cd atlas de anatomie la patul bolnavului.pdf

ATLAS DE ANATOMIEla patul bolnavului

ATLAS DE ANATOMIEla patul bolnavului

PROF. UNIV. DR.

NICOLAE M. CONSTANTINESCU

Fig. 1. REGIUNEA AURICULO-MASTOIDIANÃ DREAPTÃ

Proiecþia cutanatã a formaþiunilor vasculo-nervoase

Repere: meatul acustic extern (19), tragus (20), marginea superioarã a arcadei

zigomatice (21), procesul condilian al mandibulei (23), marginea posterioarã a ramurii

mandibulei (28), vârful procesului mastoid (9), marginea anterioarã a muºchiului

sternocleidomastoidian (13)

1. Tegumentul feþei laterale a pavilionului

urechii (auricula) aderent intim la peri-

condru; tegumentul feþei mediale este

mai puþin aderent

2. Helix

3. ªanþul helixului

4. Antehelix

5. Concha auriculei

6. Variantã anastomoticã între nervul facial

(VII) ºi ramura auricularã (n. auricularis

magnus) a plexului cervical superficial

7. Nervul auricular posterior, ram din ner-

vul facial

8. N. auricularis magnus din plexul cervical

superficial (inerveazã senzitiv auricula

cu excepþia tragusului ºi a porþiunii ante-

rioare a helixului)

9. Vârful procesului mastoid

10. Nervul facial (VII) ieºit din craniu prin

gaura stilomastoidianã

11. Lobul auriculei

12. Marginea posterioarã a glandei parotide

13. Marginea anterioarã a muºchiului ster-

nocleidomastoidian

14. Orificii în cartilajul auriculei strãbãtute

de vasele aflate pe faþa medialã ºi care

ajung pe faþa lateralã

15. Fosa triunghiularã (foseta antehelixului)

16. Artera parietalã

17. Artera frontalã: ambele sunt ramuri ter-

minale ale arterei temporale superficiale

18. Ramuri auriculare anterioare

19. Meatul acustic extern

20. Tragus

21. Arcada zigomaticã

22. N. auricular anterior (din nervul auriculo-

temporal)

23. Procesul condilian al mandibulei (condilul)

24. Nervul auriculotemporal (din V)

25. Artera maxilarã internã

26. Trunchiul superior intraparotidian al ner-

vului facial (VII): ramurile temporale ºi

zigomatice (bifurcaþia temporofacialã)

27. Trunchiul inferior intraparotidian al nervului

facial (VII): ramurile bucale ºi cervicale

(bifurcaþia cervicofacialã)

28. Marginea posterioarã a ramurei mandi-

bulei

29. Artera carotidã externã

30. Artera auricularã posterioarã (porþiunea

intraparotidianã)

-pulsul periferic poate fi perceput prin palparea arterei temporale superficiale- abcesele mastoidiene pot fuza în jos în teaca muºchiului sternocleidomastoidian- nervul facial în traiectul sãu intraparotidian este expus lezãrii în chirurgia glandei parotide

Observaþii clinice

Fig. 2. REGIUNEA LATERALÃ A FEÞEI

Proiecþia cutanatã a formaþiunilor profunde de partea dreaptã

Repere: arcada zigomaticã (15), marginea inferioarã a mandibulei, marginea anterioarã

a muºchiului sternocleidomastoidian, artera temporalã superficialã (2) care pulseazã în faþatragusului, marginea anterioarã a muºchiului maseter care, când se contractã, permiteidentificarea arterei faciale (25) pe marginea inferioarã a mandibulei, comisura buzelor

1. Incizura mandibulei

2. Artera temporalã superficialã

3. Procesul condilian

4. Artera carotidã internã

5. Procesul stiloidian

6. Vena jugularã internã

7. Nervul facial (VII)

8. Nervul accesor (XI)

9. Nervul vag (X)

10. Nervul glosofaringian (IX)

11. Muºchiul stilohioidian


13. Muºchiul digastric

14. Vena jugularã externã

15. Relieful arcadei zigomatice

16. Foramen ovale ºi nervul mandibular

17. Nervul maxilar ieºit prin foramen rotundum

are ataºat de el ganglionul pterigopalatin

18. Pãtrunderea nervului maxilar în ºanþul sub-

orbitar

19. Procesul coronoid

20. Artera maxilarã internã

21. Ductul parotidian (Stenon)

22. Nervul lingual

23. Nervul alveolar inferior ºi orificiul superior

al foramenului mandibular

24. Amigdala palatinã

25. Artera ºi vena facialã

Observaþii clinice

- canalul Stenon se proiecteazã în 1/3 medie a liniei care uneºte tragusul cu comisura labialã- anastomoza venei faciale cu vena angularã ºi cu vena oftalmicã permite propagarea unoremboli septici de la o stafilococie a feþei spre sinusurile durei mater. Graþie bogateloranastomoze între sistemul venos intra ºi extracranian se poate lega vena jugularã internãîntrucât circulaþia de întoarcere este asiguratã- nervii maxilar superior ºi mandibular pot fi blocaþi prin infiltraþie anestezicã la ieºirea lordin craniu

Fig. 3. REGIUNEA SUBMANDIBULARÃ DREAPTÃ

Proiecþia cutanatã a formaþiunilor profunde

Repere: marginea inferioarã ºi unghiul mandibulei, cornul mare al osului hioid, faþa

anterioarã, incizura ºi creasta cartilajului tiroid, pulsaþiile arterei carotide primitive (15)între marginea anterioarã a muºchiului sternocleidomastoidian (17) ºi cartilajul tiroid,pulsaþiile arterei carotide externe (3) între muºchiul sternocleidomastoidian în spate ºicornul mare al osului hioid - unghiul mandibulei - în faþã

1. Ductul glandei submandibulare

(Wharton)

2. Nervul lingual

3. Artera carotidã externã acoperitã

de ramul mandibulei, de parotidã

ºi de muºchiul digastric

4. Pântecul posterior al muºchiului

digastric

5. Ramura lateralã a nervului accesor

(XI)

6. Artera occipitalã


8. Nervul hipoglos (XII)

9. Artera facialã

10. Artera lingualã

11. Nervul laringeu superior acoperit

de trunchiul venos tirolinguofacial

12. Trunchiul venos tirolinguofacial

care împreunã cu vena jugularã in-

ternã ºi nervul hipoglos delimiteazã

un triunghi în care se proiecteazã

bifurcaþia arterei carotide primitive

13. Lanþul simpaticului cervical situat

profund paravertebral

14. Nervul vag (X) situat în unghiul

diedru dintre vena jugularã internã

ºi artera carotidã primitivã

15. Artera carotidã primitivã


17. Marginea anterioarã a muºchiului

sternocleidomastoidian - numit ºi

muºchiul satelit al marilor vase ale

gâtului

18. Vena facialã

19. Artera facialã

20. Artera submentalã

21. Artera profundã a limbii (raninã)

22. Artera sublingualã

23. Nervul hipoglos (XII)

24. Glanda submandibularã

25. Pântecul anterior al muºchiului

digastric


27. Vena lingualã

28. Pediculul vasculonervos laringeu

superior

Observaþii clinice

- poziþia de explorare prin palpare este cu capul flectat ºi înclinat de partea de care se faceexplorarea, ceea ce relaxeazã musculatura ºi ne permite sã ne insinuãm cu vârful degetelorsub mandibulã- poziþia de explorare prin inspecþie sau de abord chirurgical este cu capul în extensie ºi faþaîntoarsã spre partea opusã

Fig. 4. REGIUNEA ANTERIOARÃ A GÂTULUI


Repere: cornul mare al osului hioid (1), reper important pentru ligatura arterei carotideexterne, marginea anterioarã a muºchiului sternocleidomastoidian (3), care este laturaexternã a regiunii carotidiene, marginea posterioarã a muºchiului sternocleidomastoidian

(4), tuberculul carotic (Chassaignac) al vertebrei C6 (22), foseta suprasternalã (15) unde se

poate palpa crosa aortei, incizura superioarã a cartilajului tiroid (19) ºi în continuare, înjos, creasta cartilajului tiroid, cartilajul cricoid (24), istmul tiroidian (14) cu traheea

supraistmicã, traheea subistmicã, lobii glandei tiroide (6)

