7/25/2019 Ce Feluri de Mncare Se Gseau n Meniul Romnilor Acum 100 de Ani

1/3

Ce feluri de mncare se gaseau n meniul romnilor acum 100 de ani. Mamaliga si verdeturile erau la ordinea zilei, carnea se consuma doar n cazuri speciale

Hrana romnilor acum o suta de ani era diferita fata de cea de acum. n primul rnd, verdeturile erau aproape nelipsite si aceasta nu pentru ca romnii ar fi descoperitvreun secret miraculos despre acestea, ci pur si simplu din cauza saraciei. Mamaliga era si ea produs de baza n alimentatia romnului, iar carne se mnca ocazional,doar duminica sau numai de sarbatori.Pinea a nceput sa apara tot mai des pe mesele romnilor abia de la jumatatea anilor50, dupa ce, pna atunci, fusese un aliment considerat aproape de lux. Verdeturile erau omniprezente nu pentru ca romnii ar fi descoperit brusc ce bine si sanatos este sa le consumi, ci din saracie. Gradul mare de saracie al romnilor i-a obligatpe acestia sa inventeze si sa apeleze la aproape orice se putea pune ntr-o cratita pentru a fi fiert si folosit ca aliment, ntr-o forma sau alta.

Practic, primavara, cam de cnd ieseau urzicile, loboda, stirul, pastaile, de atunci nu se mai mnca carne dect duminica; n rest, romnii, indiferent de zona, mncau dlegume, lactate - brnza, cam o data pe saptamna - unt cu mamaliga. Bulzul la gratar era foarte des consumat si apreciat totodata, la care se adauga tocanita de ciuperci, cartofi, fasole iahnie sau facaluita, zacusca de vinete sau ciuperci. Semnca mamaliga aproape n fiecare seara cnd oameni veneau de la munca sau de la cmp, ventual mamaliga cu lapte si bulz. Aceasta era mncarea de seara standard- cnd nu e

a post. n zilele de post se mnca tot mamaliga, dar cu zeama de urzici, stevie, macris sau tocana de ciuperci, fasole - iarna. Merindele la munca de la cmp consta nmamaliga rece mai rar pine, cu slanina, foarte des ceapa, oua fierte-tari si, ocazional, brnza. Fructele erau foarte cautatedeoarece erau la ndemna si permiteau prarea alimentelor pentru mesele mai serioase. Brnza cu smntna era o mncare prea scupa pentru a fi mncata n zile obisnuite.

Oltennii, vazuti ca vegetarieni

ntr-o lucrare tiparita n anul 1895 si intitulata "Igiena teranului romn, autorul, d. Gheorghe Crainiceanu, se apleca, releva un material pe aceeasi tema publicat de site-ul www.descopera.ro, asupra hranei romnului de acum o suta de ani Alimentatiunea n diferite regiuni ale terii si n diferite timpuri ale anului.

Taranii alcatuiau la vremea aceea, dupa cum se stie, cea mai mare parte a populatiei tarii, iar situatia lor era departe de fi una nfloritoare: un deceniu mai trziu, tocmai aceasta viata grea avea sa duca la izbucnirea miscarilor taranesti dela nceputul secolului XX, culminnd cu rascoala de la 1907. Cartea dr. Crainiceanudocumenteaza aceasta trista stare de lucruri, aducnd marturii asupra saraciei, nivelului de trai scazut si impactului acestuia asupra sanatatii populatiei. Autorul vorbeste si el despre faptul ca mamaliga era baza alimentatiei - uneori, facsi de trei ori pe zi mamaliga. Se mnca mult mai multa mamaliga dect pine, poate penru ca mamaliga era si este nca mai usor si mai rapid de facut dect pinea. Pinea de ru era o mncare rara, rezervata mai curnd sarbatorilor. Faina alba de gru, banala iua de azi pentru noi, era pe atunci mult mai pretuita deoarece din ea se faceaumulte copturi rituale - cozonaci, colaci, cu semnficatie spirituala. n judetul R

oman, laptele, ouale, brnza, daca le poseda, le vnd n trg pentru a-si procura altecesare, adesea nsa n profitul crciumarului, iar n judetul Arges se mannca ceapa,au posirca cu mamaliga, iar fasolea, lintea, cartofii si alte legume mai hranitoare, foarte rar; productele de la pasari sau vaci mai mult le vnd, rar le mananca; carnea, pastrama, pestele proaspat sau sarat constituiesc niste alimente exceptionale.

