ceceni. Aproape 200 de rebeli, dintr-un total estimat la 3.000 de către ruşi, s-au predat, după cum au afirmat forţele ruse, sîmbătă şi

I duminică la Groznîi.

Aviaţia israeliană a efectuat mai multe raiduri

asupra Libanului; după uciderea a j

doi m ilitari israelieni de

către HezboţlahAviaţia israeliană a efectuat,

; ieri, o serie de raiduri împotriva fiefurilor grupării iritegriste libaneze Hezbollah (şiită) ai cărei membri au u c is doi soldaţi israelieni în timpul unui atac organizat în Libanul dc Sud, ocupat dc israelieni, a precizat Poliţia libaneză, citată de AFP. Aceste raiduri au fost o replică la un atac al

.H ezbollah care a u c is doi militari israelieni şi a rănit grav • alţi cinci militari, dintre care doi ■ foarte grav, într-o am buscadă organizată în apropiere de Izziye, în sectorul central al zonei ocupate dc Israel în Libanul dc Sud. Serviciile dc securitate libaneze. au confirm at, ieri, a ceasta in form aţie. Începînd dc

; duminică, aviaţia israeliană a îefectuat mai multe raiduri îm potriva centrelor dc

/comandament din Libanul de ) Sud ale formaţiunii Hezbollah,,‘ după uciderea lui Akl Hashem, numărul doi al Mil iţ iei

rproisraeliene Armata Libanului dc Sud (ALS), într-un atac al formaţiunii integriste. •

A veţi probleme financiare?D oriţi o soluţie rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

âMB©£0D D: - ' ' '

In te n ţiile de v o t în fa v o a re a la i Puţin a le p rin c ip a lilo r fac to ri

economici sînt în scădereIntenţiile de vot ale 260 dintre cei mai scădere de la 45 la sută, cît arăta primul sondaj, la ,

_ importanţi factori economici de decizie ruşi'în 36 la s'ută, cît indică acesta din urmă. .Criza din favoarea preşedintelui interimar Vladimir.Puţin au Camera Inferioară a Parlamentului rus, unde înregistrat o scădere de 13 procente în ultimele partidul lui Puţin a făeut alianţă cu grupul . două săptămîni, a arătat un sondaj publicat, ieri, comunist, şi situaţia din Cecenia sînt doi dintre de cotidianul economic “Vedomosti ’, citat de AFP. ‘ factorii politici care pot explica acesastâ scădere, Rezultatela publicate luni indică faptul că 36 la a mai spus “Vedomosti”. sută dintre liderii economici interogaţi l-ar vota pe Printre factorii economiei, cotidianul a citat Vladimir Puţin dacă alegerile ar avea loc acum, “banii care sînt injectaţi în sectorul Apărării şi faţă de 49 la sută cît arăta un sondaj de acelaşi tip, partenerii străini care privesc Rusia cu ochi de publicat cu două săptămîni mai devreme în acelaşi cîine rău”. Sondajul publicat luni a fost comandat cotidian. Conform sondajului, 83 la sută dintre de “Vedomosti” la institutul “Romir” (membru al persoanele chestionate sînt totuşi convinse că “Gallup International”) şi realizat pe un eşantion Vladimir Puţin va fi ales preşedinte. . de.260 de factori economici de decizie-, de rang

Jurnalul subliniază că numărul celor care prim şi secund, care îşi desfăşoară activitatea în consideră că situaţia din Rusia “se va ameliora 12 oraşe ruseşti dintre cele mai-importante din rapid ’ după alegerea lui Puţin este de asemenea în punct de vedere economic.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

ciR cM h ie ţF a S P O I O ^ j > , \

Td:'19.2L27 . . y î ' j ţ

ATLETISMMaria Cioncan -aproape de Sydney 2000

M aria C ioncan (n. 1977, studentă a F a cu ltă ţii de Educaţie Fizică şi Sport Cluj- N a p o ca / U B B , an I,componentă a Clubului sportiv “Universitatea” Cluj-Napoca, antrenor Gheorghe Monea) face parte din grupul' atleţilor aproape d e . S yd n e y 2000. Tînăra m aestră a sportului avînd toate a’tuurile de partea ei. Şi cînd spun atuuri mă gîndesc la rezultatele obţinute numai anul acesta, în sală desigur, ' locul I la 1.500 m, 15 ianuarie,* Budapesta, locul 1, 1.500 m / 4 :2 1 ,1 6 , Bacău, locu l I la 800 m / 2:09,86, locul 1, recent, la Grand Prix-ul de la Bucureşti, 800 m / 2 :06 ,56 , concurs criteriu de se lecţie pentru Campionatele Balcanice. La Bacău, Maria Cioncan a primit din partea DJTS-ului local cupa pentru cel mai bun rezultat feminin al concursului, cupă înmînată de marea campioană Doina Melinte-

Profitul atletic este completat şi de alte date sportive, la fel de onorante. Maria Cioncan a început atletismul alături de

SEMICERCC.£./“Croaţia 2000”

4-2 pentru“ TREI COROANE"

G şb rie la S zabo, sub îndrumarea lui Gyongoszy Zsolt. Timp de doi ani, 1996- 1998, a fost atleta unui alt renumit antrenor şi şlefuitor de talente, Beregszaszy Ştefan, la Hunedoara. 1998 este. şi anul care îi'aduce titlul de maestră a sportului la 1.500 m cu 4:13,17, pentru ca în 1999 să devină

' campioană naţională de tineret cu 4:11,18 şi să ocupe locul 2 în întrecerea senioarelor. De asemenea, nu trebuie omis un alt rezultat bun, 2:04,28 Ta 800 m.

Obiectivele? Primul şi 'cel mai important este cel al realizării baremurilor pentru Sydney 2 0 0 0 ,. 4 :08 ,00 la 1.500 m, respectiv 2:02,00 la 800 m, obiective realizabile dacă ne gîndim doar la seriozitatea muncii depuse, la rezultatele • promiţătoare obţinute pînă în prezent.

Demostene SOFRON

CFR f i RENUNŢfiT Lfi RUŞIConducerea feroviară a renunţat la achiziţionarea jucătorilor

ruşi aflaţi pentru cîteva zile la Cluj. Trei dintre ei au plecat la Satu Mare, iar ceilalţi doi s-au întors acasă.

în altă ordine de idei, “secundul” Gheorghe Albu ne-a declarat ieri câ programul de. pregătire al echipei se desfăşoară conform graficului, rezultatele, fiind “mulţumitoare spre bine”. Ceferiştii urmau să dispute sîmbâtă un amical cu “U” Cluj, dar după toate probabilităţile meciul nu va mai avea Ioc, feroviarii neagreînd ora de disputare propusă de “Şepcile - roşii”, 14,30. Meciul ar putea avea loc doar dacă “U” ar accepta o altă oră de începere. Sînt sigure însă dublele întîlniri cu Sticla Turda (4, 8 februarie), Sinterom (10, 11 februarie) şi întîlnirea cu Olimpia Gherla (19 februarie). '

M .H O S S U

Apollo Gherla.,, aleargă pe dealuriD ivizionara “D ”, A pollo

Gherla, nu o duce prea bine cu banii. Echipa pregătită dc prof. Lucian Roman nu s-a deplasat în cantonament, dar aleargă zi de z i pe dealurile din împrejurim ile oraşului. Formaţia fabricanţilor de mobilier de la marginea satului Livada a început antrenam entele în vederea sezonului de primăvară la mijlocul lunii ianuarie. în prima săptămînă cei 20 de fotbalişti au efectuat pregătirea fizică în sala de sport a Liceului Teoretic “Petru Maior”, după care cu

. toţii au ieşit pe dealurile din jurul cabanei “Brădet”. Multe

noutăţi nu sînt în lotul echipei, doar cîţiva juniori au fost promovaţi.,'însă doi dintre cei mai constanţi jucători ai formaţiei şi-au exprimat dorinţa de a părăsi corabia lui... Apollo. Este vorba de fundaşul Moldovan (fost şi la OLIMPIA)

• şi de mijlocaşul Silaghi. Ei sînt curtaţi de divizionara “C” , Minerul Ocna Dej, care a pus ochii pe cei doi gherleni. .

Acum cîţiva'ani, APOLLO a fost considerată echipa satelit a divizionarei “C”, OLIMPIA. în prezent; însă, nimeni nu-i mai acordă nici o atenţie...

SZEKELY Csaba

"PRIMENIRELA F.C. “UNIVERSITATEA”

F.C. “UNIVERSITATEA” CLUJ anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi; .

- director economic- jurist

Condiţii: '- studii superioare de specialitate; ' . '- vechime minim 5 ani în specialitate.

Dosarele se depun la sediul clubului din. str. Universităţiinr. 1, tel. 431.553 sau 431.554, pînă la data de 15 febr, 2000şi vor cuprinde următoarele: .. . .. '

cerere scr isă ;cu rr icu lu m vitae;. - diploma de studii

Data concursului este de 21 febr. 2000.

• Finală dramatică, tranşată după 4 reprize - de prelungiri • Suedezii - nişte “clasici în

v ia ţă ” • Croaţia - m area perdantă a Europenelor pe care le-a găzduit •Suedia a mai cîştigat o luptă în recenta finală, forţele au

din aprigul război cu Rusia; fost însă sensibil egale, fie unde.europeană şi dramatismul, confruntării,

care a reclamat pentm tranşarea ei patru reprize de prelungiri, după tim pul .regulamentar scorul fiind egal la 24. Situaţie la care s-a ajuns după ce la începutul reprizei secunde trupa reputaţilor ruşi Andrej şi Igor Lavrov acumulase o diferenţă

32-31 în finala “Croaţia 2000”, ridicînd astfel la 4-2 pentm sine scorul marilor confruntări ditecte (finale mondiale olim pice saueuropene) consumate din ’90 încoace. Răstimp în care cele două superputeri. alesem icercului mondial âu

noul lor gol egalizator,.semnat P. Thorsson, fiind şi acesta unul, antologic. Şi din nou suspans,, , întrucît Fortuna a zîmbit pe rînd combatantelor, (30-28 pentru nordici şi 31-30 pentm mşi), ca pe final să-şi plece ochii spre magistrâlul Wislander, care a parafat victoria scandinavă cu 32-31. Victorie ce reconfirmă clasa de excepţie a unei generaţii care a devenit deja , legendară. Şi care visează de acum la -singuru-i titlu ce-i. lipseşte- din impresionantul palmares: aurul olimpic.

Dar apropo dc “aurul

'7- • W . !a p w t e f t 1Is f'. V i - . V - : . • > - v \ v » i <r- ^ * t -

. f . f .’. :-"V 1

g f f e f r * ' ''

avansat, cu m ici excepţii, aceleaşi garnituri. Ceea ce dă suport " şi , concreteţe comparaţiilor făcute atît pe orizontală, cît şi pe verticală (apropo de vulnerabilitatea comparaţiilor operate peste decenii, adică între' generaţii).

Aşadar, de duminică seara, noua campioană a Europei este Suedia. Mai- precis: “tot Suedia”, întrucît aceasta şi-a păstrat titlul cucerit în Italia ’98 (25-23 în finala cu Spania). Sau,'şi mai precis: suedezii au cucerit al treilea titlu european, reprezentanţii celor 3 coroane fiind învingători şi în ediţiâ inaugurală (Portugalia ’94) cînd i-au spulberat pe rusi, cu 34-21!

' . ■ ' * U I ? ' v

* f e l i i

pe care nici cei mai optimişti scandinavi n-o mai credeau surmontabilă: 16-9. '

Cu G entzel imbatabil în poartă, cu Vranjes adunînd m ingi de pe tot terenul şi W islander făcînd legea pe semicerc, suedezii au recuperat însă spectaculos pînă la 23-24 în min. 59, ca apoi, pe inferioritate numerică!, să pună cireaşa pe tort prin golul de senzaţie al interului Lovgren, servit magistral de omonimul de pe dreapta, celebrul Staffan Olsson.

...Şi iarăşi egal, la 27, după prima serie de prelungiri, în care cei care .au venit din urmă au fost tot suedezii (24-27),

. o lim p ic”, să remarcăm că actuala iui deţinătoare, Croaţia, e marea perdantă a Europenelor pe care le-a găzduit, ea ratînd nu doar podiumul continental la care atît a visat, ci şi biletele pentru Sydney, întrucît a fost învinsă în lupta pentru locul 5 (ultimul loc calificant la J.O.) de sora vitregă, S lovenia, cu 25-24.' '

în finala mică: Spania-Franţa 24-23. în celelalte jocuri de clasament, locu rile 7-8: Portugalia-Norvegia 30-27, 9-10: Germania-Danemarca 19-17, 11-12: Islanda-Ucraina 26-25. \

N. DEMIAN

După turneul III de la Galaţi,

n im ic n o si s iih so a re in D iv iz ia â fe m in in ă

Săptămînă trecută, de miercuri pînă sîmbătă, la Galaţi a poposit caravana celor 12 divizionare A fem inine, care au continuat întrecerile turului II, cu cele 4 etape ale turneului al IH-lea.