1. Osul hioid

2. Artera tiroidianã superioarã

3. ºi 4. Marginea anterioarã ºi poste-

rioarã a muºchiului sternocleido-

mastoidian

5. Artera carotidã primitivã dreaptã

6. Conturul lobului drept al glandei

tiroide insinuat sub muºchiul

sternocleidomastoidian

7. Glanda paratiroidã superioarã

dreaptã

8. Artera tiroidianã superioarã dreaptã

9. Artera vertebralã dreaptã

10. Artera subclavicularã dreaptã

11. Glanda paratiroidã inferioarã dreaptã

12. Nervul recurent drept

13. Vena subclavicularã dreaptã

14. Istmul glandei tiroide

15. Foseta suprasternalã

16. Trunchiul venos brahiocefalic drept

17. ªanþul hioidian

18. Artera tiroidianã superioarã stângã

19. Incizura superioarã a cartilajului

tiroid


21. Artera carotidã primitivã stângã

22. Tuberculul carotic stâng

23. Lobul piramidal (Lalouette) al glandei

tiroide

24. Cartilajul cricoid

25. Artera tiroidianã inferioarã stângã

26. Artera vertebralã stângã

27. Artera subclavicularã stângã

28. Nervul recurent stâng

29. Traheea subistmicã

30. Canalul toracic

31. Trunchiul venos brahiocefalic stâng

Observaþii clinice

-triunghiul carotidian este delimitat lateral de marginea anterioarã a muºchiului sterno-cleidomastoidian (3), superior ºi medial de pântecele posterior al muºchiului digastric, iarinferior ºi medial de pântecele posterior al muºchiului omohioidian. Aici se descoperãbifurcaþia arterei carotide comune cu originea arterei carotide interne ºi arterei carotideexterne, precum ºi sinusul carotidian- în aria delimitatã de cei doi muºchi sternocleidomastoidieni ºi marginea inferioarã a man-dibulei se deschid fistulele branhiale ºi se gãsesc chistele branhiale- terminarea canalului toracic în confluentul venos jugulo - subclavicular stâng explicãfrecvenþa adenopatiei metastatice (ganglionul Virchow-Troisier)- traheotomia se poate efectua pe inelul 2 traheal (traheotomia clasicã), pe inelele traheale2-4 dupã secþionarea istmului tiroidian (traheotomia transistmicã) sau pe inelele trahealeinferioare (traheotomia inferioarã sau subistmicã)

Fig. 5. REGIUNEA LATERALÃ A GÂTULUI

Proiecþia cutanatã cu rapoartele profunde de partea dreaptã

Repere: marginea posterioarã a muºchiului sternocleidomastoidian (4), marginea

anterioarã a muºchiului trapez (9), clavicula, vena jugularã externã (5), muºchiul

omohioidian (12, 25, 28)



3. Ramul lateral al nervului accesor (XI)

4. Marginea posterioarã a muºchiului

sternocleidomastoidian

5. Relieful venei jugulare externe

6. Plexul cervical superficial


8. Nervul frenic

9. Marginea anterioarã a muºchiului trapez

10. Artera cervicalã transversã

11. Marginea lateralã a plexului brahial (la

6 cm deasupra mijlocului claviculei)

12. Pântecul posterior al muºchiului omohi-

oidian

13. Artera scapularã posterioarã

14. Artera subclavicularã dreaptã

15. Vena subclavicularã dreaptã

16. Tendonul muºchiului scalen anterior

17. Artera facialã


19. Vena facialã

20. Nervul hipoglos

21. Vena lingualã

22. Trunchiul venos tirolinguofacial (Réclus)

23. Vena tiroidianã superioarã

24. Artera tiroidianã superioarã

25. Pântecul anterior al muºchiului omohio-

idian

26. Artera carotidã primitivã dreaptã

27. Cartilajul tiroid

28. Tendonul intermediar al muºchiului

omohioidian

29. Artera tiroidianã inferioarã

30. Primul inel traheal

31. Istmul tiroidian

32. Ganglionul simpatic cervicotoracic

(stelat)

33. Trunchiul arterial tirobicervicoscapular

(Farabeuf)

34. Trunchiul arterial brahiocefalic drept


Observaþii clinice

- muºchiul sternocleidomastoidian este “satelit” al mãnunchiului vasculonervos al gâtului.Descoperirea formaþiunilor profunde vasculonervoase (ax carotidojugular, nerv vag) se faceprin incizii plasate pe marginea anterioarã sau posterioarã a muºchiului sternocleido-mastoidian- ganglionul stelat poate fi infiltrat cu soluþie anestezicã într-un punct situat la jumãtateadistanþei dintre cartilajul cricoid ºi articulaþia sternoclavicularã de partea respectivã- în triunghiul interscalenoclavicular se gãsesc artera subclavicularã ºi plexul brahial carepot suferi în urma unor compresiuni. Vena subclavicularã se gãseºte în afara triunghiului

Proiecþia cutanatã a formaþiunilor profunde de partea dreaptã

Repere: clavicula, procesul coracoid (20), limita anterioarã a axilei datã de muºchiulmare pectoral (15) ºi limita posterioarã reprezentatã de muºchiul mare dorsal (11), vârful

axilei, ºanþul deltopectoral (1) în care se gãseºte vena cefalicã, muºchiul mic pectoral

1. ªanþul deltopectoral

2. ªanþul pectorobicipital

3. Nervul musculocutanat

4. Artera bicepsului brahial

5. Marginea medialã a diafizei humerale

6. Artera brahialã

7. Nervul median

8. Nervul radial ºi artera brahialã profundã

9. Nervul ulnar

10. Rãdãcina medialã a nervului median

11. Marginea lateralã a muºchiului mare dorsal

12. Nervul rotundului mare

13. Nervul toracodorsal

14. Spaþiul omotricipital

15. Marginea lateralã a muºchiului mare

pectoral

16. Artera scapularã inferioarã

17. Nervul toracic lung (nervul marelui dinþat

Ch. Bell)

18. Artera ºi nervul axilar pãtrunzând în spaþiul

humerotricipital

19. Marginea medialã a muºchiului coraco-

brahial

20. Procesul coracoid

21. Fasciculul lateral al plexului brahial (trun-

chiul secundar anteroextern)

22. Artera axilarã

23. Ansa pectoralilor (între nervul pectoral

medial ºi nervul pectoral lateral)

24. Fasciculul lateral al plexului brahial (trun-

chiul secundar anterointern)

25. Marginea inferioarã a muºchiului subcla-

vicular

26. Relieful coastei II

27. Nervul subscapularului

28. Muºchiul mic pectoral

29. Artera toracicã lateralã

30. Articulaþia condrocostalã VI

Observaþii clinice

- tendonul muºchiului mic pectoral (28) împarte nodurile limfatice axilare în staþia I (lateralde el), staþia II (posterior ºi anterior de el) ºi staþia III (medial de tendon)- sânul normal, palpat cu toatã palma prin apãsare uºoarã pe planul toracelui, se prezintã cao masã omogenã- limfaticele sânului înconjoarã marginea lateralã a muºchiului mare pectoral ºi se varsã înnodurile limfatice axilare în ordinea I®II®III- secþiunea sau compresia nervului axilar se traduce prin paralizia muºchiului deltoid ºianestezia tegumentului din porþiunea superioarã a feþei laterale a braþului (sensibilitateaacestei zone se cautã sistematic în luxaþiile de umãr înaintea manevrelor de reducere aluxaþiei)

Fig. 6. REGIUNILE AXILARÃ, MAMARÃ ªI SUBCLA VICULARÃ

Fig. 7. REGIUNEA STERNOCOSTALÃ

(TORACICÃ ANTERIOARÃ)


Repere: unghiul sternal (Louis) dintre manubriul sternal ºi corpul sternului se gãseºteîn dreptul coastei a II-a, de unde începe ºi numerotarea coastelor de sus în jos; clavicula cuarticulaþia sternoclavicularã.

