Licitatia de Iarnă,100 DE CAPODOPERE

Editie aniversarã3 ani de Artmark

miercuri, 14 decembrieora 19:30Ateneul Român

Constantin Artachino, Spre izvor (detaliu)

Aducem mulţumiri celor care au contribuit la realizarea evenimentului şi catalogului de licitaţie: d-nelor Dalia Bogdan, Mădălina Mirea, d-lor Andrei Dimitriu, Valentin Gheorghiu, colecționarilor și instituțiilor care ne-au pus la dispoziţie informaţii, fotografii în vederea documentării fişelor de prezentare a autorilor şi lucrărilor ce fac obiectul catalogului de licitaţie, Muzeului Național de Artă al Romăniei, Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași.

Rugăm persoanele care sesizează erori în textul ori referințele unora dintre fișele de prezentare a autorilor și loturilor licitației ori care pur și simplu se află în posesia unor date relevante pentru o mai bună documentare a loturilor licitației să ne contacteze la adresa horatiu.lipot@artmark.ro, respectiv 0756.163.400. Mulțumiri anticipate!

© 2011 Galeriile Artmark

Nicio parte din acest catalog nu poate fi reprodusă sau transmisă în niciun mod, sub nicio formă fără consimțământul scris al deținătorilor de copyright

Cope

rta

I: Ki

mon

Log

hi, F

undi

ța a

lbă

(det

aliu

); Co

pert

a IV

: Nic

olae

Grig

ores

cu, Ț

ărăn

cuță

cu

turm

ă de

oi,

pe v

alea

Mus

celu

lui (

deta

liu)

TexteIoana Beldiman, Marta Nedelcu, Iulian Pleștiu

CorectoriLarisa Oancea, Cristina Olteanu

FotografiiIoana Bițin

Design graphic, DTPIonuț Albu, Ioana Bițin, Veronica Dănilă, Valeriu Grama TiparC.N.I. Coresi S.A.

ISBN: 978-606-8280-35-6

ExperŢi ConsultanŢi

Dr. Tiberiu Alexa, lector univ. al Universității de Nord Baia Mare, director al Muzeului Județean de Artă ”Centrul Artistic Baia Mare”, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert în Colonia și Școala de la Baia Mare

Dr. Ioana Gabriela Beldiman, conferenţiar univ. șef catedră Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, ex-muzeograf șef secție Muzeul Național de Artă al României, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură modernă românească și europeană, în special Grigorescu

Dr. Alin Ciupală, conferențiar univ. al Facultății de Istorie a Universității din București, expert în bunuri arheologice și bunuri istorico-documentare de istorie modernă

Ioana Cristea, ex-director Muzeul Theodor Aman, șef secţie de artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă și în Aman și Tăttărăscu

Dr. Cătălin Davidescu, inspector DJCCPCN Dolj, ex-muzeograf Muzeul Național de Artă Craiova, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă, în special Țuculescu și avangardă româneascăRuxandra Garofeanu, președinte Centrul Cultural Artsociety, curator numeroase expoziții arte vizuale, expert arte vizuale românești anii `50-`80

Mircea Alexandru Hortopan, director adj. Muzeul Național Peleș, curator expozițiile permanente Muzeul Cinegetic al Carpaților Posada, Castelul Peleș (2007) și Castelul Pelișor, expert în artă decorativă și regalitate

Elena Gabriela Lupu, ex-muzeograf Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Național de Artă al României, curator numeroase expoziții artă decorativă și regalitate, expert în artă decorativă (mobilier, sticlă, porțelan, metal)

Maria Muscalu Albani, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă, în special Baba

Doina Păuleanu, conferențiar univ. șef catedră Universitatea „Andrei Şaguna” Constanţa și Universitatea „Ovidius” Constanţa, director general Muzeul de Artă Constanța, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă, în special pictorii Coloniei de la Balcic

Marina Preutu, ex-muzeograf Muzeul Național de Artă al României, expert pictură românească modernă, în special Ghiață, Verona și Vasile Popescu

Accesul la Licitație admis pe baza invitației nominale Ținută formală, de seară Participarea posibilă și prin telefon, ofertă scrisă sau în direct, prin internet prin Artmark LivePentru înscrieri şi invitaţii: 021 210 30 16 / 0757 026 451 simona.zanfir@artmark.ro

Licitația de iarnă 2011

MiercUri, 14 deceMBrie 2011, Ora 19.30ateneUL rOMÂn, BUcUreȘti

Expoziția loturilor ce se vor licita:

Sâmbătă, 10 - Miercuri, 14 Decembrieorele 11 - 21Ateneul RomânStr. Benjamin Franklin nr. 1, sector 1, București

Ioan Andreescu, Pădurea de mesteceni (detaliu)

Gheorghe Petrașcu, Crizanteme (detaliu)

ParticiPă la licitațiile artmark

în timP real

Prin internet

Licitează din LocuriLe care te inspiră

Pentru mai multe detalii, vizitați site-ul nostru www.artmark.ro

www.reginamaria.roCall Center: 021 9268

VREM MAI MULTDE LA NOI ÎNȘINE.

EXCELENȚA NE PROVOACĂ

Primul program și aparat DAVID de recuperare medicală a coloanei vertebrale, unic în România

Prima policlinică într-un mall - Policlinica Sun Plaza

Prima bancă acreditată să stocheze în România țesut de cordon ombilical - Banca Centrală de Celule Stem

Prima maternitate privată din România care gestionează nașteri premature de 30 de săptămâni

Num

e, Pr

enum

eLa

st Na

me,

First

Nam

e

Cetă

țeni

aCit

izens

hip

CNP

Perso

nal N

umer

ic Co

de

PART

ICIPA

NT PE

RSOA

NĂ FI

ZICĂ /

NAT

URAL

PERS

ON

FORM

ULAR

DE P

ARTIC

IPARE

LA LI

CITAȚ

IE ÎN

LIPS

Ă, PR

IN O

FERT

Ă SCR

ISĂAB

SENT

EE BI

D FO

RM

Card

Mem

bru A

rtmar

kAr

tmar

k Mem

bersh

ip Ca

rd N

o.