Conform previziunilor şi valorii deja cunoscute . ale combatantelor,'nimeni nu s-a aşteptat Ta surprize, ce le 5 . echipe din subsolul clasamentului, care se ştie de acum că vor ju ca , în play-out (cu toate că pînă atunci se mai dispută turul III), au fost ciuca bătăilor, în rest meciuri mai animate între formaţiile din m ijlocul plutonului şi-două aşa=zise derby-uri.

Am aşteptat Cu interes rezultatul partidei de sîmbătă dintre “U” ACSA şi Rapid Bucureşti, singurul test edificator pentm echipa condusă acum de Magdalena Jerebie, celelalte 3 victorii (64-45 cu.Universitatea Craiova, 61-31 cu Universitatea Oradea, 70-47 cu Olimpia) fiind obţinute în faţa unor adversari fară nici o valoare. Fetele noastre au pierdut în faţa Rapiduluiv cu

39-57, cele 13 puncte diferenţă evidenţiind încă multe carenţe în ambele faze ale jocului^ implicînd de acum încolo o muncă asiduă la antrenamente.• în cele două meciuri cu oarecare implicaţii în fruntea clasamentului, în sensulpoziţiilor de start în play-off, BC- ICIM Arad a dispus de Livas • Tîrgovişte cu 58-46, iar Livas a trecut de Rapid cu 59t47. Dar.iată cum se prezintă clasamentul înaintea disputării turului III. ' .

1. B C IC IM A .2. Livas3. Rapid4. BNR Buc.5. Someş Dej *6. “U” ACSA7. Sportul Stud.8. Fartec Braşov9. Univ. Oradea10. LPS Galaţi 1.1. Olimpia Buc. 12. Univ. Cr.

22 21 22 18 22- 18 22 1322 1323 12 1121 13 822 11 22 524 3 22 4 22 2

1466-1429- 1455- 1460- 1410- 1457-1430- 1274- 1187- 1129- 1197-

■ 967 43 ■1063 40 ■1057 40 ■1325 35 ■1269 35 1360 35 1167 34 1267 33 1503 27 1761 27 1510 26

1 FEBRUARIE• Dată memorabilă în

istoria sporturilor în general, dar în cea a patinajului v iteză, în . special. Acum trei decenii, în 1970, în această zi s-a dat startul în prim ele Campionate Europene

■ feminine! Este aproape incredibil că patinatoarele de. viteză au fost nevoite să aştepte atît de mult pînă la “premiera” disputelor continentale. Mai ales dacă luăm în' considerare că pentru bărbaţi aceste campionate au figurat în program încă din anul 1893! Prima campioană continentală absolută a

- devenit patinatoarea sovietică Nina Statkevici, care a to ta liza t-194,45 puncte, ■ ' devansînd o lan d ezele . C hristina K aiser şi respectiv Johanna Schut cşre au obţinut la rîndul lor 195,42, respectiv. 195,61 puncte. Campioana absolută a cîştigat şi proba de 1.000 m, cu timpul de

. 2:24,9 min. .LÂSZLO Fr.

1012-1657 24(M.I.R.)

Olimpia Gherla

a revenit acasă

Lotul divizionarei “C” Olimpia Gherla a revenit acasă după cantonamentul petrecut la Vatra Domei. Timp de zece z ile fotbaliştii pregătiţi de Mihai Pop au efectuat antrenamente de menţinere a condiţiei fizice, iar în a doua parte a' stagiului montan au susţinut patru meciuri de verificare, din care au cîştigat trei şi au remizat cu gazdele de la Promobila Vatra Domei.

înainte de a părăsi staţiunea de Ja poalele Munţilor 'C ălim âni jucătorii de pe Someş au mai susţinut două întîlniri amicale: 2-1 cu Gaz Metan Tg. Mureş (autorii golurilor echipei gherlene

.fiind Negreăn şi Oltean) şi 5-0 cu Fortus Iaşi (au . marcat Negrean 2, Oltean, Roman şi Oroşan). De remarcat eficacitatea echipei gherlene şi faptul că printre autorii golurilor s-au găsit şi... rezervele, lucm îmbucurător pentm sezonul de primăvară.

în cursul acestei săptămîni Olim pia va susţine alte două partide amicale cu echipe din Cluj-Napoca şi Turda.

S Z .C s.

■■7» i.Mi iii

A N G L I A - r e s t a n ţ ă“D//1 VOLUL” FACE LEGEAîn Premier League a fost programată la acest

sfârşit de săptămînă doar partida restanţă dintre . campioana en-titre, Manchester United, şi

Middlesborough. La această confruntare au asistat 61.ţ)00 de suporteri ai “diavolului”, un record de asistenţă în Premier League, după ce la sfîrşitul săptămînii trecute, fa meciul derby Manchester- Arsenal, au asistat pe “Old Trafford” 60.000 de spectatori. Meciuî â fost dominat de trupa scoţianului Sir Alex I^erguson. Dominarea gazdelor a fost materializată abia în repriza secundă, cînd David Beckham a marcat unicul gol al meciului. Fanii lui Manchester însă au

' trecut prin ceva emoţii în minutul 65 al meciului, cînd oaspeţilor, deşi aflaţi în. inferioritate numerică prin eliminarea germanului Christian Ziege, le-a fost acordat un penalty la un fault al . lui Stam asupra micuţului brazilian Juninho. Fostul jucător al echipei spaniole Atletico Madrid, Juninho, a executat puternic penalty-ul, dar portarul australian Mark Bosnich a parat cu , succes lovitura. Ca urmare a acestei victorii,

™ !S ? ţ

United, o pretendentă la event; Aşadar, echipă, de pe “Ellan Road” a ratat un obiectiv.

r- ' * '

Rezultatele din “optimile" FA Cup: Sheffield Wednesday - Gillingham/D3/l-3, Coventry City - Charlton Athletic ID2I 2-3. Atît Gillingham, cît şi Charlton au obţinut calificarea în faza superioară a competiţiei.

S P A N I A - 2 2Etapa a a 22-a a fost împărţită'

! > - i c A1 -

-y-

în două z ile . Sîmbătă, pe “Bolaidos”, Celta Vigo a pierdut în mod surprinzător confruntarea cu A tletico Madrid. Victor Fernandez nu a reuşit să se răzbune pe omologul Claudio Ranierri dîipă “bătăile” aplicate de ultimul pe vremea cînd antrenaou curr*f»c V a lp n r i î * In rlf»rkv-n1r

I

' % t v

V -

■kL____

: Manchester United revine -pe prima poziţie a clasamentului acumulînd 47 de puncte, ca ş i Leeds United; dar avînd de partea sa golaverajul ceva mai bun752-26/ faţă de /37-25/ al principalei contracandidate la titlu în acest sezon. Podiumul este completat de Arsenal Londra cu 44 de puncte. Manchester mai are la activ alte două restanţe. Prima dintre acestea este programată pentru miercuri, Beckham & Co. urmînd să întîlnească în deplasare pe Stadionul “Hillsborough” o candidată la retrogradarea în First League, Sheffield Wednesday. în Cupa Angliei pe “Villa Park”, Aston Villa a dispus cu scorul de 3-2 de trupa lui David O’Leary, Leeds

t * ■

J-

-J

Rezultatele etapei:• Celta Vigo - Atletico Madrid 0-1

• Espanyol - FC Barcelona 1-1• Real Sociedad - Rayo Vallecano 2-1• Zaragoza - FC Sevilla 2-1• Racing Santander - Real Oviedo 3-1• Alaves - CF Valencia 0-1 ^• Betis - Malaga 0-0• Valladolid - DLC 4-1• Numancia - Mallorca 3-1• Real Madrid r Atheltic Bilbao 3-1. C LA SA M EN T: La Coruna 40 ,

Barcelona, Zaragoza 38, Celta Vigo 35, Reaî Madrid 33, Alaves, Bilbao 32, Numancia 31, Valencia, Rayo Vallecano 30, Mallorca 29, Malaga, A tleticoMadrid 28* Espanyol, V alladolid ,

| Betis Sevilla 27, Santander 26, Sociedad 25, Oviedo 24, FC Sevilla 17 puncte.

I T A L I A - 1 91 La mijlocul săptămînii trecute, în peninsulă s-au disputat partidele retur din cadrul Cupei Italiei la fotbal. AC Milan, eliminată după o dubă manşă de foc de rivala Inter, s-a răzbunat crunt ■în campionat pe nevinovata Perugia pe care “rosso-nerri” au umilit-o administrîndu-i un categoric scor de forfait. Ucraineanul Andrei Sevchenko a “recidivat” golul marcat joia trecută în poarta interistului Ferron, înscriind de trei ori

. cu succes Valencia. In derby-ul S Catalunei, Espanyol Barcelona, cu §1 compatriotul nostru Costel Gîlcă F lîn teren, a. remizat în faţa mult |H mai titratei FC Barcelona. Meciul

a fost dominat cu autoritate de băieţii lui Van Gaal. însă scorul a fost deschis, în ciuda cursului jocului, de gazde, prin Benitez. Jocul sensibil, mai bun, al trupei “blau-grana” a fost răsplătit în prelungirile primului act cu reuşita olandezului Patrick

[ Kluivert. Pe celebra arenă “La | Romarida”, Real Zaragoza,| cîndva cîştigăloare a Cupei | Cupelor sub bagheta coach-ului

■ Victor Fernandez, s-a impus nu fără dificultate în faţa “lanternei roşii” a clasamentului FC Sevilla. Duelul dintre Contra şi Adi Ilie a fost cîştigat de “Cobra” şi, implicit, de Valencia. Pe “San Pizjuan”, trupa la care evoluează Iulian Filipescu, Real Betis Sevilla, a remizat' în compania lui Malaga. Surpriza etapei a produs-o Real Valladolid care a măturat terenul cu liderul clasamentului, Deportivo La Coruna. Pe ‘‘Santiago Bemabeu”, Real Madrid a jucat excelen t în faţa bascilor .de la A theltic B ilbao, Luis Fernandez^ trebuind să părăsească celebra^ citadelă din capitala Spaniei cu coada între picioare. f

în meciul asistat de 20.000 de spectatori. Golurile atacantului milanez au “căzut” abia după pauză în minutele 70, 74 şi 77 cînd defensiva Perugiei s-a clătinat serios, iar goal-kepeer-ul Mazzantini nu a putut preîntîmpina dezastrul. O învingătoare în Cupa Italiei, Lazio Roma s-a distrat pe “Stadio Olimpico” în compania victimelor de la Bari. Scorul înregistrat la final nu relevă dominarea autoritară a “bianco-celeştilor” . S in işa Mihajlovic, omniprezent în acest meci, a marcat relativ repede primul gol lazial (3) profitînd de o stîngăcie marca Mancini, portarul echipei adverse. Golurile doi şi trei au venit firesc, ca urmare a dominării accentuate a echipei lui Sven Goran Ericsson, Marcello Salas (39) şi Pavel Nedved (44) com pletînd succesul logic al vicecampioanei. Pe “D allara”, B ologna lui Guidolin a “topit” brînza marca “Parmalat’. Bia, noul încorporat în echipa gazdă, a marcat unicul gol al meciului.Prologul etapei s-a disputat între Verona şi Lecce. în final s-a im pus Lecce cu2-1. La Lecce va evolua din august 2000 “cîinele roşu”Marius Niculae, achiziţionat de echipa italiană pentru 3 milioane de dolari. Vom

vedea dacă acest zvon se va concretiza. Inter, proaspăt semifinalistă a Cupei Italiei, s-a impus în derby-ul etapei în faţa echipei lui Capello, perdahtă în aceeaşi competiţie. Lippi nu s-a gîndit

' şi la Mutu, rămas pe dinafară şi pentru acest joc, ca şi joia trecută. Baggio “reîncarnat” într-o vedetă de calibru a marcat din- nou, după ce le- a scos peri albi lui Rossi şi Maldini. “II Codino” l-a umilit şi pe Antonioli marcînd golul victoriei.

Rezultatele etapei:• Inter - As Roma 2-1• Perugia - AC M ilan 0-3• Lecce - Verona 2-1• Piacenza- - Udinese 0-1• Bologna - AC Parma 1-0• Fiorentina - Reggiana 1-0• Juventus - Cagliari 1-1• Lazio - Bari 3-1 .• Venezia - Torino 2-2.

. CLASAMENT: Juventus 40, Lazio 39, Inter, Roma, Milan 35, Parma 32, Udinese 28, Lecce 27, Bari, Bologna 26, Fiorentina 25, Perugia 23, Torino 21, Reggiana 17, Venezia, Verona 16, Cagliari 12 şi Piacenza 11 puncte.

