8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 1/6

Ce trebuie sa stiti despre cancer...

GeneralitatiSus

Vezi galerie foto

Pentru a putea incepe o evaluare a unei forme de cancer  avem nevoie de mai multe informatii legatede aceasta afectiune:- cauzele care duc la aparitia acesteia- stadiul in care se afla boala- factori de prognostic.

In scopul intelegerii amanuntite a tuturor detaliilor legate de boala si a tuturor aspectelor ce deriva dinaceasta va trebui cunoscut fiecare amanunt din cele de mai sus. Aceste informatii le veti obtine de lamedicul dumneavoastra specialist.Pentru obtinerea denumirii medicale complete a bolii, a stadializarii acesteia, precum si informatii

legate de tipul celulelor si in ultima instanta a factorilor de pronostic, vor trebui efectuate anumite testespecifice. Copii ale rezultatelor tuturor investigatiilor pe care le veti face vor trebui pastrate pentruevaluari ulterioare.

Daca alegeti sa va documentati cu privire la afectiunea respectiva din literatura de specialitate, aceastapoate fi etrem de utila atat pentru aflarea informatiilor de ordin general cat si pentru descoperireainformatiilor de ultima ora legate strict de acea forma de cancer.!ratamentul fiecarei forme de cancer este adaptat tipului afectiunii si este dependent de organul de lacare a pornit, tipul celulelor canceroase, stadiul bolii etc.

Cuprins articol

". #eneralitati

$. Cauze

%. Diagnostic

&. Stadializare

'. Prognostic

(. )iopsie

CauzeSus

)oala canceroasa apare ca urmare a diviziunii necontrolate a anumitor celule cu caracteristici aparte,determinand prin urmare aparitia unei mase tumorale. Aceste celule de la care porneste diviziuneanecontrolata au denumirea de celule primare. Dintre celulele primare ce formeazatumora se pot

desprinde celule care pot intra in circulatie insamantand alte zone, dand nastere unor tumori secundare- metastaze. Celulele tumorilor metastatice pastreaza tipul celulelor primare din tumorile deprovenienta.De eemplu in tumorile maligne ale colonului pot apare metastaze in special in ficat. Aceste tumorimetastatice *epatice trebuiesc diferentiate clar de tumorile primare *epatice situatie in care atitudineaterapeutica difera. De asemenea trebuie diferentiata o tumora metastatica osoasa in cazul canceruluide san de o tumoare osoasa primara.Sunt diferente importante care trebuiesc facute c*iar intre tumori cu punct de plecare din acelasi organ,diferentele de prognostic si tratament fiind importante de la o forma la alta. Pentru aceasta diferentierese vor face eplorari ce vor permite stabilirea eacta e tipului de cancer in scopul abordarii terapeuticeoptime.

8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 2/6

DiagnosticSus

Diagnosticarea cancerului este un proces laborios in care, desi de la inceput poate fi clara eistentaunei forme de cancer, vor trebui stabilite ulterior elementele ce vor a+uta la diagnosticarea precisa a

formei respective de cancer - tipul eact si stadiul evolutiv.!ipul eact al cancerului si diagnosticul *istopatologic vor putea fi cunoscute cu precizie doar dupaeaminarea tesutului bioptic de catre anatomopatolog. ista insa anumite forme de cancer al unororgane in care se poate banui inca de la inceput despre ce tip *istopatologic este vorba. De eempluin cancerul de prostata in marea ma+oritatea cazurilor ne intalnim cu forme de adenocarcinom si deasemenea in cancerele de col uterin intalnim frecvent carcinoame.

StadializareSus

Stadiul eact ca si alti factori de pronostic vor fi precizati in urma interventiei c*irurgicale si evaluariiintraoperatorii a tumorii si a adenopatiei satelite. Postoperator va putea fi eaminata si evaluataintreaga formatiune tumorala de catre anatomopatolog impreuna cu nodulii limfatici ecizati. De aceea

in stadiul preoperator stadializarea tumorii este doar prezumtiva.In ciuda acestor incertitudini diagnostice in faza initiala se poate incepe totusi un tratament in functie dediagnosticul pe care il avem in acest stadiu, urmand dupa certificarea tipului eact de cancer sareorientam tratamentul comple al cancerului in functie de specificitate. Aceasta impartire a cancerelor dupa stadiu are rolul de a clasifica bolnavii dupa grade similare aevolutiei bolii si de a oferii o viziune sistematizata a tratamentului si prognosticului. Astfel bolnavi custadii similare la forme similare de cancer, vor avea un tratament si un prognostic asemanator.ezultatele terapeutice pot insa diferi de la un bolnav la altul in functie de numerosi factori precum:starea generala de sanatate, propriile convingeri si preferinte legate de tratament, afinitatea diferitabioc*imica pentru anumite tratamente medicamentoase etc.