Pale

tă lic

itare

Bidd

ing p

addl

e

Data

(ZZ /

LL / A

AAA)

Date

(DD

/ MM

/ YYY

Y) /

/

Auto

rizez

ART

MAR

K:•

ca, a

tunc

i cân

d înt

re nu

măr

ul lo

tulu

i men

ţiona

t şi d

escri

erea

com

plet

ată a

lotu

lui e

xistă

cont

radi

cţie,

fie s

ă aco

rde p

reva

lenţ

ă des

crier

ii lot

ului

, fie s

ă nu d

ea cu

rs so

licită

rii m

ele

•ca

, atu

nci c

ând v

aloa

rea m

axim

ă ofe

rtată

de m

ine n

u cor

espu

nde p

asul

ui de

licita

ţie, s

ă ia î

n con

sider

are d

rept

valo

are m

axim

ofer

tată

pasu

l de l

icita

ţie de

valo

are p

roxim

ă•

la ac

eeaş

i val

oare

max

im of

erta

tă (r

ivalit

ate d

e ofe

rte),

să pr

efer

e ofe

rta fo

rmul

ată d

e un p

artic

ipan

t pre

zent

în sa

lă, u

rmat

ă de c

ea fo

rmul

ată d

e un p

artic

ipan

t prin

tele

fon s

au

în

scris

I her

eby a

utho

rize A

RTM

ARK:

•to

choo

se, w

hen t

here

is a

cont

radi

ctio

n bet

ween

the n

umbe

r of t

he m

entio

ned l

ot an

d his

desc

riptio

n of t

he sa

me,

to ei

ther

gran

t prio

rity t

o the

lot d

escri

ptio

n or t

o cho

ose n

ot

to

go ah

ead w

ith m

y req

uest

•to

take

into

cons

ider

atio

n as m

axim

um off

ered

valu

e the

next

bidd

ing s

tep,

whe

n the

valu

e offe

red b

y me d

oes n

ot m

atch

the b

iddi

ng st

ep•

in ca

se of

riva

lry to

pref

er th

e bid

mad

e by a

pres

ent p

artic

ipan

t

Subs

emna

tul m

ă ang

ajez

să ef

ectu

ez pl

ata l

otur

ilor c

e îm

i vor

fi ad

jude

cate

urm

are a

licită

rii

în ba

za ac

estu

i for

mul

ar, în

term

enul

prev

ăzut

în R

egul

amen

tul d

e Lici

tare

al A

RTM

ARK,

prin

:

I her

eby u

nder

take

to pa

y the

lots

I adj

udica

te as

a re

sult

of su

ch te

leph

one b

iddi

ng, w

ithin

th

e ter

m pr

ovid

ed by

the A

RTM

ARK B

iddi

ng R

ules

, by:

DECL

AR CĂ

PRIN

SEM

NARE

A PR

EZEN

TULU

I FOR

MUL

AR D

E ÎNR

EGIS

TRAR

E ACC

EPT N

ECON

DIȚI

ONAT

TERM

ENII

ȘI CO

NDIȚ

IILE R

EGUL

AMEN

TULU

I DE L

ICITA

RE A

L ART

MAR

K

I DEC

LARE

THAT

I ACC

EPT U

NCON

DITI

ONAL

LY TH

E TER

MS P

ROVI

DED

BY TH

E ART

MAR

K BID

DING

RUL

ES

Plat

ă num

erar

Cash

paym

ent

Tran

sfer b

anca

rW

ired t

rans

fer

Card

banc

arBa

nk ca

rd

Sem

nătu

răSig

natu

reTe

lefo

n/Fa

x: 02

1 210

30 16

/15

Emai

l: sim

ona.

zanfi

r@ar

tmar

k.ro

Desc

ărca

ți fo

rmula

rul în

form

at el

ectro

nic /

Down

load t

he el

ectro

nic fo

rm:

http

://ww

w.ar

tmar

k.ro/

form

ulare

-de-

inscri

ere

Act d

e ide

ntita

teID

Type

Serie Serie

sNu

măr

Num

ber

Tele

fon

Phon

eFa

x Fax

Mob

ilM

obile

Mob

il #2

Mob

ile #2

Adre

să de

emai

lEm

ail A

ddre

ss

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

ADRE

SĂ D

E COR

ESPO

NDEN

ȚĂ /

MAILI

NG AD

DRES

S

ADRE

SĂ D

E LIV

RARE

/ DE

LIVER

Y ADD

RESS

(Bi

fați d

acă e

ste ac

ceaș

i cu a

dres

a de c

ores

pond

ență

/ Ch

eck i

f sam

e with

the m

ailing

addr

ess)

ADRE

SĂ SE

DIU

/ HQ

ADDR

ESS

PART

ICIPA

NT PE

RSOA

NĂ JU

RIDI

CĂ /

LEGA

L ENT

ITYDe

num

ireNa

me o

f the

lega

l ent

ity

Națio

nalit

atea

Natio

nalit

yC.

U.I.

Fisca

l reg

. cod

eRe

g. Co

mTra

de Re

giste

r

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

Versi

une:

1.2 /

8.11.2

011

Num

e, Pr

enum

eLa

st Na

me,

First

Nam

e

Cetă

țeni

aCit

izens

hip

CNP

Perso

nal N

umer

ic Co

de

PART

ICIPA

NT PE

RSOA

NĂ FI

ZICĂ /

NAT

URAL

PERS

ON

FORM

ULAR

DE P

ARTIC

IPARE

LA LI

CITAȚ

IE ÎN

LIPS

Ă, PR

IN TE

LEFO

NPH

ONE B

ID FO

RM

Card

Mem

bru A

rtmar

kAr

tmar

k Mem

bersh

ip Ca

rd N

o.