P O R T U G A L I A - 1 9începem cu reuşita ex-rapidistului Lucian

Marinescu pentru echipa la care acesta evoluează,- Farense. Atacantul român a marcat primul gol al

echipei care s-a impus în faţa lui Guimaraes. Ioan Timofte a jucat 90 de minute pentru Boavista. Chiar dacă nu a marcat, a jucat foarte bine contribuind la reuşitele coechip ierilor. Boavista, învinsă etapa trecută în derby-ul de pe “Das Antas” în dauna liderului FC Porto, s-a revanşat în faţa suporterilor în v in g în d , nu fără em oţii, pe Campomaiorense. Marius Şumudică a jucat tot meciul Santa Clara - Maritimo, dar nu a fost evidenţiat dc presa lusitană. Disputa destul dc m odestă s-a încheiat aşa cum a început. Surprinde remiza rezultată din duelul dezechilibrat Ia prima vedere dintre anonima Alverca şi FC Porto. Basarab Panduru a revenit pe gazon în meciul Salgueiros - Benfica Lisabona. Ex-stelistul a evoluat în tricoul prim eia , aşadar a fost adversarul echipei la care a jucat o bună bucată de vreme. Disputa Vitoria Setubal-Sporting Lisabona s-a consum at aseară sub lumina reflectoarelor.

R e z u lta te le etapei: F arense- Vitoria Guim araes 2-1, Boavista Porto - Campomaiorense 2-1, Gil

Vicente - Balenenses 1-1, Estrela Amadora - Uniao Leiria 1-1, Santa Clara - Maritimo Funchal 0-0, Alverca - FC Porto 1-1, Rio Ave- Sporting Braga 2-0 şi Salgueiros - Benfica Lisabona 1-2.

CLASAMENT: FC Porto 44, Sporting 40, Benfica 38, Guimaraes 34, Boavista 33, Maritimo 30, Belenenses 27, Gil Vicente, Amadora 26, Alverca 24, Braga 21, Rio Ave, Salgueiros 2 0 ,, Campomaiorense 19, Farense 17, Leiria, Santa Clara 16, Setubâl 13 puncte. ; .

Cristian FOCSANU

r* ■r-T*Ţ • .

Z Aici ar putea tij/ reclama dumneavoastră

Î _ j ■ £

• - ( . ' C I L L O ) l i ) f iT 9 9 7 - Preşedintele Emil Constantinescu l-a prezentat, la Davos, pe Sorin Dimitriu

drept viitorul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS).

I

IFB0!S0ţc [© G&jfcno ara taiEoOqioD lilE ir i©asesisiffl 'fs ia a iw iio E H sa rniml WHlcEs 535 de mnMTG d i im @®nra Huu.cF6.ni

La 31 decem brie .1999 valoarea totală a datoriilor către stat a agenţilor economici din judeţul Cluj, pentru recuperarea cărora D irecţia Generală a Finanţelor P ub lice • şi Controlului Financiar de Stat a judeţului a in stitu it titluri executorii asupra activelor datornicilor, se ridică la'circa 535 de miliarde de lei. Din această sumă, F inanţele au reuşit să recupereze, pe diverse căi, circa 123 de miliarde de lei (reprezentînd aproximativ 23 la sută din total), dintre care ■>

8,4 miliarde au fost încasate de la datornici im ediat după expedierea pe adresa acestora a somaţiei Me plată. în majoritatea cazurilor, însă, procedura de executare silită a continuat. Astfel, a fost pus sechestru asupra bunurilor m obile a datornicilor în sumă totală de 112 miliarde de lei, pe bunuri imobile - 109 miliarde, popriri pe venituri de circa 1,4 miliarde lei, asupra disponibilităţilor din conturile bancare - 335 de miliarde de Iei. D e menţionat că, pe lîngă acestea, există şi

societăţi cu datorii la stat asupra cărora nu au fost instituite titluri executorii.

Datoriile rău-platnicilor către stat sînt reprezentate de restanţe la plata impozitului pe profit, pe salarii, a taxei pe valoarea adăugată, unele dintre acestea datînd de cîţiva ani buni. Procedura de recuperare a creanţelor durează, în unele situaţii, extrem de mult, la lic ita ţiile organizateneputîndu-se valorifica, în toate cazurile, bunurile datornicilor.

Alin TUDOR

Tiansferuri de peste 283 milioane USD prin Banca “Transilvania

Pentru îmbunătăţirea decontărilor interbancare în plan extern Banca “Transilvania” continuă extinderea sferei sale de comunicare în domeniul relaţiilor

, internaţionale. Astfel, în luna ianuarie au fost iniţiate noi schimburi de fchei SWIFT cu bănci din Australia, Asia şi Orientul Mijlocim

Banca “Transilvania” întreţine, în prezent, relaţii de lucru cu 165 de bănci din centrele financiare importante ale lumii, fapt ce-i asigură fluenţa necesară în derularea tranzacţiilor, externe. , / , 1 *

AceŞtea se efectuează în condiţii de operativitate deosebită, în maximum două zile bancare de la data ordonării de către client, graţie unui sistem informatic integrat cu sistemul SWIFT. în plus, încasările îmvalută în favoarea clienţilor băncii nu se comisionează.

Volumul de transferuri (încasări şi plăţi) procesate de Banca “Transilvania” pentru clienţii săi în decursul anului 1999 se ridică la aproximativ 283 milioane USD.

Tot în decursul anului 1999, în calitate de bancă de decontare, Banca “Transilvania” a deservit 15 societăţi de valori mobiliare, efectuînd operaţiuni de încasări şi plăţi pe piaţa RASDAQ şi la Bursa de Valori Bucureşti, cu un rulaj total de peste 86 miliarde lei.

Un alt serviciu pe care Banca “Transilvania” l-a oferit SVM-urilor a fost plata prin cont colector către clienţii acestora; Prin această facilitate, societăţile de valori mobiliare, pot efectua zilnic plăţi către clienţii lor, pe baza borderoului ataşat, în conturile bancare ale acestora. \ -

C.B.T.

Guvernul a adoptat printr-o hotărîre norm ele m eto d o lo g ice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 219/ 1999 privind Programul Naţional pentru ţărănime bazat pe cupoanele gratuite.

Distribuirea cupoanelor se va face prin Poşta Română, cupoanele puţind fi ridicate de beneficiari de Ia oficiile poştale pînă la data de 30 iunie inclusiv.

Numărul de cupoane atribuit beneficiarilor se acordă în număr diferenţiat, după cum urmează: pentru terenurile arabile cultivate cu sfeclă de zahăr sau legume: 0.5 ha - 1,5 ha = 10 cupoane; 1,5 ha - 2,5 ha = 20 cupoane;2.5 ha - 3,5 ha = 30 cupoane; 3,5 ha - 4,5 ha = 40 cupoane; 4 ,5 ha - 5,5 ha = 50 cupoane; pentru fiecare hectar peste'5.5 ha se adaugă cite 10 cupoane; pentru terenurile arabile cultivate cu alte culturi;0.5 h3 - 1,5 ha = 5 cupoane; 1,5 ha -2.5 ha = 10 cupoane; 2,5 ha - 3,5 ha = 15 cupoane; 3,5 ha - 4,5 ha = 20 cupoane;4.5 ha - 5,5 ha = 25 cupoane; pentru fiecare hectar cultivat peste 5.5 ha se adaugă cite 5 cupoane; pentru terenurile cu vii nobile şi livezi: 0,5 ha - 1,5 ha = 12 cupoane:

1.5 ha - 2,5 ha = 24 cupoane; 2,5 ha -3.5 ha = 36 cupoane; 3,5 ha - 4,5 ha = 48 cupoane; 4,5 ha - 5,5, ha = 60 cupoane; pentru fiecare hectar cultivat peste 5,5 ha se adaugă cîte 12 cupoane; pentru cei.cafe cresc şi exploatează vaci şi bivoliţe de lapte se acordă cîte 4 cupoane pentru fiecare

animal. Valoarea unui cupon va fi stabilită, confomv Ordonanţei de urgenţă nr. 219/ 1999 privind Programul naţional pentru ţărănime bazat pe cupoane, gratuite, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Potrivit unui ordin al M inisterului de Finanţe, începînd din luna ianuarie 1999, Direcţiile de Finanţe au început urmărirea mai "atentă" a celor mai mari datornici la bugetul de stat, urmînd ca, în fiecare lună, numărul acestora să crească cu încă zece. —■ ■

79,5 miliarde de dei: Totodată, au fost trimise datornicilor somaţii pentru o valoare a creanţelor de 393,257 miliarde lei (şi au fost recuperate 104,944 miliarde), s-au făcut popriri asupra disponibilităţilor din conturile bancare pentru 172 miliarde lei (şi s-au încasat 15 .

124 de firme clujene au datorii la buget de peste

850 de m iliarde de leiA stfe l, la finele lunii

decembrie a anului trecut erau sub „supraveghere strictă” 124 de societăţi comerciale din judeţul Cluj care cumulau plăţi restante către stat în valoare de 862,407 miliarde de lei. Din această sumă, pentm 134,237 de m iliarde s-a aprobat plata eşalonată, pînă în momentul d e . faţă fiindrecuperate aproxim ativ

miliarde) şi a fost pus sechestru asupra bunurilor pentm 75,194 miliarde ,lei (1,9 m iliarde recuperate). Astfel, valoarea totală a încasărilor se ridică la121.9 miliarde le i, soldul creanţelor bugetare a celor 124 de societăţi comerciale din judeţul Cluj (exceptînd eşalonările) fiind de660.9 miliarde lei.

Alin TUD O R

A genţia Română de Dezvoltare (ARD) va înapoia agenţilor econom iciaproxim ativ 200 m ilioane de lei, reprezentînd valoarea taxei de obţinere a permisului de operare, sume ce se vârsau în Fondul pentru R eform ă Economică.

Această sumă va fi restituită agenţilor econom ici care au plătit această taxă, deoarece

ARD va restitui firmelor tava pentru obţinerea permisului operare i

'ordonanţa care prevedea o b liga tiv ita tea agenţilor econom ici de a plăti o taxă pentru obţinerea permisului de operare a fo st abrogată de G uvern, a declarat, ieri, p reşed in te le A R D , Sorin Fodoreanu.

Ordonanţa 99/1999 privind atestarea agenţilor economici producători de bunuri materiale destinate com ercia lizării prevedea obţinerea unui permis de operare, după plata de către societăţile comerciale a unei taxe de 0,1% din valoarea investiţiei.

Nederlanden Asigurări de Viaţă România a lansat noi produse de asigurare' S o c ie ta te a de a s ig u ră ri Nederlanden Asigurări de Viaţă România (NAV), parte a grupului financiar olandez IN G , a lansat pe piaţa rom ânească produse de as ig urări în v a lu tă cu o com ponentă d e in ves tiţii în dolari, p lasate în străinătate. "N o u ta tea a c e s to r p rodu se constă în faptul că prim a şi indemnizaţia de asigurare vor fi plătite în dolari, reducînd riscul diminuării valorii lor din cauza inflaţiei, ia r investiţiile vor fi făcute, pentru prim a dată în România, pe pieţele financiare internaţionale", se arată într-un comunicat al Nederianden.

C ele trei produse asociate sîn t U n ite d L inked A c tiv $,

Gold $ şi Capital $. “Este un produs care apare în premieră pe piaţa rom ânească, răspunde cere rii c lien ţilo r, îm bin înd componenta de protecţie cu cea de investiţii şi se bucură de garanţia de calitate şi siguranţă a 'g ru p u lu i financiar ING", a afirmat Violeta Ciurel, directorul general NAV. -

Fondurile Nederianden United Linked, asociate acestor noi. produse, sînt fonduri de investiţii' administrate exclusiv în scopul a s ig u ră r ii/ E le cuprind plasamente pe pieţele financiare internaţionale prin intermediul fondurilor co resp o n d en te , ING Multicolour Funds, cu sediul, în L u xem b u rg , care

administrează active în valoare de 290 de miliarde de d o la rf- pentru clienţii din întreaga lume.

în funcţie de plasamentele ac tiv e lo r c a re le com pun, Fondurile Nederlanden United Linked în dolari se împart în Fondul Alb (cu un grad de risc neu tru ), Fondul A lbastru (conservator) şi Fondul Roşu (agresiv). N A V este în acest m om ent cea mai capitalizată societate 'de asigurări d e ‘pe piaţa românească, cu un capital de 203 miliarde de lei. NAV a

. la n s a t anu l trecu t prim ele produse United Linked, în lei, unde clienţii cumpără un produs d e a s ig u ra re ş i' apoi au posibilitatea să investească în două fonduri de investiţii care operează pe piaţa românească.

Ofertă de obligaţiuni de tezaur în valută

Începînd de ieri, 31 ianuarie, şi pînă pe 11 februarie 2 000 , M inisterul Finanţelor derulează, prin unităţiile Băncii Agricole, o emisiune de obligaţiuni de tezaur în valută. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de1.000 de dolari americani (USD), iar rata anuală a dobînzii variază în funcţie de scadenţă, astfel: 7 la sută pentru titlurile cu scadenţa la 91 de zile de îa data achiziţionării, 7,5 procente pentru cele cu scadenţa la 182 de zile şi 9 la sută pentm cele cu scadenţa 1 an. D e menţionat faptul că dobînzile cuvenite nu sînt impozabile, iar sumele depuse şi dobînzile aferente sînt garantate integral de către stat. Totodată, la răscumpărarea obligaţiunilor nu se percep comisioane.

