ce este-un-maestru-spiritual

of 37/37
Omraam Mikhael Aivanhov Ce este un MAESTRU spiritual ? NOTA EDITORILOR: Dorim să atragem atenţia cititorilor asupra faptului că Învăţământul ezoteric al Fraternităţii Albe Universale, difuzat de către Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov, este un Învăţământ strict oral, ceea ce explică anumite aspecte ce compun textele prezentului volum. Am dori, de asemenea, să fie clar pentru public faptul că, în denumirea Fraternitatea Albă Universală, termenul "Albă" nu se refecă absolut deloc la culoarea pieii, specifică unei rase. Aşa cum culoarea albă este sinteza tuturor celorlalte culori, Ideea de Fraternitate Albă Universală se adresează, fără excepţie, tuturor oamenilor. Ea îi invită să realizeze, pe întreg Pământul, o viaţă fraternă, armonioasă, respectând fiecare rasă, fiecare religie, fiecare naţionalitate. I - Cum se recunoaşte un adevărat maestru spiritual Pentru un discipol a-şi întâlni Maestrul înseamnă a găsi o "mamă" care acceptă să-l poarte nouă luni, pentru a-l "naşte" Lumii spirituale. Odată ce s-a "născut", adică s-a trezit, ochii săi descoperă frumuseţea Creaţiei, urechile sale ascultă Cuvântul divin, gura sa gustă hrana cerească, picioarele sale îl duc în diferitele locuri ale spaţiului pentru a face Binele şi mâinile sale învaţă să creeze în Lumea subtilă a sufletului Foarte puţini oameni ştiu ce este într-adevăr un Maestru. Unii au citit cărţi care povestesc istorii de neconceput: un Maestru este perfect, omniscient, atotputernic... El nu are nevoie nici să mănânce, nici să bea, nici să doarmă...El este la adăpost de toate tentaţiile şi, mai ales, îşi petrece tot timpul făcând miracole. Exact ca în cartea lui Spalding: Viaţa Maeştrilor. Câţi oameni n-au fost entuziasmaţi de această carte fără a-şi da seama că ea conţine anecdote de necrezut. Marii Maeştrii, este adevărat, au puteri excepţionale, dar ei nu le utilizează pentru a face minuni în faţa unor gură- cască. A apare şi a dispare, a merge pe ape, a zbura în spaţiu, a materializa ospeţe, a trece prin flăcările unui incendiu, a face să iasă case din pământ... Chiar dacă este capabil, un adevărat Maestru nu le va face, deoarece faptul că asistă la asemenea spectacole nu-i poate ajuta pe oameni să se transforme... Un Maestru, trebuie s-o ştiţi, este la fel ca toţi ceilalţi oameni: are aceleaşi organe care-l fac să simtă aceleaşi nevoi şi aceleaşi dorinţe. Iar dacă îi tăiaţi o bucată de carne, veţi vedea că sângele său va curge roşu ca la toată lumea! Diferenţa este că la un Maestru conştiinţa este mult mai vastă decât la majoritatea oamenilor: el are un ideal, puncte de vedere superioare şi, mai ales, a ajuns la o perfectă stăpânire de sine. Evident, pentru aceasta trebuie foarte mult timp şi o activitate gigantică; de aceea nimeni nu poate deveni Maestru într-o singură încarnare. Dacă întâlniţi un Maestru, să ştiţi că toate calităţile şi virtuţile pe care le manifestă, nu le- a achiziţionat în această singură viaţă. Nu, a fost nevoie ca el să lucreze timp de secole, chiar milenii, şi cum calităţile pe care le-a câştigat prin proprie activitate nu dispar în momentul în care a trebuit să părăsească Pământul, când revine îşi aduce din nou aceste calităţi. Astfel, din

Post on 12-Jul-2015

130 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Omraam Mikhael AivanhovCe este un MAESTRU spiritual ?

    NOTA EDITORILOR:Dorim s atragem atenia cititorilor asupra

    faptului c nvmntul ezoteric al Fraternitii Albe Universale, difuzat de ctre Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov, este un nvmnt strict oral, ceea ce explic anumite aspecte ce compun textele prezentului volum.

    Am dori, de asemenea, s fie clar pentru public faptul c, n denumirea Fraternitatea Alb Universal, termenul "Alb" nu se refec absolut deloc la culoarea pieii, specific unei rase. Aa cum culoarea alb este sinteza tuturor celorlalte culori, Ideea de Fraternitate Alb Universal se adreseaz, fr excepie, tuturor oamenilor.

    Ea i invit s realizeze, pe ntreg Pmntul, o via fratern, armonioas, respectnd fiecare ras, fiecare religie, fiecare naionalitate.

    I - Cum se recunoate un adevrat maestru spiritual

    Pentru un discipol a-i ntlni Maestrul nseamn a gsi o "mam" care accept s-l poarte nou luni, pentru a-l "nate" Lumii spirituale. Odat ce s-a "nscut", adic s-a trezit, ochii si descoper frumuseea Creaiei, urechile sale ascult Cuvntul divin, gura sa gust hrana cereasc, picioarele sale l duc n diferitele locuri ale spaiului pentru a face Binele i minile sale nva s creeze n Lumea subtil a sufletului

    Foarte puini oameni tiu ce este ntr-adevr un Maestru. Unii au citit cri care povestesc istorii de neconceput: un Maestru este perfect, omniscient, atotputernic... El nu are nevoie nici s mnnce, nici s bea, nici s doarm...El este la adpost de toate tentaiile i, mai ales, i petrece tot timpul fcnd miracole.

    Exact ca n cartea lui Spalding: Viaa Maetrilor. Ci oameni n-au fost entuziasmai de aceast carte fr a-i da seama c ea conine anecdote de necrezut. Marii Maetrii, este adevrat, au puteri excepionale, dar ei nu le utilizeaz pentru a face minuni n faa unor gur-casc. A apare i a dispare, a merge pe ape, a zbura n spaiu, a materializa ospee, a trece prin flcrile unui incendiu, a face s ias case din pmnt... Chiar dac este capabil, un adevrat Maestru nu le va face, deoarece faptul c asist la asemenea spectacole nu-i poate ajuta pe oameni s se transforme...

    Un Maestru, trebuie s-o tii, este la fel ca toi ceilali oameni: are aceleai organe care-l fac s simt aceleai nevoi i aceleai dorine. Iar dac i tiai o bucat de carne, vei vedea c sngele su va curge rou ca la toat lumea! Diferena este c la un Maestru contiina este mult mai vast dect la majoritatea oamenilor: el are un ideal, puncte de vedere superioare i, mai ales, a ajuns la o perfect stpnire de sine. Evident, pentru aceasta trebuie foarte mult timp i o activitate gigantic; de aceea nimeni nu poate deveni Maestru ntr-o singur ncarnare.

    Dac ntlnii un Maestru, s tii c toate calitile i virtuile pe care le manifest, nu le-a achiziionat n aceast singur via. Nu, a fost nevoie ca el s lucreze timp de secole, chiar milenii, i cum calitile pe care le-a ctigat prin proprie activitate nu dispar n momentul n care a trebuit s prseasc Pmntul, cnd revine i aduce din nou aceste caliti. Astfel, din

  • ncarnare n ncarnare, el adaug noi elemente spirituale, pn n ziua n care devine o adevrat cluz de Lumin i Virtute divin.

    Din nefericire, exist i fiine care s-au pregtit timp de secole s devin mesageri ai Rului, iar acetia sunt Maetrii magiei negre. Fiina uman este liber s aleag Binele sau Rul; chiar dac Inteligena cosmic o las s-l fac un anumit timp, n msura n care s-a ridicat prin comportamentul ei contra ordinii universale, fiina aceea sfrete totdeauna prin a fi distrus. Dar, la nceput, ea are posibilitatea de alegere. Atta timp ct fiina uman este vie, este liber s se decid pentru un sens sau cellalt.

    n cteva cazuri, foarte rare, se gsesc fiine care, cu toat aceast libertate ce le este dat, rmn definitiv determinate. Marii Iniiai, de exemplu" sunt determinai pentru Lumin i pentru Iubire. Unii, bineneles, au putut s decad, dar majoritatea lor au rmas Spirite ale Luminii. i, de altfel, cu ct trece timpul, cu att mai puin li se d posibilitatea s-i schimbe sensul, deoarece, graie activitilor spirituale, au reuit s transforme, s divinizeze materia corpului lor i ea a devenit ca un metal inoxidabil: aur pur. Dar atta timp ct o fiin n-a ajuns la acest grad de evoluie, este totdeauna posibil ca ea s-i schimbe direcia, i s-au vzut cazuri n istorie cnd magi albi au devenit magicieni negri.

    V ntrebai cum se poate ajunge un magician negru... n realitate, este foarte uor, chiar pentru voi: este suficient s dai curs naturii voastre inferioare. Dac nclcai fr ncetare Legile Buntii, ale Justiiei i ale Iubirii ncercnd s reuii pe spezele altora, s-i excludei, s-i distrugei, nu putei s mai facei altfel dect s devenii un magician negru. Este simplu, este clar Muli i imagineaz c pentru a deveni un magician negru, trebuie s ai un Maestru diabolic care s predea arta vrjilor i conjuraiilor malefice. Aceasta se poete ntmpla, dar, pentru a v pune n serviciul Rului, nu avei nevoie deloc de un Maestru; fr instructor, fr reet, fr nimic, putei deveni un magician negru dac v lsai ghidat prea mult de natura voastr inferioar. i, la fel, pentru un om care nu se gndete dect s-i lumineze i s-i ajute pe ceilali: chiar dac nu are un Maestru pentru a-l instrui, este pe cale s devin un mag alb.

    n realitate, fiecare fiin uman are un Maestru, dac nu este un Maestru vizibil, este un Maestru invizibil. Criminalii au n Lumea invizibil un Maestru care nu nceteaz s-i sftuiasc s fac ru celorlali. Chiar dac ei spun: "Noi, un Maestru? Niciodat!" Ei bine, trebuie s-o tie, aceti orbi, c au un Maestru ale crui sfaturi duntoare le urmeaz zi i noapte.

    Evident, eu, cnd vorbesc de Maetri, subneleg ntotdeauna adevraii Mari Maetri spirituali, magii albi. Eu tiu bine c se d acest titlu de Maestru multor artizani pentru a arta c ei exceleaz n profesia lor i la fel i notarilor, magistrailor i artitilor etc... Este un mod de a vedea lucrurile i eu nu le refuz acest titlu. Dar voi trebuie s tii c un adevrat Maestru, n sensul spiritual al termenului, este o fiin care, n primul rnd, cunoate Adevrurile eseniale, nu ceea ce oamenii au scris, creat sau povestit, ci esenialul dup Inteligena cosmic. n al doilea rnd, el trebuie s fi avut voina de a domina totul, de a stpni i controla totul n el i s fi reuit. n fine, aceast tiin i aceast dominaie pe care el le-a cucerit nu trebuie s serveasc dect manifestrii tuturor calitilor i virtuilor unei iubiri dezinteresate.

    Dup dezinteresul su vei recunoate un adevrat Maestru. Fiecare Maestru vine pe Pmnt pentru a manifesta n mod particular o calitate: exist, deci, Maetri ai nelepciunii, Maetri ai iubirii, sau ai forei, sau ai puritii... Dar toi adevraii Maetri au n mod obligatoriu aceast mare calitate n comun: dezinteresul.

    Exist atta impostori i arlatani pregtii s profite de naivitatea oamenilor! Ei au citit doar cteva mici cri de tiine oculte care, deseori, au fost scrise de nite ignorani i asta este: se vor prezenta peste tot ca Mari Maetri. Ei nu poart asupra lor nici un semn dup care s arate c Cerul i-a recunoscut; ei nii s-au declarat Maetri i cred c aceasta este suficient. Privitor ns la ceilali, n loc s studieze un pic o asemenea fiin pentru a vedea cum se comport, ei o urmeaz cu ochii nchii. El i va nela, i va stoarce de bani, i va aservi, dar ei nu-i vor da, totui, seama. Ei bine, este magnific, iat cel puin o fiin inteligent! Ceilali sunt proti. De ce nu se ntreab nimeni de unde vine, cum a trit, cine e Maestrul su, cine 1-a trimis?... Ah, nu, nu, inutil s-i pun ntrebri; din moment ce el promite s-i iniieze n trei zile mijlocind cu cteva mii de dolari - ei l cred. Sunt grbii, nelegei voi, Iniierea nu trebuie s dureze mai mult de trei zile. Lumea este plin de oameni ca acetia,

  • glumei, excroci, care profit de credulitatea i stupiditatea altora. Dar ei, cel puin sunt inteligeni!

    Eu nu neg c aceti oameni au ceva puteri - oricine, exersndu-se, poate obine anumite puteri -, dar problema este de a ti cum s le foloseasc i n ce scop. Aici, despre aceasta Cerul se pronun: Cerul nu se preocup de mijloacele pe care le posedai, ci de modul n care voi le folosii. Ceea ce conteaz pentru el, nu este tiina voastr, clarviziunea voastr sau puterile voastre, ci dezinteresul vostru. Voi putei avea tiin, clarviziune i puteri, ns atta timp ct nu suntei dezinteresat, chiar dac oamenii v recunosc ca Maestru, Cerul nu v recunoate.