1. Vârful pulmonului drept (depãºeºte por-

þiunea medialã a claviculei cu 20-25 mm)


3. Vena axilarã dreaptã

4. Vena cavã superioarã

5. Bronhia primitivã dreaptã (apropiatã de

verticalã)

6.Proiecþia scizurii pulmonare orizontale

7. Orificiul aortic

8. Muºchiul diafragm

9. Orificiul atrioventricular drept (tricuspidian)

10. Proiecþia scizurii pulmonare oblice drepte

11. Fundul de sac pleural anterior drept

12. Vena jugularã internã stângã

13. Trunchiul venos brahiocefalic stâng

14. Traheea

15. Crosa aortei

16. Bronhia primitivã stângã (apropiatã de

orizontalã)

17. Orificiul arterei pulmonare

18. Orificiul atrioventricular stâng (mitral)

19. Incizura cardiacã a pulmonului stâng

20. Locul de puncþie a cavitãþii pericardice

sau a cavitãþii ventriculului stâng (extra-

pleural)

21. Vârful inimii (aproximativ 8 centimetri de

linia mediosternalã)

22. Fundul de sac pleural stâng

Observaþii clinice

- situaþia supraclavicularã a vârfului pulmonilor explicã posibila lor lezare întraumatismele de la baza gâtului- bronhia primitivã dreaptã continuã direcþia traheei, motiv pentru care corpii strãiniintrã cu predilecþie în dreapta- o plagã toracicã sub spaþiul intercostal V poate interesa în acelaºi timp ºi visceretoracice ºi viscere abdominale- propagarea undei de sânge intracardiace, dupã trecerea prin orificiile atrioventri-culare, aortic ºi pulmonar face ca zona de auscultaþie maximã sã nu corespundã cuproiecþia pe perete a respectivelor orificii

Fig. 8. REGIUNEA TORACICÃ POSTERIOARÃ

Repere: apofiza spinoasã C7 (proeminenta), spina scapulei care se gãseºte la nivelul

apofizei spinoase T3, vârful scapulei (unghiul inferior) care se gãseºte la nivelul apofizei

spinoase T7, ultima coastã (C XII sau C XI, dupã cum C XII este lungã sau scurtã)

1. Crosa canalului toracic

2. Lobul pulmonar superior stâng

3. Crosa aortei (deasupra hilului pulmonar

stâng)

4. Scizura interlobarã stângã

5. Bronhia stângã

6. Aorta toracicã

7. Pleura parietalã

8. Limita pulmonului

9. Lobul pulmonar inferior stâng

10. Orificiul esofagian al diafragmei (T10

)

11. Marginea inferioarã a pulmonului stâng

12. Orificiul aortic al diafragmei (T12

)


14. Traheea

15. Esofagul

16. Lobul pulmonar superior drept

17. Crosa venei azygos (deasupra hilului pul-

monar drept)

18. Scizura interlobarã dreaptã (fisura oblicã)

19. Bifurcaþia trahealã

20. Scizura orizontalã (accesorie)

21. Lobul pulmonar mediu drept

22. Bronhia dreaptã

23. Lobul pulmonar inferior drept

24. Marginea inferioarã a pulmonului drept

25. Fundul de sac pleural drept

26. Cisterna chyli (Pecquet)

Observaþii clinice

- rapoartele fundului de sac pleural cu rinichii explicã rãsunetul pleural în unele infecþiirenale. Acest raport trebuie avut în vedere în cursul abordului rinichiului prin lombotomie- poziþia paravertebralã stângã a aortei descendente permite decelarea prin auscultaþie asuflurilor în caz de coarctaþie de aortã

1. Conturul superior ºi inferior al ficatului

2. Vertebra T12

3. Vezicula biliarã ºi calea biliarã principalã

4. Epigastrul

5. Hipocondrul drept

6. Linia subcostalã care uneºte cartilajele

coastelor X drept ºi stâng

7. Unghiul hepatic al colonului

8. Ombilicul ºi regiunea ombilicalã

9. Rãdãcina mezenterului (haºuratã)

10. Flancul drept

11. Colonul ascendent

12. Linia biiliacã care uneºte tuberculii iliaci

drept ºi stâng

13. Cecul

14. Linia verticalã (medioinghinalã)

15. Fosa iliacã dreaptã

16. Discul L5

17. Orificiul esofagian al diafragmei

18. Fundul stomacului

19. Orificiul aortic al diafragmei

20. Aorta abdominalã

21. Splina

22. Mica curburã gastricã

23. Marea curburã gastricã

24. Rãdãcina mezocolonului transvers

25. Hipocondrul stâng

26. Joncþiunea costocondralã X

27. Unghiul duodenojejunal

28. Flancul stâng

29. Colonul descendent

30. Fosa iliacã stângã

31. ªanþul lateral al abdomenului

32. Hipogastrul

Observaþii clinice

- iradierile durerii viscerale se proiecteazã în epigastru pentru afecþiunile stomacului ºiduodenului, în regiunea ombilicalã pentru afecþiunile jejunoileonului ºi colonului drept ºi înhipogastru pentru afecþiunile colonului stâng ºi rectului

Fig.9. TOPOGRAFIA CLINICÃ A VISCERELOR ABDOMINALE

Repere: procesul xifoid (corespunde posterior vertebrei T9),rebordul costal anterior

(are partea cea mai coborâtã la nivelul cartilajului coastei X-26-),linia subcostalã dusãconvenþional între cele douã cartilaje ale coastelor X cu proiecþie posterioarã pe corpulvertebrei L

3, spina iliacã anterosuperioarã (SIAS), linia biiliacã (12) dusã convenþional între

tuberculii iliaci drept ºi stâng aflaþi la 5 cm posterior de SIAS ºi cu proiecþie posterioarã pecorpul vertebrei L

5, ligamentul inghinal întins între SIAS ºi tuberculul pubic, marginea

lateralã a muºchiului drept abdominal (31) Regiunile anatomoclinice sunt: în zona medianã, epigastrul, regiunea ombilicalã,

hipogastrul; în zona lateralã, hipocondrul drept ºi stâng (5 ºi 25), flancul drept ºi stâng (10ºi 28), fosa iliacã dreaptã ºi stângã (15 ºi 30)

Fig. 10. VISCERELE ABDOMINALE PROFUNDE

Proiecþia la peretele abdominal anterior

Repere: planul transpiloric (5) uneºte vârfurile cartilajelor costale IX în dreptulîntretãierii marginii laterale a dreptului abdominal cu rebordul costal. El se proiecteazãposterior la marginea inferioarã a corpului vertebrei L

1. Linia ombilicoaxilarã (4) întretaie

rebordul costal la nivelul unde se proiecteazã fundul veziculei biliare (x).

1. Orificiul diafragmatic al venei cave infe-

rioare

2. Vertebra T10

3. Glanda suprarenalã dreaptã

4. Linia ombilicoaxilarã

5. Planul transpiloric

6. Duodenul II (la jumãtatea distanþei dintre

ombilic ºi punctul cistic, pe linia ombilico-

axilarã la aproximativ 5-7 cm de ombilic

se proiecteazã papila mare duodenalã)

7. Rinichiul drept

8. Ureterul drept

9. Rãdãcina mezenterului (haºuratã)

10. Muºchiul psoas-iliac

11. SIAS

12. Vasele iliace externe drepte

13. Promontoriul

14. Originea trunchiului celiac

15. Glanda suprarenalã stângã

16. Coada pancreasului

17. Corpul pancreasului

18. Coasta IX

19. Capul pancreasului

20. Procesul uncinat

21. Artera mezentericã inferioarã (sub a III-a

porþiune a duodenului)

22. Ombilicul

23. Punctele ureterale mijlocii drept ºi stâng

situate pe linia ce uneºte cele douã SIAS

la unirea 1/3 laterale cu 1/3 medie

24. Spina iliacã anterioarã ºi superioarã

stângã

25. Vena iliacã primitivã stângã

26. Ureterul pelvin stâng

Observaþii clinice

- vena iliacã primitivã stângã este încruciºatã de artera iliacã primitivã dreaptã care treceprin faþa ei. Astfel, vena cu perete mai subþire poate fi apãsatã de arterã contra planuluiposterior osos, ceea ce stânjeneºte circulaþia venoasã de întoarcere a membrului pelvin stângºi poate explica frecvenþa unor tromboflebite profunde de membru inferior stâng (sindromulCOCKETT)

Fig. 11. REGIUNEA LOMBARÃ (SPAÞIUL COSTOILIAC)

Proiecþia formaþiunilor profunde la suprafaþa corpului

Repere: ºanþul lombar median, care este întotdeauna evident la nivelul coloaneilombare. Pentru a numãra apofizele spinoase, se cere pacientului sã-ºi aplece trunchiul înfaþã. Se constatã o micã adânciturã - foseta lombarã medianã, deasupra cãreia se repereazãapofiza spinoasã L