Pale

tă lic

itare

Bidd

ing p

addl

e

Data

(ZZ /

LL / A

AAA)

Date

(DD

/ MM

/ YYY

Y) /

/

Subs

emna

tul m

ă ang

ajez

să ef

ectu

ez pl

ata l

otur

ilor c

e îm

i vor

fi ad

jude

cate

urm

are a

licită

rii

în ba

za ac

estu

i for

mul

ar, în

term

enul

prev

ăzut

în R

egul

amen

tul d

e Lici

tare

al A

RTM

ARK,

prin

:

I her

eby u

nder

take

to pa

y the

lots

I adj

udica

te as

a re

sult

of su

ch te

leph

one b

iddi

ng, w

ithin

th

e ter

m pr

ovid

ed by

the A

RTM

ARK B

iddi

ng R

ules

, by:

DECL

AR CĂ

PRIN

SEM

NARE

A PR

EZEN

TULU

I FOR

MUL

AR D

E ÎNR

EGIS

TRAR

E ACC

EPT N

ECON

DIȚI

ONAT

TERM

ENII

ȘI CO

NDIȚ

IILE R

EGUL

AMEN

TULU

I DE L

ICITA

RE A

L ART

MAR

K

I DEC

LARE

THAT

I ACC

EPT U

NCON

DITI

ONAL

LY TH

E TER

MS P

ROVI

DED

BY TH

E ART

MAR

K BID

DING

RUL

ES

Plat

ă num

erar

Cash

paym

ent

Tran

sfer b

anca

rW

ired t

rans

fer

Card

banc

arBa

nk ca

rd

Sem

nătu

răSig

natu

reTe

lefo

n/Fa

x: 02

1 210

30 16

/15

Emai

l: sim

ona.

zanfi

r@ar

tmar

k.ro

Desc

ărca

ți fo

rmula

rul în

form

at el

ectro

nic /

Down

load t

he el

ectro

nic fo

rm:

http

://ww

w.ar

tmar

k.ro/

form

ulare

-de-

inscri

ere

Act d

e ide

ntita

teID

Type

Serie Serie

sNu

măr

Num

ber

Tele

fon

Phon

eFa

x Fax

Mob

ilM

obile

Mob

il #2

Mob

ile #2

Adre

să de

emai

lEm

ail A

ddre

ss

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

ADRE

SĂ D

E COR

ESPO

NDEN

ȚĂ /

MAILI

NG AD

DRES

S

ADRE

SĂ D

E LIV

RARE

/ DE

LIVER

Y ADD

RESS

(Bi

fați d

acă e

ste ac

ceaș

i cu a

dres

a de c

ores

pond

ență

/ Ch

eck i

f sam

e with

the m

ailing

addr

ess)

ADRE

SĂ SE

DIU

/ HQ

ADDR

ESS

PART

ICIPA

NT PE

RSOA

NĂ JU

RIDI

CĂ /

LEGA

L ENT

ITYDe

num

ireNa

me o

f the

lega

l ent

ity

Națio

nalit

atea

Natio

nalit

yC.

U.I.

Fisca

l reg

. cod

eRe

g. Co

mTra

de Re

giste

r

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

Str.

Stre

etNr No

.Bl

ocBu

ildin

gSc

ara

Entra

nce

Ap Ap.

Loca

litat

eCit

yJu

deț /

Secto

rPr

ovin

ce / D

istric

tCo

d poș

tal

Posta

l Cod

e

Auto

rizez

ART

MAR

K:•

ca, a

tunc

i cân

d înt

re nu

măr

ul lo

tulu

i men

ţiona

t şi d

escri

erea

com

plet

ată a

lotu

lui e

xistă

cont

radi

cţie,

fie s

ă aco

rde p

reva

lenţ

ă des

crier

ii lot

ului

, fie s

ă nu d

ea cu

rs so

licită

rii m

ele

•ca

, atu

nci c

ând v

aloa

rea m

axim

ă ofe

rtată

de m

ine n

u cor

espu

nde p

asul

ui de

licita

ţie, s

ă ia î

n con

sider

are d

rept

valo

are m

axim

ofer

tată

pasu

l de l

icita

ţie de

valo

are p

roxim

ă•

la ac

eeaş

i val

oare

max

im of

erta

tă (r

ivalit

ate d

e ofe

rte),

să pr

efer

e ofe

rta fo

rmul

ată d

e un p

artic

ipan

t pre

zent

în sa

lă, u

rmat

ă de c

ea fo

rmul

ată d

e un p

artic

ipan

t prin

tele

fon s

au

în

scris

•să

înre

gistr

eze p

rin m

ijloa

ce te

hnice

spec

ifice

parti

cipar

ea la

licita

ție pr

in te

lefo

n, în

vede

rea c

ertifi

cării

man

datu

lui la

nive

lul s

umei

ofer

tate

.

I her

eby a

utho

rize A

RTM

ARK:

•to

choo

se, w

hen t

here

is a

cont

radi

ctio

n bet

ween

the n

umbe

r of t

he m

entio

ned l

ot an

d his

desc

riptio

n of t

he sa

me,

to ei

ther

gran

t prio

rity t

o the

lot d

escri

ptio

n or t

o cho

ose n

ot

to

go ah

ead w

ith m

y req

uest

•to

take

into

cons

ider

atio

n as m

axim

um off

ered

valu

e the

next

bidd

ing s

tep,

whe

n the

valu

e offe

red b

y me d

oes n

ot m

atch

the b

iddi

ng st

ep•

in ca

se of

riva

lry to

pref

er th

e bid

mad

e by a

pres

ent p

artic

ipan

t•

to re

cord

usin

g spe

cific t

echn

ical m

eans

the p

hone

bidi

ng, in

orde

r to c

ertif

y the

amou

nt of

the b

id.