    Nefericirea pentru oameni, este lipsa lor de discernmnt: dac ntlnesc un adevrat Maestru dezinteresat nu se vor ncrede, pe cnd pe primul venit, care le va arunca praf n ochi prezentndu-se ca Maestru, l vor urma. n realitate, un adevrat Maestru nu v va spune niciodat c este un Maestru, niciodat; el v va lsa s o simii i s o nelegei, el nu se grbete s fie recunoscut. Din contr, un fals Maestru, din momentul n care a decretat c este un Maestru, nu mai are dect o singur idee: s se impun celorlali.

    Tocmai am primit o scrisoare de la un brbat care s-a crezut capabil de a deveni un ghid spiritual: el mi scrie pentru a-mi povesti dificultile i angoasele sale. Evident, era de ateptat. De ce trebuia s se apuce s nele oamenii pretinznd c-i ghideaz, pe cnd nici el nsui nu era pus la punct? De la cine a primit ordinul s-i asume aceast sarcin? Dar, iat oamenii: ei se cred capabili s-i ghideze pe ceilali nainte de a avea virtuile necesare: nelepciune, iubire, puritate, for, dezinteres. Ei nu, atta timp ct nu ai primit ordinul de la o Fiin superioar, pentru a v asuma aceasta sarcin zdrobitoare de a ghida oamenii, este foarte periculos s vrei s jucai acest rol.

    A vrea mult s-l ajut pe acest om, deoarece vd c este foarte nefericit, i nici nu tie mcar de ce. El i-a imaginat c era suficient s citeasc mai multe cri de tiine oculte, i a mers s evoce Fore formidabile ale Lumii invizibile pentru a le utiliza, fr a nva niciodat s intre, n prealabil, n armonie cu ele. Ei bine, aceste Fore se rzbun; ele spun: "De ce ncercai s ne supunei, pentru a v satisface capriciile? Suntei slab, ignorant, iar noi nu vrem s ne supunem; meritai o lecie bun". De cte ori aa-ziii ocultiti nu au o adevrat cunoatere a Legilor Lumii spirituale! V-o spun: au citit cteva cri i, fr a se pregti, vor s epateze civa discipoli fcnd minuni n faa lor. Ei nu, nu astfel trebuie s acionai.

    Pentru a-i asuma sarcina de ghid spiritual trebuie s fi primit o "diplom", deoarece i n Lumea spiritual se primesc diplome. Diplomele care exist n planul fizic au corespondena lor n planul spiritual, dup imaginea cruia a fost creat planul fizic. Spiritele luminoase, care ne-au trimis pe Pmnt, ne observ, ne msoar i dac vd c am fcut eforturi, c am reuit s ne stpnim i s ne corectm cte ceva din defectele noastre, ne dau diplom.

    i unde este aceast "diplom"? n orice caz, nu este o hrtie care poate s fie tears sau distrus. Este ca un sigiliu care se imprim pe faa voastr i pe tot corpul vostru, pentru a arta c ai ctigat victoria asupra propriei fiine. Oamenii nu o vd, dar toate Spiritele Naturii, toate Spiritele luminoase o vd de departe i atunci ele v ascult, v ajut.

    Da, pentru a avea dreptul s executai anumite sarcini n planul spiritual, trebuie s obinei i aprobarea anumitor Fiine, i s nu credei c este uor. Muli gsesc lungi i dificile studiile care trebuiesc fcute pentru obinerea titlurilor de institutor sau de profesor. Dar nu este nimic, nimic fa de condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cel care vrea s-i nvee pe discipoli Adevrurile tiinei iniiatice. Eu sunt ntotdeauna mirat s vd ignorana i naivitatea oamenilor n faa acestei probleme: oricine se crede destul de pus la punct pentru a purta titlul de Maestru i, cnd se gsete n faa unui adevrat Maestru, i imagineaz c a czut din Cer aa, deja perfect, fr a depune nici cel mai mic efort.

    Ei nu, nu vei gsi nici o fptur care a venit perfect pe Pmnt; fie c o arat sau o ascunde, fiecare are o slbiciune i chiar mai multe. Chiar i Marii Iniiai au cel puin o slbiciune: este ba frica, ba orgoliul, sau zgrcenia, sau senzualitatea. Dar superioritatea unui Iniiat vine de la faptul c, nainte de toate, el este contient de slbiciunea sa i folosete toate mijloacele pentru a se nvinge.

    Oricare ar fi nlimea Spiritului su, n msura n care o fiin vine s se ncarneze pe Pmnt, prinii si i transmit ca motenire o materie mai puin sau mai mult defectuoas pe care trebuie s-o transforme, ceea ce el ajunge s-o fac datorit celorlalte caliti i virtuii ale sale. i cnd el a reuit, devine i mai mare, deoarece a ajuns s transforme o materie brut ntr-o materie elaborat, de care el se poate servi pentru activitatea sa. Deci, la Iniiai, se,

  • descoper ntr-adevr puterea Spiritului, deoarece ei ajung s stpneasc totul, pe cnd la majoritatea oamenilor treneaz, pe timpul ntregii lor viei, defecte pe care nu le pot nvinge.

    Acum, bineneles, trebuie s tii c un Iniiat vine pe Pmnt aducnd cu el calitile asupra crora el a lucrat n precedentele sale ncarnri; graie lor, el se ndeprteaz instinctiv de drumul su i se ndreapt, din contr, spre activiti constructive, luminoase. Chiar dac el nu-i amintete de nimic, el este mpins, n pofida lui, s mearg n aceeai direcie ca i n trecut. Eu nu am avut mult timp nici o amintire despre rencarnrile mele, dar am venit n aceast via cu amprente care m mpingeau ntr-o direcie determinat.

    tiu bine c unii dintre voi vor fi mirai, ocai, s aud c pn i un mare Maestru, nu vine perfect pe acest Pmnt. Iar cretinii s m ierte dac spun c Iisus nsui nu s-a nscut perfect: i El a trebuit s se instruiasc i s fac o mare lucrare de purificare nainte s primeasc Duhul Sfnt la vrsta de 30 de ani. Din nefericire, Evangheliile nu spun ce a fcut El n aceast perioad, ntre 12 i 30 de ani. Orice fiin care vine pe lume primete n mod obligatoriu, pentru a-i forma corpul, particule uzate, ntunecate, pe care trebuie s le purifice, s le ordoneze i s le armonizeze. Trebuie s nelegei ce este cu aceast materie care a traversat secolele, trecnd din generaie n generaie. Cum ar putea ea s ajung intact i pur? Chiar i un Iniiat, nscndu-se din prini excepionali, trebuie s realizeze o activitate asupra corpului su fizic pn cnd devine instrumentul perfect al Spiritului su. Acest Iniiat este, poate, predestinat s aduc o Religie nou, dar i el va trebui s-i degajeze Spiritul din strnsoarea materiei i s transforme aceast materie, s o spiritualizeze, s o sublimeze, i Cerul va msura mreia sa dup timpul pe care 1-a consumat pentru a ajunge la aceasta.

    Chiar Iisus nu a putut s manifeste imediat puterea Spiritului su. A trebuit ca mai nti s studieze, s exerseze i, mai apoi, la 30 de ani, a fcut minuni. Existena tuturor Maetrilor spirituali a nceput printr-o lung perioad in care ei ignorau totul despre misiunea lor. Chiar dac pe timpul tinereii primeau anumite revelaii ale Lumii divine, nu aveau nici o contiin despre mreia lor. Eu tiu bine c muli vor refuza s cread un asemenea lucru: pentru ei, un Iniiat vine pe Pmnt omniscient i atotputernic. Ei nu! Unii chiar aveau slbiciuni fizice i psihice pe care nu au putut niciodat s le depeasc. Ar lua prea mult timp s intrm n toate detaliile, dar dac am face-o, am gsi lucruri extrem de interesante.

    Credei c eram nc la o vrst fraged aa cum sunt acuma? Nu, mie nsumi, ani de zile mi-au trebuit s acionez asupra propriei mele materii, i nu este nimic mai dificil ca asta, Sufletul i Spiritul sunt de esen divin i ele se cunosc i se manifest ca atare, n lumea aceasta care este a lor, dar ele trebuie s se cunoasc i s se manifeste prin materie, prin corpul fizic. Aici este marele mister al existenei care este simbolizat prin imaginea arpelui care-i nghite coada. Capul arpelui, adic Spiritul, Eul superior, trebuie s se manifeste prin coad, materia, eul inferior. Spiritul care este sus; care este omniscient i atotputernic, trebuie s se priveasc n materie ca ntr-o oglind. Iat scopul Iniierii: s ajungei s transformai materia pentru ca ea s poat s retrimit Spiritului propria sa imagine.

    Noi revenim, deci, totdeauna la aceast activitate asupra materiei: aici este adevrata noastr misiune, a tuturor pe acest Pmnt. De aceea nu trebuie s v imaginai c viaa poate s fie uoar pentru Marii Maetri. Din contr, chiar ei sunt cei care ntlnesc cele mai mari obstacole. Din moment ce posed mijloacele s fac aceast lucrare i voina de-a o face, Iniiailor le este dat cea mai grea sarcin n ei nii i n afara lor i, graie acestor dificulti, ei devin nc mai mari. Da, datorit acestor dificulti.

    Mreia unui Iniiat, a unui Maestru, este de a veni pe Pmnt expus acelorai probe ca oricare altul, dar s ajung, puin cte puin, s se ridice deasupra lor. De aceea, el are dreptul s instruiasc pe ali i chiar s-i scuture. Din moment ce a ajuns s triumfe asupra slbiciunilor sale, el a ctigat dreptul de a ghida oamenii. Aceasta este, de altfel, singura condiie ca cineva sa aib dreptul s deschid gura pentru a-i instrui pe alii. Dac nu sa debarasat, el nsui, de defectele pe care vrea s le corecteze, mai bine tace; altfel oamenii vor simi n el ceva care nu merge, iar circumstanele i vor ntinde cteva capcane. Cum credei voi c putei convinge pe cineva s se lepede de o slbiciune, dac nu v-ai debarasat voi niv de ea? Cum un om, cruia i este team, poate s dea curaj celorlali? Dac strig: "nainte!" tremurnd pe picioarele sale, cum ar putea influena masele? S tii c doar victoria asupra slbiciunii voastre d adevrate puteri, i aceste puteri vor iei mai trziu prin ochii votri, gesturile voastre, faa voastr, vocea voastr. Da, ele vor iei chiar dac voi vrei s le ascundei.

  • Un Maestru care timp de milenii a lucrat s nving n el toate pasiunile umane i s atrag virtuile Cerului, eman elemente de care cei care l nconjoar pot s beneficieze. Aici este utilitatea de-a frecventa un Maestru: privindu-l, ascultndu-l, trind n preajma lui, discipolii si primesc cteva particule din viaa sa, care le vor permite s evolueze mult mai repede. Altfel, la ce credei voi c poate s v serveasc un Maestru? El nu se ocup s v dea bogii, nici situaie, nici femei; grija lui este s v dea elemente de Natur superioar, care vibreaz n armonie cu Cerul, iar dac putei s primii aceste elemente, dac putei s le conservai i chiar s le amplificai, cu timpul vei simi c sentimentele voastre, gndurile voastre i chiar sntatea voastr, totul se amelioreaz. Lng un adevrat Maestru, nu putei s gsii dect binecuvntri.

    II - NECESITATEA UNUI GHID SPIRITUAL

    Vrei s nvai s cntai la vioar: cumprai un instrument, caiete de exerciii i ncepei s cntai. Timp de cteva zile cntai o or sau dou, dar, puin timp dup aceea, v pierdei din pasiune i v oprii. O sptmn mai trziu reluai vioara, apoi din nou v oprii... i astfel timpul trece cu alternaii de activitate i de lene, n funcie de capriciile voastre. Din contr, dac avei un profesor, vrei s meritai aprobarea sa, stima sa, i lucrai asiduu ca s fii pregtii pentru ziua leciilor. Profesorul v corecteaz erorile, v ncurajeaz i, astfel, sub ndrumarea sa, vei deveni ntr-o zi un virtuos. Niciodat n-o s auzii s se spun c un mare muzician a ajuns la culmea artei sale fr profesor.

    La fel este i n domeniul spiritual: Dac nu avei Maestru, este foarte dificil s fii perseverent. Credei c ar fi bine pentru voi s meditai, s facei eforturi pentru a v ameliora, dar, foarte repede, v lsai prad vechilor obiceiuri... Cteva luni mai trziu, v reamintii de bunele voastre intenii, facei din nou cteva eforturi... pn n ziua n care vei recdea definitiv n inerie. Pe cnd cu un Maestru v simii n mod continuu stimulat; prin cuvintele sale, prin exemplul su, el nu nceteaz s v antreneze. i, apoi, el atinge sentimentele voastre, iar pentru c l iubii, l admirai, suntei mpins s lucrai pentru a v transforma.