 Acest concept al stadializarii cancerelor poate fi aplicat tuturor formelor de cancer cu

eceptialeucemiilor. In aceasta forma de cancer celulele canceroase nu sunt localizate sub forma uneitumori ci se afla printre celulele circulatorii, in sangele bolnavului, stadializarea clasica pentru tumorineputandu-se realiza.

Pentru stadializarea tumorilor solide exista doua sisteme:- cel clasic ce ia in considerare in special dimensiunea tumorii si imparte tumorile in stadii de la I la IV- stadializarea !/ - mai moderna si mai complea.

Stadializarea clasica- Stadiul I: cuprinde in general tumori de mici dimensiuni fara invazie si care in ma+oritatea cazurilorsunt perfect curabile cu prognostic favorabil

- Stadiul II si III: cuprind tumori cu invazie locala a tesuturilor invecinate si a nodulilor limfatici,atitudinea terapeutica si prognosticul fiind diferit in functie de timpul celulelor si a organului deprovenienta0

- Stadiul IV: in acest stadiu sunt cuprinse in general tumorile inoperabile, cu metastaze si pronosticrezervat.Din nefericire este cunoscuta tendinta de recidiva a cancerelor la cateva luni si c*iar ani dupa ointerventie c*irurgicala cu intentie de radicalitate, ce a etirpat complet tumora primara. Aceasta sedatoreaza persistentei unor celule canceroase si dezvoltarii ulterioare a unor formatiuni tumoralemacroscopice.Daca formatiunea tumorala apare in aceeasi arie a fostei tumori primare, vorbim despre recidiva, iardaca tumorile apar la distanta de tumora primara aceasta are denumirea de metastaza. Aceste cazuride recidiva si1sau metastaza, sunt considerate stadiul IV.Stadializarea clasica de la I la IV este actual inlocuita de stadializarea !/ mult mai detaliata si maiprecisa.

8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 3/6

Stadializarea TNM

In cazul acestei stadializari se tine cont deopotriva atat de dimensiunea tumorilor 2!3, de invazianodulilor limfatici 23 cat si eistenta metastazelor 2/3. Acestea sunt evaluate separat, clasificate cunumere iar ulterior prin asocierea celor trei elemente se stabileste stadiul bolii.

De eemplu stadiul !""/4 este constituit dintr-o formatiune tumorala de stadiul ", invazie a nodulilorlimfatici de gradul " si fara metastaze. Stadializarea !/ este specifica oricarei forme de cancer  sipoate oferii o idee mult mai corecta asupra stadiului bolii.T tumoraClasificarea tumorii se face cu numere de la 4 la &:!4 - reprezinta tumoare minima ce nu a inceput inca sa invadeze structurile locale0 acest stadiu maieste denumit tumora 5in situ6!",$,% - reprezinta stadiile intermediare intre tumora 5in situ6 si invazia organelor invecinate, stadiidefinite diferit de la un tip de tumora la alta!& - defineste tumora de dimensiuni mari ce invadeaza toate structurile invecinate prin etensie directasi in cele mai multe cazuri este inoperabil.N ! nodulii lim"atici

Se refera la invazia nodulilor limfatici. Acestia se afla pe traiectul canalelor limfatice in tot organismul sireprezinta statii limfatice cu rol de filtrare si de sinteza a anticorpilor . Atunci cand celule canceroase dela nivelul formatiunii tumorale se desprind, ele raman blocate la nivelul nodulilor limfatici0 nodulii crescin dimensiuni si devin de consistenta dura, invazia lor fiind vizibila macroscopic. Alte ori invazia lor nueste vizibila macroscopic dar in urma evidarii ganglionare c*irurgicale si trimiterea lor la eamenul*istopatologie se poate evidentia invazia lor. ste considerata invazie a nodulilor limfatici atunci candsunt afectati nodulii regionali. Cand sunt invadati noduli limfatici la distanta de tumora primara atuncieste clasata ca metastaza.4 - reprezinta stadiu fara invazie limfatica",$,% - sunt stadii intermediare ce difera de la un tip de cancer la altul& - reprezinta invazie etensiva a nodulilor de-a lungul unui a limfatic.M ! metastaza