. . A .T.

C orrlpania N a ţio n a lă d e E lectric ita te - C O N E L - a fost autorizată; să contracteze, în scopul finanţării unei părţi din importul de păcură, gaze naturale şi cărbune energetic, un credit sindicalizat de pe piaţa internă, în vaioare de 50 milioane de dolari, a stabilit, printr-o hotărîre,

CONEL a fost autorizată să contracteze un credit sindicalizat

de 50 milioane de dolariGuvernul. Creditul destinat realizării programului energetic 1999-2000 va fi acordat pe o perioadă de 1 8 . luni, cu termen de graţie de 3 luni, cu dobîndă negociată şi va fi garantat de stat, prin Ministerul Finanţelor.

CO NEL se confruntă în ultimul timp cu t> lipsă acută de lichidităţi, fapt ce o pune în situaţia de a nu îşi putea asigura resursele energetice necesare.

Nu sînt chitanţiere ia consiliile comunale

' ■ Primăriţa din comuna Luna, doamna Ana Sasu, acuză faptul că nu există chitanţiere - tip pentm a putea fi încasate taxele şi impozitele locale. „Sînt nevoită să trimit acasă oamenii care vin cu bani să-şi plătească obligaţiile fiscale, Mie îmi este mşine că nici măcar nu pot să le încasez oamenilor banii”, a afirmat doamna Sasu, o primăriţă independentă,' extrem de furioasă pe faptul că în România nici cei care vor nu pot aplica-legea.

Criza de chitanţiere, însă, este specifică majorităţii comunelor, care nu-şi ţin evidenţa .fiscală pe calculator. Conducerea Consiliului Judeţean Cluj afirmă că a făcut din timp comenzi către Imprimeria Naţională, singura instituţie care emite aceste chitanţiere. Deşi Ministerul Finanţelor şi Administraţia Publică au emis un ordin prin care chitanţierele pot fi imprimate în tipografii din provincie, necesarul pe ţară nu este acoperit. Mai mult, Imprimeria Naţională onorează comenzile în ordine cronologică şi la nivelul comenzilor iniţiale. Astfel, un judeţ care a comandat cantitatea necesară pe întregul an va intra în posesia chitanţierelor înaintea celor care şi-au înregistrat comenzile mai tîrziu şi le-au dimensionat la necesarul trimestrial. Cum legea prevede explicit utilizarea noilor chitanţiere, iar acestea nu există, tacit s-a convenit asupra utilizării vechilor formulare (2bis). în opinia deliberativului judeţean, încasarea la timp a impozitelor şi

. taxelor este mai importantă decît... birocraţia.. Necazul este că nici o. instituţie nu vrea să emită un document' scris în privinţa valabilităţii vechilor chitanţiere din moment ce legea prevede altfel.. . . . -

Şi, uite-aşa, întreţinem o atmosferă kafkiană: omul sărac vrea să plătească şi n-are cui, pentru că birocraţia nu ţine pasul cu legislaţia. r

A.V.

■dftGmsmi'pa piatavalolaiă !?$j5Cluj-Napoca;3I.01. “

H 5 H

URSA DE VALORIUCURESTI

.....!OQOiSimb Denumiri societate VN Inch. Var Deşt. Msx. Min. Fr.med. Nr. act Val., totala (lei)

. Categoria!(26socr‘3!i ;A IR v ALRO SLATINA. 25000 158000 7.5 145000 158000 143000 153283.65 5,267 __807,345,000ARC, ARCTIC GĂIEŞTI 1000 1580 -1.3 1580 1580 1580 1578.03 . ■ 926 1,461,260

ATB ANTIBIOTICE lASi 1000 1070 -2.7 1150 1150 1070 1099.73 2,252 2,476,600AZO AZOMIIRES TG. MUREŞ 1000 780 - 2 .5 770 780 m 779.15 4,484 *3,493,700

BTR BANCA TURCO-ROMANA soresti 1000 3150 0.0 ' 3200 3200 3150 3155.58 22,400 70,685,000CMP COMPA SIBIU 1000 600 0.0 ■ 600 600 600 600.00 . 2,000 1,200,000

DAC AUTOMOBILE DAQA PITEŞTI 1000 710 -2.7 720 720 ' 710 710.13 98,825 70,178,800

E U ELECTROAPARATAJ BUCUREŞTI 1000 - 800 0.0 800 810 800 801.53 65,048 52,138,080

ELN ELCOND ZALAU 1000 540 8.0 540 ' 540 540 538.01 1,448 , 779,040NVR C. N. F. R. NAVROM GALAŢI 25000 7400 0.0 0 0 0 6428.36 275 1,767,800

OIL OIL TERMINAL CONSTANTA ■ 1000 600 -1.6 580 - 610 580 599.10 . 6,840 4,097,810

OLT OLTCHIM RM. VALCEA 1000 400 -1.0 404 404 390 402.44 28,030 : 11,280,500

FCL P0L1C010R BUCUREŞTI -1000 3800 2.7 3700 3800 3700 3752.82 1,988 7,460,600

RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 16! -2.4 161 165 ‘ 181 161.48 6,600 1,065,800

TER TERAPIA CLUJ NAPOCA m 2300 -2.1 2350 2400 2300 2309.75 ' -2 1 ,0 2 2 ■ 48,555,600

TLV BANCA TR AN SILVAN IA™ *** 1Q00 . 1990 -7.4 1850 2000 ■ 1830 1874.30 - ' 551,173 1,033,066,050

Total 818,578 2,117.051,640

• Societăţi de Investiţii FinanciareSimb Denumire societate VN Inch. Var Deec. Max. Min.' 'Pr.med. Nr.act -Val.!olsU|lei) ’

S IF f S-I.F..BANAT-CRISANA ARAD 1000 437 4.1 • 425 ■480 ■ 425 455.25 ' ■ 2,135,906 972,376,622

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 335 2.8 320 .370 " > 320 " 340.94 1,211,285 412,973,850

SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 650 10.2 600 670 » 600 652.57 4,485,753 ; 2,927,270,790

SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 640 3.2 610 690 580 .644.22 - 1,730,465 1,114,796,570

SIF5 ' S.I.F. OLTENIA CRAIOVA .1000 465 1.3 470 499 . 460 . 482.66 1,414,317 682,633,790

Total SIF • 10.977,726 6,110,051,622

Categoria a lk t( 101 societati) - ’ ~ ,AMO AMONIL SLOBOZIA -1000 300 0.0 300 300 300 ' 299.91 4,643 - 1,392,470

ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 630 -1.6 ' 630 ' 630 ■ - 630 629.51 1,220 768,000

ASV lASTRA VAGOANE ARAD 1000 ,1100 0.0 1100 1100 1100 1097.56 « 8 2 1,846,100

BRM iBERMAS SUCEAVA 1000 ' 3300 . -2.9 3300 3300 3300 3365.43 - . 660 1,885,200

CBC jCARBOCUIM CLUJ N A P X A 25000 .7000 0.0 0 0 - 0 7000-.00 170 ■ 1,190,000

CPL jCARMETAPLAST DE/A 25000 . 7050 146 7050 7050 7050 7050.00 100 705,000CPR CUIMOPAR BUCUREŞTI ' 25000 , 13000 0.0 . 0 -o 0 13300.00 80 1,064,000

EPT ELECTROPUTERECRAJOVA 1000 299 3.1 285 ■ 300 . 285 297.10 41,458 12,317,280FOR FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 ' 740 -1.3 740 740 ' 740 739.10 1,648 .1918,040IMP MPACT BUCUREŞTI 1000 1900 -5.0 2000 . 2000 1900 ' 1927.86 12,600 24,291,000

IMS i MSA7 8UCURES7Î . -• 6000 15800 i.Q 15800 15800 ,15800 15645.16 124 1,940,000INT NTERNATIONAL.SINAIA 1000 6000 J -4.8 5400 6000 5400 5896.77 . 9,430 55,606,500MPR MOPARIVRAMNI CU VALCEA 1000 - 4811 -5.7 520 " 520 481 515.22 - 5.663 2,917,664

PPL fPROOPLAST BUCUREŞTI 25000 .27000 0.0 0 0 - 0 27000.00 80 2,160,000PTR |PETR0S PLOIEŞTI 25000 6500 0.0 6500 ■ 6500 -6500 • 6469.88 269 1,675,700

SCD 1SICO/IED BUCUREŞTI 1000 17501 -1.1 1750 ■ 1750 '. 1730 '1744.36 10,737 18,729,170SNO | ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 1 25000 8400| 5.0 8400 8400 8400 £39604 404 3,392,000

SRT ŞIRETUL PAŞCANI : 2500 1500 ''3 .5 1450 1500 ' 1450 1480.00 1,000 1,480,000TRS TURISM TRANSILVANIA auiwocA 25000 50000 - 0.0 0 0 0 49496.86 159 7,870,000u r r UZTEL PLOIEŞTI 25000 4500| 12.5 4500 4500 4500 4500.00 800 3,600,000

VAC PR0DV1NALC0 CLUJ NAPOCA ■1000 1260 0.0 1260 1330 - 1260 1266.51 - 8 4 8 , 1,074,000Total categoria a ll-a

Total categoria I + II (exclusivSIF)

101,067 '151744,092

919,645 • 2 7 6 8 7 9 5 7 3 2

TOTAL GENERAL 11,897,371 8 7 7 8 ,8 4 7 7 5 4

C a pita lizare» b u rs ie ra (m ii la i) ■ 8 233 3 6 7 d in c a re :S o c ie ta t i c o m e rc ia le e x c lu s iv S IR (m ii le i) * 6 8 3 3 S 7 S S IF (m ii. lei) m t 399 792B E T R O L . <- 6 0 5 . 1 7 p u n c t e _ V a r i a ţ i e *• 2 1 . T I p u n c t e < 3 ,6 1 * ^ )B E T - C R O L . ■* 5 6 4 . 2 7 p u n c t e V a r ia ţ ie = 7 . 6 2 p u n c t e ( 1 . 3 7 % )C a p ita liz a re b u rs ie ra (U S D ) ■ 4 4 S 890 4 5 8 d in c a re :S o c ie ta t i c o m e rc ia le e x c lu s iv S IR (U S D ) — 3 7 0 0 8 2 S68 S IR (U S D ) — 75 807 890B E T U S D — 2 4 6 . 8 9 p o n c t o V a r ia ţ ie — 0 . 4 7 p u n c t e ( 3 - 5 5 % ) •B E T - C U S D “ 2 5 6 . 5 4 p u n c t o V a r i a l ie = 3 .3 1 p u n c t e ( 1 . 3 1 % )

NOTĂ: La categoria a-ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de'soBStăţf

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTO TA L

VALOARETO TA LĂ PREŢ MEDIU

GRND , ‘ G R A N D E M A R -C J ■ 22.50 1 5 2 0 0 / 25480000 -4 900 . 'SOM N SORTILEMN - CJ 0.00 1 1075 24187500 22500ARG O A R G O S -C J -C J 6 .1 3 3 ' . 198 : 3782500- 19104NAPP N APO LAC T- CJ 0.00 3 - 834 2502000 3000INPR INSTITUT PROIECT - CJ 33.33 - 2 1036 Z 2486400 • 2400

SO BA SOMES BALASTIERE - CJ -5.30 ' 2 1925 1822500 947SOCE SORETI S E R V IC E -C J 4.76 - 1 ■ 7 0 6 - 1553200 2200SANE SANEX - CJ 0.00 2 2232 1049040 470

TCIGTC l CONTRACTOR ..

' . G E N E R A L-C J -2 .29 3 ’ \ 200 : .684000 '3 4 2 0 ’

M ECLMETALO-CHIMICE - CLUJ-

N A P O C A - 0.0Q : 1 .' 40 640000 16000

NAFAPHARMAFARM (NAPOFARIV

FARMACEUT -1.41 .. 322 225400 700

PRCE PRODUSE CERAMICE - CJ 50.00 1 40 180000 4500AROJ AGROM EC CLUJ - CJ . ■0.00 • 1 446 ‘ -120960 270

T O P I OS IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă NR.

T R A N Z A C ŢIIV O L U M .T O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M EDIU

: C P P P C P P P - N T ‘ ■ 3 35889 251223000 - 7000 . ,

N E O L N E P TU N -O L IM P - C T 22 4819 248924000 51655

C1LO ţ C JLD R O - M H + ' Î3 :S79103 - .2 3 8 1 3 4 2 6 0 411 '

IM EP A N A -IM E P P ITE Ş TI - A G 11 147000 206660800 1406

B R C R B R A tC O N F - B R ; ■ 7 43553 1 204277000 : 4690

H A B E — H A B E R - HD - 7 399077 134586960 337

; M O E X < M O B fTE X B U C U R E Ş TI - B U 14 •- •'••1398 , .119158000: - 85235.