5 apoi se urcã la spinoasa L

4 care se gãseºte la nivelul liniei ce uneºte

punctul cel mai sus situat al crestelor iliace. Coasta XII (dacã aceasta este scurtã, atunciultima coastã care se palpeazã este coasta XI), masa muscularã sacrolombarã - a cãreiproeminenþã dã ºanþul lombar lateral (7)

1. Lanþul simpatic paravertebral toracic stâng

2. Marginea inferioarã a plãmânului stâng

3. Glanda suprarenalã stângã

4. Orificiul diafragmatic al lanþului simpatic


6. Bazinetul renal stâng situat în patrula-

terul Bazy-Moyrand

7. Marginea lateralã a masei sacrolombare

(ºanþul lombar lateral)

8. Aorta abdominalã

9. Conul medular

10. Ureterul lombar stâng

11. Lanþul simpatic paravertebral lombar stâng

12. Bifurcaþia aortei

13. Nervii splanchnici mare ºi mic

14.Glanda suprarenalã dreaptã

15.Cisterna chyli (Pecquet)

16. Artera renalã dreaptã

17. Ligamentul lombocostal drept (Henlé)

18. Spaþiul Grynfelt (medial masa sacrolom-

barã, inferolateral muºchiul oblic intern,

superomedial muºchiul dinþat posterior

inferior, iar când coasta XII este lungã,

participã ºi ea cu o laturã superolateralã)

19. Ureterul lombar drept

20. Spaþiul Petit (inferior creasta iliacã, me-

dial muºchiul dorsal mare, lateral muº-

chiul oblic extern)

21. Proiecþia venei cave inferioare care aco-

perã lanþul simpatic paravertebral drept

Observaþii clinice

- puncþia lombarã în spaþiile L3-4

sau L4-5

evitã posibila lezare a mãduvei spinãrii care seopreºte la marginea inferioarã a vertebrei L

2

- patrulaterul Bazy-Moyrand se gãseºte între apofizele transverse ale vertebrelor lombare L1

ºi L2, la douã laturi de deget de linia medianã

- ureterele coboarã intersectând apofizele transverse ale vertebrelor lombare aproape devârful lor- punctele dureroase ureterale superioare (punctul costovertebral ºi punctul costomuscular,ambele raportate la coasta XII) se datoresc iritãrii nervilor ilioinghinal ºi iliohipogastric decãtre procesele patologice renoureterale- puncþia arterei pentru aortografie lombarã se face la stânga, la nivelul vertebrei L

1, la 7 cm

de linia medianã, cu acul înclinat la 45° anterior ºi medial

Fig. 12. REGIUNEA INGHINALÃ


Repere: spina iliacã anterioarã ºi superioarã (se identificã palpator prin translaþiisuccesive ale pulpei degetelor - Farabeuf); tuberculul pubic (15, 27), se identificã prin manevraFarabeuf: luând pubisul în mâna dreaptã, policele va fi pe tuberculul pubic din dreapta, iarindexul pe tuberculul pubic din stânga; ligamentul inghinal, orificiul inghinal superficial

(14, 25), care se palpeazã transscrotal

1. Marginea medialã a muºchiului drept

abdominal drept

2. Marginea lateralã a muºchiului piramidal

drept

3. Marginea lateralã a muºchiului drept ab-

dominal drept

4. Venele subcutanate abdominale

5. Marginea inferioarã a muºchiului trans-

vers abdominal drept

6. Marginea inferioarã a muºchiului oblic

intern drept

7. Orificiul inghinal profund drept (la 50 mm

lateral de orificiul inghinal superficial)

8. Artera epigastricã caudalã (subcutanatã

abdominalã)

9. Funiculul spermatic drept (porþiunea in-

ghinalã)

10. Artera femuralã comunã dreaptã

11. Artera epigastricã superficialã

12. Vena femuralã comunã dreaptã

13. Artera ruºinoasã externã

14. Orificiul inghinal superficial drept

15. Tuberculul pubic drept

16. Stâlpul posterior (ligamentul reflex) al ori-

ficiului inghinal superficial drept

17. Stâlpul medial al orificiului inghinal super-

ficial drept

18. Marginea medialã a muºchiului drept ab-

dominal stâng

19. Marginea lateralã a muºchiului piramidal

stâng

20. Stâlpul posterior (ligamentul reflex) al ori-

ficiului inghinal superficial stâng

21. Marginea lateralã a muºchiului drept ab-

dominal stâng

22. Marginea inferioarã a muºchiului trans-

vers abdominal stâng

23. Marginea inferioarã a muºchiului oblic

intern stâng

24. Orificiul inghinal profund stâng

25. Orificiul inghinal superficial stâng

26. Stâlpul lateral al orificiului inghinal su-

perficial stâng

27. Tuberculul pubic stâng

28. Funiculul spermatic stâng (porþiunea

scrotalã)

Observaþii clinice

- venele subcutanate abdominale sunt lipsite de valve ºi reprezintã una din cãile anastomoticeîntre cele douã sisteme cave - superior ºi inferior- herniile inghinale oblice externe parcurg traiectul inghinal de la orificiul profund la orificiulsuperficial; herniile directe se produc prin zona slabã a peretelui posterior inghinal care seproiecteazã imediat în afara orificiului inghinal superficial, deci parcurg un traseu inghinalmult mai scurt pânã se exteriorizeazã- raportat la tuberculul pubic, sacul de hernie inghinalã se palpeazã deasupra ºi medial, iarsacul de hernie femuralã se palpeazã dedesubt ºi lateral

Fig. 13. REGIUNEA PERINEALÃ LA BÃRBAT


Repere: linia biischiaticã (15) delimiteazã perineul anterior (urogenital) de perineulposterior (anal). Tuberozitãþile ischiatice pot fi palpate la partea inferioarã a feselor (5).Coccisul (10) se palpeazã la 25 mm în spatele anusului, direct sau prin combinarea tactuluirectal cu palparea externã.

1. Artera perinealã profundã dreaptã

2. Nervul perineal profund drept

3. Nervul perineal superficial drept

4. Artera perinealã superficialã dreaptã

5. Tuberozitatea ischiaticã dreaptã

6. La 4 cm în profunzime se gãsesc artera

ºi nervul ruºinos (pudent)

7. Marginea medialã palpabilã a ligamen-

tului sacrotuberos drept

8. Cele douã traiecte posibile ale nervilor

rectali inferiori (anali) care inerveazã

sfincterul anal extern

9. Traiectul ramului nervos sfincterian ac-

cesor

10. Vârful coccisului situat la 25 mm de anus

11. Partea posterioarã a uretrei bulbare situatã

la o distanþã de 15 mm de ligamentul arcuat

subpubian (ligamentul perineal transvers)

12. Relieful bulbului penian

13. Ramura ischiopubianã stângã

14. Marginea posterioarã a muºchiului trans-

vers perineal superficial (perceptibilã la

palpare)

15. Linia biischiaticã

16. Muºchiul rectouretral (cheia clivajului re-

troprostatic)

17. Marginea externã a muºchiului sfincter

anal extern

Observaþii clinice

- fosa ischiorectalã este mai slab vascularizatã decât perineul anterior, iar conþinutul eigrãsos este susceptibil pentru infecþii cu punct de plecare anal sau rectal

Fig. 14. REGIUNEA PERINEALÃ LA FEMEIE


Repere: clitorisul (13) ºi tuberculul vaginal (6) având între ele meatul uretral (15),labia mare (3-5), labia micã (7), triunghiul vaginal Pawlick (proiecþia pe peretele vaginalanterior a trigonului vezical), foseta navicularã (11) ºi frâul labial (18)

1. Penilul (muntele Venus)

2. ªanþul genitofemural (între coapsã ºi la-

bia mare)

3. Labia mare

4. Marginea liberã a labiei mari

5. Faþa medialã a labiei mari

6. Tuberculul vaginal (carina uretralã a va-

ginei)

7. Labia micã

8. Marginea liberã a labiei mici

9. Relieful fasciculului pubopreanal al muº-

chiului ridicãtor al anusului

10. Orificiul glandelor vestibulare mari (Bar-

tholin)

11. Foseta navicularã (fosa vestibulului vagi-

nal)

12. Comisura labialã anterioarã

13. Clitorisul cu glandul, frâul ºi prepuþul clito-

ridian

14. Vestibulul vaginal delimitat de labiile mici,

clitoris ºi tuberculul vaginal

15. Meatul uretral având de fiecare parte ori-

ficiile glandelor uretrale (Skene)