    Bineneles, aceasta nu v va mpiedica s recdei n erorile voastre, dar, de fiecare dat, vei lua decizii mai bune, iar, ntr-o zi, fora produs de aceste hotrri va fi predominant. Cel mai grav nu este s recdei n erorile voastre, ci s abandonai sperana de a triumfa, s nu mai facei eforturi pentru a v corecta. Trebuie s cunoatei puterea unei decizii. Din ziua n care, pentru c Maestrul su i-a artat pericolele drumului pe care este gata s-l urmeze, un om decide n mod sincer s se schimbe, aceast decizie se nscrie i plaseaz n el un nou punct de plecare. Chiar dac nc nu se vede, ceea ce s-a nscris va da ntr-o zi rezultate. Iat utilitatea unui Maestru.

    Dar, ceea ce a vrea mai ales s v fac s nelegei, este c, dat fiind natura Lumii spirituale, este mai bine s nu intrai, dect s intrai fr ghid, aa cum au fcut-o unii spre nefericirea lor. Ei au cumprat cri unde sunt expuse tehnici de concentrare, de meditaie sau de respiraie i iat-i c se lanseaz n exerciii care sfresc prin a-i distruge fizic i psihic. Ar fi fost mai bine pentru ei s fie mai puin persevereni!

    Sunt ntotdeauna mirat s constat c oameni, care nu concep s fac o ascensiune pe un munte fr a-i lua un ghid, se lanseaz aa, singuri, n explorarea Lumii psihice unde pericolele de a se rtci, de a cdea n prpstii sau n a fi ngropai sub avalane sunt mult mai mari. Aici, este extraordinar, se vor descurca singuri! Da, i iat de ce exist atia dereglai printre aa-ziii spiritualiti. Ei s-au hazardat aa, fr ghid, i s-au pierdut.

    Nici una din aceste neplceri nu s-ar fi produs dac spiritualitii ar fi neles, nc de la nceput, un lucru esenial: c trebuie s-i pregteasc activitatea prin practica anumitor caliti i virtui: iubirea, blndeea, puritatea, supunerea fa de lumea divin... Deoarece n acest domeniu voina nu este suficient.

    Eroarea multor spiritualiti este de a nu ti s dea activitii lor o baz solid. Ei se lanseaz aa, fr nici o pregtire, gndind c este suficient s doreasc, s vrea, pentru ca Lumea invizibil s li se reveleze, ca ngerii s vin s-i serveasc i ca toate Puterile s cad n minile lor. Ei nu, din nefericire, nu! Adevratul spiritualist i petrece 20 sau 30 de ani pregtindu-se sub direcia unui Maestru i, apoi, n foarte puin timp, obine tot ceea ce dorete. Pregtirea este cea care este ndelungat n domeniul spiritual. Dar oamenii nu se pregtesc, ei continu s ntrein n forul lor interior orice fel de gnd, orice fel de murdrie sau injustiie. Din timp n timp, bineneles, ei mediteaz puin, aa-zis meditaie, i aceasta le

  • ajunge. Lor, da, poate, n realitate, aceasta nu ajunge. Deoarece, chiar pentru meditaie, sunt condiii prealabile de satisfcut.

    La ora actual, meditaia devine o mod, i din ce n ce mai muli oameni pretind c mediteaz. Dar aceast meditaie nu aduce nimic, deoarece a medita nu se poate face aa, fr pregtire. Cum vrei s facei s mediteze pe cineva care nu a avut niciodat un ideal nalt, care nu a ieit niciodat din capriciile sale, din plcerile sale, din dorinele sale, din vinul su, din tutunul su? El spune c mediteaz! Dar asupra crui lucru? Asupra banilor, asupra puterilor, asupra unui brbat sau a unei femei de sedus. Cum ar medita el asupra subiectelor cereti din moment ce nu are un ideal nalt care s-l scoat din viaa ordinar, animal, pentru a-l conduce pn la Cer? Este imposibil pentru cineva s mediteze nainte de a-i fi nvins anumite slbiciuni i de a nelege anumite adevruri; nu numai c nu poate, dar este chiar periculos s ncerce.

    Deoarece partea cea mai remarcabil a activitii interioare, este c nici un exerciiu de gndire nu rmne fr rezultat. ntotdeauna exist rezultate. Doar c, iat, aceste rezultate sunt deseori deplorabile. De ce? Pentru c omul a micat elemente ale Lumii sale interioare fr s le purifice sau s le organizeze. A mers s agite tot ceea ce era ceos i crepuscular; a rmas n mlatinile planului astral, nu a tiut s se ridice mai sus pentru a gsi Lumina planului mental.

    Problema este, deci, de a gsi un Maestru care v va da cele mai bune metode de lucru pentru a avansa n Viaa spiritual Cele mai bune, adic cele mai puin periculoase, cele mai eficace; poate cele mai lungi, dar cele mai durabile. Nefericirea este c oamenii sunt grbii, ei nu au timp, nici rbdare, nici ncrederea pentru a se angaja ntr-o cale luminoas, mai lent, evident, dar mai sigur. Sunt grbii, vor s devin dintr-o dat mediumi, magicieni, clarvztori aa cum devii pedichiurist sau manichiurist, iar de ndat ce obin un mic rezultat fac zgomot cu toate acestea. Astfel, induc n eroare foarte muli oameni, deoarece lumea, care nu are criterii nghite tot.

    Esenialul nu este s fii inteligent, bogat, puternic; nu, esenialul, este s fii bine ghidat, chiar dac posedai tot felul de caliti: putere, inteligen, frumusee etc., ntotdeauna riscai s v spargei capul undeva.

    III - NU V JUCAI DE-A UCENICUL VRJITOR !

    Iisus spunea: "Nu dai mrgritare la porci". Aceste mrgritare sunt mari adevruri iniiatice: nu top oamenii sunt nc pregtii s le accepte i dac vrei s le prezentai, nu numai c nu le vor aprecia, dar vor veni s v i sfie. Este, deci, foarte riscant s revelai adevrurile spirituale celor care nu sunt pregtii s le primeasc. Toi iniiaii i Marii Maetri au fost obligai s reflecteze asupra consecinelor revelaiilor pe care vroiau s le fac oamenilor, deoarece dac un adevr poate s dea unora iluminarea, el poate s provoace, la majoritatea, neplceri periculoase.

    Chintesena Iniierilor strvechi era coninut n aceste patru cuvinte: a ti, a vrea, a ndrzni, a tcea. i de ce a tcea? Ei bine, tocmai descoperirile fcute graie celor trei activiti precedente: a ti, a vrea, a ndrzni, sunt de alt natur, de o alt putere, i este periculos s le revelezi celor care nu sunt pregtii s le primeasc, sau care au rele intenii. Da, a tcea arat importana incomensurabil a acestei cunoateri, a acestei voine i a acestei ndrzneli. Una din cele mai mari tragedii ale umanitii este aceast tendin pe care o au oamenii de a utiliza cele mai bune lucruri pentru cele mai rele ntreprinderi. Ei, ntotdeauna, se aranjeaz pentru ca tot ce le-ar putea servi mntuirii lor s nu le serveasc dect ruinrii lor. Privii cum cercettorii au regretat c au revelat descoperirile pe care le-au fcut, pentru c ele au fost imediat utilizate ntr-un scop distructiv! n viitor va fi altfel i se va spune: a ti, a vrea, a ndrzni i... a vorbi! Cum oamenii vor fi mai evoluai, li se vor putea Face cele mai mari revelaii, deoarece ele vor produce asupra lor efecte magnifice. Dar ateptnd, trebuie s tcei i s urmai sfatul lui Iisus de a nu arunca mrgritare porcilor

    Vei spune: "Dar, n fine, nu putem s-i lsm , pe oameni s noate n obscuritate!" Bineneles dar trebuie s tii c toate secretele tiinei iniiatice pot s devin arme foarte periculoase n minile oamenilor egoiti, interesai, cruzi, care nu le vor servi dect n scopurile lor i n detrimentul celorlali. Deoarece, privii cum se petrec lucrurile. Cum azi se editeaz multe lucrri care reveleaz puterea gndirii (cum poate aceasta s influeneze oamenii, s

  • deplaseze obiectele etc.), se formeaz, deja, se pare, echipe care se exerseaz n acest domeniu pentru a putea, de exemplu, s influeneze atleii n timpul competiiilor olimpice i, astfel, s-i fac pe unii s ctige, iar pe alii s piard. Ei bine, aceasta este magie neagr, pur i simplu. Nu avei dreptul s v servii de puterea gndului pentru un asemenea scop.

    De ndat ce apar noi descoperiri, exist ntotdeauna tot felul de oameni fr moralitate, nici contiin, care vor s profite pentru a se impune altora i a-i distruge. Este vorba ntotdeauna, de aceast natur preistoric ce se manifest n om pentru a-l mpinge s utilizeze orice mijloace care-i cad la ndemn pentru a-i asigura superioritatea. Niciodat omul n-a fost mai nti inspirat pentru a face Binele, ci ntotdeauna Rul. De aceea nu-mi fac iluzii: curiozitatea i interesul de acum al oamenilor pentru tiinele oculte nu semnific un progres pe drumul spiritualitii. Din contr chiar, pentru muli este o degringolad n magia neagr.

    Am primit, acum ctva timp, vizita unui biat cam de vreo 30 de ani care vroia s-l scap de o vraj. O femeie, se pare mult mai n vrst dect el, 1-a vrjit; nici una din persoanele pe care el le-a vzut nu au reuit s fac ceva pentru el i a fost sftuit s mi se adreseze mie... Am nceput prin a-i pune cteva ntrebri asupra activitilor sale, studiilor sale i el mi-a rspuns c era alchimist, c tia totul, c nu mai avea nimic de nvat i c a gsit chiar i piatra filozofal. Mi-a artat ntr-adevr, o mic pudr neagr ntr-un borcan negru. L-am ntrebat: "Dar piatra filozofal este roie, pe cnd asta ce este?" "Oh, a rspuns el poate s devin puin roie!" Eram uluit de incontiena lui i i-am spus: "Ascultai, dac ai fi gsit, ntr-adevr, piatra filozofal, nu ai fi fost n starea n care suntei, pe cale s cutai pe cineva care s v elibereze de o vrjitorie. n realitate, dvs. nu avei nici un fel de adevrat cunoatere, v-ai aruncat n cri pe care nici mcar nu le nelegei, ai dorit s v jucai cu focul i iat acuma rezultatul".

    Ci oameni nu am ntlnit la Paris care nu se interesau dect de tiinele oculte! Erau mndri s treac drept astrologi, alchimiti, kabaliti, fr s-i dea seama c toat existena lor i toat fiina lor era un haos ngrozitor De aceea, dac am un sfat de dat lumii este de a lsa tiinele oculte n pace! n viaa cotidian trebuie s v artai cunoaterea i nu o putei arta dect prin atitudinea voastr, prin comportamentul vostru. Adevrata tiin este de a ti s te stpneti, a te elibera de anumite slbiciuni pentru a nu mai fi etern prada hruielilor interioare.

    Dac l-ai fi vzut doar pe acest biat, ochii si, privirea sa, faa sa... Mi-a fost mila de el! Dar nu puteam s fac nimic pentru el. Cnd o fiina nu s-a decis s fac ea nsi eforturi, nu i-ar servi la nimic chiar dac i cel mai Mare Maestru ar ncerca s-l elibereze. Este ceea ce i-am spus i eu. i i-am mai spus: " Dvs. pretindei c suntei vrjit pentru a justifica starea n care suntei. Nu dvs. suntei cel care v-ai pus n aceast situaie lamentabil i asta pentru c iubii universul haotic n care ai plonjat. Acum, numai dvs. putei s ieii; singurul lucru pe care pot s-l fac este s v dau o filozofie care s v ajute: o vei gsi n crile mele; citii-le, reflectai, i cnd vei vedea mai clar, venii s m revedei. Pentru moment nu ar servi la nimic s vorbim mai mult".

    Unii vor gsi atitudinea mea crud. Nu. Mai nti el trebuie s decid s-i pun ordine n el nsui. Un Maestru nu este aici pentru a-i consacra timpul i forele oamenilor care, deciznd c erau Mari Iniiai, duc o via dereglat i nu vor s depun nici o activitate interioar de ordonare, de purificare. Aceti oameni sunt primele victime ale orientrii lor i ale Entitilor malefice pe care astfel le-au atras. Aa sunt milioane de oameni n lume, i atunci ce se va petrece dac vor veni toi aici pentru c au auzit c se spune c exist cineva care i va elibera, fr ca ei nii s fac cel mai mic efort? Bonfin-ul nu trebuie s devin un spital psihiatric! Activitatea mea nu este s m ocup de bolnavii mintali. Sunt alii care pot s o fac i care o fac.

    Acum, n legtur cu acest biat, a vrea mai nti s insist asupra pericolelor pe care le reprezint, pentru majoritatea oamenilor, o practic prematur a tiinelor oculte. Mai trziu, cred c vom putea s crem aici secii specializate i fiecare va alege disciplina pentru care se simte cel mai atras: alchimie, magie, astrologie sau clarviziune, mediumnitate, magnetism etc. Dar nu a venit nc momentul. Deoarece, nainte s mergem s ne aruncm n aceste cunotine, trebuie s ncepem prin a nva s ne hrnim, s respirm, s iubim, s gndim, s acionm i, dup aceea, tiina va veni, o tiin imens, infinit. Cel mai important este de a ti s trieti corect pentru a te ntri. Chiar cunoaterea este periculoas dac nu ai dezvoltat anumite caliti care permit o bun folosin.