n Ardeal, majoritatea locuitorilor cresteau cte un porc pe care-l taiau de Craciunsi faceau carne n untura, crnati, jambon, lebar, caltabosi, sngerete, untura, jumeri. Toate acestea, daca erau consumate cu cumpatare mpreuna cu vegetale, ajungeau

7/25/2019 Ce Feluri de Mncare Se Gseau n Meniul Romnilor Acum 100 de Ani

2/3

oamenilor chiar pna la Craciunul urmator. n judetul Vlcea, noteaza acelasi autor ncartea sa - porumbul se culege, desigur prin obicei, la data fixa, fara a tine socoteala daca e copt ori nu. Porumbul cules verde se pune n patule de constructiune vitioasa (sunt prea largi, ceea ce mpedeca circulatiunea aerului) si mucezesce.Mamaliga facuta din asemenea porumb e amara la gust si are un miros displacut.

De altfel, medicii si agronomii de acum o suta de ani se pare ca faceau recomandari insistente de interzicere a comercializarii porumbului alterat si ncurajau cultivarea de catre tarani a unor soiuri de porumb cu coacere mai timpurie, ncercausa-i nvete pe acestia cum sa recolteze si sa pastreze corect porumbul si sa i lamureasca n privinta pericolelor consumului de porumb stricat si ale consumului excesiv de porumb, n general. Se considera ca acest consum mare de porumb ar fi cauza principala a pelagrei. Autorul cartii mentionate face observatii aparte n privinta modului de alimentatie din judetul Olt, unde, dupa ce constata ca, aici, - hrana e saraca, mai mult vegetalasi insista ca locuitorii sa fie luminati prin scoale asupra mbunatatirii hranei, dr. Crainiceanu afirma ca locuitorii sunt vegetariani pentru ca prepararea bucatelor e astfel mai usoara.

Posturile Bisericii, o problema pentru sanatatea romnilor acum 100 de ani

Dupa parerea dr. Crainiceanu, e ct se poate de regretabila aceasta predominanta aporumbului n alimentatia taranului romn la sfrsitul secolului XIX deoarece aceastasituatie facea ca alimentatia taranului sa fie deficienta n substante nutritiveesentiale, iar sanatatea lui avea mult de suferi din aceasta cauza. Nu numai ca

porumbul este sarac n materii azotate(e vorba despre proteine, cum se numesc azi),dar mamaliga este un aliment greu de mistuit, care ncurca caile digestive mai mult dect le hranesce. () Mncare proasta, nesuculenta si putina n comparatie cu munca xcesiva a teranului nostru, caracterizeaza starea de lucruri din judetul Gorj, n vreme ce prea rar se vorbeste de bine despre regimul alimentar al satenilor, de pilda - n judetul Ialomita, unde, se spune, "Teranii se hranesc substantial cu pesce, brnzeturi si carne.

Cnd mergea la munca la cmp, romnul trebuia musai sa aiba la el leguma- pentru cos, legumanseamnnd orice aliment cu putere (adica proteine), cum ar fi: slanina, suna, carne, crnati, brnza, oua si, iarasi obligatoriu, un pahar de tuica/rachiu. Cine nu avea mncare buna la el pentru oamenii luati la munca era facut de rsul satenilor si se ducea vorba despre el ca "nu merita" si si gasea foarte greu apoi ajuto

are la cmp. Pinea se facea, n functie de zona, nu doar cu faina alba, ci si cu cartofi aceasta era nu doar gustoasa, ci si foarte rezistentadeoarece tinea si pestedoua saptamni fara sa se usuce sau sa mucezeasca, dar pentru aceasta ele erau pastrate n chimnita(pivnita) ntr-un maldar de lemn acoperit cu o pnzatura.