Versi

une:

1.2 /

8.11.2

011

ARTMARK PRELUCREAZĂ DATELE DUMNEAVOASTRĂ CU CARACTER PERSONAL - NUM

E, PRENUME, DATA ȘI LOCUL NAȘTERII, CODUL NUM

ERIC PERSONAL, SERIA ȘI NUMĂRUL ACTULUI DE IDENTITATE, TELEFON, FAX, ADRESA, E-MAIL, PROFESIE, LOC DE M

UNCĂ, OBIȘNUINȚELE/PREFERINȚELE, POTRIVIT NOTIFICĂRII NR. 13177, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 677/2001, ÎN SCOP DE RECLAMĂ, MARKETING ȘI PUBLICITATE PENTRU ȘI/SAU ÎN LEGĂTURA CU ACTIVITĂȚILE SPECIFICE GALERIILOR DE ARTĂ ȘI

CASELOR DE LICITAȚII DESFĂȘURATE DE CĂTRE ARTMARK. DATELE SOLICITATE SUNT DESTINATE UTILIZĂRII DE CĂTRE ARTMARK ȘI SUNT COMUNICATE NUMAI ANGAJAȚIILOR ARTMARK CU ATRIBUȚII ÎN ÎNDEPLINIREA SCOPULUI MAI SUS M

ENȚIONAT. PE VIITOR DATELE M

ENȚIONATE MAI SUS NE PERMIT SĂ VĂ ȚINEM

LA CURENT CU ACTIVITATEA SOCIETĂȚII NOASTRE. CONFORM LEGII NR. 677/2001, BENEFICIAŢI DE DREPTUL DE ACCES, DE INTERVENŢIE ASUPRA DATELOR, DREPTUL DE A NU FI SUPUS UNEI

DECIZII INDIVIDUALE. AVEŢI DE ASEMENEA DREPTUL SĂ VĂ OPUNEŢI PRELUCRĂRII DATELOR PERSONALE CARE VĂ PRIVESC ŞI SĂ SOLICITAŢI ŞTERGEREA DATELOR. PENTRU EXERCITAREA ACESTOR DREPTURI, VĂ PUTEŢI ADRESA CU O CERERE SCRISĂ, DATATĂ

ŞI SEMNATĂ LA SEDIUL GALERIILE ARTMARK S.R.L. DIN STR. C.A. ROSETTI, NR. 5, SECTOR 1, DLUI. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, DIRECTOR IT. DE ASEM

ENEA, VĂ ESTE RECUNOSCUT DREPTUL DE A VĂ ADRESA JUSTIŢIEI. / ARTMARK PROCESSES YOUR PERSONAL DATA - NAM

E, SURNAME, DATE AND PLACE OF BIRTH, PERSONAL NUM

ERICAL CODE, SERIES AND NUMBER OF YOUR IDENTIFICATION CARD, PHONE NUM

BER, FAX NUMBER, ADDRESS, E-MAIL, PROFESSION, EM

PLOYMENT, HOBBIES / PREFERENCES, IN

ACCORDANCE WITH THE PROVISIONS OF NOTIFICATION NO. 13177, AS PER LAW

NO. 677/2001, FOR COMM

ERCIAL, MARKETING AND PUBLICITY PURPOSES FOR AND/OR IN RELATION TO THE ARTMARK ART GALLERY AND AUCTION HOUSE SPECIFIC ACTIVI-TIES. THE DATA IS REQUIRED AND INTENDED FOR THE SOLE USE OF ARTMARK AND IS ONLY COM

MUNICATED TO THE ARTMARK EM

PLOYEES RESPONSIBLE FOR THE FULFILLMENT OF THE HEREINABOVE OBJECTIVE. SUBSEQUENTLY, THE HEREINABOVE DATA

ALLOWS US TO KEEP YOU INFORM

ED AS REGARDS THE ACTIVITIES OF OUR COMPANY. IN ACCORDANCE W

ITH LAW NO. 677/2001, YOU HAVE THE RIGHT TO ACCES THE DATA, THE RIGHT TO M

ODIFY SUCH DATA AND THE RIGHT OF NOT BEING THE SUBJECT OF AN INDIVIDUAL DECISION. YOU ALSO HAVE THE RIGHT TO OPPOSE THE PROCESSING OF YOUR DATA AND TO REQUEST REM

OVAL OF SUCH DATA. IN ORDER TO EXERCISE SUCH RIGHTS, YOU MAY FILE A WRITTEN, DATED AND SIGNED REQUEST TO THE

HEADQUARTERS OF GALERIILE ARTMARK S.R.L. LOCATED IN 5 C.A. ROSETTI STREET, SECTOR 1, ADDRESSED TO MR. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, IT MANAGER. ALSO, YOU HAVE THE RIGHT TO ADDRESS THE COM

PETENT COURT OF LAW.

SUBSEMNATUL SOLICIT ARTM

ARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE M

EU PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE, PÂNĂ LA VALORILE M

AI JOS DESEMNATE

I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN M

Y NAME FOR THE BELOW

MENTIONED LOTS UP TO THE SPECIFIED M

AXIMUM

VALUES

Nr. lotLot no.

Descriere lot (după autor ori denumirea lotului)

Lot description (by author or by lot name)

Valoarea maxim

ă a oferteiM

aximum

bid value

€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€

ARTMARK PRELUCREAZĂ DATELE DUMNEAVOASTRĂ CU CARACTER PERSONAL - NUM

E, PRENUME, DATA ȘI LOCUL NAȘTERII, CODUL NUM

ERIC PERSONAL, SERIA ȘI NUMĂRUL ACTULUI DE IDENTITATE, TELEFON, FAX, ADRESA, E-MAIL, PROFESIE, LOC DE M

UNCĂ, OBIȘNUINȚELE/PREFERINȚELE, POTRIVIT NOTIFICĂRII NR. 13177, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 677/2001, ÎN SCOP DE RECLAMĂ, MARKETING ȘI PUBLICITATE PENTRU ȘI/SAU ÎN LEGĂTURA CU ACTIVITĂȚILE SPECIFICE GALERIILOR DE ARTĂ ȘI

CASELOR DE LICITAȚII DESFĂȘURATE DE CĂTRE ARTMARK. DATELE SOLICITATE SUNT DESTINATE UTILIZĂRII DE CĂTRE ARTMARK ȘI SUNT COMUNICATE NUMAI ANGAJAȚIILOR ARTMARK CU ATRIBUȚII ÎN ÎNDEPLINIREA SCOPULUI MAI SUS M

