REGIUNEA CAVITATII BUCALE

Cavitatea bucala este o cavitate de formă ovală, care constă din două părţi: o porţiune la exterior, mai mica, vestibul şi o parte interioară, mai mare, cavitatea bucala propriu-zisa. Vestibul (Oris vestibulum) este un spatiu delimitat extern de buze şi obraji; intern de către gingii si dinti. Acesta comunică cu suprafaţa corpului prin orificiul bucal. Superior si inferior este limitat de reflectarea mucoasei de pe buze şi obrajii la gura care acoperă arcul superior şi inferior alveolar. Caviatea bucala propriu-zisa este delimitată lateral şi în faţă de către arcadele alveolare cu dintii lor; posterior ea comunică cu faringele printr-o deschidere constrictionata numit istm faringian. Acesta este acoperit de către palatul dur şi moale, în timp ce cea mai mare parte a podelei este formata de limba, restul de reflecţia mucoasei de pe părţile laterale. Ea este umectata de secretia glandelor salivare submaxillare şi sublinguale.

Buzele două pliuri cărnoase care înconjoară orificiul bucal, sunt formate extern de tegument şi intern de mucoasa, între care se găsesc muschii Oris orbicularis, vasele labiale, nervi, tesut areolar şi grăsime şi numeroase mici glande labiale. Suprafaţa interioară a fiecărei buze este conectata pe linia de mijloc de către un pliu al mucoasei = fren, frenul-superior fiind mai mare. Obrajii formeaza părţile laterale ale feţei şi se continua în faţă cu buzele. Ele sunt compuse din: tegument la exterior; mucoasa interior şi între cele două de un strat muscular, pe langa o cantitate mare de ţesut adipos, areolar, vase, nervi şi glandele bucale

STRUCTURA:-mucoasa ce căptuşeşte obrajii este reflectată de sus in jos pe gingii şi se continuă posterior cu membrana mucoasei palatului moale.Vizavi de-al doilea dinte molar al maxilarului este o papila = deschiderea canalului parotidei.-muschiul principal al obrazului este Buccinator; alti muşchi intră în formarea sa şi anume, Zygomaticus, Risorius şi Platysma.

Glandele labiale sunt situate între mucoasa şi m.Oris orbicularis, în jurul orificiului bucal. Ele sunt de formă circulară şi de dimensiunea unui bob de mazăre mic; conductele lor se deschid prin orificii mici pe mucoasa. Ca structura ele seamănă cu glandele salivare. Glandele bucale sunt plasate între mucoasa şi muschiul Buccinator: ele sunt similare in structura cu glandele labiale, dar mai mici. Conductele lor se deschid vizavi de ultimul molar. Ele sunt numite glande molare. Gingiile sunt compuse din tesut fibros dens, strâns legat de periostul proceselor alveolare, şi în jurul colului dintilor. Ele sunt acoperite de mucoasa neteda şi bogat vascularizata. Palatul este alcătuit din două părţi, în faţa palatul dur si posterior palatul moale. Palatul dur este delimitat anterior si lateral de arcurile alveolare şi gingii; posterior se continua cu palatului moale. Acesta este acoperit de membrana periostala şi mucoasa cavitatii bucale care sunt strâns aderente. De-a lungul liniei de mijloc este un raphæu liniar, care se încheie anterior intr-o papila mica corespunzătoare cu canalul incisiv.

Palatul moale este o membrana mobila , suspendata de la marginea posterioară a palatului dur şi formeaza un sept incomplet între gura si faringe. Acesta constă într-o mucoasa ce contine fibre musculare, o aponevroza, vase, nervi, ţesut adenoid şi glandele mucoase. Marginea superioară a acesteia este ataşată la marginea posterioară a palatului dur şi laturile sale sunt amestecate cu faringele. Marginea inferioara este libera. Partea sa inferioară, care atârnă ca o perdea între gură şi faringe este numita valul palatin.Agăţat de mijlocul marginii inferioare este un mic proces conic, cazut, uvula palatina; lateral şi inferior de la baza uvulei pe fiecare parte sunt două pliuri curbate ale mucoasei, care conţin fibre musculare, numite arcade sau piloni faringieni.

Limba (lingua)Limba este principalul organ de simţ al gustului şi un organ important de exprimare si de asemenea, ajuta la masticatia si deglutitia produselor alimentare. Este situat la nivelul gurii, în curba corpului mandibulei

Rădăcină (de bază) este îndreptată înapoi şi conectata cu osul hioid de m.Hyoglos şi muşchii Genioglossi şi membrana hyoglossala; cu epiglota este conectata prin trei plici, (glossoepiglottice) ale mucoasei doua laterale si una mediana. Intre plici se delimiteaza cele doua valecule epiglotice;

Limba este legata de palatul moale prin arcadele glossopalatine şi de faringe prin muschii constrictori superiori ai faringelui.Apexul (vârful), subţire şi îngust, este îndreptat anterior in contact cu suprafeţele linguale ale dintilor incisivi inferiori.