ista doua stadii pentru /: 4 si ":/4 - atunci cand nu este evidentiata nici o metastaza, si/" - cand avem evidentiate metastaze periferice.Dupa cum se vede sistemul !/ este mult mai precis decat sistemul stadializarii de la I la IV, si multmai adaptabil fiecarui tip de tumora. Se pot face insa corelatii intre cele doua sisteme de stadializare,de pilda stadiul II reprezinta in stadializarea !/: !"-$"/4 - adica avem de a face cu o formatiunetumorala de dimensiuni mici7medii, cu invazie locala minima, cu un numar mic de noduli limfaticiinvadati si fara metastaze.ista variatii si sc*imbari ale sistemelor de stadializare deoarece pentru anumite forme de cancer nueste suficienta o impartire in doar patru stadii. Astfel au aparut substadii precum IIa, IIIb iar in sistemul!/, !"b, !$a etc. Diferentele intre aceste substadii fiind definite la fiecare tip de cancer in parte.C*iar in stadiile /" - cu metastaze, prognosticul difera mult de un tip de cancer la altul: cancerele cuoriginea in tesutul renal pot avea un pronostic favorabil in acest stadiu spre deosebire de cele cepornesc din colon. Diferentele parvin si din localizarea metastazelor: *epatice, pulmonare, osoase,cerebrale cu implicatii functionale diferite si cu evolutii diferite. Ambele sisteme de stadializare a tumorilor sunt in continua perfectare si vor mai suferii probabilmodificari in scopul adaptarii lor. Scopul este de a putea fi dedus cu mai multa siguranta prognosticulbolii si atitudinea terapeutica cea mai potrivita.Diferentele sunt mari de la un tip de cancer la altul in functie si de tipul si invazivitatea celulelor din careeste constituita tumora, sistemului !/ adaugandu-se in ultimul timp inca o litera # - reprezentandgradul de invazivitate a celulelor evidentiat de catre anatomopatolog microscopic: #",$,%,&. In functie side aceasta gradare a celulelor canceroase prognosticul pe termen lung difera foarte mult.Stabilirea gradului de invazivitate se va face dupa abaterea de la normal a modificarilor microscopice sigradul de diviziune celulara. #radele inalte sunt in general tipuri de cancere agresive cu dezvoltarerapida si invadare locala si nodulara in scurt timp, cu tendinta mare de metastazare.

#radul tumorii se va putea stabilii deci doar dupa eaminare microscopica de catre anatomopatologatunci cand acesta va dispune de un fragment tumoral, fie in urma interventiei c*irurgicale cand se va

8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 4/6

scoate in intregime tumora primara si nodulii limfatici afectati, fie un fragment tisular provenit dinbiopsie efectuata si ea la randu-i interventional sau prin punctie bioptica.

PrognosticSus

ezultatele testarii moleculare specifice pot +uca un rol important atat in evaluarea prognosticului cat siin dictarea tipului de tratament. 8n eemplu de specificitate biologica cu implicatii in atitudineaterapeutica o reprezinta receptorii estrogenici in functie de care grupam anumite tumori in doua clase:estrogen pozitiv si negativ. Cele cu celule estrogen pozitive contin la suprafata acestora receptoripentru estrogeni avand rezultate favorabile la tratamentele *ormonale./ai sunt si alte testari moleculare in functie de rezultatul carora difera tratamentul si prognosticul bolii,paleta acestor eplorari fiind etrem de larga si in continua diversificare.