16. Peretele vaginal anterior

17. Triunghiul Pawlick

18. Furculiþa (frâul labial)

19. Orificiul anal

20. Distanþa anococcigianã

Observaþii clinice

- la nivelul triunghiului Pawlick se palpeazã la femeie punctele ureterale inferioare- în rupturile de perineu furculiþa este deplasatã posterior

Fig. 15. REGIUNEA ANTERIOARÃ A BRAÞULUI (1/3 DISTALÃ),

COTULUI ªI ANTEBRAÞULUI DREPT


Repere: marginea medialã a muºchiului biceps brahial (muºchi satelit al pachetuluivasculonervos al braþului), tendonul bicepsului, ºanþul bicipital medial ºi lateral, creasta

ulnei, stiloida radialã cu ºanþul pulsului, proeminenþa muºchiului brahiostiloradial (9),tendonul muºchiului palmar lung (22) ºi al muºchiului flexor radial al carpului (12)

1. Artera brahialã profundã

2. Nervul radial

3. Marginea lateralã a muºchiului biceps

4. Nervul musculocutanat

5. Ramurile terminale anterioarã ºi poste-

rioarã ale arterei brahiale profunde

6. Artera recurentã radialã

7. Ramul profund al nervului radial (muscu-

lar sau posterior)

8. Ramul superficial al nervului radial (sen-

zitiv sau anterior)

9. Marginea lateralã ºi medialã a muºchiului

brahiostiloradial

10. Marginea lateralã a muºchiului ex ten-

sor lung radial al carpului

11. Artera radialã (linia de proiecþie - de la

jumãtatea plicii cotului pânã la ºanþul

dintre tendoanele muºchilor flexor radial

al carpului ºi brahiostiloradial)

12. Tendonul muºchiului flexor radial al car-

pului

13. Ramul superficial al nervului radial

14. Artera brahialã (linia de proiecþie - vârful

axilei pânã la jumãtatea plicii cotului)

15. Nervul median

16. Artera colateralã ulnarã inferioarã

17. Trunchiul arterei recurente ulnare

18. Artera ulnarã (linia de proiecþie a 1/3 pro-

ximale - de la jumãtatea plicii cotului pânã

la punctul care uneºte 1/3 proximalã cu

1/3 medie a marginii ulnare a antebraþului)

19. Artera ºi nervul interosos comun

20. Arcada flexorului superficial

21. Artera ulnarã (linia de proiecþie a 2/3

distale - pe dreapta care uneºte vârful

epicondilului medial cu marginea lateralã

a osului pisiform)

22. Relieful tendonului muºchiului palmar

lung

23. Nervul ulnar

24. Relieful tendonului muºchiului flexor ul-

nar al carpului

- ischemia rezultatã din compresia sau lezarea arterei brahiale în 1/3 distalã a braþului (ghipsprea strâns, contuzie) poate duce la o retracþie a flexorilor mâinii ºi degetelor (sindromVolkmann)

Observaþii clinice

Fig. 16. REGIUNEA POSTERIOARÃ A BRAÞULUI (1/3 DISTALÃ),

COTULUI ªI ANTEBRAÞULUI DREPT


Repere: olecran, epicondilul medial ºi lateral, ºanþul epicondiloolecranian (3),creasta ulnei (5), apofiza stiloidã ulnarã

1. Ramul motor pentru muºchii vast medial ºi

anconeu - din nervul radial

2. Nervul ulnar

3. ªanþul epicondiloolecranian acoperit de

bandeleta epicondiloolecranianã

4. Relieful muºchiului anconeu

5. Creasta subcutanatã a ulnei

6. Nervul ulnar trecut în loja anterioarã a

braþului

7. Bursa seroasã a celor doi muºchi exten-

sori radiali ai carpului

8. Relieful tendonului muºchiului scurt ex-

tensor radial al carpului

9. Nervul radial pãrãsind ºanþul de torsiune

10. Artera brahialã profundã

11. Ramul posterior al arterei brahiale profunde

anastomozat cu artera recurentã radialã

posterioarã

12. Relieful muºchiului lung extensor radial al

carpului

13. Relieful muºchiului extensor comun al

degetelor

14. Ramura posterioarã a arterei interosoa-

se din care porneºte proximal artera re-

curentã radialã posterioarã

15. Relieful muºchiului scurt extensor radial

al carpului

16. Tendonul muºchiului abductor lung al po-

licelui

17. Tendonul muºchiului extensor scurt al

policelui

Observaþii clinice

- ramura posterioarã a nervului radial poate fi comprimatã de o arcadã fibroasã (arcadaFrohse) la trecerea printre fibrele muºchiului supinator- nervul ulnar poate fi comprimat în ºanþul epicondiloolecranian (boala Mouchet)- inflamaþia bursei seroase a celor doi extensori radiali ai carpului constituie tenosinovita deQuervain

Fig. 17. FAÞA VOLARÃ A GÂTULUI MÂINII,

PALMEI ªI DEGETELOR DE PARTEA DREAPTÃ

Proiecþia la suprafaþa pielii a formaþiunilor profunde

Repere: apofiza (procesul) stiloidã radialã ºi ulnarã, pisiformul (20), pliul

radiocarpian proximal ºi distal (18), pliul de opoziþie al policelui (7), pliurile palmare

proximal (9), mijlociu (26) ºi distal (27), pliul digital proximal sau metacarpofalangian

(28), pliul digital mijlociu sau interfalangian proximal (12), pliul digital distal sauinterfalangian distal (13)

1. Nervul median situat între tendoanele

muºchilor palmar lung ºi flexor radial al

carpului

2. Artera radialã

3. Interlinia radiocarpianã

4. Teaca sinovialã digitocarpianã radialã

5. Interlinia mediocarpianã

6. Interlinia carpometacarpianã

7. Pliul de opoziþie al policelui

8. Muºchii flexori superficiali ai degetelor

II - III - IV - V

9. Pliul palmar proximal

10. Expansiunea sinovialei digitocarpiene ul-

nare pentru tendoanele flexorilor II - III - IV

11. Perniþa interdigitalã

12. Pliul digital mijlociu

13. Pliul digital distal

14. Sinoviala digitalã a flexorilor index, me-

dius ºi inelar

15. Fundul de sac proximal al sinovialei digi-

tocarpiene ulnare

16. Artera ulnarã

17. Nervul ulnar

18. Pliurile cutanate radiocarpiene proximal

ºi distal

19. Limita proximalã ºi distalã a retinaculului

flexorilor (ligamentul inelar anterior al

carpului)

20. Proeminenþa osului pisiform

21. Linia de descoperire a arcadei arteriale

palmare superficiale - de la pisiform la

spaþiul II interdigital

22. Arcada arterialã palmarã profundã

23. Linia Boeckel pentru descoperirea

arcadei arteriale palmare profunde

24. Arcada arterialã palmarã superficialã

25. Sinoviala digitocarpianã ulnarã

26. Pliul palmar mijlociu

27. Pliul palmar distal

28. Pliul digitopalmar

29. Sinovia flexori deget V

Observaþii clinice

- sindromul canalului carpian este reprezentat de compresia nervului median în spaþiulosteofibros închis anterior de retinaculul flexorilor- interlinia articularã radiocarpianã se aflã proximal de pliul radiocarpian proximal- interlinia articulaþiei metacarpofalangiene se aflã proximal de pliul digitopalmar- interliniile articulaþiilor metacarpofalangiene proximale ºi distale se aflã distal de pliuriledigitale mijlociu ºi distal

Fig. 18. FAÞA DORSALÃ A GÂTULUI MÂINII ªI A MÂINII DREPTE


Repere: apofizele stiloide radialã ºi ulnarã, tuberculul dorsal al epifizei distale a

radiusului (tuberculul lui Lister), tendoanele din “tabachera anatomicã” (lung abductor,scurt extensor - 11 -, lung extensor al policelui - 15)