Fata dorsala este convexa şi marcata de un sant median; aceasta se termină posterior la aproximativ 2,5 cm de rădăcina limbii, intr-o depresiune, foramen cecum, de la care o scobitura putin adanca, santul terminal, ruleaza lateral şi înainte de fiecare parte catre marginea laterala a limbii. Partea dorsală a limbii, anterior de acest sant, formeaza aproximativ două treimi din suprafaţă, priveşte în sus şi este acoperită cu papile; 1/3 posterioara este orientata posterior conţine numeroase glande mucipare şi foliculi limfatici (amigdalele linguale).

Fata sa inferioara (facies linguæ inferior) este conectata cu mandibula de m.Genioglossi; mucoasa este reflectată de la ea la suprafata linguala a gingiilor şi pe podeaua gurii,unde in linia de mijloc, ea este ridicata formand frenul lingual. De o parte si de alta sunt doua ridicaturi = carunculele sublinguale salivare = deschiderea canalului Wharton, iar lateral de ele se deschid canalele glandei sublinguale Bartholin si mai in lateral se deschid glandele salivare mici. Paralel cu frenul este un relief albastrui = vena ranina lateral de care se gaseste o creasta mica = plica fimbriata.

Papilele linguale sunt proiecţii ale corionului. Ele sunt circumvallatæ , fungiformes , filiformes şi papile simplices.

- Papilele circumvallate sunt de dimensiuni mari şi variază de la opt la doisprezece. Acestea sunt situate pe fata dorsală a limbii imediat în faţa foramen cecum şi santului terminal formând un rând de fiecare parte cu traiect înapoi şi medial şi se întâlnesc în linia de mijloc formand o litera V inversata . Fiecare papilei constă într-o proiecţie a mucoasei 1-2 mm. largă, ataşata în partea de jos de o depresiune circulară a membranei mucoase; marginea este ridicata pentru a forma un perete (val) şi între aceasta şi papila este un sant circular numit fosa. Papila este ca un trunchi de con cu varful inferior şi anexat la limba, partea mai largă sau de bază proiectarea un pic deasupra suprafeţei limbii şi prezinta numeroase papile mici secundare acoperite de epiteliu scuamos stratificat.

-Papilele fungiforme mai numeroase decât cele precedente, se regăsesc, în principal la pe laterale şi vârful limbii, dar sunt imprastiate neregulat pefata dorsala. Ele sunt uşor de recunoscut, printre alte papile, prin dimensiunile lor mari, eminenţe rotunjite şi culoarea roşu aprins. Ele sunt înguste la ataşamentul lor de pe limba, dar largi si rotunjite la extremităţile libere şi acoperite cu papile secundare.

-Papilele filiformes sau conice acoperă 2/3anterioare ale fetei dorsale. Ele sunt foarte mici, filiforme şi dispuse în linii paralele cu cele circumvallatæ, cu exceptia celor de la apex la care este direcţia este transversala. De la varful lor sunt numeroase procese filamentoase, sau

papilele secundare de nuanţă albicioasa, din cauza grosimii si densitatii epiteliului din care sunt compuse. Acestea conţin, de asemenea, un număr de fibre elastice, care le fac mai ferme si mai elastice decat celelalte papile a mucoasei. Papilele mai mari din acest grup sunt uneori numite papile conicæ.

- Papilele simplices sunt similare cu cele ale pielii şi acoperă întreaga mucoasa a limbii, precum şi papile mai mari. Ele constau din elevatii microscopice ale corionului, fiecare conţinând o buclă capilară, acoperita de un strat de epiteliu  

Muschii limbiiLimba este divizata în două părţi laterale de un sept median fibros care se extinde pe

toată lungimea şi este fixat inferior de osul hioid. În fiecare jumatate există două seturi de muschi, extrinseci şi intrinseci.Muschii extrineci:

Genioglossus.Chondroglossus.GlossopalatinusHyoglossus.Styloglossus

M.Genioglossus (Geniohyoglossus) este un muschi aproape plat triunghiular şi paralel cu planul median, apex-ul corespunde cu punctul de origine al mandibulei, iar baza cu insertia acestuia în limba şi osul hioid. Are originea printr-un tendon scurt de la nivelul spinei mentale superioare pe suprafaţa interioară a simfizei mentoniere iar din acest punct se întinde într-o formă de evantai.

M.Hyoglossus, subţire şi patrulater, are originea de pe corpul şi carnele mari ale osului hioid şi trece aproape vertical în sus pentru a se insera în partea laterală a limbii.