  • Cineva, de exemplu, ar vrea s cunoasc vieile sale anterioare. Bineneles, aceasta poate s-l ajute s neleag anumite evenimente ale vieii sale actuale; dar, dac ar fi ntr-adevr util s ne amintim de ncarnrile noastre trecute, de ce Inteligena naturii a lsat un voal asupra memoriei oamenilor? Dac ar fi fost att de necesar, ea nu ar fi lsat acest voal i toat lumea i-ar fi amintit. Voi vrei s tii ceea ce s-ar ntmpla dac n starea actual a lucrurilor, oamenii i-ar aminti de vieile lor anterioare? Cum nu au lucrat asupra calitilor milei, indulgenei, generozitii, cnd cineva ar descoperi c cutare sau cutare i-a fcut ru, 1-a furat, sau asasinat chiar, vei vedea cum vor decurge lucrurile! Ar fi din nou certuri interminabile! Pe cnd dac nu i-ar aminti de nimic, dac nu ar ti c cel care a fost cel mai ru inamic ntr-o alt ncarnare este acum un membru al familiei sale - aceasta se ntmpl deseori - totul va merge bine, aceast ignoran permite ca ei s-i regleze mai uor afacerile.

    Cunoaterea este deseori periculoas. Singura cunoatere, ntr-adevr util pentru voi, este cea care v descoper Legile Vieii, fr a v prezenta alturi alte tentaii care risc s v mpiedice s evoluai. Muli ar vrea s fie clarvztori, dar clarviziunea este cea mai teribil dintre faculti dac ai dezvoltat-o prematur, pentru c nu vedei dect realitile ngrozitoare, terifiante ale Lumii astrale i, suferind vei cere chiar Domnului s v ia acest dar. Atta timp ct nu suntei suficient de dezvoltai pentru a fi capabili a v nla foarte sus, pn la contemplaia Lumii divine, vei fi o victim nefericit. Deoarece este ngrozitor s arunci o privire asupra a tot ceea ce plutete n inima i n capul oamenilor. Nu este suficient s "vezi", trebuie s fii capabil s reziti la ceea ce vezi. Trebuie s v ntrii, s v purificai; numai cu aceast condiie vei putea s v dezvoltai clarviziunea fr a v asuma riscuri, deoarece n acest moment vei avea puteri chiar i asupra Spiritelor rele.

    Eu tiu c muli se ntreab de ce nu insist mai mult asupra practicii tiinelor oculte; ar dori s-o fac. Ei nu-i dau seama c-i doresc lucruri care nu pot s le fie att de utile sau care pot s le fie chiar nocive. Fie ca ei s aib ncredere n mine i s m lase s fac aa cum tiu; am un program i totul se va derula dup acest program. Oamenii sunt asemeni copiilor: ntotdeauna atrai de ceea ce-i va rni sau i va face bolnavi. Sub influena unei cri ei se decid s se lanseze ntr-o experien sau n alta; dar tiinele oculte sunt un domeniu periculos, foarte periculos. Pentru a fi la adpost de pericole, trebuie s fii ghidat de entiti foarte elevate, i aceste Entiti nu accept s v ghideze dect n momentul n care ele vd c ai avut o activitate interioar de purificare i c suntei dezinteresat. Ele nu se vor ocupa de primul idiot sau individ lacom care vrea s utilizeze Forele Lumii invizibile pentru a-i satisface capriciile.

    Majoritatea oamenilor pe care i-am ntlnit - i Dumnezeu tie ci am ntlnit! - arat, prin atitudinea lor, aciunile lor, c ei nu cer dect puteri. Nimeni, niciodat nu cere buntate, iubire, puritate, pentru c asta nu aduce nici un fel de avantaj material. i totui, aceste virtui sunt cele care salveaz de toate pericolele i aduc toate binecuvntrile, dar ei nu vd aceasta i, dac li se explic, nu vor s-o admit. Dar, n orice caz, eu v avertizez: nu ateptai s m vedei c insist asupra altui lucru dect asupra acestor virtui. Chiar dac ele nu sunt considerate ca avantajoase, prea puin conteaz, noi vom lucra nc ani de zile asupra acestor virtui inutile i neinteresante, lsnd neexplorate toate frumoasele lucruri pe care ni le prezint tiina ocult... i vom vedea ntr-o zi cine avea dreptate.

    Ci mediumi am ntlnit, care erau ntr-o stare deplorabil pentru c nu au avut nici un mijloc de aprare mpotriva Lumii invizibile! Este bine s fii sensibil, dar dac nu v-ai exersat voina, dac nu ai nvat s devenii rezisteni, suntei pierdui. Pentru a prezice, ei vor s se abandoneze Spiritelor, dar Spiritele, voi tii, sunt de toate felurile. Unele, vznd oamenii fr aprare, profit spre a se servi de ei, spre a-i nela, spre a le lua forele. i, civa ani dup aceea, aceti srmani oameni sunt complet dezaxai; fie c este ntr-un domeniu sau altul, ei merg spre ruin: sau se apuc de but, sau se abandoneaz orgiilor, sau au halucinaii, sau i pierd sntatea... nainte de a v lansa n anumite experiene, trebuie s tii care sunt riscurile; nu este suficient s fii atrai, aa, n mod simplu, de anumite aspecte ale tiinelor oculte. Toi veritabilii Maetri o s v-o spun. Dar n ziua n care vor vedea c suntei pregtii, ei nii vor fi cei care vor face s coboare voalul i atunci tot ceea ce vei dori s tii i s cunoatei va fi aici, accesibil.

    Unii, de exemplu, au auzit vorbindu-se de Fora kundalini pe care yoghinii din India nva s-o trezeasc i, imediat, fr a ti toat activitatea de purificare prealabil care este necesar, iat-i decii s trezeasc aceast For. Dar ce vor face ei dup aceea, cu kundalini? Ea i va arde, aceasta este totul! Am avut aceast experien cnd eram foarte

  • tnr: aveam 17 ani, fceam exerciii de respiraie timp de zile ntregi i, iat c brusc, ntr-o zi kundalini s-a trezit. A fost o senzaie teribil, ca i cum creierul meu era pe punctul de a arde i mi-a fost foarte fric. Am fcut atunci eforturi gigantice pentru a o adormi din nou - dar, ce eforturi! - i am reuit. Fora kundalini se poate trezi la fiine chiar dac nu sunt att de avansate din punct de vedere spiritual; ea poate s se trezeasc i n mod accidental, i, cum este o For teribil, cel ce nu este pregtit poate s devin nebun sau s fie antrenat pn n Infern. Ceea ce mi s-a ntmplat cnd am fost tnr ar fi putut fi pentru mine cea mai mare nenorocire, dac n-a fi fost capabil s adorm din nou aceast For. Din fericire, Cerul veghea!

    Dragii mei frai i surori, nu v grbii, deci, s experimentai tiinele oculte; ncepei prin a v lega de Puritate, de Lumin, iar ntr-o zi toate realizrile spirituale vor fi posibile pentru voi.

    IV - A NU CONFUNDA EXOTISMUL CU SPIRITUALITATEA

    I

    Din ce n ce mai mult rile occidentale sunt invadate de nvminte venite din Orient. Nu sunt eu cel care voi nega valoarea acestor nvminte i acestor discipline milenare. Toate marile religii i filozofii ale Indiei, Tibetului, Chinei, Japoniei, au fost vrfuri ale gndirii i spiritualitii. Dar ceea ce pun eu la ndoial este eficacitatea acestor "yoga" pentru occidentali, dat fiind mai ales modul n care ei l practic, chiar dac sunt hindui, tibetani sau japonezi care vin s-i nvee. Eu vd c, pentru majoritatea dintre ei, aceasta rmne exterior, superficial. Cum pot ei s-i imagineze c practicarea ctorva asane (poziii), mudre (gesturi) i recitarea a cteva mantre i vor transforma? Unii vor spune c erau poziii ale lui Buddha cnd el medita sub smochin i c el a primit iluminarea. Este posibil, dar trebuie luat n considerare ce fiin era Buddha. Nu poziiile pe care le-a luat, gesturile pe care le-a fcut, l-au fcut s fie Buddha, ci calitile sale excepionale, iar acestea, s-ar fi manifestat oricare ar fi fost poziiile pe care le-ar fi luat.

    Eu nu spun c anumite poziii, anumite micri nu contribuie la a sensibiliza omul la cureni n mod particular benefici sau puternici, dar nu acesta este esenialul. Dac omul nu are n el veritabile dispoziii pentru Viaa spiritual, nici un exerciiu nu va putea acoperi aceast lacun.

    Cnd am fost n Japonia am petrecut cteva zile ntr-o mnstire budist zen. Ceea ce m-a mirat la clugrii acestei mnstiri, i de altfel la majoritatea clugrilor pe care i-am ntlnit i care practicau zen-ul, este inexpresivitatea feei lor dup meditaie: nici o lumin nu-i ilumineaz, nici o via nu-i anim i, chiar la unii, trsturile sunt de o mare duritate. Bineneles, nu m voi pronuna asupra unei discipline pe care nu o cunosc bine; dar, din punct de vedere al adevratei tiine iniiatice, o meditaie care nu este un contact cu Lumea divin, care nu este susceptibil de a lsa urme de o mai mare Iubire, de o mai mare Lumin, nu este foarte util.

    mi vei spune c scopul za-zen-ului este de a opri gndirea, de a face vidul. Din nefericire, gsesc c n anumite cazuri acest vid se simte prea mult.

    Nu se poate lua ca scop n via de a te aeza i de a face vidul. C este util uneori, eu nu spun nu, i, de altfel, exist multe lucruri de spus asupra practicii vidului. Nu trebuie niciodat s uitm c vidul este fcut pentru a fi umplut. De ndat ce un vid se face undeva, exist totdeauna un element care vine s se prezinte pentru a-l umple. Deci, dac nainte de a face vidul n voi niv nu suntei purificai, vei atrage ceea ce corespunde strii voastre de decdere interioar: Entiti ntunecate i rufctoare de care nu vei ti s v aprai.

    Este bine s creai vidul n voi pentru a deveni ca un recipient unde Cerul va veni s depun toate splendorile sale; dar, nainte, trebuie s pregtii terenul. Pentru a face vidul voi facei apel la Principiul feminin din voi niv, care este pasiv, receptiv, dar activitatea de pregtire trebuie s-o facei cu Principiul masculin, activ, emisiv, adic voina, facultatea de a lupta pentru a se proteja. n Viaa spiritual este important s iei cunotin de necesitatea activitii cu cele dou Principii: a ti cnd trebuie s fii receptivi i cnd trebuie s fii emisivi, cnd trebuie s proiectai cureni i cnd trebuie s-i atragei. Dac oamenii triesc n

  • dezordine, dac sunt crispai, dezaxai, bolnavi, este pentru c ei n-au neles bine cum s lucreze cu aceste dou Principii, cum s le echilibreze, cum s le ajusteze.

    n Lumea invizibil plutesc creaturi monstruoase, produse de gnduri i sentimente ale oamenilor criminali, ale magicienilor negri i care caut s intre peste tot unde gsesc o poart deschis, adic oameni slabi, incapabili s se apere. Deci, abia dup ce v-ai purificat i ntrit pentru a nu fi invadai de aceste Entiti ntunecate, putei s v exersai fr pericol s facei vidul din voi niv. De altfel, anumite simboluri ale cretintii, ca cupa Graal-ului, arat c aceste practici ale vidului nu aparin n mod exclusiv Tradiiilor orientale, ca budismul zen. Cupa Graal-ului conine un ntreg nvmnt. Cupa este un simbol feminin care invit discipolul s se pun ntr-o stare de receptivitate pentru a atrage aceast chintesen cosmic care este sngele lui Hristos. Spiritul lui Hristos devine Sfntul Graal: toat fiina sa este o cup n care Hristos vine s locuiasc.

    Deci, vedei voi, aceast problem a vidului nu este clar pentru muli. Nu trebuie s v lansai ntr-o practic spiritual sub pretextul c ea a devenit acum la mod. Zen-ul, la fel ca toate diferitele sorturi yoga, este o disciplin foarte veche pus la punct de fiine de o excepional elevaie, dar care nu mai sunt practicate n acelai spirit nici chiar n rile lor de origine. i gsesc c mai ales modul n care occidentalii se arunc asupra acestora este destul de ngrijortor. Deoarece este o iluzie s crezi c fr o tiin precis, privitoare la structura omului i a raporturilor sale cu Universul, fr anumite reguli de via foarte stricte, fr un nalt ideal de iubire i de fraternitate, cteva poziii v vor permite s obinei mari rezultate spirituale. Este o iluzie tot att de mare ca i aceea de a crede c, mergnd n fiecare duminic la slujb, ngenunchind, lund ap sfinit, fcnd semnul crucii i primind mprtania, un cretin va fi vizitat de Duhul Sfnt.

    Practicile religiilor cretine atrag din ce n ce mai puini occidentali, care-i imagineaz c fac dovad de o mai mare spiritualitate urmnd un nvmnt oriental. Ei bine, s tii c putei fi nc un mare spiritualist, rmnnd cretin i c, din nefericire, putei s practicai tot felul de yoga fr a atinge niciodat Spiritul.