1. Ramul cutanat dorsal al mâinii din nervul

ulnar

2. Teaca sinovialã a muºchiului extensor ul-

nar al carpului

3. Anastomoza arterei dorsale a carpului din

artera radialã cu un ram similar din artera

ulnarã

4. Artera dorsalã a carpului situatã sub tecile

sinoviale

5. Tendonul muºchiului extensor propriu al

degetului V ºi teaca lui sinovialã

6. Artera interosoasã dorsalã a spaþiului IV

7. Teaca sinovialã comunã a muºchiului

extensor comun al degetelor ºi a muº-

chiului extensor propriu al indexului

8. Artera colateralã dorsalã a degetelor

9. Ramura superficialã (senzitivã) a nervului

radial

10. Teaca sinovialã a tendoanelor muºchilor

lung ºi scurt extensor radial al carpului

11. Teaca sinovialã a tendoanelor muºchilor

scurt extensor ºi lung abductor al policelui

12. Teaca sinovialã a tendonului muºchiului

lung extensor al policelui (are comunicare

cu - 10 -)

13. Artera radialã înainte de a traversa pri-

mul spaþiu interosos

14. I-a arterã interosoasã dorsalã

15. Tendonul muºchiului lung extensor al po-

licelui

Observaþii clinice

- în mod normal, apofiza stiloidã ulnarã este cu 1 cm mai proximalã decât apofiza stiloidãradialã. În fracturile epifizei distale a radiusului (tip Pouteau - Colles) oblicitatea linieibistiloidiene dispare; ea devine transversalã datoritã întrepãtrunderii fragmentelor fracturate- în fracturile scafoidului carpian, presiunea în fundul tabacherei anatomice provoacã durere

Fig. 19. REGIUNEA ANTERIOARÃ A COAPSEI DREPTE


Repere: ligamentul inghinal (18) situat puþin deasupra plicii inghinale este întinsîntre spina iliacã anterioarã ºi superioarã (1 - SIAS) ºi tuberculul pubic (23). Ligamentulinghinal împreunã cu marginea medialã a muºchiului croitor (30) ºi cu marginea superioarãa muºchiului adductor lung (14) formeazã trigonul femural Scarpa în care se gãsesc vasele

femurale (20, 21), nervul femural (19) ºi nervul obturator (28, 29). Proiecþia cutanatã aarterei femurale comune ºi superficiale se face pe o linie care uneºte mijlocul arcadei cumarginea posterioarã a condilului medial al femurului. Muºchiul croitor (15, 30) este muºchisatelit al pachetului vascular al coapsei.

Observaþii clinice

- compresia nervului femurocutanat lateral la trecerea prin canalul osteofibros dintre celedouã spine iliace anterioare poate da o suferinþã clinicã numitã meralgie parestezicã- puncþia articulaþiei coxofemurale se poate face pe cale lateralã, introducând acul imediatdeasupra marelui trohanter cu vârful spre medial ºi uºor în sus - sau pe cale anterioarãintroducând acul la 5 cm sub SIAS, cu vârful spre medial, posterior ºi în sus- crosa venei safene mari se repereazã dupã palparea arterei femurale la un punct situat la 2cm medial de artera femuralã ºi 2 cm sub plica inghinalã- bursa seroasã a muºchiului psoas iliac poate comunica cu articulaþia coxofemuralã. În cazde abces rece psoic prin ea se transmite infecþia tuberculoasã ºi la articulaþia ºoldului

1. SIAS

2. Nervul femurocutanat lateral

3. Spina iliacã anterioarã ºi inferioarã

4. Relieful muºchiului tensor al fasciei lata

5. Limita superioarã a articulaþiei coxofemu-

rale

6. Marele trohanter

7. Marginea superioarã a colului femural

8. Limita cap-col femural

9. Marginile lateralã ºi medialã ale muº-

chiului drept anterior

10. Colul femural (marginea inferioarã)

11. Limita inferioarã a articulaþiei coxofemu-

rale

12. Micul trohanter ºi muºchiul psoas iliac

13. Artera femuralã profundã

14. Marginea superolateralã a muºchiului

lung adductor

15. Marginea lateralã a muºchiului croitor

16. Artera femuralã superficialã

17. Diafiza femuralã

18. Ligamentul inghinal

19. Nervul femural

20. Artera femuralã comunã

21. Vena femuralã comunã

22. Marginea superioarã a gãurii obturate

23. Tuberculul pubic

24. Marginea medialã a gãurii obturate

25. Marginea lateralã a gãurii obturate

26. Crosa venei safene mari

27. Marginea inferioarã a gãurii obturate

28. Ramura profundã a nervului obturator

29. Ramura superficialã a nervului obturator

30. Marginea medialã a muºchiului croitor

31. Marginea anterioarã a muºchiului drept

intern (gracilis)

32. Marginea inferomedialã a muºchiului

adductor lung

33. Limita superioarã a canalului adductorilor

Hunter

Fig.20. REGIUNEA FESIERÃ DREAPTÃ

Proiecþia cutanatã a unor formaþiuni profunde

Repere: creasta iliacã (9), spina iliacã posterioarã ºi superioarã (1 - SIPS) care segãseºte la nivelul unei orizontale trasate de la apofiza spinoasã a celei de-a doua vertebresacrate (2), spina iliacã posterioarã ºi inferioarã (4 - SIPI), marele trohanter (13), tuberozitatea

ischiaticã (8).Linii convenþionale:- linia spinospinoasã (10) de la SIPS la SIAS deasupra cãreia, în plinã masã muscularã,

se pot face injecþii intramusculare profunde fãrã sã se riºte lezarea de formaþiuni nervoasesau vasculare profunde

- linia spinotrohanterianã (11) de la SIPS la vârful marelui trohanter indicã direcþiafibrelor muºchiului fesier mare ºi locul unde se proiecteazã mãnunchiul vasculonervos fesiersuperior la ieºirea lui din pelvis (unirea 1/3 medialã cu 2/3 laterale - 3)

- linia iliotrohanterianã (12) la 3 cm sub linia spinotrohanterianã ºi paralelã cu eaindicã locul pe unde nervul mare sciatic iese de sub marginea inferioarã a muºchiului piramidal

- linia spinotuberozitarã (7) de la SIPS la tuberozitatea ischiaticã - la un lat de degetde 1/3 medie a ei se proiecteazã ieºirea nervului mare sciatic de sub muºchiul piramidal

1. Spina iliacã posterioarã ºi superioarã

2. Apofiza spinoasã S2

3. Emergenþa vaselor fesiere superioare

4. Spina iliacã posterioarã ºi inferioarã

5. ªanþul interfesier

6. Spina ischiaticã (la unirea 1/3 medie cu

1/3 inferioarã a liniei spinotuberozitare)

7. Linia spinotuberozitarã

8. Tuberozitatea ischiaticã

9. Creasta iliacã

10. Linia spinospinoasã

11. Linia spinotrohanterianã

12. Linia iliotrohanterianã

13. Marele trohanter

14. ªanþul tuberotrohanterian

Observaþii clinice

- ºanþul tuberotrohanterian se gãseºte la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale ale distanþeidintre tuberozitatea ischiaticã ºi marele trohanter. Pe aici trece în profunzime nervul mareischiatic ºi în acest loc se poate face infiltraþia lui anestezicã- în timpul efectuãrii injecþiilor intramusculare, nerespectarea topografiei zonale (injecþiiprea mediale) poate leza nervul mare sciatic, iar nerespectarea topografiei de profunzime(injecþii prea superficiale, în þesutul celular subcutanat) poate da necroze aseptice- bursa trohanterianã aflatã între fascia lata ºi marele trohanter poate fi sediul unor infecþiituberculoase

Fig. 21. REGIUNEA ANTERIOARÃ A COAPSEI (1/2 DISTALÃ),

REGIUNEA ANTERIOARÃ A GENUNCHIULUI

ªI REGIUNEA ANTERIOARÃ A GAMBEI DREPTE (1/3 PROXIMALÃ)


Repere: relieful muºchiului croitor (17) satelit al vaselor femurale, vârful rotulei (9)care pe genunchiul în extensie se gãseºte aproximativ la nivelul interliniei articularefemurotibiale, condilii femurali medial ºi lateral, tuberozitatea anterioarã a tibiei pe carese inserã ligamentul rotulian (28), capul fibulei (12)

1. Limita superioarã a canalului adductorilor

Hunter

2. Relieful muºchiului vast lateral

3. Relieful muºchiului drept anterior

4. Diafiza femuralã

5. Tendonul muºchiului quadriceps

6. Cercul arterial perirotulian format prin anas-

tomozele arterelor articulare ºi recurente

7. Artera articularã superolateralã

8. Limita anterioarã a trochleei femurale

9. Vârful rotulei

10. Artera articularã inferolateralã

11. Ligamentul încruciºat anterior

12. Capul fibulei

13. Artera recurentã tibialã

14. Artera tibialã anterioarã

15. Vena femuralã superficialã (din medialã

devine posterioarã arterei femurale su-

perficiale)