M.Chondroglossus este descris uneori ca o parte a Hyoglossus, dar este despărţit de el prin fibre ale Genioglossus, care trece la faringe. Are originea pe coarnele mici si corpul hioidului şi trece direct în sus pentru a se amesteca cu fibrele musculare intrinseci ale limbii.

M.Styloglossus, are originea pe procesul stiloid, aproape de vârf şi de la ligamentul stylomandibular. Trece în jos şi anterior între arterele carotide interna şi externa.

  Muschii intrinseci:Longitudinalis superiorLongitudinalis inferiorTransversus

Verticalis

M. longitudinal superior (lingualis Superior) este un strat subţire de fibre musculare oblice şi longitudinale care stau la baza imediat sub mucoasa de pe fata dorsală a limbii. M. longitudinal inferior (lingualis Inferior) este o bandă îngustă de fibre busculare situata sub suprafaţa limbii. Acesta se întinde de la rădăcină la vârful limbii.

M. transvers (lingualis transversal) este constituit din fibre care rezultă din septul fibros median, trec lateral si care urmează să fie inserate în ţesutul fibros submucos din părţile laterale ale limbii M. verticalis (lingualis vertical) se gaseste numai la marginea anterioară a limbii. Fibrele sale se extind de la suprafata in profunzimea limbii.InervatiaMuschii limbii sunt inervati de n.hypoglos.

Structura limbii Limba este parţial invelita de către mucoasa şi un strat fibros submucos. Tunica mucoasa linguala diferă în diferite părţi. Cea care acoperă suprafaţa inferioara este subţire, netedă, identica şi în structura cu cea din restul cavităţii bucale. Mucoasa dorsală a limbii în spatele foramen cecum şi terminatii sulcus este groasa şi libera usor mobila fata de părţile subiacente. Acesta conţine un număr mare de foliculi limfoizi, care reprezintă împreună ceea ce se numeşte uneori amigdala linguala. Fiecare folicul formează o eminenta rotunjita, centrul este perforat de un orificiu de conducere într-o cavitate în formă de pâlnie-sau adâncitură; în jurul aceastei nişe sunt grupati numerosi noduli de tesut limfoid, fiecare învăluit de o capsulă derivata din submucoasa , în timp ce deschiderea în partea de jos a alveolelor sunt dechideri ale glandelor mucoase. Mucoasa din partea anterioară a fetei dorsale a limbii este subţire, intim aderenta la tesutul muscular şi prezintă numeroase eminenţe = papilele limbii. Acestea constau într-un strat de tesut conjunctiv, corion acoperit cu epiteliu. Corionul constă dintr-un ţesut conjunctiv fibros, cu numeroase fibre elastice, ferm conectat cu tesutul fibros care formează septurile dintre fascicule musculare ale limbii. Acesta conţine ramificaţiile vaselor de sange şi nervii care inerveaza papilele, plexurile vaselor limfatice şi glandele limbii.

Glandele limbii Limba este prevăzuta cu glande mucoase şi seroase.

Glandele mucoase sunt similare in structura cu glandele labiale şi bucale. Ele se gasesc in special in partea posterioara a papilelor circumvallate, dar sunt de asemenea prezente la apex şi părţile marginale. În acest sens, glandele anterioare linguale sunt situate pe suprafaţa inferioara apexului limbii de fiecare parte a frenulul.

Glandele seroase apar numai la partea posterioara a limbii, în imediata vecinătate a papilelor gustative, ductele lor deschizandu-se in fosele papilelor circumvallate. Secreţia lor este apoasa şi, probabil, ajută la distribuirea substanţelor in zona gustului. Septul constă dintr-un strat vertical de ţesut fibros, extins de-a lungul întregii lungimi a planului median al limbii, deşi nu ajunge pana la fata dorsala.

Papilele gustative sunt împrăştiate pe mucoasa gurii şi limbii, la intervale neregulate. Ele apar mai ales în părţile laterale ale papilelor vallate.

Vasele si nervii

Artera principală a limbii este ramura linguala a carotidei externe, dar maxilarele externe şi a.faringiană ascendentă da, de asemenea, ramuri linguale. Venele se deschid în jugularele interne.

Inervatia senzorială a limbii este asigurata de: (1) ramura linguala a n.mandibular, care este distribuit la papilele din partea anterioară şi părţile laterale ale limbii şi asigura sensibilitatea generala din 2/3 anterioare; (2) n.coarda tympanului ram al n.facial, este în general considerat ca nervul sensibilitatii gustative din 2/3 anterioare; (3) ramura linguala a n.glossopharyngian, care este distribuit la mucoasa şi părţile laterale ale limbii şi la papilele circumvallatæ; furnizează atât filamente gustative şi fibre de sensibilitate generală pentru această regiune; (4) n.laringian superior, care trimite unele ramuri fine la rădăcina limbii lângă epiglotă.