M D C A M E D IC A - B C 2 71559 99997800 1397

•: CO A Lf C O M P O N E N T E A U T O - A O >; 2 ; ,7050: , •: 77550000 110001PAB IP A - BU 1 65000 65000000 • 1000

3 3 a t e ş i n t e ţ i c eNR . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ............. 354N R . T O T A L A C ŢIU N I ..................................................................................... - ....................................2.379.180V A L O A R E T O T A L A TR A N Z A C ŢII ........................................................................ 2.799.718.660 LEIIN D IC E R AS D AQ .................................. . 700.18 P U N C T EV A R IA ŢIA Z IL E I.......................................................................................................................... +5.60 P U N C T EV A R IA ŢIA P R O C E N T U A L A ............ +0.81%

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Piaţa extraburslerâ RASDAQ provin de la SVMIISTERBEAIER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca T el 433212.

D E N U M IR E AV A LU TE I i S im b o l

V a r ia ţ ie fa ţă d e z iu a

p re c e d e n tă (% )

I -C U R S U L

ÎN L E I

D O LA R A U S T R A L IA 1 AU D 1.95 i [ 11735

D O LA R C A N A D A CAD j 0.43 12783

F R A N C ELVEŢIA C H F 0.10 l 1l254

C O R O A N A D AN EM A RCA D K K 0.29 1 • "2434

U R A S TE R L IN Ă ^ G B P 0.10 i 29979

YEN JA P O N IA JPY 1.82. 1 172.84

C O R O A N E NO RVEG IA NO K 0.75 ' i 2239

C O R O A N E SUE DIA S EK 137 t 2106

D O L A R SU A U SO 0.08 Ţ . *- 18485

DST DST 073 | 25101

EU R O ' ' 1 E U R 0.32 i ' • ■ ' 18115

| C u r iu r ite ţă rilo r partic ipan te la EU R O , > , jSH IL IN G A U S T R IA • ATS 0.38 i 1316

F R A N C B E L G IA BEF 0.22 4, . 449

M A R C A G E R M A N Ă. , -,v>j ■ DEM:.;- -j P-32 4 - I 9262

PES E TA S S PA N IA . ESP 0.32 4,_ ! 108.87

M A R C A F IN LAN D EZĂ FIM . 0.29 4, 3047

F £ A N C FR A N Ţ A FRF 029 4. V 2762

L IR Ă IR LA N D A 1EP 0.32 \ . 23001

L IR Ă ITA L IA * - , U Ţ . 0.32 4, 9.36

G U LD E N O LA N D A N LG 0.33 4. 8220

E S C U D O S PO RTUGHEZ PTE 0.32 4. 90.36

1 g A U R (p re ţ In lei) 1.02 4, 168036

C a s a d e s c h im b U S D - ' O E M ; " •'

v a lu ta r ' C , V V .

MACROGROUP 18.330 18.450 9.230 9.330

PLAT1NUM .... 18.250 ' 18.380 9.150 9.309

CAMBIO 18.300 18.420 9.250 9.330

PRIMA 18.330 18.450 9.150 9.300

—------------------------------------Banca ■ -

, Banc Post 18.200 18.500 9.170 9.350

BRD ' • 18.300 18.500 9.178 9.373

BCR ' 18.375 18.525 ^ 9.166 9.428

Transilvania 18.200 18.460 9.150 9.320

c u r s u r i le p o t v a r ia d e la u n p u n c t d e lu c r u la a l tu l .* * C u rs u r i a f iş a te în a in te d e în c h id e r e a c a s e i d e s c h im b (o ra 1 3 .0 0 ) .

* C u rs u r i B N R - lei -

D A T A ; E U R O D E M G B P U S D A U R

M arţi, 25.01 18.466 .9.442 30.378 18.367 169.742

M ie rcu ri, 26.01 18.461 9.439 30.328 18.380 ,1 7 0 .6 0 1

J o i , 27.01 1 8.4 53 ' , 9.435 -3 0 .2 6 9 18,397 168.511

V in e ri, 28.01 18.472 9.445 30.219 18.463, 170.066

L u n i, 31.01 18.173 9.292 30.008 18.454 169.775

nr fi fV'tii-Tpiiiiir fi - 'fii*?

- persoane fizice : - persoane ju rid ic e - %.-•Banca la vedere 1 lună •3 luni 6 luni : ■ 9, lu n i; 12 luni Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 tuni

BCR* 10 50 51 * 52 53 54 BCR * 10 50 51 52 53 54

B R D „ 10 48 48 48 49 50 ; BRD** 10 45 . 47 48 49 50

: 10 48 49 . 51,5 53,5 60 B A Î(dob. revitufeU)

10 45 46 . 47 48 4910 49 50 51 52 53

(a. M i 10 49 • 50 „ ■ . . B a n c Post* 9 ' 38 40 42 43 45

B anc Post* 10 .. 47 / , . 48. 49 . 50 51 Ion Ţiriac* 9 46 46 49 50 51

Ion Ţiriac* 9 46 48 49 50 51 B A N K C O O P * 10 40 46 47 48 50

B A N KC O O P * 10 40 46 47 48 50 Bucureşti 7 43 47 - • -Bucureşti 7 43 47 - * • Carpatica 10 53 56 56 56 56

. Carpatica 10 ' 53. s 56 56 56 56-Transilvania 10 45 49 46 48 , 47

10 50 53 51 . 51 50Românească** 10 52 54 53 53 53 Românească** 10 52 54 53 53 53

.... C E C .•9 - 43 • 43 • 44 •- 45 C E C 12 43 43 44 - 4S

A L IA N Ţ A 10 51 52 53 54 56 B.I.R. 12 44 45 46 46 47

• B.I.R. 10 . 49 50 51 52 53 N A P O C A^(dob fluctuantă) 10 50 52 53 * 55

N A P O C A(dob. fluctuantă) 10 55 57 60 - 62

L O IA L C O O P 10 62 65 6 8 - 70L O IA L C O O P 10 62 65 68 70SFIN X C O O P 14 62 64 . S F IN X C O O P 14 62 64 * *

R O M E X TE R R A , / (dob. variabilă) 10 51 53 55 5 6 . 57

R O M E X T E R R A(d»b. vartabU) 10 51 53 55 56 57

TU R C O -R O M Â N Ă 5 48 50 45 - 45 t u r c o - r o m ă n A 5 48 5 0 . 4S ■ * 45

"D A C IA -F E L IX " 8 - 30 | 20 | 20 20 “ D A C IA F E L IX " 9 30 23 . 22 21 20

* dobinda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină la era 12" prin fax: 18.74.18.

- persoane fiz ice - % - p erso ane ju r id ic e - %B A N C A V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 iu n ' B A N C A • Valuta Vadar» 1 lună 3 tuni 8 luni 8 tuni 12 luni

B C RD E M 3 - 3 ,3 3.7 - 4,1

B C RD EM 3 - 3.3 3.7 4.1

U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 ^ 5 U S D 4 • 4.75 S 325

B R DD E M 2 ,2 5 2 A 2 ,5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7

B R DOEM 2 J 5 2.4 2,5 2.6 2.65 2.7

U S D 3 ,5 . 4 ,2 5 4 .3 5 4 ,5 :• 4 ,6 - 4 ,7 5 U S O 3.5 4,25 4.35 4.5 4.6 4,75

B a n c P o s t*D E M 2 ,2 5 -. - - 2 ,8 - 3

Bane PoatDEM 2,25 2,5 - 2.6 . 3

U S D 4 -• 4,8 * 5 U S D 3 4 • 4 2 4,5

> B . A g r ic o lăD E M 3 3 ,7 4 4,1 ' / 4 J2 5 4 ,6 OEM ’ 3 ' . 3,7 . 4. • 4.1 4.25 ' 4.6U S D . 4 , 5 5 ,7 5 ,8 . 6 ' 6 ,1 5 u s d - 4,5 .; ■ 5,7 5,8 • 6 6 6,15

Io n Ţ i r ia cD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 ,2 5 DEM 2,25 3,2 3,3 3.75 4 425U S D 3 ,5 5 5 ,2 5 5,5 4 ,8 5 5 ,7 5 U S D 3,5 S.25 5.5 5.5 s.s 6

B .1 .R .O E M 3 ,5 3 ,7 5 . " 4 ‘ • - 4 ^ 5 4 ,7 5 • 5 -r .

. ' B .IJ ţ. .DEM '3 ' / 3,25 3.75 4 - 42 * 4.5

U S D V\: 4 . 4 ,7 5 o 5 5 ^ 5 . 5 ,7 5 6 U S O 3,5 < 4 ^ 5 4,75 5 5 2 3 . . 5 2

T r a n s i lv a n iaD E M 3 - 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4

TransilvaniaDEM 3 . 325 3.5 3,75 4

U S D 3 - ' 5 ,5 5 ,75 6 6 .5 U S D 3 5,5 5,75 6 6,5

R o m â n e a s c ă ■•D E M ax/? 3 3 ,2 5 3,5 3 ,7 5 4

Rom lneaacâ ••DEM ? â •• • • 3 • , 32 5 3,5 3.75 4'

U S D ..:::3,5:;>- 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 - 7. U S D , 3,5 4,75 5,5 • 5.75 6 7D E M 2 ,5 - - 3 ,5 - 4 DEM 2.5 - - 3,5 . 4U S D 3 - - 4 ,5 - ' 5 ,5

arp caU S D 3 - • 4,5 - S.S

D E M 2,1 2 .2 5 2 ,5 2 ,5 ■ 2 ,5 2 ,5 :B «

OEM 2,1 - 2,25 2.5 2,5 2.5 2 2U S D 2,8 4 ,3 / 4 ,3 , 4 ,3 -4 ,3 r 4 ,3 U S D 2,8 : 4,3 - 4.3 4,3 4 2 4 2

T u r c o -R o m â n ăO E M 1.5 4 4 ,2 4 ,5 - 4 ,7 DEM 1,5 4 - 4 2 4.5 - 4.7U S D 1 .5 6 6 ,2 6,5 - 6 ,7 U S D 1 ^ 6 6 2 6.5 • 6.7D E M 3 3.2 3 ,3 3 ,5 4 4 ,2 D E M • - 3 ■ 3,2 3.3 3,5 ' ■ 4 . 4 2U S D 3 ,5 5 5 ,2 5,4 5 ,5 5 ,6 U S D f 3.5 • 5 5 2 S,4 5.5 5,6

"D A C IA FELIX" -D E M . 2 2 ,5 2 ,5 3 3 - 3 '. DEM 2 . 2.5 ; 2 ^ 3 3 ' 3U S D 2 3 3 3,5 ■ «•4 ■ h, 4 ,5 U S D . "2 . 3 - - 3 .- ' 3.S i . • ,-4 4.5

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute diferă în tuncţie de bancă

« * » FONDURI M UTUALEI ianuarie21 .. JF0SU ADMINISTRATOR VALOARE

LĂZICREŞTERE

ÎN 1999CREŞTERE DE LA 1.012000

- NR. ’ INTESIITORI

: (31.12.1999) *

. ACTIV NET ; (mldJe!) / ; 31.12J999)

Active Junior Active Management International S.A. 1.996 81% 4,72% 561 1,272

Active Classic Active Management International S .A. 19.910 78,9% 5,37% 589 1,187Active Dinamic î Active Management International S.A. . 49.889 82,8% . 4,23% \ 969 2,268Armonia Real Fin Invest S.A. 128.600 30,9% 4,55% 983 1,184Alpha - . x v Administrator S.A. 251.000 • 64,7% 1,62% 470 253,869A R D AF s - Spor S.A. 60.550 87,2% 3,68% 1.564 14,084Capital Plus Certinvest S.A. 14.344 105,8% 5,11% 10.011 9,238Fondul pentru Comerţ Exterior ' /; ' - • Sira S .A 141.320 103,9% 4,59% . 1.911 35,715Fortuna Classid • Capital Asset Management S .A 603.500; 92% 4,05% | 22,622 35,039Fondul de investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999)' S.M.F. 2000 S .A 545.191 105,2% 6,28% 353 8,396Fondul de investiţii G e is o r' ■ ■ Geisor Asset Management S .A 10.780 , * 1 5,43% 4.662 | 31,466Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) ' i Sov Invest S .A 24.860 134% 6,24% 16.613 109,812 'Fondul Naţionai de Investiţii Sov Invest S .A 76.780 ; 221,8% 8,75% 181.614 2.374,8Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management S .A 232.310 92,8% 4,37% 531 19,584Tezaur • + ■ Certinvest S .A 132.006 27,2% - 3 ,79% 76 1,162Fondul Mutual Transilvania •. ; Globlnvest S .A 67.000. 68,9% 5.23% 515 22,977

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră E C O L L O L 'L 'L L f l

1996 - Consiliul Municipal Bucureşti a adoptat o hotărîre care stabilea componenta comisiei ce va analiza cererile

foştilor proprietari în legătură cu imobilele naţionalizate. Preşedinte a fost desemnat, conform legii, primarul

general al Capitalei, Crin Halaicu.