#iopsieSus

Pentru diagnosticul gradului, a tipului celulelor si efectuarii testelor specifice, va trebui deci sa furnizammedicului specialist anatomopatolog un fragment tisular numit biopsie, fragment ce va fi obtinut in

timpul interventiei c*irurgicale mari pentru etirparea tumorii primare sau cu anestezie locala printr-omica interventie c*irurgicala efectuata numai cu scopul prelevarii biopsiei, dar si prin alte modalitati cevor fi epuse mai +os. /edicul anatomopatolog specializat in investigarea fragmentelor tisulare biopticeva realiza un raport in urma eplorarilor pe care le va efectua punand la dispozitia medicului terapeutinformatiile necesare pentru demararea unui anumit tip de tratament si evaluarea prognosticului.Sunt mai multe moduri de a preleva materialul bioptic.Tipuri de biopsii#iopsia excizionala - reprezinta ecizia unui fragment important din tumoare sau c*iar intreagaformatiune in scopul de a fi eaminata. Actual aceasta forma de biopsie este inlocuita in mare parte deforme noi dar sunt anumite tipuri de tumori in care se obtin mai multe date importante si cu o mai mareacuratete numai dupa ecizia ampla a tesuturilor malignizate.#iopsia incizionala - cand doar o mica portiune tisulara este prelevata pentru biopsie. Acest tip de

biopsie este cel comun pentru tumorile superficiale de parti moi - tesut con+unctiv, tesut gras, muscular,etc. si poate stabilii daca avem de-a face cu o tumoare maligna sau benigna.#iopsia endoscopica - este modalitatea uzuala de prelevare a biopsie din tumorile tractului gastro-intestinal dar si tractul urinar 2cistoscopia3, cavitatii abdominale 2laparoscopic3, interiorul articulatiilor2artroscopie3, arborele tra*eo-bronsic 2bron*oscopie3, etc. ste efectuata pentru tractul digestiv cuendoscopul - un dispozitiv de forma tubulara prevazut cu sursa luminoasa, microcamera si pensaciupitoare. Acest sistem de prelevare a biopsiei nu mai necesita incizii si va utiliza orificiile organismuluipentru introducerea endoscopului. Se va vizualiza direct leziunea si se va ciupi cu pensa speciala unfragment tisular din tumoare suficient pentru biopsie. 9ragmentul va fi etras in afara organismului si vafi trimis pentru eaminare de catre medicul anatomopatolog in serviciul de specialitate.Colposcopia cu biopsie - este o procedura ginecologica care a devenit de+a uzuala si se practica inscopul evaluarii pacientelor cu modificari ale colului uterin. /ai intai este eplorat colul uterin iar

fragmentul tisular ce se va preleva pentru biopsie va fi luat din zona in care apar cel mai clarmodificarile.#iopsia cu ac "in - se bazeaza pe o te*nica foarte simpla prin care este utilizat un ac precum cel deseringa ce va fi introdus in masa tumorala si prin aspiratie se vor etrage celule canceroase ce vor fipuse pe o lama de microscop si vor fi oferite anatomopatologului pentru eaminare. ezultatul dinpartea specialistului poate veni in doar cateva minute.!umori din organe precum pancreasul, ficatul, plamanul sau glande precum tiroida, sanul, etc. potbeneficia de acest tip de biopsie si poate fi orientat diagnosticul ca ulterior sa se intervina c*irurgical.Punctia biopsie cu ac fin poate fi practicata sub control radiologic, ecografic saucomputertomografic pentru g*idarea sa imagistica. Se poate face anestezie generala sau locala in functie desituatie si de toleranta bolnavului.8n alt tip de biopsie utilizata in special in dermatologie este reprezentat de prelevare unei rondeletegumentare de mici dimensiuni utilizandu-se un dispozitiv special. eziunea provocata este minima sise va vindeca spontan sau cel mult se va putea practica aplica un fir de sutura.#iopsia madu$ei osoase %ematogene - In cazul aparitiei unor celule anormale in sangele circulant, a

8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 5/6

unei anemii ineplicabile, a unui numar prea mare de celule in sangele circulant sau a scaderiitrombocitelor se va impune o punctie biopsie a maduvei din care provin aceste celule - maduva*ematogena - ce este localizata in interiorul unor oase.a adult biopsia medulara se preleveaza de obicei din creasta iliaca postero-superioara din centurapelvica. Acestea se afla pe partea posterioara a bazinului de o parte si de alta a osului sacru. u este omanevra dificila si poate fi practicata de catre *ematolog si c*iar de catre medicul internist sau de

familie.