    II

    Avei o portocal; tiina i toate sistemele filozofice v vor explica o mulime de lucruri referitoare la ea: originea, elementele chimice care o compun, greutatea, forma, proprietile sale, diferitele moduri de a o utiliza, simbolistica ei etc... Teoretic ei tiu totul, dar uit esenialul: uit s o guste! Iar eu care nu cunosc nimic din toate acestea, eu mnnc portocala i m desft zi i noapte, Deci, facei i voi la fel: fii mai puin erudii, mncai!

    Dar cnd vor s se angajeze pe drumul spiritualitii, oamenii nu tiu s se debaraseze de acest obicei universitar care const n acumularea de cunotine, n voina de a se informa, de a atinge i de a fi la curent cu totul, fr a practica, niciodat, o activitate asupra sinelui.

    Bineneles, graie acestei curioziti, umanitatea a ajuns s fac gigantice progrese intelectuale. Dar pentru Viaa spiritual este o atitudine foarte duntoare.

    Pentru a practica o adevrat activitate spiritual trebuie s v inei de o Filozofie, de un sistem i s-l aprofundai; altfel, cu organismul psihic se va petrece exact ceea ce se petrece cu cel fizic. Dac mncai tot felul de alimente bizare devenii bolnavi i vomai. n acelai mod, "stomacul" psihic poate avea o indigestie din cauza a tot ceea ce voi i dai s nghit, pentru c ce vrei s fac el cu un amestec de Tradiii egiptene, hinduse, tibetane, chinezeti, gnostice; aztece, la care mai adugai teosofie, antroposofie sau mai tiu eu ce? Dac mcar ai avea o structur mental suficient de solid pentru a ti cum s v conducei n mijlocul a toate acestea! Dar majoritatea nu-i poate face nici mcar o idee clar asupra unui singur sistem filozofic, i iat-i c amestec totul: kabala, zen-ul, druizii, alchimia, katarismul, francmaso-neria, tarotul!...

    Eu vd chiar printre voi unii care sunt pregtii s accepte cntecele i gesticulaiile oricrei Tradiii, fr a-i da seama c, executndu-le, vor sfri prin a evoca tot felul de Spirite ntunecate. i este trist, deoarece aceasta dovedete ca dac eu nu mai sunt aici pentru a veghea, v vei lsa mbarcai nu conteaz unde: primul venit care v va epata prin gesturile sale i ceremoniile magice, va fi cel pe care-l vei urma fr a raiona, fr a reflecta unde v pot duce toate acestea. Nu nseamn c trebuie s adoptm anumite practici sau ritualuri pentru c ele sunt cunoscute i au devenit la mod n Occident, ca vooduu-ul, de exemplu. Ca

  • ele s rmn n triburile lor, n insulele lor, eu nu am nimic mpotriv, dar nu vreau aceasta n Fraternitatea Alb Universal.

    Muli la ora actual acuz spiritualitatea c dezaxeaz oamenii. Dar nu este greeala spiritualitii dac oamenii se ncpneaz s nu doreasc s neleag faptul c ea nu este un trg unde se gsesc tot felul de atracii, chiar i atraciile cele mai periculoase, ca drogul, magia neagr sau erotismul. Adevrata spiritualitate, s o nelegei bine, este de ajuns s fii voi niv expresia nvmntului divin pe care l urmai.

    Cnd am nceput s fac reuniunile, eram la Paris n 1938, venea o mulime de brbai i femei care au vizitat, deja, nu tiu cte nvminte. Ei au venit, deci, i la noi i, dup ctva timp, creznd c au nvat tot ceea ce era de nvat, au plecat n alt parte... s nvee nc altceva! Dar ce fel de activitate interioar se poate face n asemenea condiii? Am regsit pe unii dintre ei civa ani mai trziu: au continuat s mearg peste tot i nicieri, i faa lor era rvit artnd c nu fcuser nici un fel de progrese n sensul adevratei spiritualiti.

    Eu nu neg c este interesant sau chiar util s cunoti toate tentativele pe care oamenii le-au fcut timp de secole i milenii pentru a strpunge misterele Universului i a se apropia de Divinitate, dar acest lucru nu este suficient. Din moment ce aceste Religii i aceste sisteme filozofice nu vorbesc dect de splendoare, de perfeciune, trebuie s facei un efort pentru a realiza acest ideal. Cnd se vd unii pe cale de a ine discursuri asupra grandorii i nelepciunii iniiativelor din trecut, pe cnd este att de evident c ei nii au rmas mici, meschini, slabi i incapabili de a conduce n mod raional viaa lor, rmi stupefiat. Cum de nu-i dau ei seama ct sunt de ridicoli i c nu aceasta este spiritualitatea?

    Sper c acuma vei nelege de ce nu vreau ca Fraternitatea s devin un trg unde se gsesc ngrmdite n dezordine tot ceea ce exist ca teorii i practici religioase. Este posibil ca voi s gsii n nvmntul nostru Idei sau metode care exist n alte forme de spiritualitate; este normal, deoarece anumite Adevruri fundamentale se regsesc peste tot, dar nu trebuie s amestecai esenialul i secundarul, iar esenialul rmne activitatea asupra sinelui propriu.

    n sanctuarele trecutului, Iniiaii nu-i suprancrcau pe discipolii lor cu cunotine. Ei le revelau doar cteva Adevruri eseniale i rmnea discipolilor s le triasc i s se impregneze cu ele. Maetrii puneau n aceste cuvinte toat iubirea lor, tot sufletul lor, tot Spiritul lor, iar discipolii le luau, le gustau, le absorbeau, le triau; ei se hrneau mult mai mult cu viaa care era n spatele acestor cuvinte, dect cu cuvintele nsele. Pe cnd acum, mai ales n Occident, oamenii nu au aceast sensibilitate care permite de a gsi Viaa pe care o aduc cuvintele pentru a se hrni, a se ntri i a se transforma, graie acestei Viei. Ei iau notie, n mod rece, fr a fi simit i trit nimic. i atunci, iat ratarea: toat aceast via care putea s-i lumineze, s-i vindece, s-i nvie, ei nu o primesc i ea pleac atunci s ating alte fiine, dar nu pe ei. Nu intelectul vostru, ci sufletul vostru i Spiritul vostru sunt cele care trebuie s fie pe primul loc iar, n acest moment, n mod simplu, graie ctorva cuvinte care au fost pronunate, vei putea ntr-o zi s cltorii n spaiu.

    Diferena ntre un intelectual i un veritabil spiritualist este c intelectualul a ales planul orizontal: vrnd fr ncetare s extind cmpul cunotinelor sale, el se dezvolt la suprafa; pe cnd spiritualistul, care a ales linia vertical, ncepe s sape, s sape... pn n ziua n care petrolul nete i el devine arhimiliardar, pe cnd ceilali sunt n mizerie, n pofida tuturor hectarelor de pmnt. Iat, dac voi vrei s lucrai ca i noi, n profunzime, petrolul va ni i, de aici, n ctva timp, lumii ntregi i se va putea distribui gratuit acest petrol. i, cu att mai ru pentru Iran, cu att mai ru pentru Arabia Saudit, le vom face concuren: petrol gratuit! n fine, nelegei cum vrei!

    V - A TI S ECHILIBRAI LUMEA MATERIAL CU LUMEA SPIRITUAL

    Este evident c omul este mai bine pregtit pentru viaa n materie dect pentru Viaa spiritual, deoarece instrumentele pe care le posed pentru a tri i a munci n planul fizic, cele cinci simuri, sunt mult mai dezvoltate dect instrumentele care i permit s munceasc n Lumea spiritului.

    Dac decidei s v construii o cas, sunt suficiente cteva sptmni, pe cnd dac vrei s creai n domeniul spiritual, nimeni nu vede nimic, nici voi, nici ceilali. Deci, nici un fel de certitudine, nici o claritate i suntei indecis, nefericit, asaltat de ndoieli pn la punctul n care avei dorina de a lsa totul i de a v lansa ca toat lumea ntr-o activitate a crui rezultat

  • este vizibil pentru toi. Facei cum vrei, dar ntr-o zi, chiar n mijlocul celor mai mari succese, vei simi c n interior v lipsete ceva. i este normal, pentru c n-ai atins esenialul, nu ai plantat nc, orice ar fi, n domeniul Luminii, al nelepciunii, al iubirii, al puterii, al eternitii. S tii c doar realizrile voastre interioare v aparin ntr-adevr, deoarece ele singure au rdcini n voi; iar cnd plecai dincolo, vei avea n sufletul vostru, n inima voastr, n Spiritul vostru pietre preioase - caliti, virtui - de dus cu voi, iar numele vostru va fi nscris n Cartea Vieii venice.

    Principalul avantaj al drumului spre interior, al drumului spiritual, este valoarea elementelor pe care le acumulai: ele sunt fcute din materia cea mai pur, cea mai luminoas, dintr-o materie care vine de la Dumnezeu. Apoi, ele v aparin, ntr-adevr, deci voi suntei bogai. n fine, al treilea a avantaj, este c, fiind bogai, devenii liberi i trii n pace i plenitudine.

    Bogia unui spiritualist este ceva extrem de subtil, insesizabil chiar; dac este contient de aceasta el este bogat avnd bogia Domnului, posed Cerul i Pmntul, pe cnd alii nu au dect o mic bucat de teren pe undeva.

    Deci, iat dou ci: una care n aparen nu aduce nimic, doar decepii, dar care v va da totul, att de bine c ntr-o zi vei putea spune: "Eu nu am nimic, i totui Universul mi aparine"; i cealalt cale, care v aduce tot ceea ce dorii, dar care v va lsa ntotdeauna nesatisfcut, deoarece vei simi, chiar dac deinei ceva, c esenialul v-a scpat.

    Toi cei care cunosc bine natura activitii lor spun, n legtur cu anumite obstacole: "Ei da, sunt inconvenientele meseriei", dar aceasta nu-i mpiedic s continue. Toat lumea tie c fiecare meserie are inconvenientele ei. i de ce spiritualitii nu cunosc inconvenientele meseriei lor? Din moment ce ei se descurajeaz, din moment ce ei doresc s abandoneze, aceasta dovedete c ei nu le cunosc; dac le-ar fi cunoscut dinainte, ar fi continuat cu nc mai mult ardoare.

    Secretul este de-a vrea s v instruii, de-a vrea s v lrgii cmpul de viziune. Din nefericire, muli, cnd vd amploarea, imensitatea unui nvmnt spiritual, n loc de a se bucura sunt ngrozii i intr n cochilia lor. Ei bine, iat oameni care nu vor merge prea departe. Dac rmnei cramponai vechilor voastre idei, creznd c vei fi mai bine astfel, v nelai: tot felul de necazuri vor veni s v pite, s v mute, s v hruiasc, pentru a v mpinge, n fine, s evoluai.

    Am ntlnit muli oameni care mi-au spus: "Ah, este formidabil, Maestre, nvmntul vostru! A vrea s m consacru lui, dar mai nainte de toate trebuie s m achit de anumite sarcini fa de soul meu - sau de soia mea, fa de copiii mei etc." Bine, de acord. Dar dup 10 ani, 20 de ani i priveam: nu reuiser nc s se elibereze de aceste sarcini. i chiar unii muriser deja, fr s fi reuit s consacre un minut Vieii spirituale. De ce? Pentru c ei aveau un raionament eronat. Pentru a se consacra Luminii, unui nvmnt divin, nu trebuie s ateptai s v aranjai asta sau cealalt, deoarece nimic nu este niciodat definitiv aranjat: ntotdeauna exist ceva care undeva nu merge. Nu ateptai: chiar dac nimic nu este aranjat, consacrai-v nc de acum Vieii spirituale i vei vedea c totul se va aranja, chiar fr ca voi s tii cum.

    Orice ai face n domeniul material, nimic nu este niciodat definitiv la locul lui. Este exact ca i cum ai ncerca s redai forma sferic unei mingi de cauciuc sparte. Cnd vei ajunge s suprimai scobitura dintr-o parte, ea se formeaz n cealalt parte. Credei c suntei linitit pentru c v-ai mritat fata, dar iat c ea nu se mai nelege cu soul ei, divoreaz i, atunci, ce mai istorie! Sau sunt nepoii votri care ncep s vin, i aa mai departe, casa este acum prea mic i trebuie s v mutai... i apoi este un copil care se mbolnvete... V spun, este interminabil. Deci nu ateptai pentru a v consacra Vieii spirituale; dar s tii c datorit Vieii spirituale vei gsi soluii mai bune problemelor care vi se vor ivi.

    Acum, bineneles, trebuie s tii s pstrai msura. Un frate mi spunea ieri: "Maestre, am decis s-mi organizez de acum ncolo viaa, n asemenea mod nct s nu mi mai cheltuiesc timpul i energiile n lume". L-am felicitat, dar sftuindu-l totui s nu exagereze n cellalt sens, deoarece nu se poate tri ca i cnd lumea, societatea nu ar exista. Altfel, trii ca un parazit i nu este recomandabil. Trebuie s tii s acordai cele dou aspecte ale existenei: viaa n lume i Viaa interioar. Este o problem n faa creia m-am gsit pus nc de la o vrst fraged i este o problem pe care i voi, la fel, trebuie s o rezolvai: cum s trii n lume, s avei relaii cu ea, acordnd, totui, primul loc esenialului: sufletului vostru, Spiritului vostru.