J k i

“'Î3-.

rt>if.pf p y -,;"Wh H ‘

-affck.

V - . ’ . f l S p l .

Preţurile de desfacere ale băuturilor alcoolice nu vor scădea, ci s-ar putea să crească uşor, după adoptarea de către Guvern a ordonanţei privind reducerea cu 20% a accizelor la a lcool,. a declarat Radu Morariu, preşedintele Patronatului Alcoolului din România Romferment.

“în ordonanţă se prevede scăderea accizelor la alcool cu 20,%, dar în compensaţie se introduce o taxă de 1% asupra preţului maxim de vînzare cu amănuntul” a precizat Morariu.

Morariu a spus că situaţia producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice se înrăutăţeşte, din cauza faptului că nu'pot obţine scrisoarea de garanţie bancară pentru a primi autorizaţia de comercializare. Valoarea scrisorii de garanţie bancară în sumă fixă variază de la 1 miliard de lei la 10 miliarde de le i, în funcţie de

capacitatea totală de producţie instalată a producătorului.

Reprezentaţii patronatului au purtat negocieri cu reprezentanţi ai M inisterului Finanţelor privind prevederile ordonanţei, .însă au constatat că sugestiile lor nu au fost luate în considerare.

Prin actul normativ aprobat în şedinţa de duminică a Executivului, acciza la alcoolul brut a rămas la nivelul de 140 euro pe hectolitru, iar la alcoolul etilic rafinat acciza a fost redusă de la 202 euro la 160 euro pe hectolitru. La băuturile1 alcoolice spirtoase obţinute pe bază de alcool etilic rafinat şi la băuturi alcoolice obţinute din distilate de cereale, acciza este de 180 euro pe hectolitru alcool pur, la care se adaugă un procent de 1% asupra preţului maxim de vînzare ’ cu amănuntul declarat.

Guvernul a decis, duminică, sâ amine toate actele normative propuse de diverse instituţii ale statului prin care se intenţiona introducerea de noi taxe sau de facilităţi în privinţa plăţii taxelor.

Adrian Vasilescu, consilier al prim- ministrului, a declarat că Executivul a decis să amîne discutarea în şedinţa de duminică a acestor acte. “Executivul va inventaria aceste taxe şi va decide care vor fi păstrate şi care vor fi

abrogate. Se încearcă găsirea unei soluţii”, a precizat Vasilescu. Vasilescu a afirmat că Guvernul doreşte o unificare legislativă a actelor normative care se referă la taxe. El a apreciat că sistem ul de taxe trebuie să nu

împovăreze cetăţeanul şi companiile. Referitor la actele normative care propuneau introducerea de taxe sau facilităţi, Vasilescu a dat ca exemplu solicitarea avocaţilor ca activitatea lor să fie exceptată de la plata TVA.

Preţulcarburanţilor

auto ar putea scădea, în

urma reducerii accizelor

Preţurile carburanţilor s-ar putea dim inua cu cel m ult 5 0 0 de le i, c a u rm a re a re d u c e rii a c c iz e lo r p en tru p ro d u s e le p e tr o l ie r e , au declarat, ieri surse autorizate din Petrom.

v P o tr iv it s u rs e i c ita te , calculele estim ative arată că benzina Prem ium şi cea fără p lum b ar putea fi m ai ieftine cu 500 de lei, iar m otorina cu 400-500 de lei.

P u rtă to ru l d e c u v în t a l S o c ie tă ţ i i N a ţ io n a le a Petrolului, G abriel N ăstase a d e c la r a t că s o c ie ta te a calculează în prezent noile preţuri la carburanţi.

M inistrul Finanţelor, Traian1 *Decebal Rem eş a declarat, d u m in ic ă , d u p ă ş e d in ţa Executivului, că, în opinia sa, influenţa reducerii accizelor pentru carburanţi va fi de 8 procente.

E x e c u tiv u l a d e c is d u m in ic ă re d u c e re a accizelor, de la 15 februarie, pentru carburanţii auto cu 2 5 % p en tru b e n z in a fă ră plum b, cu 11,8% pentru cea cu plum b şi cu 20% pentru m otorină.

Preţurile sortimentelor de

cafea vor scădea nesemnificativ,

apreciază importatorii

P re ţu r i le s o r t im e n te lo r de cafea v o r scădea nesem nificativ în u rm a a p lic ă r ii o rd o n a n ţe i priv ind red u cerea ac c ize lo r la c a fe a , a d e c la r a t E lle z e r S chneider, m anageru l general al Elite R om ân ia , lider în im portul de cafea.. ;

“Pe lîngă acc ize m ai sîn t şi a lţi fa c to r i c a re in flu e n ţe a z ă p re ţu rile , cum a r fi cu rsu l de s c h im b T e u /d o la r ş i d o b în z ile ban care" a p re c iza t S chneider.

S c h n e id e r a a d ă u g a t că o scădere a ac ize lo r de aproape ?: c e n ti/k g de ca fea p ră jită este nesem nifica tivă pen tru un preţ de c irca 1 do lar/kg.

“A ş tep tăm o d ec izie în acest sens, d a r red ucerea nu este la n ivelu l aş tep ta t de noi, Guvernul fiind ab ia la ju m ăta tea drumului” a spus S ch n e id er.. G u v e r n u l a a d o p ta t o o rd o n an ţă priri c a re se reduc accize le as tfe l: la ca fea verde, acciza v a fi de 7 75 euro /to nă de la 826 euro /to nă , la cafea prăjită, in c lus iv ca fea cu în lo cu ito ri, de ■1.035 e u ro pe to n ă de Ia 1.101 eu ro /to n ă , iar la cafea solubilă, in c lu s iv a m e s te c u ri cu cafea s o lu b ila , d e 4 ,5 0 e u ro pe kilogram , de la 5 eu ro /kg .

Guvernul a redus accizele la alcool, la băuturi alcoolice spirtoa la cafea, produse petroliere şi confecţii din blănuri nobile

Guvernul â redus cu 20% nivelul accizelor atît la alcool şi băuturi alcoolice spirtoase, cît şi la cafea, produse petroliere şi confecţii din blănuri nobile.

Prin actul normativ aprobat în şedinţa de duminică a. Executivului, acciza la alcoolul brut a rămas la nivelul de 140 euro pe hectolitru, iar la alcoolul etilic rafinat acciza a fost redusă de la 202 euro la 160 euro pe hectolitru.

La băuturile alcoolice spirtoase obţinute pe bază de alcool etilic rafinat şi la băuturi alcoolice obţinute din distilaţie de cereale, acciza este de 180 euro pe hectolitru alcool pur, la care se adaugă un procent de 1% asupra preţului m axim de vînzare' cu amănuntul declarat.

La vinuri nespumoase, spumante, precum şi la vermuturi şi la alte produse pe bază de vin, cu excepţia oţetului alimentar, cu o concentraţie în alcool de pînă Ia 22%, acciza nu a fost modificată, în schimb la vinurile spumoase, acciza a fost redusă la 2,75 euro pe hectolitru la 1 grad alcoolic.

La berea produsă de producătorii independenţi cu o capacitate de producţie anuală între 100.000 hl şi200.000 hl, acciza este de 1,40 euro hl/1 grad alcoolic, Ia cea produsă de producătorii cu o capacitate între50.000 hectolitri şi 100.000 hl, de 1,30 euro hl/1 grad alcoolic, iar la cea

produsă de producătorii cu o capacitate de pînă la 50.000 hl, de 1,20 euro hl/ 1 grad alcoolic.

La benzine-carburanţi auto, accizele au fost stabilite la 270 euro pe tonă, la benzine fară plumb la 220 euro, iar la motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel), la 105 euro/tonă.

La cafea verde, acciza va fi de 775. euro pe tonă, de la '826 euro/tonă, la cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, de 1.035 euro pe tonă, de Ia 1.101 euro/toriâ, iar la cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, de 4,50 euro pe kilogram, de la 5 euro/kg;

în ceea ce priveşte confecţiile din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure, oaie si capră),/acciza este de40% . '

Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a declarat, duminică seara, că noile valori ale acestor accize vor intră în vigoare de la data de 15 februarie.1 Reducerea accizelor, în cazul alcoolului şi al băuturilor spirtoase, a impus instituirea în acelaşi timp a unor măsuri suplimentare pe linia circulaţiei acestor produse, fapt pentm care au fost instituite preţuri minime, sub nivelul cărora nu poate fi comercializat nici alcoolul şi nici băuturile alcoolice spirtoase.

Pentm împiedicarea fenomenului creşterii nejustificate a preţurilor cu amănuntul aferente băuturilor alcoolice

spirtoase, agenţii econom ici producători interni sau importatori de astfel de produse vor declara preţurile maxime de vînzare cu amănuntul ce urmează a fi practicate fară a putea fi depăşite de nici un agent economic Operator pe piaţa acestor produse.

Întrucît în ultim a perioadă s-a constatat intenfificarea fenomenului de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata accizelor a unor produse uşor substituibile celor supuse astăzi acestui regim, Guvernul a mai stabilit extinderea sferei de aplicare a accizelor, prin introducerea în această sferă a unor noi produse, precum alcooluL bmt şi băuturile alcoolice > spirtoase obţinute exclusiv din alcool etilic rafinat sau distilat de cereale, benzinele de primă distilare de DAV, de cocsare şi de piroliză - în cazul în care acestea nu sînt livrate altor rafinării pentru procesare combistibilii tip “M” şi de tip “P” - livraţi în alte scopuri decît cele pentm încălzit, uleiurile pentm motoare auto, aditivi preparaţi, pentru benzine, vaselinele şi parafinele.

Potrivit comunicatului de presă emis de Guvern, fenomenele de fraudă şi' evaziune fiscală în domeniul producţiei şi importului de bunuri supuse accizelor, în special al produselor de tutun, s-au amplificat, iar economia subterană în acest sector capătă proporţii alarmante.

Veniturile bugetare încasate din a ccize le aferente alcoolului-' şi băuturilor alcoolice pe bază de alcool sînt în continuă scădere şi invers proporţionale cu abundenţa de astfel de produse pe piaţă, comercializate la preţuri mult sub costul lor real.

Din -analiza efectuată, a rezultat că o cauză care a condus la accentuarea pcestor fenomene a fost şi majorarea repetată a nivelului accizelor datorate bugetului de stat.

Scopul final al tuturor măsurilor propuse este diminuarea fenomenului de contrabandă şi evaziune fiscală înregistrat în special în domeniul alcoolului şi băuturilor spirtoase şi încasarea unor venituri constante la bugetul de stat.

întrucît de Ia intrarea în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 1998 şi pînă în prezent, prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor şi a altor impozite indirecte au suferit numeroase m odificări şi completări care au îngreunat aplicarea efectivă a acestora, s-a stabilit, de asemenea, cuprinderea într-un singur act normativ a tuturor prevederilor existente în prezent pe linie de accize.

Existenţa unui singur act normativ va facilita atît activitatea agenţilor economici plătitori de accize, cît şi pe cea a organelor fiscale cu atribuţii de control pe această linie.

Aici a r putea fiS reclama dumneavoastrăii

I1995 - La Strasbourg, 21 de ţări membre ale

Consiliului Europei au sem nat Convenţia- .cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

Printre semnatari s -a num ărat şi România.

3Şi-a bătut colegul de pahar cu şurubelniţa

U n sc a n d a l is c a t pe .fo n d u l consumului de alcool (sîm bătă seara în re s ta u ra n tu l d in lo c a lita te a

- Răscruci) s-a soldat cu vătăm area corporală gravă a unui bărbat aflat în

' stare de ebrietate. -T ăm aş A u re lia n şi G a şp a r

Gheorghe se aflau în local unde se cinsteau temeinic. La un m om ent dat, între cei doi au intervenit disensiuni, care au dus la încăierarea lor. Profitînd de forţa ;sa fizică,. Tăm aş i-a aplicat comeseanului său mai m ulte lovituri cu pumnii. Mai mult, pentru a fi sigur că G aşpar nu-i dă replica, agresorul a luat o şurubelniţă cu care l-a lovit de mai m ulte ori în zona capului. Victima a fost transportată în stare gravă la sp iţal, fiind internat la C lin ica de N e u ro c h iru rg ie cu d ia g n o s tic u l traum atism cranian şi m ai.multe plăgi. T ăm aş e s te c e rc e ta t în . s ta re d e ; libertate pentru, comiterea infracţiunii. de vatam are corporală. '

C.PURIS

Afaceri comerciale cu prejudicii de sute de milioane Iei ■r*n

-Administratorul unei firme clujene este; cercetat, în stare de arest, de către Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual şi instigare la înşelăciune. Folosindu-se de diferite inginerii financiare şi de partenerul _său de afaceri, Ceclean Vasile, în calitate de administrator al firmei Anavas SRL, â prejudiciat o firmă cu peste-300 'milioane de lei şi încă cu alte cîteva, milioane de lei statul român, Pentru a reuşi acest lucru, Cedean l-a. rugat pe Hărănguş Paul, administrator al firmej Bibes SRL, să- achiziţioneze prin firma sa, marfă de la' mai multesocietăţi comerciale. Hărănguş a dat curs! cererii colegului său şi a cumpărat bunuri de

' 327 milioane de lei, pe care ulterior le-a livrat firmei Anavas, Achiziţia mărfurilor a fost făcută pe. bază-de file cec fără a exista' însă bani. disponibili în. contul firmei, iar tranzacţia către firma Anavas â fost.făcută fă ră 'a se întocmi vreun act comercial. Văzut cu marfa la el în

. magazin, Ceclean a dispus valorificarea ei, "uitînd* de faptul că are obligaţii fiscale şi către

.stat. El a adus_un,prejudiciu-statului de 9 milioane de lei. . • .