16. Artera femuralã superficialã

17. Relieful muºchiului croitor

18. Vena safenã mare

19. Inelul adductorului mare aflat la 4 laturi

de deget deasupra condilului femural me-

dial ºi emergenþa arterei descendente a

genunchiului

20. Relieful muºchiului vast medial

21. Linia de reper a arterei femurale: de la

punctul ce reprezintã jumãtatea liga-

mentului inghinal pânã la un punct situat

pe marginea posterioarã a condilului

femural medial

22. Bursa seroasã subquadricipitalã ( bursa

suprapatelarã)

23. Artera articularã superomedialã

24. Ligamentul încruciºat posterior

25. Limita sinoviei articulare

26. Relieful muºchilor labei de gâscã

27. Artera articularã inferomedialã

28. Ligamentul rotulian

Observaþii clinice

- canalul adductorilor Hunter are limita superioarã la 15 cm, iar limita inferioarã la 8 cmdeasupra condilului femural medial. Pe o distanþã de 7 cm artera femuralã superficialã treceprintr-un spaþiu inextensibil unde apare frecvent placa de aterom- puncþia articulaþiei genunchiului se poate face pe genunchi flectat în scobitura dintrecondilul intern, rotulã ºi tibie, îndreptând acul medial, în sus ºi posterior sau pe genunchiul

în extensie

introducând acul superolateral în bursa suprapatelarã, cu vârful în jos, medial ºi puþin spreposterior- bursa seroasã prerotulianã se poate inflama ºi umple cu lichid în mod brusc sau treptat(bursita parchetarilor)

Fig. 22. REGIUNEA POSTERIOARÃ A COAPSEI, POPLITEE ªI 1/3

PROXIMALÃ A GAMBEI DREPTE


Repere: linia de proiecþie a nervului mare sciatic (11) pornind de la 3 cm lateral detuberozitatea ischiaticã pânã la mijlocul pliului de flexiune popliteu, tuberculul muºchiului

adductor mare (7), epicondilul femural medial (8), epicondilul femural lateral (16), laturile

superioare ale rombului popliteu reprezentate de pãrþile musculotendinoase,semimembranos (6) ºi biceps femural (14), capul fibulei (19), pliul de flexiune al genunchiului

(18)

1. Prima arterã perforantã, ram al arterei fe-

murale profunde

2. A doua arterã perforantã

3. A treia arterã perforantã

4. Inelul (hiatus-ul) adductorului mare la 4

laturi de deget (8 cm) deasupra condilului

femural medial

5.Relieful tendonului muºchiului semi-

tendinos

6.Relieful tendonului muºchiului semimem-

branos

7. Tuberculul adductorului mare

8. Epicondilul femural medial

9. Vena safenã micã înainte de a face crosa

prin care se varsã în vena poplitee la

nivelul interliniei articulare

10. Anastomoza cu artera circumflexã medialã

11. Linia de reper a nervului sciatic

12. Relieful muºchiului vast lateral

13. Anastomoza celei de a treia artere per-

forante cu artera poplitee

14. Relieful muºchiului biceps femural

15. Nervul fibular comun (sciatic popliteu ex-

tern) de-a lungul marginii mediale a muº-

chiului biceps femural

16. Epicondilul femural lateral

17. Nervul tibial (sciatic popliteu intern)

18. Pliul de flexiune al genunchiului

19. Capul fibulei

Observaþii clinice

- pliul de flexiune al genunchiului se gãseºte la 5 mm deasupra interliniei articularefemurotibiale- arterele perforante asigurã o bogatã circulaþie colateralã în cazul obstrucþiei artereifemurale superficiale- nervul fibular comun este vulnerabil la compresiuni în porþiunea unde înfãºoarã capulfibulei- bursa seroasã a muºchiului semimembranos ºi gastrocnemian intern comunicã cu articulaþiagenunchiului. În caz de hidartrozã ea poate proemina posterior - chistul Baker

Fig. 23. REGIUNEA ANTERIOARÃ A GAMBEI DREPTE


Repere: tuberozitatea tibiei cu inserþia ligamentului rotulian, creasta tibiei (17) ºifaþa anteromedialã subcutanatã a tibiei (18), capul fibulei înconjurat de nervul sciaticpopliteu extern (fibular comun - 2), tuberculul infraglenoidian Gerdy (1) situat la 1/2 distanþeidintre tuberozitatea tibialã ºi condilul tibial lateral, foseta prefibularã situatã la 1/2 distanþeidintre tuberculul Gerdy ºi capul fibulei. Artera tibialã anterioarã se proiecteazã pe liniacare uneºte foseta prefibularã cu mijlocul spaþiului intermaleolar (4)

1. Tuberculul Gerdy care dã inserþie în sus

tractului iliotibial, iar în jos muºchiului tibial

anterior


tern) adiacent la capul fibulei

3. Relieful marginii laterale a muºchiului so-

lear

4. Artera tibialã anterioarã ºi linia ei de pro-

iecþie

5. Nervul fibular profund (tibial anterior)

6. Relieful muºchiului fibular lung

7. Nervul fibular superficial

8. Relieful muºchiului extensor comun al

degetelor

9. Ramul perforant anterior al arterei fibu-

lare

10. Relieful muºchiului extensor propriu al ha-

lucelui

11. Artera maleolarã lateralã

12. Retinaculul extensorilor cu cele douã ra-

muri

13. Muºchii labei de gâscã (pes anserinus)

14. Vena safenã mare cu nervul safen

15. Artera recurentã tibialã anterioarã

16. Relieful capãtului medial al muºchiului gas-

trocnemian

17. Creasta tibiei

18. Faþa anterointernã (subcutanatã) a tibiei

19. Relieful muºchiului flexor comun al de-

getelor

20. Începutul premaleolar medial al venei

safene mari

Observaþii clinice

- compresiunea arterei tibiale anterioare determinã sindromul compartimentului tibial ante-rior. Ea se poate datora edemului brusc instalat într-un spaþiu inextensibil ºi care poateapare dupã un efort marcat- faþa anterointernã a tibiei este zonã de acces pentru recoltarea de grefoane osoase dindiafiza tibialã

Fig. 24. FAÞA POSTERIOARÃ A GAMBEI DREPTE


Repere: pliul de flexiune al genunchiului, capul fibulei (14), condilii tibiali medial ºi

lateral, tendonul Ahile (22), maleola externã, maleola internã, proiecþia arterei tibiale

posterioare: de la mijlocul pliului de flexiune al genunchiului la un punct situat la jumãtateadistanþei dintre maleola internã ºi tendonul Ahile

1. Nervul tibial (sciatic popliteu intern)

2. Artera poplitee

3. Vena poplitee (din lateralã faþã de arterã,

devine posterioarã ºi apoi medialã)

4. Trunchiul arterial tibioperonier

5. Relieful capãtului medial al muºchiului

gastrocnemian

6. Artera tibialã posterioarã

7. Relieful marginii mediale a muºchiului solear

8. Marginea medialã a tibiei

9. Nervul tibial

10. Relieful tendinos al muºchiului flexor

comun al degetelor

11. Relieful tendinos al muºchiului tibial pos-

terior

12. Tuberculul osului navicular


tern)

14. Capul fibulei

15. Arcada muºchiului solear

16. Artera tibialã anterioarã

17. Nervul tibial

18. Relieful capãtului lateral al muºchiului

gastrocnemian

19. Artera fibularã (peronierã)

20. Relieful marginii laterale a muºchiului solear

21. Ramul perforant anterior al arterei fibulare

22. Tendonul Ahile

- tromboflebita profundã a membrului inferior începe în mod obiºnuit în venele profunde aletricepsului sural

Observaþii clinice

Fig. 25. FAÞA MEDIALÃ A GÂTULUI PICIORULUI DREPT


Repere: marginea posterioarã a maleolei mediale (tibiale), relieful tendonului ºi teaca

sinovialã a muºchiului tibial anterior (2), marginea medialã a tendonului Ahile. La jumãtateadistanþei dintre maleola tibialã ºi tendonul Ahile se gãseºte artera tibialã posterioarã (18), iarîn spatele ei este nervul tibial posterior (16). Tuberculul osului navicular (7) aratã loculinterliniei mediotarsiene Chopart (6). Interlinia tarsometatarsianã (8)