ENȚIONAT. PE VIITOR DATELE M

ENȚIONATE MAI SUS NE PERMIT SĂ VĂ ȚINEM

LA CURENT CU ACTIVITATEA SOCIETĂȚII NOASTRE. CONFORM LEGII NR. 677/2001, BENEFICIAŢI DE DREPTUL DE ACCES, DE INTERVENŢIE ASUPRA DATELOR, DREPTUL DE A NU FI SUPUS UNEI

DECIZII INDIVIDUALE. AVEŢI DE ASEMENEA DREPTUL SĂ VĂ OPUNEŢI PRELUCRĂRII DATELOR PERSONALE CARE VĂ PRIVESC ŞI SĂ SOLICITAŢI ŞTERGEREA DATELOR. PENTRU EXERCITAREA ACESTOR DREPTURI, VĂ PUTEŢI ADRESA CU O CERERE SCRISĂ, DATATĂ

ŞI SEMNATĂ LA SEDIUL GALERIILE ARTMARK S.R.L. DIN STR. C.A. ROSETTI, NR. 5, SECTOR 1, DLUI. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, DIRECTOR IT. DE ASEM

ENEA, VĂ ESTE RECUNOSCUT DREPTUL DE A VĂ ADRESA JUSTIŢIEI. / ARTMARK PROCESSES YOUR PERSONAL DATA - NAM

E, SURNAME, DATE AND PLACE OF BIRTH, PERSONAL NUM

ERICAL CODE, SERIES AND NUMBER OF YOUR IDENTIFICATION CARD, PHONE NUM

BER, FAX NUMBER, ADDRESS, E-MAIL, PROFESSION, EM

PLOYMENT, HOBBIES / PREFERENCES, IN

ACCORDANCE WITH THE PROVISIONS OF NOTIFICATION NO. 13177, AS PER LAW

NO. 677/2001, FOR COMM

ERCIAL, MARKETING AND PUBLICITY PURPOSES FOR AND/OR IN RELATION TO THE ARTMARK ART GALLERY AND AUCTION HOUSE SPECIFIC ACTIVI-TIES. THE DATA IS REQUIRED AND INTENDED FOR THE SOLE USE OF ARTMARK AND IS ONLY COM

MUNICATED TO THE ARTMARK EM

PLOYEES RESPONSIBLE FOR THE FULFILLMENT OF THE HEREINABOVE OBJECTIVE. SUBSEQUENTLY, THE HEREINABOVE DATA

ALLOWS US TO KEEP YOU INFORM

ED AS REGARDS THE ACTIVITIES OF OUR COMPANY. IN ACCORDANCE W

ITH LAW NO. 677/2001, YOU HAVE THE RIGHT TO ACCES THE DATA, THE RIGHT TO M

ODIFY SUCH DATA AND THE RIGHT OF NOT BEING THE SUBJECT OF AN INDIVIDUAL DECISION. YOU ALSO HAVE THE RIGHT TO OPPOSE THE PROCESSING OF YOUR DATA AND TO REQUEST REM

OVAL OF SUCH DATA. IN ORDER TO EXERCISE SUCH RIGHTS, YOU MAY FILE A WRITTEN, DATED AND SIGNED REQUEST TO THE

HEADQUARTERS OF GALERIILE ARTMARK S.R.L. LOCATED IN 5 C.A. ROSETTI STREET, SECTOR 1, ADDRESSED TO MR. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, IT MANAGER. ALSO, YOU HAVE THE RIGHT TO ADDRESS THE COM

PETENT COURT OF LAW.

SUBSEMNATUL SOLICIT ARTM

ARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE M

EU, CONFORM INSTRUCȚIUNII M

ELE TELEFONICE, PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE

I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN M

Y NAME, IN ACCORDANCE W

ITH MY REAL TIM

E BY PHONE INSTRUCTIONS, FOR THE BELOW M

ENTIONED LOTS

Nr. lotLot no.

Descriere lot (după autor ori denumirea lotului)

Lot description (by author or by lot name)

Palatul Cesianu - RacoviŢă, C.A. Rosetti, Nr. 5NOUL Sediu al Casei De LicitaŢii ARTMARK

Holul de recepție anul 1905 Holul de recepție anul 2011

Palatul Cesianu se află în centrul Bucureștiului, în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale orașului: Ateneul Român, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Central Universitară.

O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă.

Spațiul elegant, generos și discret a fost proiectat la sfârșitul secou-lului ala XIX-lea de către arhitectul francez Jules Berthet la cererea proprietarului Nicolae Cesianu, avocat cu rădăcini oltenești din familia Jienilor. În perioada 1892 – 1900, pe strada Clemenței, la nr. 5, palatul Cesianu este ridicat după modelul renascentist, care acorda cea mai mare importanță primului nivel, piano nobile, parterul fiind destinat prăvăliilor.

La etaj, încăperile de “paradă”, biroul și două saloane mari – Salonul Roșu și Salonul Spaniol, au ferestre care dau către stradă, iar dor-mitoarele au ferestre orientate către curte. Reședința beneficia de pe urma ultimelor tehnologii privind confortul locativ - instalație de încălzire cu calorifere, lumină electrică și apă curentă.

Pereţii salonului central de la etaj au fost decoraţi cu stucaturi şi pic-turi în ulei, care amintesc de stilul artistului francez François Boucher. Compoziţiile înfăţişează scene de gen elegante, grupuri de femei și

bărbați la picnic sau care cântă la diferite instrumente. Decorația originală din somptuosul hol se păstrează şi astăzi, ornamentând spaţiul care are atât funcţie de primire cât și de sală de bal.

În 1909 familia Cesianu se mută în str. Biserica Enei nr. 10, iar palatul din C. A. Rosetti devine noul sediu al Automobil Club Român, la festivitatea de inaugurare participând, alături de întreaga protipendadă bucureşteană, prinţul moştenitor Ferdinand.

De-a lungul secolului al XX-lea palatul va “facilita” foto-grafierea zborului biplanului ”Farman”, condus de francezul Michelle Molla pe deasupra Palatului Regal (1910) și succesiv va deveni sediul Cercului Cultural Liberal al comunitații evreiești din București (1910), sediul Fasciei și a organizațiilor coloniei italiene din București (1941), sediul ARLUS - Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (1948).