  • Dup modul su de a acorda cele dou aspecte, material i spiritual, fiecare reveleaz inteligena sa, iubirea sa, voina sa, i nimic nu este mai dificil. Pentru unii, tentaia este de a se arunca n viaa material uitnd de Viaa Spiritului, iar pentru ceilali de a nu se ocupa dect de Viaa Spiritului, uitnd de viaa material. Exist o a treia soluie, i ea este cea pe care fiecare trebuie s o gseasc pentru el nsui, deoarece fiecare caz este particular. La baz, bineneles, toate fiinele umane posed aceeai natur, aceeai chintesen, aceleai nevoi: ei au ieit din minile Creatorului, din aceleai "ateliere", dac voi vrei, dar gradul lor de evoluie nu este acelai, temperamentul lor nu este acelai, nici vocaia lor n aceast existen, iar fiecare trebuie s-i rezolve individual problema sa fr a vrea s-i imite vecinul. Cel care se simte mpins s fondeze o familie nu poate s rezolve problema ca i cel care prefer s rmn celibatar. Cel care are nevoie de mult activitate fizic nu poate s duc aceeai via ca i cel care are un temperament meditativ, contemplativ. Fiecare are calea sa, misiunea sa i, chiar dac v luai Maestrul vostru ca model, voi trebuie, ntotdeauna, s v dezvoltai n funcie de propria voastr natur. Este vorba doar ca voi s putei s cntai "partitura" dat, respectnd notele, msura, ritmul; suntei obligai s-o cntai cu vocea voastr care nu seamn, n mod sigur, cu cea a Maestrului vostru, dar aceasta nu are nici un fel de importan. Singurul lucru important este s executai perfect "partitura", adic s v conformai doar Filozofiei veridice, Filozofiei eterne a Iniiailor.

    VI - MAESTRUL, OGLIND A ADEVRULUI

    I

    Dac un om nu se cunoate, dac nu este contient de darurile i de lacunele sale, de posibilitile i de insuficienele sale, el nu poate s reueasc mare lucru n via, nici s aib relaii armonioase cu celelalte fpturi, iar de aici se ivesc pentru el complicaii, ciocniri, certuri. S-ar putea chiar spune c cele mai mari nefericiri care li se ntmpl oamenilor sunt datorate acestei lipse de cunotin de sine. A ti ceea ce eti, ce reprezini, ceea ce eti capabil sau nu s faci... Da, a ti s te situezi: tocmai referitor la acest subiect omul se neal fr ncetare i este foarte grav. ntreprinderile, cstoriile, asociaiile, tot ceea ce facei risc, s nu reueasc dac, nu ai pus o cunoatere clar a propriei naturi i a altuia, bineneles. nelepciunea ncepe prin cunoaterea de sine.

    Dar cum s te cunoti? Omul este dotat cu organe necesare cunoaterii, doar c, iat, el este construit n asemenea mod nct nu se poate vedea. El vede lumea exterioar, el i vede pe ceilali, dar el nsui, nu se vede. Pentru a se vedea n lumea fizic i trebuie un obiect n care s se reflecte: suprafaa apei sau o oglind... El are, deci, nevoie s se vad n ceva exterior lui. La fel este i n domeniul psihologic: omul are nevoie de ceilali pentru a descoperi ceea ce este. Dar ceilali, care nu sunt niciodat pe de-a ntregul lucizi, nici dezinteresai, nu pot s fie oglinzi impecabile. Ei i trimit o imagine deformat a lui nsui. Pentru motive de care sunt n mod rar contieni, oamenii au simpatii i antipatii i, deci, vor exagera calitile i defectele altora. Dac cineva este inamicul vostru, i suntei antipatic i, n consecin, el va amplifica defectele voastre pn la punctul de a nu vrea s recunoasc cea mai mic virtute.

    "Dac este altfel, vei spune voi, noi vom nva s ne cunoatem citind cri". "Foarte bine, dar totul depinde de ce cri v vei alege i la ce nivel v vor ajuta s v cunoatei". "Ei bine, atunci viaa ne va nva s ne cunoatem". "Ah! Asta da, o cred, doar c va trebui mult timp i acesta v va costa foarte scump; v vei cunoate puin mai bine, dar pagubele vor fi ireparabile". Mijlocul pe care eu vi-l recomand, cel mai economic, cel mai nelept, cel mai eficace, este de a-i cere Cerului s v plaseze n faa unei oglinzi perfecte, adic o fiin de o mare abnegaie, de un mare dezinteres, care nu are nici un fel de intenie s v nele pentru a profita de voi; iar aceast oglind este un veritabil Maestru. Gsii un Iniiat i ntrebai-l: "Ce reprezint eu? Ce exist n mine? Care sunt slbiciunile pe care trebuie s le combat, bogiile, talentele pe care trebuie s le dezvolt? Crei munci i sunt predestinat?" Iar el, care este dezinteresat, va intra n comunicare cu Cerul i v va da rspunsuri impecabile.

    Acum, dac aceast oglind ajunge s reflecteze cteva din defectele voastre, oare trebuie s fii furioi mpotriva ei? Din contr, trebuie s mulumii Cerului i s spunei: "Oh! Cte catastrofe voi evita, de cte nenorociri i voi scuti pe alii", dar oamenii nu vor s se vad aa cum sunt: ei prefer s triasc n iluziile lor. De aceea un Maestru tie dinainte ceea ce l

  • ateapt atunci cnd deschide gura. Ceea ce i se va rspunde nu este: Avei dreptate", ci "Nu, niciodat, v nelai, nu este deloc aa". Da, Maestrul se neal, dar nu ei!

    Pentru un iniiat este o problem s tie cum s-i fac pe oameni s accepte Adevrul. De exemplu, o sor vine s m vad i m ntreab: "Maestre, a vrea ca s-mi spunei care sunt slbiciunile mele, defectele pe care trebuie s le corectez". "i nu vei fi suprat?" "Nu, nu, voi accepta totul". Eu ncep s-i spun cteva cuvinte i, iat, c ea deja plnge! Atunci eu i spun: "Dac plngei, trebuie s m opresc deoarece suntei att de absorbit de suprarea dumneavoastr nct nu ascultai nimic din ceea ce eu v explic, nici mcar nu auzii". Pentru a nelege trebuie s facei s treac sentimentele voastre. Ce putei nelege dac imediat suntei suprai, jignii?

    i s nu credei c este adevrat doar pentru cei pe care-i primesc personal. Cnd vorbesc n sal, vd unii care sunt nemulumii de explicaiile mele i care, n loc s m asculte, se nchid n nemulumirea lor. Dac este pentru a nu asculta nimic, pentru a nu nelege nimic, este inutil s mai venii aici. Voi trebuie s venii cu singurul scop de a cunoate Adevruri pe care nu le cunoatei i care v vor ajuta s v transformai viaa. Pentru aceasta trebuie s acceptai s fii puin scuturat. Dac trebuie, ntotdeauna, s v comptimesc i s v spun: "Ah! srmanul meu btrn, ce nefericit eti !" La ce oare v-ar servi asta? Cnd un copil cade i se rnete, el plnge puin, bineneles. i dac, pentru a-l consola, i se spune: "Oh, srmanul meu iubit, dar este ngrozitor, tu te-ai lovit", el va plnge de zece ori mai tare i mai mult timp. Pe cnd dac i spunei: "Hai, nu este nimic", el se ridic i s-a terminat, dou minute dup aceea nu se mai gndete la ce a fost. Deci, s nu credei c trebuie s deplngei pe cineva, deoarece, deseori, este cel mai bun mijloc de a-i mri slbiciunea i lenea.

    Rolul unui Maestru nu este doar s manifeste mult iubire i tandree. Pentru progresul i avansarea discipolilor si el trebuie s se arate i sever, spunndu-le anumite Adevruri. i cu att mai ru dac aceasta nu le place discipolilor! Dac ar trebui s m ocup de reaciile voastre, de opinia voastr asupra mea, nu voi face niciodat nimic. Unii dintre voi mi-au destinuit c n momentul n care le-am artat slbiciunile lor, m-au detestat. S m deteste, cu att mai ru, am o carapace, dar pentru a le face bine sunt obligat s-i scutur. Dac ei continu s-i imagineze c sunt impecabili, pe cnd n realitate se conduc ntr-un mod foarte ordinar sau chiar demn de dojan, ce progrese pot s fac? Este mult mai bine ca ei s cunoasc anumite Adevruri, chiar dac ele i fac mai nti s sufere; aceste suferine nu vor dura, iar Lumina pe care o vor avea, n tine, asupra lor nii, le va permite s se corecteze i s avanseze. Pn n ziua n care i vor da seama c am fost pentru ei de o asemenea utilitate, nct m vor cuta i pe alte planete pentru a-mi mulumi.

    Cnd suntei bolnavi, acceptai cteva remedii dezagreabile pentru a v vindeca. Ei bine, n domeniul spiritual trebuie s facei la fel: suntei bolnavi de mult timp i avei nevoie de un tratament pentru a v vindeca. Dac nu vrei s-l acceptai, cu att mai ru; nu v vei vindeca.

    De altfel, dac v las s facei orice fr s v spun nimic, Cerul va fi nemulumit. El mi va spune: Eti temtor, nu vrei s le spui Adevrul pentru a nu supra pe cutare sau pe cutare, i atunci totul se va prbui din vina ta!" Eu, eu doresc s v fac plcere, dar am i datoria mea, responsabilitile mele. De altfel, un Maestru care nchide ochii nu este util. Eu n-a urma niciodat un asemenea Maestru! De ce s am un Instructor dac el m las s fac toate prostiile fr a m lumina, fr a m corecta? Vedei voi, discipolii nu au nici o idee despre ceea ce trebuie s atepte de la Maestrul lor.

    Eu tiu ceea ce fac i realizez foarte bine situaia. Eu tiu c dac doresc prietenia voastr, trebuie s v nel, s v fac complimente: "Ah! nu exist alii ca voi. Am cltorit n toate rile, niciodat n-am ntlnit pe cineva att de nelept, att de inteligent". Eu pot chiar s caut n dicionar cuvintele cele mai rare i mai poetice pentru a m adresa vou, i atunci m vei adora. Eu nu sunt chiar att de prost, eu tiu ceea ce-mi este profitabil t ceea ce nu-mi este. Deci, eu tiu ceea ce pierd fiind sincer cu voi, dar voi suntei cei care ctigai, i-am acceptat s pierd pentru ca voi s putei ctiga.

    De ce aceast slbiciune de a cere ntotdeauna complimente? Pentru a se nela. Oamenii au nevoie s se nele, ei nu pot s triasc dac nu se neal. Ce-ar fi devenit umanitatea dac ea nu s-ar fi nelat? Dac spunei unei femei btrne i neputincioase c ea este un vechi tablou - ceea ce este adevrat - ea nu v va ierta niciodat. Dar spunei-i ct este de tnr, drgu, adorabil, iat micul tablou vechi care surde, care rde, care nu mai

  • are astmpr i dac este bogat v va da toat averea sa. Da, pentru o minciun! Asta nu vrea s spun c eu v sftuiesc s acionai astfel, nu, dar este o constatare.

    Majoritatea oamenilor nu v spun Adevrul asupra voastr niv, asupra defectelor voastre, fiindc le este fric s piard serviciile voastre sau s fac din voi dumanii lor. n spatele acestei atitudini amabile, delicate, exist deci un interes i, astfel, voi v conservai defectele voastre care, cu timpul, nu fac dect s se amplifice. Pe cnd un adevr Iniiat, el se conduce n mod diferit. Cum el nu are nici un interes, el n-are fric, n-are nimic de pierdut: el a ctigat, deja, totul din moment ce cunoate Adevrul. El nu va ezita, deci, s v arate slbiciunile voastre, tot ceea ce v reine n regiunile infernale i v mpiedic s mergei n ara Luminii, n Paradis... Tot ceea ce v face bolnav i nefericit, el va ndrzni s v spun, deoarece vrea s v dea mijloace, metode, pentru a remedia imperfeciunile voastre i lacunele voastre.

    Dar, pentru a spune Adevrul discipolului, Maestrul nu acioneaz oricum. Discipolul este mai nti ca un copil care are nevoie de mama sa s-l hrneasc, s-l protejeze, s-l mngie. Dar, dup ctva timp, cnd copilul a crescut, la fel ca mama care trebuie s narce bebeluul pe care l alpteaz, Maestrul, la fel, l "narc" pe discipol. Este oare indiferen, cruzime? Nu, dar a venit momentul n care copilul se poate hrni singur. Privii i la animale: la nceput mamele sunt extrem de tandre cu micuii lor, dar dup un anumit timp ele i resping, le dau cteva lovituri de copite: "Haide, du-te, descurc-te, acum nu mai ai nevoie de mine!"

    Un Iniiat i consider nti de toate pe elevii si, pe discipolii si, nite copii care au nevoie de tandree, de ncurajare i, dup aceea, cnd ei cresc i sunt deja mai solizi, pe picioarele lor, le d cteva lovituri, le spune Adevrul. Dar el nu i alung, nu, el i pstreaz lng el i ncepe s-i "taie", s-i "sculpteze", s-i "modeleze" sau, pentru a avea o alt imagine, le administreaz un tratament cu cteva injecii i cteva operaii. Da, acesta este Adevrul. Pentru unii, el este foarte dificil de auzit i de suportat. Dar pentru discipolul care a decis s evolueze, s avanseze, el este magnific; el l roag chiar pe Maestrul su s i-l spun, deoarece vede c anumite lucruri l mpiedic, l in prizonier sau l mping s fac prostii.

