cauzele producerii accidentelor de munca2.ppt
TRANSCRIPT
Studenti:Profesor:Drimboi Nicolae Saliu ViorelMitrea Ionut
Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.
In funcţie de urmările produse şi numărul persoanelor accidentate:
a) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) de cel puţin 3 zile;
b) accident care produce invaliditate (INV);
c) accident mortal (D);d) accident colectiv – când sunt
accidentate cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză.
a) Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă
b) Căderea de înălţimec) Neefectuarea unor operaţii
indispensabile securităţii muncii
a) accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale;
b) accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă, pentru înlăturarea unui pericol ce ameninţă avutul public, sau pentru salvarea de vieţi omeneşti;
d) accidentul suferit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers;
e) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului.
industria metalurgică
transporturi (locul 2 la decese)
Silvicultură (locul 3 la decese)
•Lacatus mecanic
•Miner de subteran
In functie de gradul de afectare a capacitatii de munca,
se recunosc urmatoarele grade de invaliditate:
Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca si nu are posibilitatea autoservirii (in caz de orbire, de pierdere a ambelor maine sau picioare, etc…)
Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca, dar se poate autoservi
Cand persoana afectata si-a pierdut partial capacitatea de munca, dar isi poate continua activitatea la acelasi loc de munca sau altul, insa in conditiile unui program redus
Dupa numarul persoanelor afectateDupa urmarile (efectele) asupra victimeiDupa natura cauzelor directe care provoaca
vatamareaDupa natura leziunilor provocate asupra
organismuluiDupa locul leziuniiDupa momentul in care se resimt efectele
Legea nr. 90/1996 – afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca
Dupa natura factorului nociv care le-a generatDupa tipul de expunere la actiunea factorului
nocivDupa modul de actiune a factorului nociv
asupra organismului
Elementele implicate in realizarea procesului de munca si interactiunea lor; sistemul
executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca
1. Executantul (E)2. Sarcina de munca (S)3. Mijloacele de productie (M)4. Mediul de munca (Me)
Factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala; clasificare si forme de manifestare in sistemul de munca
-/-Factorii de risc proprii executantuluiFactorii de risc proprii sarcinii de muncaFactorii de risc proprii mijloaceleor de
productieTactorii de risc proprii mediului de munca
In dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile:
1. Faza I: constituirea situatiei de accidentare
2. Faza II: desfasurarea situatiei de accidentare
3. Faza III: producerea leziunii
Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, imediat, următoarelor autorităţi:
a.Inspectoratelor Teritoriale de Munca (toate venimentele);
b.Casei Judetene de Pensii (evenimentele urmate de incapacitate tempara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora);
c.Organelor de urmarire penala (accidentele mortale, colective si incidentele periculoase, dupa caz).
Obligaţia efectuării cercetării revine :
a) societatii comerciala (angajatorului) în cazul accidentelor care se soldează cu incapacitate temporară de muncă şi a accidentelor uşoare.
b) Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, situaţii de persoane dispărute; de asemenea accidentele cu incapacitate temporară de muncă produse la persoanele fizice, cat şi accidentele cu incapacitate temporară de muncă suferite de către cetăţenii străini ce efectuează activităţi pe teritoriul României.
c) Inspecţia Muncii în cazul accidentelor colective generate de evenimente deosebite ( avarii, explozii).
d) autoritatile de sanatate publica teritoriala in cazul suspiciunilor de boala profesionala sau boala legata de profesie.
De reţinutInspectoratul Teritorial de Muncă
cercetează si accidentele cu incapacitate temporară de muncă produse la persoanele fizice, cat si accidentele cu incapacitate temporară de muncă suferite de către cetăţenii străini ce efectuează activităţi pe teritoriul României.
Scopul cercetării
1. Stabilirea împrejurărilor şi cauzelor care au condus la producerea acestora.2. Stabilirea reglementărilor legale
încălcate.3. Stabilirea persoanelor răspunzătoare de
producerea evenimentului.4. Stabilirii măsurilor necesare pentru a
preveni producerea altor cazuri similare.5. Determinarea caracterului acestor
accidente.
De reţinut!Trei condiţii necesare pentru reconstituirea
imaginii reale a evenimentului, a lanţului cauzal, a estimarii corecte a deficienţelor constatate:
1.Cercetarea trebuie sa inceapa imediat după producerea evenimentului şi la locul unde s-a produs.
2. Prelucrarea informatiilor culese se va realiza numai după ce s-au adunat toate documentele necesare (declaraţii, determinări, expertize tehnice, certificări, autorizări, proceduri).
3.Culegerea informaţiilor trebuie să se facă cu obiectivitate de către persoane cu pregătire corespunzătore şi care să cunoască foarte bine procesul de muncă.
Înregistrarea
Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului verbal de cercetare de către persoana juridică la care s-a produs evenimentul.
La nivelul persoanei juridice înregistrarea se face şi la accidentul uşor, în baza procesului verbal întocmit de către comisia de cercetare.
Criteriul principal de inregistrare al accidentului il constituie raportul de munca cu victima.
De regula va inregistra accidentul de munca unitatea al carui salariat este accidentatul, unitate care avea obligatia sa-i asigure instructajul de protectia muncii asupra riscurilor profesionale ale activitatii prestate intr-un loc determinat si sa-i asigure protectia impotriva acestora.
Evidenta evenimentelor se asigura de catre angajator in urmatoarele registre:
Registrul unic de evidenta a accidentatilor in
munca. Registrul unic de evidenta a incidentelor
periculoase. Registrul unic de evidenta a accidentatilor in
munca ce au ca urmare in capacitate temporara de munca mai mare de 3 zile de lucru.
utilizaţi corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
utilizaţi corect echipamentul individual de protecţie acordat;
nu scoateţi din funcţiune dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor,
nu modificaţi dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor,
nu schimbaţi dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor
nu inlăturaţi dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor
comunicaţi imediat angajatorului orice situaţie de munca pe care o considerati un perico, incidentele si accidentele
cooperati cu angajatorul insusiti-vă si respectaţi măsurile de
securitate şi sănătate in munca.