Se poate face o anestezie locala in care acul de seringa sa fie introdus mai profund pentru a anesteziasi membrana ce acopera osul - periostul. Dupa aceasta se va utiliza un ac mai gros si bine ascutit cutrocar, montat la o seringa. Acul va fi introdus pana in spatiul medular si prin aspirare se va recoltacantitatea de maduva necesara. Aceasta are un aspect asemanator cu al sangelui dar poate contine simici fragmente de tesut gras. Acest continut prelevat din maduva osoasa se va epune pe o lama desticla si va fi pus la dispozitie medicului anatomopatolog sau *ematolog pentru eaminareamicroscopica.

Pregatirea pieselor bioptice pentru examinare

Dupa ce tesutul bioptic este etras din organul bolnav vor urma mai multe proceduri pentru a obtinepreparatul microscopic propriu-zis sub forma unor lame. ista doua te*nici de obtinere a sectiunilor*istologice cu o grosime de ' micrometrii 24,444' milimetrii3 ce vor fi epuse pe lame de sticla pentrueaminarea la microscop.

; prima te*nica este cea cu parafina pentru obtinerea preparatelor permanente, ce vor avea calitateade a fi eaminate in timp indelungat. Preparatul proaspat se va introduce intr-o solutie cu rol fiator incare va sta mai multe ore, timp direct proportional cu dimensiunea preparatului. Solutia este in cele maimulte cazuri formalde*ida "4< ce are proprietatea de a conserva proteinele din preparat si a impiedicadenaturarea lor ulterioara. Aceasta etapa este probabil cea mai importanta in obtinerea unor preparatede buna calitate. Preparatele fiate astfel in solutie de formalde*ida vor fi introduse in masinispecializate, unde pe perioada noptii vor trece prin cicluri de inlocuire a apei din compozitia lor cu

parafina. In dimineata urmatoare personalul calificat - te*nicienii *istologi - vor prelua preparateletisulare aflate in blocuri de parafina si vor efectua sectiunile fine cu a+utorul unui dispozitiv special numitmicrotom. Aceste sectiuni se vor efectua in blocul de parafina si vor contine in interiorul lor si sectiuneadin materialul bioptic. Aceste sectiuni etrem de fine vor fi luate cu mare gri+a si vor fi epuse pe lamede sticla pentru eaminarea la microscop.Preparate astfel obtinute vor mai trece printr-un procedeu de colorare. Cei mai uzuali coloranti pentrupreparatele microscopice sunt *ematoilina 2un produs natural obtinut din lemnul unui arbust din America Centrala numit =aemato>lon campec*ianum3 si anilina - un colorant artificial. /ai suntutilizate combinatii de coloranti cum ar fi *ematoilina - eozina ce vor colora preparatul in nuante de laroz si portocaliu la albastru. In acest fel se vor evidentia cu mai multa usurinta distinct elementelecelulare. In mod obisnuit nucleii celulelor sunt colorati in albastru inc*is iar citoplasma si organitelecelulare au o coloratie de diferite nuante de la roz la portocaliu.Preparatele ing%etate ! extemporanee - sunt create cu scopul de a fi eaminate la scurt timp dupaprelevarea biopsiei si ele nu au o calitate la fel de buna precum preparatele permanente. Anatomopatologul preia tesutul bioptic de la c*irurg, il congeleaza prin intermediul unui dispozitivspecializat si va efectua sectiuni ce ulterior vor fi eaminate pe lame la microscop, putand astfel oferiun rezultat c*irurgului care isi va adapta abordarea c*irurgicala in functie de acest rezultat. Acesta este un procedeu rapid si cu mare utilitate pentru c*irurg aducand un beneficiu important sibolnavului, caruia i se va putea face interventia c*irurgicala optima pentru boala de care sufera.Ca si preparatul congelat mai pot fi obtinute informatii despre natura celulelor tumorale prin intermediulpunctiei cu ac fin si epunerea celulelor pe lama. Si in acest caz lama se poate vizualiza in foarte scurttimp la microscop. Punctia poate fi g*idata ecografic, radiologic sau computer tomografic 2C!3.