    Doar cei care sunt, ntr-adevr, atini de graia Lui Dumnezeu cer Adevrul, chiar dac el este dureros. De cte ori, atunci cnd am vrut s atrag atenia anumitor frai i surori asupra ctorva din defectele lor foarte marcante, ei au nceput s riposteze: "O, nu, nu este adevrat, eu nu sunt aa!... "Dac le-a fi vorbit de calitile lor, ei m-ar fi aprobat, ar fi fost ncntai de perspicacitatea mea i de justeea remarcilor mele. Dar pentru defectele lor, ah nu, nu am vzut bine.

    Iat, deci, metoda adevrailor Iniiai: cnd trebuie, ei spun Adevrul, fr frica de-a pierde prietenii. Iar dac prietenii sunt jignii, rnii, ulcerai de remarcile lor att de veridice... ei bine, ce vrei voi dac aceti prieteni nu sunt destul de cinstii i de sinceri pentru a recunoate ceea ce este adevrat: mai bine s-i piard. Ce folos poate s aib un Iniiat cu prieteni necinstii fa de ei nii?

    Nu, unui Iniiat nu-i este fric s-i piard discipolii; el tie c un adevrat discipol nu-l va prsi, pentru c el raioneaz corect; el i spune: "Am ncredere n Maestrul meu, el nu are nici un interes s m rneasc sau s m striveasc. Ce va ctiga el dac eu voi fi mort? Pentru a-mi fi vorbit astfel, are el motivele sale. i cum tie mai bine dect mine cum trebuie s acioneze, s am ncredere n el , cci n mod sigur este spre binele meu s accept". n acest moment, Maestrul care-l observ se bucur c are un adevrat discipol demn de a primi Iniierea. A primi Iniierea, a cunoate Adevrul, nelepciunea; a fi n Lumin: nu este nimic mai presus de acestea. Dar trebuie s fi nvins n tine nsui aceast natur inferioar care este ntotdeauna vexat, rnit, ultragiat i vindicativ.

    Dac ai ti mulimea oamenilor pe care Adevrul i-a jignit si care s-au rzbunat, dup aceea, asupra mea! Ei sunt mai numeroi dect firele de pr din capul vostru. Oare eu i-am furat, excrocat, strivit, asasinat? Nu, din contr, eu le-am dat o Iubire pe care ei n-au gsit-o niciodat, nici chiar in familia lor. Dar am ndrznit s le spun Adevrul, i s-a terminat!

    Ei ignorau c, atta timp ct ei nu-i vor corecta anumite defecte, vor fi reinui, oprii i i vor nchide drumul evoluiei. n Lumea spiritual exist bariere care nu se pot trece dect cu anumite condiii. Cnd cerei ca s vi se reveleze Legile i frumuseea regiunilor superioare, cu Entitile luminoase care le locuiesc, culorile lor, muzicile lor, parfumurile lor, toat aceast rnduire, aceast simetrie, aceast splendoare... locuitorii acestor regiuni nu va accept dac

  • nu suntei demni. i pentru a fi demn, trebuie cel puin s fi acceptat s-i recunoti defectele i s le corectezi.

    Punctul vostru slab, ceea ce v mpiedic s ajungei la adevrata Iniiere, este c suntei, deseori, prea susceptibili. Instructorul vostru a ndrznit s v fac observaii? A ndrznit s v sublinieze anumite defecte? Nu ar fi trebuit s fac niciodat aceasta; ar fi trebuit s acioneze ca oamenii bine educai, s nu menioneze nici cea mai mic din lacunele voastre, s nu se amestece n ameliorarea voastr. De altfel, l vei prsi i astfel va fi bine pedepsit... Deci, vedei voi, iubii aa-zisul "adevr", l cutai, dar unde este iubirea Adevrului n aceast atitudine?

    Muli dintre voi mi-au spus: "Maestre, dac ai ti n ce stare eram cnd mi-ai spus aceasta!... Dar dup aceea am vzut, am neles i eram att de fericit! V mulumesc din toat inima" i de ce s nu fii fericii imediat? De ce trebuie s trecei mai nti prin stri ngrozitoare? Este pcat; e preferabil s fii imediat fericii, recunosctori i s nelegei. Pentru c scopul meu nu este, niciodat, de a demola pe cineva, ci de a-l ajuta, de a-l transforma, de a-l nfrumusea, de a-l salva. Deci pentru voi nu trebuie s conteze faptul nsui, ci scopul su. Vi se poate face un cadou ntr-un scop criminal; dar cum nu suntei luminai nu vedei dect cadoul: v bucurai i murii otrvit. Deci, iat cum v nelai. Deci, nu aparena trebuie s-o privii, ci scopul. Eu, scopul meu, orice a face, este totdeauna s v ajut; iar dac voi suntei sinceri, nu putei s nu o recunoatei.

    Eu tiu c, de fiecare dat cnd scutur pe cineva, risc enorm: dac el lucreaz la radio, va face o emisiune mpotriva mea...; dac este un jurnalist, va scrie un articol pentru a m calomnia..., dac este un pictor; mi va face caricatur... o tiu; dar accept cu condiia s-l fac s vad clar El poate s devin inamicul meu, cu att mai ru, eu o fac pentru binele lui; asta este tot. Cnd, dup ani de zile, evenimentele mi vor da dreptate, el i va aminti i va recunoate c vroiam binele su, c vroiam ca el s fie liber, bogat i iubit de toi.

    Cum v-am spus-o, uneori, m consider ca un chirurg dentist. i mi cunosc meseria; nu sunt echipat modern, pensele mele sunt nc de un model vechi, nu folosesc anestezic, deci, n mod evident, ipai. Dar, totui, totul se cicatrizeaz, totul se repar i, dup aceea, suntei mulumii. Chiar acum, de curnd, o sor s-a prezentat n faa mea i mi-a spus: "Maestre, certai-m din nou ca n cealalt zi". "Ah! Dar de ce?" "Pentru c mi-a fcut aa de bine!" O privesc i vd c este sincer. i spun: "Ascultai, dac credei c totul se petrece aa!... Eu nu cert pe cineva dect atunci cnd simt c este momentul; astzi, eu n-o voi face pentru c nu este momentul", i ea a plecat posomort. V imaginai c eu acionez dup vreun capriciu. Nu. Tot ceea ce fac este determinat, calculat, cntrit pentru a da un rezultat sau altul. Nu este vorba de a maltrata pe cineva; ce merit ar fi n aceasta? Este vorba de a-l vindeca, de a-i face bine, de a-l mpinge s reflecteze, s intre n el nsui. Ei da, fraii i surorile nu m cunosc nc, ei nu neleg raiunile conduitei mele; ei i imagineaz c eu acionez aa dup ureche i indiferent la ce moment.

    De acum ncolo avei, deci, mai mult ncredere n metodele mele. De altfel, am nc unele de care voi nu avei nici un fel de idee. Cnd v cert, cnd fac o "operaie", aplic o metod pe care voi n-o cunoatei, dar este totdeauna pentru binele vostru. pentru a v nltura ceva ce v face s suferii i care v mpiedic evoluia. Acum, dac nu avei ncredere n mine, facei ceea ce dorii, suntei liberi, dar eu v-o spun dinainte: nu vei avea nici un fel de rezultat, nici un avantaj, doar pagube i datorii de pltit. Pe cnd cu metodele mele, vei fi cei care, la sfrit, vei deveni regi, domni, totdeauna bogai i victorioi. Deci, voi trebuie s decidei.

    ncercai de acum nainte s nelegei c dac eu ndrznesc deseori s v cert, este pentru c sunt dezinteresat. Dac a avea un interes, nu a ndrzni, a fi avut fric s nu v pierd, i frica este un sftuitor prost. ndrzneala mea, tupeul meu, v dovedesc c sunt dezinteresat. Dar cum nu tii s discernei la ce corespunde aceast manifestare a mea, gsii c ea se datoreaz unei proaste dispoziii, sau rutii, sau lipsei de educaie... Nu, nu ai vzut niciodat c aceast ndrzneal vine din dezinteresul meu. Devenii dezinteresai i voi, i vei face acelai lucru: vei spune altora Adevrul fr s v fie team c v prsesc din moment ce nu vrei s profitai de ei.

    Un instructor spune Adevrul discipolului su pentru a-l ajuta. Iar dac discipolul nu a neles, dac nu vrea s fie ajutat, ei bine, s plece; alii vor veni ntr-o zi i vor cuta Adevrul. Ce vrei s fac un Maestru cu oameni att de susceptibili?

  • ntotdeauna marii "prini", marii ,;nelepi" care nu suport s li se fac nici cea mai mic observaie, chiar dac este spre binele lor!

    S presupunem chiar c eu comit o injustiie fa de voi criticndu-v. Dac ai neles ceea ce v-am spus astzi, nu v vei opri, ci, din contr, vei continua s v artai ireproabili. i, ntr-o zi, cnd v vei prezenta din nou n faa mea, voi face ochii mari, exclamnd: "Oh, la la, ce minunie! Deci, voi suntei cei care vei avea victoria, iar eu voi corecta ceea ce v-am spus i m voi nclina n faa voastr.

    Avei dreptul de a v exersa pentru a deveni mai buni i a obine victoria; dar nu avei dreptul s v simii jignii? Asta nu face nimic, eu nu dau doi bani pe cei care se simt jignii n loc s la pun la treab. S presupunem c i-am scuturat n mod expres, pentru ca ei s-i suflece mnecile... i, iat c n loc s munceasc, ei stau bosumflai! Este mult mai uor s stai bosumflat fr a rezolva problemele, fr a nva, fr a pune n viaa sa un pic mai mult Lumin, mai mult Iubire. Deci, acum, la treab, pentru a putea s venii s-mi spunei dup aceea: "Vedei, drag Maestre, v-ai nelat". Iar eu v voi rspunde: "Este adevrat; m-am nelat". Pn n prezent nu am spus-o niciodat pentru c nu mi-ai dat niciodat ocazia: ai rmas bosumflai.

    Atunci, ce ateptai? Trebuie s v mobilizai, trebuie s facei totul pentru a m convinge ca eram orb i m-am nelat. Artai-mi-o, nu voi fi dect foarte fericit. Dac v-am judecat greit avei dreptul s-mi artai c suntei mai nobili, mai generoi dect o cred eu. Atta timp ct voi nu mi-o artai, sunt obligat s constat c eu sunt cel care are dreptate: Dar tii: a avea dreptate nu m avantajeaz, pentru c eu sunt nefericit cnd am dreptate. A prefera s m fi nelat, a prefera s fi greit. Eu spun, de exemplu, de cineva c nu are iubire sau discernmnt, i iat c el arat prin atitudinea sa o iubire sau un discernmnt formidabil: ce minunat surpriz pentru mine! Ei da, vedei voi, n anumite cazuri a fi fericit s constat c m-am nelat.

    II

    Suntei nc departe de a nelege valoarea Adevrurilor pe care vi le aduce un Maestru: attea lucruri au mai mult valoare pentru voi! Aceste lucruri, chiar dac v fac nefericii, bolnavi, nu nseamn nimic: le gsii mai importante, mai atrgtoare, mai apetisante. Bineneles, suntei liberi. Dar, fr aceast Lumin, pe care eu v-o aduc, vei vedea n ce stare v vei gsi ntr-o zi!

    Poate v gndii c-mi exagerez importana. Credei ce vrei! Mie, o tii, mi este egal dac sunt sau nu sunt apreciat. Dac v vorbesc aa cum o fac, este ca s nu mai pierdei timpul n dreapta i n stnga, pentru ca voi s ajungei, n fine, s construii viitorul vostru pe baze solide. Altfel, vei fi totdeauna ocupai s alergai dup cele mai mici lucruri care vor strluci n faa ochilor votri i, cnd le vei obine, ele nu v vor aduce dect nenorociri, pentru c nu ai avut aceast Lumin care v-ar fi permis s discernei dac ele sunt nocive. i de unde aceast lips de discernmnt? Pentru c nu ai cunoscut suficient valoarea Instructorului vostru.

    S tii, n orice caz, c nu-mi este nici foame, nici sete s comand; eu nu m gndesc dect s m guvernez pe mine nsumi. Ce fericire a putea s gsesc n aservirea altora? Pentru mine fericirea este n alt parte. Unii dintre voi mi-au cerut s fiu ca aceti guru care se impun, i n faa crora toat lumea se prosterna. Ei consider c este o slbiciune din partea mea c nu m manifest astfel. Ce idee! De altfel, dac este un lucru care m-a ocat la anumii Maetri din India a fost acela de a vedea cum ei acceptau ca discipolii lor s se prosterneze n fala lor. Chiar le-am spus: "Ce plcere simii vznd aceti srmani la picioarele voastre? Ce reprezentai voi pentru ca ei s se arunce la pmnt? Eu, niciodat nu am suportat-o din partea discipolilor mei". i este adevrat, unii au vrut s se prosterneze n faa mea i i-am fcut s se ridice imediat. Aceti guru n-au rspuns nimic la reprourile mele, dar nelegeam ceea ce ei gndeau: dac ei au fcut-o cu Maestrul lor, era normal ca i discipolii lor s-o fac cu ei. n fine, nu vreau s m amestec: aceste obiceiuri fac parte dintr-o Tradiie milenar i este dificil sa-i faci s neleag pe hindui ct de ocante sunt pentru occidentali.