În 1950 este naționalizat, intrând ulterior în patrimoniul societăţii Comaliment S.A, iar în 2000, activitatea de restaurare a palatului primește premiul Ordinului Arhitecţilor din România.

Din 2011, Palatul Cesianu-Racoviţă devine noul sediu al Casei de Licitații Artmark.

Septembrie 2010 – prima Licitație Artmark de Impresionism și Postimpresionism Românesc stabilește noi recorduri în piața românească de artă – cca 650 de participanți, rata de adjude-care peste 88% din loturile puse în vânzare, cifra de afaceri de peste 800 mii euro, respectiv peste 40 de recorduri de autor (din 112 loturi adjudecate). “Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, o amplă compoziție reprezentativă pentru perioada “albă” a artistului național, se adjudecă cu 155.000 euro, detronând locul II anterior deținut de Ștefan Luchian cu pictura “Garoafe”

Octombrie 2010 – Licitația de Toamnă 2010, primul duplex național între două săli de licitație de artă situate în orașe diferite, Opera Națională Timișoara + J.W. Marriott București, pune față în față know-how-ul bucureștenilor cu privire la cotațiile artiștilor tranzacționați public și jocul de bursă de artă cu opțiunea bănățenilor pentru frumos la prețuri accesibile. Rezultă o rată de adjudecare record de 96%, o prezență de cca 700 participanți și o cifră de vânzări de aprox. 750 mii euro, unde Bucureștiul își adjudecă cca 55% din operele de artă puse în vânzare, iar Banatul și zonele adiacente cca 45%

Noiembrie 2010 – a doua Licitație anuală de Sculptură (Românească și Europeană), găzduită de Palatul Ghika din București, reușește o rată de adjudecare de 71% (față de rata primei licitații de sculptură din noiembrie 2009), validând un nou sector de piață de artă de patrimoniu

Noiembrie 2010 – Loturile Licitației 12+1 Capodopere Impresioniste și Postimpresioniste din Colecții Particulare sunt adjudecate în proporție de 100% (între care și două vânzări peste 100 mii euro, „Golgota” lui Nicolae Tonitza, provenind din colecția dipl. Vasile Stoica, retrocedată de Muzeul Național de Artă al României în 2009, adjudecată pentru 125.000 euro, nou record de autor, împrumutată o lună mai tarziu de colecționarul achizitor expoziției permanente a Muzeului de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, respectiv „Panseluțe” de Nicolae Grigorescu, adjudecată la 115.000 euro)

Decembrie 2010 – Licitația aniversară de Iarnă 2010, a doilea duplex național Sibiu (Hilton) – București (J.W. Marriott), organizat în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și cu susținerea cluburilor locale Rotary și Lions, marchează două recorduri naționale: pictura „Păstorița” de Nicolae Grigorescu, provenind dintr-aceeași reputată colecție dipl. Vasile Stoica, se adjudecă cu 175.000 euro, record de autor, respectiv cele 89 de loturi adjudecate (dintr-un total de 98 puse în licitație) totalizează cca. 1,3 milioane euro, cifră de vânzare record

Februarie 2011 – Licitația de Mărțișor 2011 înregistrează un nou record de autor pentru Ion Andreescu cu lucrarea „Femei în parc”, care s-a vândut pentru suma de 130.000 de euro, clasând lucrarea pe locul șase în topul celor mai bine vândute opere de artă. Luna februarie aduce la Artmark și două debuturi însemnate, prima Licitație de Artă Decorativă și prima Licitație de Vinuri Vechi Românești

ISTORIC RECENT ARTMARK - 2010 - 2011Martie 2011 - Licitația de Primăvară Artmark 2011 a marcat o nouă etapă pentru piața de artă din România prin depășirea pragului critic de 200.000 euro pentru o operă de artă vândută vreodată în licitație publică în România. Două capodopere de Nicolae Grigorescu,"Cârciumă la Rucăr", provenită din colecţia lui Ion Luca Caragiale, vândută pentru suma de 230.000 euro, și "La marginea pădurii", o lucrare de influenţă a maeştrilor realişti de la Barbizon, ajunsă în licitație la prețul de 200.000 euro, au urcat direct în vârful clasamentului vânzărilor de artă din România

Aprilie 2011 – Prima Licitație de Art-Nouveau și Romantism a realizat o rată de adjudecare de 100% și a obținut un nou record al pieței de artă din România cu lucrarea “Țărăncuță odihnin-du-se” de Nicolae Grigorescu (270.000 de euro). În aceeași zi a avut loc și prima Licitație Art-mark de Postmodernism și Contemporană ce a surprins publicul prin cea mai mare lucrare de artă scoasă vreodată la licitaţie în lume. „Prinţesa” de Alexandru Bunescu, reprezentând o locomotivă desenată în mărime naturală (4,5 metri înălţime şi 20 de metri lungime), a fost achiziționată în licitație pentru suma de 35.000 de euro

Mai 2011 – „Licitația Vechi Maeștri ai Picturii Românești” a marcat piața de artă prin două re-corduri inedite: cel mai scump cm2 de artă din România, 270 de euro, ce revine lucrării „Ulcică cu flori de câmp” de Ioan Andreescu, adjudecată la 135.000 de euro, și cel mai îndelung licitată operă de artă din România, „Țărăncuță” de Ștefan Luchian, adjudecată în urma a 45 de pași de licitare

Iunie 2011 - După un debut al lunii dedicat micului colecționar prin licitația"Primul meu tablou", luna iunie încununează anul pieței de artă prin cea mai mare licitație ce a avut loc vreodată în România, Lictația de Vară 2011. Totalul vânzărilor a depășit 1.600.000 de euro, cu două lucrări de Nicolae Grigorescu țintind spre vârful topului vânzărilor de artă din România („Ţărăncuţă cu fuior pe cale”, 250.000 de euro și „Nimfă dormind”, 220.000 de euro). Totodată, piața de artă și-a reconfirmat atractivitatea sporită printr-o rată excelentă de adjudecare, 95%, și un număr tot mai impresionant de participanți angrenați în jocul licitației, 170 de persoane ce au licitat din sală sau prin telefon.