Un rol important n alimentatia romnului de acum o suta de ani l are, pentru dr. Crainiceanu, problema posturilor impuse de Biserica, care era o preocupare importanta. Astfel, autorul considera ca numeroasele zile de post (peste jumatate din zilele anului) si mai ales lunga perioada de post din primavara (Postul Mare) contribuiau mult la starea de malnutritie a taranilor: S-a remarcat de catre multi medici romni ca, teranul postind, se hranesce rau tocmai pe timpul cnd are cea mai grea munca a cmpului, pe postul Pascelui; si iarna, cnd nu lucreaza mai nimica, mannca mai bine. Mai toti au cerut modificarea felului de postire. O cer si eu, cu t

oate ca sciu greutatile ce sunt de prentmpinat. Dar ce mncaruri erau la polul opus l bunastarii pentru romni acum 100 de ani?... Ei bine, tot n Igiena teranului romnutorul Gheorghe Crainiceanu spune ca gaina umpluta e cea mai aleasa mncare taraneasca; ea se face la cumatrii, mese mari si pentru asteptarea dragutilor.

Ce a determinat schimbarea alimentatiei romnului

Am vazut cum si ce mncau taranii, care reprezentau majoritatea populatiei n tara noastra. Care erau obiceiurile culinare ale orasenilor?... Se pare ca destui dintre locuitorii oraselor de acum o suta de ani nu mncau cu mult mai bine dect tarani

7/25/2019 Ce Feluri de Mncare Se Gseau n Meniul Romnilor Acum 100 de Ani

3/3

i. Spre deosebire de acestia, cei de la oras trebuia sa cumpare o mare parte dinalimente, iar, daca aveau o stare materiala modesta, atunci se multumeau cu putina carne, peste - pe vremea aceea mai ieftin dect azi -, pe care le adaugau alimentatiei n care predominau, ca si la tarani, alimentele de origine vegetala, maiales pentru cei care tineau posturile dupa tipic. Cu trecerea anilor nsa, n special n paturile mai nstarite ale populatiei urbane, au nceput sa si faca aparitia un nu tip de gospodina, dar si un nou tip de bucatarie. Astfel, n scolile de fete au capatat o mare priza cursurile de gospodarie existnd chiar cadre didactice cu studii de profil si diplome corespunzatoare. ncep sa fie tot mai des publicate si la noi carti de bucate si de menaj, lucru ce modifica, treptat, felul de a gati al romncelor. Ca un exemplu, n anul 1902, Ecaterina Dr. S. Comsa, absolventa a Institutului Damen-Stift din Viena, publica Buna menajerasau Carte de bucate, avnd subtil: Cea mai practica si mai bogata din toate cartile de bucate scrise pna azi n limba romna. Aceasta s-a bucurat de un mare success si continea peste 1.000 de retete.Ulterior, pe masura ce cartea a fost reeditata (au fost cel putin 9 editii, semn ca lucrarea era pretuita si ceruta), numarul retetelor a tot sporit. n cuprinsul ei regasim un amestec interesant de bucatarie romneasca traditionala (cu sarmale de post, ciorba de potroace, cozonaci moldovenesti, ardei umpluti, uneori un pic mai rasfatata, alaturnd celor mai ieftine frunze de primavara si oarece carnita, precum n mncarea de macris sau stevie cu carne), mpletindu-se cu noutati apusene, precum torta de Berlinori strudelul de Tyrol, risotto, unt de vanilie; uneori exlicit straine, precum tocatura de carne de vitel pregatita frantuzesteori sos spaniol. Multi dintre cititori vor spune ca acum o suta de ani se mnca mai sanatos dectn prezent. Partial, au dreptate: pe atunci nu existau E-urile omniprezente n alim

entatia de azi, dar, pe de alta parte, nu trebuie omis ca mncarea romnului de atunci a fost influentata decisiv de gradul de saracie mare. n plus, speranta de viata era semnificativ redusa nu neaparat din cauza mncarii, ci a altor factori, cumar fi medicatia inexistenta, lipsa spitalelor, lipsa de educatie, a igienei elementare etc. Acum, la 100 de ani departare, se poate spune ca am compensat lipsagradului de civilizatie, dar am pierdut si pierdem zilnic la capitolul alimentatie sanatoasa.