    Chiar dac are toate puterile, un Maestru trebuie s rmn simplu, i faptul c eu v fac s luai cunotin de valoarea unui Instructor nu va schimba atitudinea mea fa de voi. Mie mi place s-i tratez pe toi fraii i surorile cu respect i iubire. Chiar dac v spun unele cuvinte asupra valorii muncii mele fa de voi, aceasta nu m face s m schimb. Voi vei fi cei

  • care v vei schimba, poate; i, de altfel, este de dorit, deoarece cu ct vei aprecia mai mult ceea ce eu v spun i o vei pune n practic, cu att vei progresa. Eu, oricum, orice a-i face continui lucrarea mea. Bineneles, eu ctig dac avansai, deoarece voi avea mai muli prieteni. Dar voi vei fi cei care vei ctiga mai mult, pentru c vei planta semine care vor da ntr-o zi fructe pe care le vei putea recolta.

    Nu mai considerai deci, de acum nainte ca o slbiciune faptul c nu m conduc n felul anumitor Maetri hindui, c nu caut s m impun. Dac ai putea s m surprindei cnd am treab cu mine nsumi, atunci vei vedea cum comand, cum m impun. Dar nu cu voi. Cnd este vorba de forul meu interior, este altceva, dar vou, de ce ar trebui s v dau ordine? Voi suntei fpturi ale lui Dumnezeu i dac cineva trebuie s v dea ordine, acela este Dumnezeu, El nsui. Vei spune: "Da, dar uneori ne certai, v mniai". Este adevrat, sunt obligat, uneori, s insist asupra anumitor puncte, asupra anumitor valori, dar niciodat nu v forez s acionai ntr-un sens determinat.

    Ceea ce m-a frapat nc din tineree este c mama mea nu m-a obligat niciodat; ea mi spunea totdeauna: "Iat, dac faci cutare lucru, vei avea cutare rezultat, i dac faci alt lucru vei avea un alt rezultat". Ea mi arta ntotdeauna cele dou drumuri i consecinele lor. Iar eu fac acelai lucru: mi se ntmpl s mutruluiesc pe cineva i chiar s-i spun lucruri teribile pe care are nevoie s le aud, dar nu oblig niciodat pe nimeni s fac indiferent ce-ar fi.

    De altfel, dac nu ajung s conving pe oameni, nu disper i sunt linitit cci am un colaborator, sau mai degrab o colaboratoare formidabil: viaa. Eu, eu sunt poate un instructor nesemnificativ, dar viaa, ea, este perfect. Putei s strigai, putei s v smulgei prul, nimic nu-i de fcut, ea este implacabil; nici o lacrim, nici o strngere de dini nu poate s o mblnzeasc. Cnd avei un accident, cnd suntei ruinat, cnd prietenii votri, soia voastr, copii votri, v abandoneaz, cnd suntei concediat de la serviciu sau cnd casa arde, n acel moment avei la ce s reflectai. Dar, din nefericire, asta nu vrea s v spun c vei gsi n mod automat Adevrul. Deseori plngei, vrei s v sinucidei, dar n-ai neles nimic.

    Viaa corecteaz omul, l scutur, aproape l masacreaz, dar nu-i explic nimic. Pentru a avea explicaii, trebuie ca el s mearg lng un Maestru i, astfel, cei doi i paseaz acest srman individ pentru a-i face educaia. Exist garajiti sau medici care i paseaz clienii. Eu, eu m-am asociat cu viaa. Cnd vd c nu reuesc s luminez i s cuminesc pe cineva, m adresez vieii: "Ascult, ocup-te puin de aceasta pentru c are o carapace dur". "S-a fcut", spune ea. Iar dup aceea, cnd a fost bine scuturat i maltratat, cum el nu a neles de ce, viaa mi-l trimite pentru ca eu s-i dau explicaii. Iat cum viaa i cu mine ne jucm de-a mingea! Ei da, vedei voi, noi suntem bine organizai: dac nu luai n considerare ceea ce v revelez n fiecare zi, las viaa s v scuture i ea este teribil! Eu, eu sunt delicat, drgu, dar ea... putei s urlai ct vrei, ea v lovete pn sparge tot, iar dup aceea, hop, v reexpediaz la mine! S-a ntmplat, deja, cu muli. Aceasta poate s dureze doi ani, zece ani, douzeci de ani... Poate s dureze foarte mult.

    Muli frai i surori care au vrut s se deprteze de Adevrurile acestui nvmnt pentru c mai aveau nevoie s fac experiene pentru a se cumini, au revenit douzeci de ani dup aceea complet fr pene, ameii. Ei nu tiau de ce li s-au ntmplat aceste nenorociri, i totui este simplu: exista n ei o tendin inferioar pe care ei o ncurajau, o hrneau, n sperana c mulumind-o vor fi fericii. Aceast tendin era n mod magnetic legat ,de anumite substane, Entiti i realiti bine determinate n Cosmos, ea nu putea dect s le atrag nenorociri i accidente. Deci ei sunt cei care au atras aceste evenimente nefericite.

    Pmntul este o coal, deci ceea ce vei gsi, sunt lecii... lecii din toate prile. Atta timp ct nu ai neles aceasta vei fi hruii de destin. Lumea invizibil trimite oamenilor Maetri pentru a le facilita evoluia. i dac ei nu vor s-i accepte, vor gsi ali instructori: eecurile, bolile, mizeria, iar acestea sunt implacabile. Dac nu vrei s suportai leciile teribile ale acestor instructori, acceptai-m pe mine; este mai nelept. Dac nu ai vrut s acceptai de bun voie s nvai Legile divine, suntei obligai s le nvai cu lovituri de baston.

    mi este foarte uor s decid s, nu m mai amestec niciodat n afacerile voastre, s nu v mai atrag atenia asupra modului de gndire i de aciune care v ntrzie evoluia. Dar, atunci, din ce n ce mai mult, v vei suprancrca, v vei ncurca, pn n momentul cnd vei fi strivit de greuti i ncurcat n situaii dificile. Oare astfel v voi face un serviciu?

    Unii dintre voi recunosc, totui, c, atrgnd atenia lor asupra a ceea ce este defectuos n ei, i-am ajutat s-i rezolve problemele. Cnd tii cine este inamicul care este acolo, ascuns

  • sub un defect, un obicei ru, o concepie eronat asupra lucrurilor, avei posibilitile de a lupta mpotriva lui. Dar dac nu tii din ce parte suntei atacat, suntei neputincios. Nimic nu este mai ru dect s nu tii de unde vin dificultile, suferinele, nenorocirile, deoarece nu facei dect s tragei cartue n aer, pn n ziua n care v-ai epuizat toate muniiile fr a obine victoria. Cel puin dac tii unde este inamicul i cum se manifest, avei mijloace de a reaciona i, mai devreme sau mai trziu, vei reui s-l nvingei.

    Mai trziu m vei nelege i vei spune: "Dumnezeul meu, fie ca s fie binecuvntat ziua n care am ntlnit pe Maestrul nostru. El este cel care ne-a dat toate mijloacele de a iei din dificultile noastre. Era cel mai bun prieten al nostru, dar noi nu l-am neles dect prea trziu". Da eu insist, subliniez, n sperana c ntr-o zi, n fine, vei nelege ocazia unic, excepional care v este dat pentru a v rezolva problemele i a avansa pe drumul evoluiei. Voi gndii: "Dar ce orgoliu, ce vanitate!" Gndii ceea ce vrei, mi este egal, dar s luai n consideraie ceea ce v spun i punei-v la treab!

    VII - S NU ATEPTAI DE LA UN MAESTRU DECT LUMINA

    I

    Este foarte dificil s faci binele. Toat viaa mi-am pus ntrebarea: "Care este cel mai bun mod de a-i ajuta pe oameni?" i am vzut c dac ntr-o zi li se d hran, a doua zi le este din nou foame, deoarece stomacul este o gaur care nu se umple niciodat i care cere n fiecare zi... Dac li se dau haine, dup ctva timp ele sunt uzate i trebuiesc nlocuite. Dac li se d o cas, i ea la fel, ntr-o zi sau alta, trebuie reparat. Dac li se dau bani, ei vor fi foarte curnd cheltuii... i, dac ai avut cteva afaceri cu oamenii, tii c ei nu sunt niciodat satisfcui. Dac le dai o cas, ei se ntreab de ce nu le dai un palat, iar dac le dai milioane, ei sunt furioi pentru c nu sunt miliarde. Este deci imposibil s-i ajui pe oameni n acest mod: sau acest ajutor nu este niciodat definitiv, sau oamenii sunt nemulumii pentru c ateapt totdeauna mai mult. Atunci, cum s-i ajui?

    S lum cazul unui om care ar avea o greutate de transportat. Aceast greutate este foarte mare i el abia poate s o ridice. Ori, iat c voi suntei aici: luai greutatea pe umerii votri, i asta este! Ei da, dar zilele urmtoare acest om mai avea greuti de transportat i, cum nu vei putea fr ncetare cu el, ce va face? Presupunei acum c avei un secret pentru a transporta greutile fr a fi strivit i chiar pentru a le transporta cu bucurie: voi i comunicai acest secret i, dup aceea, toat viaa el va putea s continue s se descurce singur. Atunci, pentru a face bine oamenilor nu este preferabil de a le da un mijloc s se descurce fr a avea ntotdeauna nevoie de ajutorul altcuiva? Bineneles, este mai bine, mult mai bine. i acest mijloc este Lumina tiinei iniiatice, pentru c n orice circumstan aceast tiin d o soluie.

    Iat de ce toat viaa am lucrat fr ntrerupere pentru a gsi aceast Lumin, pentru c tiu c atunci cnd v voi da-o, vei putea nfrunta toate dificultile din voi lipsindu-v de mine, de prezena mea. Fr Lumin, nu numai c binele pe care-l faci nu va fi durabil, dar oamenii nu vor fi nici mcar recunosctori. Ceea ce trebuie s le dai este un element spiritual care se graveaz n ei. Muli ignor aceasta. Cnd vor s fac bine, n loc s neleag faptul c pot s dea acest element spiritual, care nu se va terge niciodat, ei dau ceva material. Nu se tie nc s se ofere ce este esenial; se dau tot felul de lucruri: bijuterii, maini, creznd c-l putei face pe cellalt fericit. Ei nu, trebuie s nvai s dai un element esenial.

    Dac voi credei c eu n-am nici un fel de idee despre dificultile voastre, v nelai. Eu le cunosc, deoarece i eu am trecut pe aici, le-am trit i-mi este suficient s privesc pe cineva pentru a cunoate toate probele pe care le-a traversat, deoarece ele sunt nscrise pe faa sa. Vei spune: "Dar nu avei nici un fel de compasiune! De ce nu ne ajutai?" Ah! i aici trebuie s v dau explicaii.

    Chiar dac a avea toate puterile, Cerul nu mi-ar permite s v ndeprtez dificultile. Voi suntei cei care trebuie s facei eforturile: s nvai, s exersai, pentru c aceasta v va servi pentru eternitate. Dac ateptai ca cineva s fac totul n locul vostru, s v ndeprteze suferinele, bolile voastre, mizeriile voastre, este posibil: pe Pmnt sunt fiine capabile s o fac, dar o fiin nelept i inteligent nu o va face niciodat, pentru c ea tie c nu este un mod de a v ajuta, ci din contr. V va da, deci, mai degrab metode, cunotine, dar va

  • atepta ca voi s fii cel care s le aplicai, pentru c n acest moment voi suntei cel care cretei, care v ntrii i aceasta este adevrata evoluie.

    Din nefericire, oamenii care s-au obinuit s nu conteze dect pe elemente materiale, exterioare lor (maini, aparate, medicamente), nu se gndesc niciodat s utilizeze posibilitile cu care Creatorul i-a dotat. Iar cnd ntlnesc un Maestru, ei au exact aceeai atitudine: n loc s nvee s dezvolte, graie lui, facultile lor spirituale, vor conta pe Maestru ca el s fac totul n locul lor: Maestrul este cel care trebuie s-i instruiasc, s-i purifice, s-i vindece, s gseasc soluii la toate problemele lor, s-i fac fericii i bogai. Da, aceast atitudine de a atepta totul din exterior este att de rspndit nct chiar i spiritualitii au adoptat-o. ntr-un Maestru ei caut un om cumsecade care va veni s-i depaneze, s-i salveze i, mai ales, care se va ncrca cu greutile lor. Ei da, un mgar, da! Analizai-v i vei vedea dac nu este adevrat.

    Muli din cei care vin n nvmntul nostru ateapt totul de la mine: ca eu s le dau tiina, inteligena i toate virtuile... ca eu s-i fac bogai, sntoi i ca eu s-i nsor; dac nu o fac, ei sunt decepionai i-mi poart smbete. Ba da, i exist