Septembrie 2011 - Licitația de Impresionism și Postimpresionism Românesc, aflată la a doua ediție după cea inaugurală din septembrie 2010, a reconfirmat aprecierea pieței de artă și optimismul colecționarilor, înregistrând într-un an o creștere a valorii vânzărilor cu 59%. Comparativ cu septembrie 2010, când se atingea un nou record al pieței de artă cu opera “Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, adjudecată pentru 155.000 de euro, în 2011 două picturi ale maestrului au depășit pragul de 200.000 de euro, într-o licitație cu vânzări totale de 1.292.000 de euro.

Valeriu SângeorzanDirector Business Development PR și Comunicare 0757 056 109 valeriu.sangeorzan@artmark.ro

Viviana BasanEvents Manager 0757 026 450 viviana.basan@artmark.ro

Mihail StomffHead of Private Sales 0756 056 101 mihail.stomff@artmark.ro

Roxana VâlcuHead of Auction Sales 0758 056 111 roxana.valcu@artmark.ro

Robert Rădulescu Director Consignare 0756 056 102 robert.radulescu@artmark.ro

Florina PoleucăFinanciar - Contabil/Facturare și plăți 0757 056 110 florina.poleuca@artmark.ro

Marius IstrateDirector Administrativ Expedieri în țară și internaționale 0757 056 106 marius.istrate@artmark.ro

Pentru depuneri în consignație în afara programului,vă rugăm să solicitați o programare la:

Florin Petcu Relationship Manager Vechi Maeștri și Artă Modernă 0758 056.115 / florin.petcu@artmark.ro

Suzana Vasilescu Relationship Manager Postmodernă și Contemporană 0756 066 302 / suzana.vasilescu@artmark.ro

Alice MarinescuRelationship Manager Artă decorativă 0757 026 458 / alice.marinescu@artmark.ro

Conf. dr. Alin CiupalăRelationship Manager Militaria, Antichități și Obiecte de colecție 0756 163 404 / alin.ciupala@artmark.ro

PROGRAM DE DEPUNERE ÎN CONSIGNAȚIE, EVALUARE ȘI EXPERTIZARE:

Marți 11.00 - 18.00Joi 14.00 – 18.00Sâmbătă 11.00 – 14.00

Str. C.A. Rosetti, nr. 5, 010281, București

Telefon informații: 021 210 30 16

Persoană de contact: Simona Zanfir

Fax: 021 210 30 15, E-mail: office@artmark.ro

CONTACT

ACȚIONARIAT ȘI MANAGEMENTCasa de Licitații Artmark este deținută de Alexandru Bâldea (80%) și Manuela Plăpcianu (20%). Consiliul de Administrație al Casei Artmark este alcătuit din Manuela Plăpcianu și Alexandru Bâldea.

Consiliul de onoare al fundației Centrul Cultural ArtSociety este format din Dan Hăulică - Președinte de Onoare, Ruxandra Demetrescu, Ioan Sbârciu, Doina Păuleanu, Florin Rogneanu.

Președintele Fundației este Ruxandra Garofeanu.

Artdicted ?Cultivă-ţi

Abonează-te la newsletteruldependenților de artă!

scena artelor

decorative

Recorduri

nemaiauzite

colecţionari de design

Povești despre stiluri

și ateliere

powered by.ro

dependența!

26 ianuarie LICITAȚIA DE AVANGARDĂ ȘI EXPRESIONISM LICITAȚIA ”EPOCII DE AUR”

21 februarie LICITAȚIA ”BESSARABIA MAIA” LICITAȚIA DE ARTĂ ORIENTALISTĂ

22 februarie LICITAȚIA DE MĂRȚIȘOR

23 februarie CINEMA&SPORTS MEMORABILIA LICITAȚIA DE POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ

22 martie LICITAȚIA DE PRIMĂVARĂ

10 aprilie LICITAȚIA DE ART NOUVEAU ȘI ROMANTISM LICITAȚIA DE SCULPTURĂ DE GRĂDINĂ, MILITARIA ȘI ANTICHITĂȚI

11 aprilie LICITAȚIA DE ICOANE LICITAȚIA DE VINURI RARE

12 aprilie LICITAȚIA DE VERDE LICITAȚIA DE POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ

16 mai ART FOR CHILDREN LICITAȚIA DE CEASURI ȘI BIJUTERII

17 mai VECHI MAEȘTRI AI PICTURII ROMÂNEȘTI SEC. XVIII – XIX DRACULA & CABINETUL DE CURIOZITĂȚI

14 iunie LICITAȚIA DE VARĂ

26 septembrie LICITAȚIA DE IMPRESIONISM ȘI POSTIMPRESIONISM ROMÂNESC

27 septembrie LICITAȚIA ROMÂNIA REGALĂ LICITAȚIA DE VINURI RARE

18 octombrie LICITAȚIA DE TOAMNĂ

13 noiembrie ȘTIINȚE EZOTERICE LICITAȚIA DE INSTRUMENTE DE SCRIS DE EPOCĂ

14 noiembrie INTERIOR ȘI DESIGN CONTEMPORAN LICITAȚIA DE POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ

15 noiembrie LICITAȚIA DE HALBE LICITAȚIA DE ALB NEGRU

12 decembrie LICITAȚIA DE IARNĂ

CALENDAR LICITAȚII ARTMARK

2012

Vă invităm să vizionaţi spectacolul licitațiilor Artmark în direct, pe Internet,

la adresa: http://tv.artmark.ro

REGULAMENT DE LICITARE

1. Licitaţia de obiecte de artă (sau de colecție) este organizată de Artmark (« Galeriile Artmark srl ») şi condusă de unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Artmark (licitator/licitatori).

2. Obiectele de artă supuse licitaţiei aparţin, de regulă, unor deponenţi (consignanţi) ce doresc să rămână anonimi. Atunci când consignanţii agreează divulgarea numelui lor în cadrul vânzării prin licitaţie, acesta va fi specificat în catalogul de licitaţie.