. Parchetul a emis pe numele lui Ceclean, ..mandat de arestare preventivă de 30 de zile, 'ia r Hărănguş se afla deja în arest;pentru o altă faptă similară, .

Cosm in PURIŞ

Hoţul de... ţigle-Astăzi toată lum ea construieşte. Unii îşi

cumpără materialele de construcţii pe bani, alţii, prin... fu rt. O m eto d ă m ai. ie ftin ă , dar păguboasă. Moga Constantin Dumitru din comuna Jucu este zidar şi un bun meseriâş. Necazul e că nu numai în domeniul meseriei. El se poate lău,da şi cu o infracţiune. Recent a sustras 545 (!) de ţigle din . patrimoniul

Primăriei comunei Juc.u. fii fost arestat de poliţişti şi "expediat”. în oraşul vecin, Gherla. Ujide, nu va lucra pe şantier, ci la reparaţiile curente ale penitenciarului. Şi acolo are mult de lucru. Dacă este harnic primeşte şi bani sau cîştigă zile. Totul depinde de comportarea

. deţinutului. • - •_ ■ - . -Noul lui “loc de'muncă” a fosfstabilit. pentru

o perioadă de 1 an. Atît a considerat instanţa de judecată pentru comiterea infracţiunii de furt privat. ■

.. - SZ. Cs.

J TRASEU PENTRU TRAFICUL GREUF7

D E L A Z A L Ă U ; S A T U -M A R E L A O R A D E A , H U E D I N

C alea B aciu lu i Str.T udor V lad im irescu Str.T . Turcului Str. D onatStr.M iraslau __ B -d u l 1 D ecem b rie 1 9 1 8 N o d N . ■D N 1 O R A D E A

Z A L Ă US A T U -M A R E

S tr .T .\ Ifidim irescu

D E LA O R A D E A , H U E D IN L A Z A L Ă U , S A T U -M A R E

onat

r.M iraslău

D ecem b rie 1918

O R A D E A

sau spaniolii au aîuns primii înîn tim p ce B razilia se

pregăteşte să sărbătorească 500 de ani de la descoperirea te rito riu lu i său de către -portughezu l Pedro A lvares Cabrai, se aud voci care pun la îndoială istoria oficială şi afirmă - că ,cel care a sosit primut pe acest pămînt a fost spaniolul Vicente Yanez Pinzon. Oricum, m eleagurile ce aparţin astăzi Braziliei au fost atinse pentru prima dată de un european în anul 1500 şi în acest punct coincid toate vers iu n ile re fe r ito a re ’ la -a c e a s tă descoperire. Istoria oficială a Braziliei susţine că expediţia condusă de portughezul Pedro Alvares Cabrai a sosit pe litoralul brazilian, în locul în care astăzi se- află p la ja turistică Porto

Seguro (statul B ahia), la 22 aprilie 1500.

A ceas tă d a tă e s te cea sărbătorită oficial în ţară şi cea care a fost aleasă pentru marile festivităţi pe care

26 ianuarie .1500 la Cabo de S anto A g u stin h o , la 1.1.00 kilometri nord de Porto Seguro. Această călătorie a lui Vicente Yanez Pinzon este relatată în

scrierile multora dintre

(EFE)

Guvernele Braziliei şi Portugaliei le pregătesc pentru a comemora cel de-al cincilea centenar al descoperirii, în luna aprilie a anului 2000. Dar, după cum afirm ă alţi istorici •- şi a ic i in tervine p o lem ica - patru caravele care au plecat la 19. •noiembrie 1499 din Paloş de la Frontera (port din sud-vestul - S p a n ie i), sub co m an d a navigatorului V icen te Y a n e z P inzon , au sosit, la

i * V88

0LTENCE FIERBINŢI0 5 1 1 1 2 6 6 2

Fara taxe interurbane *

- - -

: *' X

^ i p p . , ş X '

i n d i r e c t n o n s t o p

cei mai ’ importanţi cronicari ai vremii, deşi într-lm mod care permite interpretări diferite, ca multe dintre textele, epocii. în orice c a z , m ulţi istorici contemporani sînt de acord cu faptul că B arto lom e de , las Casas, Pedro Martir de Algeria şi Juan de la Cosa, printre alţii, au în reg is tra t că lă to ria lui Vicente Yanez Pinzon şi sosirea • sa în locul pe care spaniolul I-a botezat Cabo de Santa Maria

. de la Consolacion şi pe care l-a revendicat în numele regilor7 Castiliei. Şi încă ceva. Se spune, că, în cursul aceleiaşi călătorii, Vicente Yanez Pinzon ar fi sosit la gura de vărsare a fluviului - A m azon , unde op t dintre oamenii săi ar fi murit într-o înfruntare cu indienii. Cruntul episod l-a r fi determ inat pe navigatorul span io l s ă 's e în d ep ărteze de coastă, îndreptîndu-se către nord-est. -

Mulţi istorici b raz ilien i recunosc astăzi, că V icente Yanez Pinzon a sosit cu 83 de zile m ai d ev re m e • decît portughezul P ed ro A lvares Cabrai. Unul dintre aceştia este coordonatoarea unui grup de cercetare de la Universitatea Federală a statului Pernambuco

(în nord-estul Braziliei), Maria Socorro Ferraz. Potrivit acestei cercetătoare, “primul capitol a f istoriei Braziliei, este cel mai în c e ţo ş a t şi ce l m ai prost povestit”. Versiunea care îşi face ioc cu tot mai multă insistenţă printre cercetători susţine că, po triv it T ra ta tu lu i de la Tordesillas (centrul Spaniei), pe care Spania şi Portugalia l-au semnat în 1494, stabilind linia

’ de dem arcaţie între “pămîhturile d es c o p e rite şi c e le d e . descoperit", plaja la care a ajuns V ic e n te Y a n e z P inzon era situată în locul care fusese, prestab ilit ca posesiune portugheză. “Nu putem scrie istoria în funcţie de ceea ce s -a spus în T ra ta tu l de la Tordesillas şi a sosit vremea să luăm colbul aşternut pe această, etapă a descoperirii”, a declarat brazilianul Luis Alves Lacerda, care şi-a dedicat,30 de ani din viaţă cercetării călătoriilor-lui Vicente Y anez Pinzon şi Pedro

* Alvares Cabrai. C eea ce pentru aceşti “reviz ion işti" : este un adevăr absolut a fost recunoscut acum de autorităţile actualului m unicip iu C a b o de S anto Agostinho,' al cărui primar,- Elias Gomes da Silva, a dispus ca lâ 26 ianuarie să se celebreze îrt acest oraş cel de-al cincilea centenar al descoperirii Braziliei. C e re m o n iile au a tras şi au to rită ţile din P aloş de la Frontera, portul spaniol care l-a- văzut plecînd pe Vicente Yanez Pinzon, cu care primarul Gomez da Silva- a semnat, recent, un document de “înfrăţire".

r, 7 în 7_ ■* . „ tJ.. < , „ - 14

Berbec (20 m artie - 18 aprilie)lin prieten vă va fi de m are ajutor în

această săptămînă, cu un sfat sau cu o sumă de bani de care aveţi nevoie. Acest prieten vă poate schimba benefic modul de viaţă, dar cu condiţia să nu mai fiţi a ş a de încăpăţînat ca pînă acum.

Tau r (19 aprilie - 19. m ai)Zod ia voastră .stă. sub sem nul lui

Venus şi cu ascendentul în Capricorn, ceea ce înseam nă că veţi fi.recunoscut de- cei din jur- pentru meritele voastre.R ecunoaşterea se va m ateria liza în adm iraţiei dar şi în banL V e ţi obţine avantaje de la nişte persoane influente şi vă veţi face o mdlţime de prieteni. -

G em eni (20 m ai - 19 iu n ie )Aceasta este săptăm înă în care veţi

avea parte de o m are realizare. Veţi fi un fel de personaj principal într-o poveste foarte frumoasă... C îteva zile de relaxare vă vor prinde b ine fiindcă în curînd începe un show în viaţa voastră, de zile

î l •'U m a n ...

.R a c (20 iunie - 21 iu lie) ^în ace a s tă săptăm înă toa te ideile

voastre se vorînvîrti în jurul unei singure şi arzătoare probleme: banii. Faceţi tot felul-de scheme pentru agoniseala sau

-economisirea unei sume de bani, dar nu acum este momentul favorabil.'

Leu (22 iu lie - 21 august)O chestiune legată de trecut vă va

surprinde în a c e a s tă s ă p tă m în ă . încercaţi să faceţi voi ceea ce partenerul de viaţă sau de afaceri nu poate sau nu vrea să facă . O ricum , tot voi veţi fi b e n e fic ia rii e fe c te lo r .. . R ă s p u n d e ţi afirmativ la orice propunere făcută de

cineva în această perioadă.Fecioară (22 august - 21-septem brle) i Gineya care seamnă mult cu voi v a '

intra în viaţa voastră în curînd. V e ţ i . călători mult cu această persoană şi veţi I descoperi lucruri m inunate. A socierea j v o a s tră , fie că ' e s te d e n a tu ră j sentim enatală sau profesională, vă va |

"aduce numai bucurii.B alanţă(22 sep tem b rle -21 oc to m b rie )Evenim entele acestei săptămîni

| pen tru B a la n ţe , le g ă tu ră cu re la ţii sentimentale din anul trecut. Unii îşi vor

[ găsi sufletul pereche, în timp ce alţii n Lvor căuta în persoane la care nu s-ar fi 1 gîndit cu un an în urm ă...

S co rp ion(22 octom brie-21 noiem brie)Dacă o relaţie de dragoste a devenit ]

în ultimul timp tristă şi dragostea s-a transformat în prietenie, consideraţi câ treceţi printr-o “reciclare" creativă... Nu fiţi extravagant cu cei din ju r şi nici I posesivi. Un pic de “variaţiuni” pe tem ă I

>dată nu v-ar strica...S ăg etător(22 no iem b rie -20 decem b rie )Vă aşteaptă o . perioadă de distracţii,

I aşa cum aţi dorit de multă vreme, chestiune legată de comunicare, datată

! din 1999, "vă va influenţa modul de viaţă în această săptăm înă. Aşteptaţi-vă la

I multe surprize... ' .C apricorn(21 decem brie-19 ianuarie)S e anunţă obstacole în calea unei I

re a liz ă r i s e n tim e n ta le . P e rs o a n a simpatizată de voi nu se anunţă receptivă la propunerile voastre... Nu vă faceţi griji.Farmecul vostru va exploda la începutul ] săptămînii viitoare şi totul va fi OK:..

V ărsător (20 ian u arie -18 februarie)Sînteţi pus în faţa unei întrebări la care

ţrebuie să răspundeţi răspicat. Cum în inimă aveţi d a r răspunsul, cel mai bine ar fi să-l daţi, cît mai urgent. Problema care trebuie soluţionată este o alegere în domeniul profesional. ■

Peşti (19 februarie - 19 m artie)Deşi aparţineţi unei zodii sensibile,

aceasta nu înseam nă că nu puteţi fi. şi ta ri. O va d em o stra un e v e n im e n t neplăcut, din care veţi reuşi să ieşiţi “curat” şi învingător. Ţrebuie să abordaţi subiectele dificile într-o manieră originală.

S erena

, ^ U! e x trf m e '"d rePte din A ustria , Joerg Haider, şi-a „ J . ?n ' atacurile împotriva detractorilor europeni, com plicind sarcina conservatorilor austrieci cu care negociază o eventuală intrare în Guvern.

Franţa, va acorda, în continuare, un "sprijin total” autorităţilor de la Bucureşti în procesul de'aderare la UE,

pregătind măsuri concrete în problema vizelor şi îri dosarele negocierilor pe care, România le va începe, a

declarat, ieri, şeful diplomaţiei franceze, Hubert Vedrine.