8/19/2019 Ce Trebuie Sa Stiti Despre Cancer

http://slidepdf.com/reader/full/ce-trebuie-sa-stiti-despre-cancer 6/6

&xaminarea piesei

&xaminarea macroscopicavaluarea piesei anatomopatologice incepe prin eaminarea sa macroscopica si a biletului completatdin sala de operatie. In ma+oritatea cazurilor fragmentele de tesut sunt de mici dimensiuni si sunttrimise impreuna acest biletul in care sunt facute anumite specificari legate de piesa - din ce organ

provine fragmentul, din ce zona a sa, ce reprezinta, dimensiuni, etc.De eemplu un polip sigmoidian obtinut cu a+utorul colonoscopiei va fi insotit de bilet completat cuurmatoarele date: dimensiunile polipului, suprafata 2neteda sau aspra, boselata3, consistenta 2dura saumoale3, implantarea 2pediculat sau sesil3, eistenta sau a infiltrarii mucoasei colonului in acea arie,culoarea, friabilitatea, daca este sangerand sau nu, eprimarea in centimetrii a distantei de la anus sidispozitia pe peretele colic 2anterior sau posterior3, etc. toate aceste informatii fiind utile atatanatomopatologului pentru eaminarea piesei cat si c*irurgului pentru a-si adapta interventiac*irurgicala conditiei impuse de polip, in cazul in care aceasta se va impune.

 Atunci cand la anatomopatologie sunt trimise organe intregi sau parti din organe ca urmare a unorrezectii, aceste vor fi insotite de buletine care sa contina toate datele descriptive ale piesei. De eempluin cazul splenectomiei practicate pentru boala =odg?in 2o forma de cancer a tesuturilor limfatice3 se vor 

completa urmatoarele date: greutatea splinei, dimensiunile 21>1z cm3, descrierea suprafetei sale,consistenta, culoarea, daca eista sau nu defecte ale capsulei, daca sunt intacte vasele din *ilul splineisau daca avem de-a face cu tromboze ale *ilului acesteia, daca avem adenopatie in *il si cati nodulisunt vizibili sau afectati, dimensiunea lor, etc.

 Anatomopatologul va efectua sectiuni din splina si va realiza preparate pentru eaminarea la microscopdin acele arii care sunt modificate patologic sau care ii par suspecte. Prin eaminarea preparatelor seva pune diagnosticul de certitudine al boli *odg?iniene sau a altor leziuni. ste posibil ca nu toatesectiunile sa contina modificari patologice ci doar o parte dintre acestea, diagnosticul precis fiind foarteimportant si totodata o mare responsabilitate a anatomopatologului, de acesta depinzand intregultratament ulterior. ;data cu descrierea tipului de leziuni decelate la eaminarea microscopica asectiunilor se va preciza cu eactitate si aria din care provin.

&xaminarea microscopica Aceasta consta din vizualizarea sub microscop a lamelor cu preparate din diversele tesuturi siconstituirea de catre anatomopatolog a unui raport complet a tuturor elementelor patologice.8n eemplu de astfel de raport anatomopatologic ar fi in cazul polipului sigmoidian descris mai susurmatorul: sectiune printr-o structura polipoida cu un a central vascular acoperit de mucoasa custructura adenomatoasa cu predominanta tubulara 2aceasta reprezinta dispozitia coloanelor celulare ininteriorul mucoasei ce acopera polipul si care la nivelul colonului sigmoid este cilindric pluristratificata3.a nivelul nucleilor celulari se observa un grad de *ipercromatoza 2ceea ce reprezinta o intensaactivitate mitotica in interiorul nucleilor cu tendinta de multiplicare marcata3 cu pierderea aproapecompleta a citoplasmei 2continutul celulelor dintre nucleu si membrana celulara in care se aflaorganitele celulare3. u se evidentiaza invazie stromala 2adica fara tendinta de invazie a straturilor maiprofunde - submucoasa, musculara, seroasa3.In acest caz sunt descrise modificari precanceroase ale mucoasei polipului cu potential de malignizaredar care la momentul actual prezinta un prognostic favorabil.

Dupa eaminarea macroscopica si ulterior microscopica se va emite raportul final - diagnosticul. Acestain eemplul dat va fi: biopsie colonoscopica de la nivelul colonului sigmoidreprezentandpolip adenomatos.In aceasta forma a eprimarii concise a diagnosticului sunt incluse multe date importante si anume:localizarea leziunii la nivelul colonului, portiunea sa numita sigmoid, modalitatea de prelevare a biopsieiprin colonoscopie, ce reprezinta structura trimisa - polip si rezultatul eaminarii microscopice si avizualizarii modificarilor ce apar in microstructura polipului - adenomatos.