1. Faþa anteromedialã a tibiei


tibial anterior

3. Artera maleolarã medialã

4. Fasciculul superior al retinaculului ex-

tensorilor

5. Fasciculul inferior al retinaculului exten-

sorilor

6. Interlinia articularã mediotarsianã

7. Tuberculul navicularului

8. Interlinia tarsometatarsianã

9. Mica apofizã a calcaneului


flexor propriu al haluceului

11. Artera ºi nervul plantar medial

12. Artera ºi nervul plantar lateral

13. Vena safenã mare

14. Teaca sinovialã a muºchiului tibial posterior

15. Nervul tibial posterior

16. Bifurcaþia în nerv plantar lateral ºi nerv plan-

tar medial

17. Teaca sinovialã a muºchiului flexor comun

al degetelor

18. Artera tibialã posterioarã

19. Retinaculul flexorilor (ligamentul inelar

intern)

20. Tuberozitatea medialã a calcaneului

Observaþii clinice

- canalul tarsian se constituie între maleola medialã ºi faþa medialã a calcaneului, fiindînchis la suprafaþã de retinaculul flexorilor (ligamentul inelar intern). În interiorul canaluluitarsian circulã artera ºi nervul tibial care se împart în ramuri plantare lateralã ºi medialã.Sindromul canalului tarsian este datorat compresiei nervului tibial în acest canal inextensibil- interlinia articulaþiei mediotarsiene începe în spatele tuberculului navicularului spre lat-eral, iar interlinia articulaþiei tarsometatarsiene începe între primul cuneiform ºi metatarsianulV spre lateral- pulsul periferic se poate percepe prin palparea arterei tibiale posterioare în canalul tarsian

Fig. 26. FAÞA LATERALÃ A GÂTULUI PICIORULUI DREPT


Repere: vârful maleolei laterale (fibulare - 5), interlinia articularã tibiofibularã (ladouã laturi de deget deasupra vârfului maleolei laterale), interlinia articularã mediotarsianã

Chopart (4), interlinia articularã tarsometatarsianã Lisfranc (15), tuberculul

metatarsianului V (17)

1. Vena safenã micã

2. Nervul sural (safen extern)


scurt peronier lateral


lung peronier lateral

5. Vârful maleolei laterale (fibulare)

6. Tuberculul lateral al calcaneului (separã

tendoanele celor doi peronieri laterali)

7. Relieful muºchiului scurt extensor al de-

getelor (pedios)

8. Relieful muºchiului abductor al degetului

V

9. Relieful muºchiului extensor comun al de-

getelor

10. Nervul fibular superficial devenit subcutanat

se împarte în nerv cutanat dorsal medial ºi

nerv cutanat dorsal intermediar ai piciorului

11. Artera maleolarã lateralã (din artera tibialã

anterioarã)

12. Teaca sinovialã a muºchiului extensor co-

mun al degetelor

13. Retinaculul extensorilor ºi începutul bifur-

caþiei lui

14. Interlinia articularã mediotarsianã cu cele

douã porþiuni: talonavicularã ºi calcaneo-

cuboidianã

15. Interlinia articularã tarsometatarsianã

16. Arcada venoasã dorsalã a piciorului

17. Tuberculul metatarsianului V

Observaþii clinice

- în paralizia nervului sciatic popliteu extern (fibular comun), dacã bolnavul este pus însprijin monopodal pe piciorul afectat, nu se constatã relieful muºchiului tibial anterior. Prinaceastã manevrã se diferenþiazã simulantul de adevãratul bolnav

Fig. 27. FAÞA DORSALÃ A PICIORULUI DREPT


Repere: cele douã maleole (tibialã ºi fibularã), relieful tendonului extensorului propriu

al halucelui (11 ºi 14), linia de proiecþie a arterei dorsale a piciorului (artera pedioasã) - 16- care porneºte de la jumãtatea distanþei intermaleolare spre primul spaþiu interosos, avândramura terminalã a nervului fibular profund ºi tendonul extensor propriu al halucelui pepartea ei medialã. Interlinia articularã mediotarsianã Chopart (3) care porneºte din faþamarei apofize a calcaneului (3) pânã în spatele tuberculului navicularului (15). Interlinia

articularã tarsometatarsianã Lisfranc (7) care porneºte de la tuberozitatea metatarsianuluiV la tuberculul metatarsianului I (17)

1. Relieful tendonului muºchiului extensor

comun al degetelor

2. Teaca sinovialã a extensorului comun al

degetelor

3. Marea apofizã a calcaneului din faþa cãreia

porneºte articulaþia mediotarsianã

4. Marginea anterioarã a retinaculului exten-

sorilor ºi cele douã ramuri mediale

5. Tuberozitatea metatarsianului V

6. Artera tarsianã lateralã (artera dorsalã a

tarsului)

7. Interlinia articularã tarsometatarsianã

Lisfranc

8. Vena dorsalã lateralã din care se va for-

ma vena safenã micã

9. Arcada venoasã dorsalã a piciorului

10. Relieful tendonului muºchiului tibial anterior

11. Relieful tendonului muºchiului extensor

propriu al halucelui

12. Vena safenã mare care continuã vena dor-

salã medialã a piciorului

13. Teaca sinovialã a tendonului tibial anterior

14. Teaca sinovialã a tendonului extensor pro-

priu al halucelui

15. Tuberculul navicularului

16. Linia de descoperire a arterei dorsale a pi-

ciorului

17. Tuberculul metatarsianului I

18. Sediul arterei arcuate (artera dorsalã a

metatarsului)

19. Articulaþia metatarsofalangianã a halucelui

Observaþii clinice

- de reþinut cã deºi pleacã din aceeaºi arcadã venoasã dorsalã a piciorului, safena mare sedispune premaleolar medial, iar safena micã se dispune retromaleolar lateral- pulsul periferic se percepe la artera dorsalã a piciorului imediat lateral de tendonulmuºchiului extensor propriu al halucelui

Fig. 28. FAÞA PLANTARÃ A PICIORULUI DREPT


Repere: direcþia arterei plantare laterale este datã de linia frântã plantarã lateralã(11 - 13), direcþia arterei plantare mediale este datã de linia plantarã medialã, tuberculul

metatarsianului V (12), interlinia mediotarsianã Chopart începe cu tuberculul navicularului(4), interlinia articularã tarsometatarsianã Lisfranc de la 6 la 12. Cele trei puncte de sprijinale piciorului sunt calcaneul, capul metatarsianului I ºi capul metatarsianului V, iar conturulobþinut ne dã amprenta plantarã (16)

Aponevroza plantarã este o structurã foarte rezistentã întinsã de la calcaneu la capulmetatarsienelor; ea trimite septuri care împart planta în 3 loji: medial de septul aponevroticmedial (7) se gãseºte loja medialã; lateral de septul plantar lateral (10) se gãseºte loja

lateralã; între cele douã septuri se gãseºte loja mijlocie

1. Tuberozitatea medialã a calcaneului

2. Artera tibialã posterioarã la ieºirea din

canalul tarsian

3. Mica apofizã a calcaneului (sustentacu-

lum tali)

4. Tuberculul navicularului ºi începutul liniei

Chopart

5. Artera ºi nervul plantar medial

6. Tuberculul metatarsianului I ºi începutul

interliniei Lisfranc

7. Traseul septului aponevrotic medial

8. Extremitatea medialã a pliului de flexiune

al degetelor

9. Tuberozitatea lateralã a calcaneului (pro-

cesul lateral al tuberozitãþii calcaneului)

10. Traseul septului aponevrotic lateral

11. Linia de proiecþie a porþiunii oblice a arterei

ºi nervului plantar lateral

12. Tuberculul metatarsianului V

13. Linia de proiecþie a porþiunii profunde (arcul

plantar) a arterei ºi nervului plantar lateral

14. Arcadele aponevrotice interdigitale

15. Arcadele tendinoase pentru tendoanele

flexorilor

16. Conturul amprentei plantare normale

Observaþii clinice

- cele trei puncte de sprijin ale piciorului sunt locuri de elecþie pentru ulceraþiile cronice(mal perforant plantar) în cazul leziunilor neurologice ce dau anestezie plantarã

cd atlas de anatomie la patul bolnavului.pdf

Documents