' y V

Primăria a dat amezi de 300 de milioane de lei firmei Discovery

Producătorii de alcool sint nemulţumiţi de noile accize

>urm are din pagina 1

alcoolului rafinat, însă fără să se menţioneze concentraţia. De asemenea, am solicitat reducerea cu 50 de procente a accizelor şi s-a făcut o reducere de... .8 la sută. Suplimentar, M.F. a introdus o scrisoare de garanţie bancară prin care firmele producătoare de alcool, pentru a fi autorizate să funcţioneze, au nevoie de o garanţie bancară, a cărei valoare este cuprinsă între unul şi zece miliarde de lei. Or, producătorii serioşi, care îşi achită obligaţiile faţă de stat, au intrat vlăguiţi - în noul an, din cauză că au gajat patrimoniul propriilor firme pentru obţinerea unor credite bancare, necesare continuării activităţii (investiţii, achiziţionarea de fhaterii prime şi materiale etc.). Patronatul a contestat măsura introducerii garanţiei bancare la premierul Isărescu, fară să aibă cîştig de cauză”.

Dată fiind reducerea insignifiantă a accizelor şi celelalte măsuri ce o acompaniază, scăderea preţurilor va fi foarte mică sau deloc, opinează dl Todea.

Războiul J;. declaraţiilor' insinuante dintre prefect şi' primar continuă, în fiecare zi fiind scoase la suprafaţă o încrengătură de/fapte şi relaţii. mai puţin ortodoxe. Acuzaţiile

.lansate la sfîrşitul săptămînii trecute de primar pe adresa prefectului, privind legăturile acestuia cu firma Discovery, au fost întregite prin amenzile date ieri de inspectorii Primăriei. în urma controalelor concertate la fabrica de mezeluri şi la şase din cele 10 magazine ale firmei au fost încheiate procese verbale de contravenţie în valoare de 292 m ilioane de lei. Şeful executivului a precizat că acestea se datorează expirării autorizaţiei de construcţie, lipsei

autorizaţiei pentru firmele luminoase şi pentru programul de funcţionare la şase magazine. Concluzia dezvăluirilor a fost că, indiferent de prefect, toate deciziile luate se leagă tot de. megaafacerea Polus. „Pentru a scăpa de toate amenzile în valoare de 300.de milioane de le i, prefectul a semnat suspendarea. Un astfel de om care a încălcat legea împreună cu familia sa nu are ce căuta într-o asemenea funcţie. Nici o. firmă pînă acum, nici chiar Alimentara, -nu a săvîrşit atîtea ilegalităţi ca şi Discovery. în aceste condiţii, eu dacă aş fi în ■ locu l dînsului aş .fugi în străinătate11, a declarat Gheorghe Funar. în altă ordine

-de idei, primarul a încercat să prezinte o altă faţă a prefectului Sălcudean, care în versiunea sa, „în 21 decembrie 1999, într-o şedinţă de partid de la Sinterom, a înfierat manifestările de la Timişoara". în replică, prefectul Sălcudean. susţine că, la acea

'dată se afla în delegaţie la Braşov, fapt care poate fi doved.it prin ordinele de deplasare, iar a doua zi dimineaţă a fost ameninţat cu securitatea.

Referitor la legătura sa cu Discovery,‘prefectul a ţinut să precizeze că nu are nici o relaţie cu această firmă, nu are,nici o acţiune, nu a participat la vreun consiliu de administraţie şi la ■ luarea vreunei hotărîri la această

societate. V asile Sălcudean susţine că toate măsutile represive luate împotriva SC Discovery, unde este acţionar şi fiica sa, le consideră ca o răfuială personală a primarului, care poate cauza lichidarea acestei firme. „Acest mod de lucm îl caracterizează pe Funar. Pentru toate afirmaţiile făcute la adresa mea ar putea răspunde penal. Urmează să mă gîndesc dacă îl voi acţiona în instanţă. Oricum se descalifică din start „ în faţa opiniei publice prin declaraţiile făcute. Păcat că un astfel de om ocupă o funcţie atît de importantă.'Eu nu aveam nici un motiv să-i dau ghionturi primarului. Din partea mea poate să rămînă primar pînă la sfîrşitul secolului, atîtâ timp cît

. nu încalcă legea", a mai precizat ' Vasile Sălcudean.

L.PURDEA

P i e l i » m \m jnstanteiînceputul acestei săptămîni promite schimbări spectaculoase în disputa dintre reprezentantul Guvernului în teritoriu şi capul administraţiei locale clujene. Deşi cele două părţi au apelat la instanţele de judecată pentru a se pronunţa asupra legalităţii ordinului . de suspendare, respectiv al anulării acestuia pînă la judecata de fond pe 15 februarie, acestea nu contenesc să comenteze deciziile unuia sau ale altuia. Fără a aştepta pronunţarea justiţiei, ambele tabere îşi pledează cauza prin conferinţe de presă. La înfăţişarea de ieri a fost rîndul „suspendatului" să se apere în conferinţa de presă. Apărătorul

1acestuia, avocatul Gheorghe Mateuţ, a declarat că este surprinzător acest recurs care este nemotivat. în opinia sa, atacarea pe această cale este inadmisibilă, aţîta timp cît legea exclude judecarea separată a recursului, altfel decît cu fondul- cauzei.'Avocatul apărării, care recunoaşte că nu este un specialist în drept administrativ, ci în drept penal, a precizat totuşi că decizia Curţii Supreme de Justiţie, care stă la baza recursului, prevede această posibilitate. Prin urmare, instanţa urmează să fixeze în procedură de urgenţă termenul.de judecată şi să citeze ambele părţi. L.P.Oeszspezroa lir judeţ m ss face alandala

Odată cu potolirea viscolului şi a ninsorii, R egia Autonom ă a Drumurilor Judeţene a făcut un bilanţ al activităţii desfăşurate în această iamă. Directorul regiei, Liviu Bota, a subliniat că programul de deszăpeziri întocmit pe baza consumurilor din ultimele ierni a fost depăşit, deoarece o astfel de iamă aspră nu s-a mai întîlnit de 10, chiar 20 de ani. Pînă în prezent, au fost înregistrate două perioade foarte d ificile (26-31 decembrie

. 1999 şi 17-31 ianuarie 2000), în care ninsorile abundente şi viscolele puternice au afectat întreaga reţea de drumuri publice a judeţului. Cele mai afectate sectoare de drum au fost cele situate în zonele de platou, la o altitudine d e’peste 1.000 de metri.

Zilele cele mai nefaste au fost: 21 ianuarie a.c., cînd viteza vîntului a

, depăşit 100 de km /oră în tot judeţul şi ieri, cînd s-au atins 150 de km/ oră pe platoul Beliş-Vlădeasa.

în toată această perioadă, susţine conducerea regiei, programul de in tervenţii in activitatea de deszăpezire nu s-a tăcut „alandala", ci pe patm niveluri, în funcţie de importanţa turistică, economică şi socială a zonei. Directoml Liviu Bota susţine că pînă acum, în această iamă angajaţii RADJ au muncit mai mult decît în ultimele 20 de ierni, unii dintre şoferii-mecanici lucrîiid pînă lâ 60 de ore fără întrerupere. In programul de deszăpezire s-a intervenit cu 7 autofreze,. 8 autogredere, 26 de tractoare cu lamă sau semigreder, 12 buldozere, 2 buldoexcavatoare, care au consumat în total 80 de tone de motorină. Pînă acum cheltuielile au fost evaluate la p'este 3 miliarde de lei. Problema este că regia nu a încasat pînă acum contravaloarea lucrărilor efectuate, ceea ce duce la neonorarea datoriilor către furnizori. Astfel, RADJ. are venituri neîncasate de 8,542 miliarde lei, din care 5,5 m iliarde de la m inisterele

Transporturilor şi Lucrărilor Publice, respectiv datorii de 6,7 miliarde de lei.

Situaţia devine şi mai critică în cazul lucrărilor de deszăpezire a drumurilor comunale, pentru că administraţiile comunale nu dispun de fondurile necesare. D in cele 74 de comune din judeţ, cu greu au reuşit să încheie contracte cu RADJ doar 44, din care 10 în ultima

săptămînă. V icepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Şerban Graţian, a subliniat că anul acesta se anunţă şi mai greu pentru administraţiile locale.' în opinia vicepreşedintelui Şerban, sistemul de descentralizare-centralizare practicat de guvernanţi nu lasă nici să moară, dar nici să trăiască administraţia locală.

L.PURDEA

Două societăţi din judeţul Cluj au fost amendate de

Agenţia de Protecţie a Mediului pentru poluarea

accidentală a apelor Someşului

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Cluj a amendat, în luna ianuarie, societatea Terapia şi Ferma de porci de la Bonţida, care au poluat accidental apele Someşului.

Potrivit inspectorilor APM, în ambele cazuri a fost vorbă de defectarea sistemului de evacuare a reziduurilor. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj,- Marian Prorocu, a afirmat că cea mai gravă poluare s-a înregistrat la societatea Terapia, care a deversat acid în apele Someşului, valoarea acidităţii măsurate de'inspectori fiind de aproape şase ori mai mare decît cea permisă. Marian Prorocu a spus că accidentul a fost cauzat de infiltraţiiile de acid în colectorul menajer, ceea ce înseamnă câ sistemul de canalizare din incinţa unităţii are fisuri. Potrivit lui Prorocu, pentru această poluare Terapia a fost amendată cu 15 milioane de lei. De asemenea, în luna ianuarie APM Cluj a constatat că în .zona Gherla apa conţine dejecţii animaliere, care proveneau de la Ferma de porci din Bonţida.

Potrivit lui Prorocu, ambele societăţi vor fi monitorizate de agenţie.

- S ituaţia operaţiunilor, de iarnă întreprinse de regiile autonom e subordonate C onsiliu lu i Judeţean Cluj, ieri, 31 ianuarie 2000: Drum uri Judeţene care au fo s t deschise circulaţiei de către Regia

Autonom ă a Drum urilor Judeţene Cluj: DJ 108 C Răchiţele - Doda P ilii, km 78+500 - 85+000; drum uri judeţene încă închise, pe care se acţionează în continuare: • DJ 108 Poiana Horea - lim . ju d . Alba km 51+000 - 58+550 (nu s în t localităţi blocate); • DJ 107 P Mărişel- Crucea lancului - DJ 108 km 36+000 - 44+200; • DJ 191 D Vînători- lim . jud . Sălaj km 31+300 - 33+000.

R.A.D.J. Cluj are încheiate contracte pentru lucrări de deszăpezire' a drum urilor com unale cu 41 consilii locale. Drum urile com unale deschise circulaţiei fa ţă de s ituaţia de vineri, 28 ianuarie a.c.:• D C 128 A Doda’ Pilii - G iurcuta de Sus; • DC 128 C Doda Pilii - Sm ida; • DC 88-Petreştii de Jo s - Livada; • DC. 89 Crăieşti - Plaiuri;• DC 174 Jichişu'de Sus - Ş igau; • DC 7 Chiuieşti - S trâm bu - Huţa;• DC 110 C Lunca D iacului - Măguri.

Drum uri com unale fncă în ch ise , pe care se acţionează d e ’către . R .A .D .J. Cluj: • DC 118 Rîşca - Lăpuşteşti; • DC 128 B Răchiţele- Dealu Boţii. ’ -

Comunicat al Consiliului Judeţean Cluj

România ara şansa mari sâ obţinâ ridicarea

interdicţiei acordării dă viza în spaţial Clnianii

EuropeneS e n a to ru l UDM R- G y o rg y F ru n d a a

declarat, ieri, la Tîrgu Mureş, că Rom ânia are ş a n s e m ari să o b ţ in ă r id ic a re a in terd ic ţie i acordării de v ize în spaţiu l U n iu n ii’ E u ro p e n e . G y o rg y F ru n d a a a f irm a t că R o m â n ia tre b u ie să în d e p lin e a s c ă două c o n d iţ ii , pe ca re Frunda le consideră uşo r de îm p lin it. Prim a cond iţie vizează in s titu irea unui sistem in fo rm atizat de supravegh ere a graniţelor României, conform standardelor europen e. A doua cerin ţă se . re fe ră la in tro d u c e re a p a ş a p o a r te lo r p e n tru cetăţenii din Republica M oldova, care, în prezent, intră în ţară pe baza buletinului de identitate.

IL IE C Ă L IA N (re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şe f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor ş e f adjunct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

R ED A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECO NOM IC: TEL.: ■19.75.07 - M ARIA SÂNGEORZAN; SPORT: TEL.-: 19.21.27-, CODIN SAMOILĂ;

A u to r iz a tă p r in S.C. n r. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-_ N a D O c a , în m a tr ic u la tă la O fic iu l Registrului C om erţu lu i ju de ţu lu i C luj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fis ca l R 2 0 4 4 6 9 __________ .________ .______■

S e cretar de redacţie: Hore» PETRUŞ

Tel/fax:1 9 .7 4 .1 8

PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP SU B R ED AC ŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 S U B R E D A C ŢIA DEJ: TEL.ÎFAX: 21.60.75_________ ____ _

• ’V ’ ,

c „ „ : i . . . . r„ P U B L IC ITA TE : TEL./FA X:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; ,E -m a il. re c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - publicitate D)FUZARE M !CA p u b l i c i t a t e : TEL: 19 .49.8 1 . - STELA f