3. Deponenţii (consignanţi), prin actele ce le semnează cu Artmark, garantează că obiectul de artă ce îl depun în consignaţie în vederea vânzării prin licitaţie le aparţine ori că au dreptul legal de a-l vinde.

4. Artmark publică în prealabil licitaţiei un catalog al obiectelor de artă (sau de colecție) supuse licitaţiei – atât în cadrul paginii sale de web (www.artmark.ro), cât şi în formă tipărită. În cadrul licitaţiei se vor vinde numai obiecte de artă enumerate şi descrise în rezumat în cuprinsul cata-logului. Descrierile şi ilustraţiile obiectelor sunt indicative, nu exhaustive, şi reprezintă o opinie a experţilor şi specialiştilor Artmark cu privire la obiectele de artă supuse licitaţiei.

5. Toate obiectele ce se vor vinde vor fi expuse în vederea vizitării/inspectării în cadrul expoziţiei ce precede vânzarea prin licitaţie. Cumpărătorii vor avea oportunitatea de a se lămuri cu privire la condiţia, conţinutul şi conformitatea cu menţiunile din catalogul de licitaţie ale obiectelor supuse licitaţiei, atât în cadrul expoziţiei, cât şi în cadrul licitaţiei, astfel încât să îşi formeze o convingere proprie cu privire la calităţile/imperfecţiunile obiectului.

6. Durata, programul şi locaţia expoziţiei obiectelor ce se vor licita se va face cunoscută public în prealabil, prin pagina de web a Artmark, în catalogul de licitaţie, precum şi prin alte căi de publicitate. Cataloagele de licitaţie se pot procura de la sediul Artmark, de la locaţia expoziţiei, de la locaţia unde se organizează licitaţia, precum şi prin poştă.

7. Formularul de înregistrare a participantului la licitaţie se poate completa în timpul licitaţiei - în sala de licitaţie. Înregistrarea semnifică acceptarea necondiţionată a termenilor şi condiţiilor prezentului regulament de licitare.

8. Participarea la licitaţie/licitarea se face prin ridicarea unei palete de licitare, cuprinzând numărul de ordine al participantului în cadrul unei licitaţii anume, ca răspuns la strigarea pasului de licitare de către licitator. Paleta de licitare se înmânează participantului o data cu formularul de înregistrare. Atunci când mai mulţi participanţi indică prin ridicarea paletei voinţa de a licita preţul cerut de licitator, acesta va alege dintre participanţi o singura paletă, specificându-l, de regulă în ordinea ridicării paletelor (ţinând cont şi de măsura vizibilităţii manifestării dorinţei de a licita).

9. Catalogul de licitaţie prevede, de regulă, numai intervalul de estimare a valorii obiectului, iar nu şi preţul de pornire al licitaţiei cu privire la respectivul obiect. Loturile (obiectele de artă su-puse licitaţiei) sunt strigate în ordinea enumerării lor în catalogul de licitaţie. Licitatorul anunţă numărul lotului şi preţul de pornire al acestuia. Licitatorul decide suveran preţul de pornire al fiecărui obiect supus licitaţiei, putând modifica preţul de pornire al acestuia în timpul licitării, inclusiv cu prilejul reintroducerii sale în licitaţie.

10. Lotul se adjudecă participantului care oferă preţul cel mai mare. Obiectul de artă (sau de colecție) licitat va fi adjudecat cumpărătorului la împlinirea cumulativă a condiţiilor: licitatorul strigă « adjudecat » şi bate ciocănelul de licitaţie. Adjudecarea constituie angajament ferm, contractual, de cumpărare, în condiţiile şi termenii prezentului regulament.

11. Nici un lot nu se va vinde sub preţul de pornire. Loturile nelicitate la momentul strigării lor iniţiale pot fi repuse în vânzare în cadrul şi în timpul licitaţiei, dacă un participant o solicită explicit.

12. Licitatorul poate elimina din licitaţie oricare lot dintre cele expuse şi prezentate în catalogul de licitaţie, pentru motive ce vor fi considerate de părţi drept având legătură cu buna şi dili-genta desfăşurare a licitaţiei.

13. În cazul în care un lot nu se adjudecă în cadrul licitaţiei, acesta este restituit deponentului în termenul prevăzut în certificatul de consignaţie. Un lot nevândut în cadrul licitaţiei va putea fi cumpărat, în următoarele 5 zile după licitaţie şi anterior restituirii sale, la valoarea minimă a intervalului valorii de estimare (la care se adaugă taxa de licitaţie, care variază funcţie de statutul cumpărătorului în relaţie cu Artmark, conform art. 16 şi 18).

14. Persoanele interesate de loturi în licitaţie pot participa şi în absenţă, a) pe calea formulării scrise de ofertă (formularul se pune la dispoziţia cumpărătorilor interesaţi anterior ţinerii licitaţiei - atât online, cât şi în cadrul catalogului tipărit ori la recepţie), b) pe calea participării telefonice prin personalul Casei (de asemenea se completează un formular înaintea licitaţiei) sau c) online, prin Artmark Live. În cazul în care mai mulţi participanţi în absenţă formulează oferte pentru acelaşi lot la același preţ (maxim), de regulă va avea prioritate prima ofertă recepţionată. Ordinea generală de prioritate este: întâi ofertele manifestate ori strigate în sala de licitaţie, apoi ofertele manifestate în absenţă, prin telefon, online sau în scris.

15. La licitaţie pot de asemenea participa, în condiţii egale, un reprezentant al Ministerului Cul-turii, ce manifestă în condiţiile prevăzute de lege dreptul de preemţiune al statului, precum şi un reprezentant al Artmark, ultimul situat vizibil la un birou aflat în faţa sălii de licitaţie. Reprezentantul Statului va purta numărul 1, iar reprezentantul Artmark va purta numărul 2.

16. Preţului de adjudecare, fie preţ de pornire, fie pas strigat de licitator, i se va adăuga taxa totală de licitaţie (care include TVA și dreptul de suită etc.) și taxa de timbru a artiștilor plas-tici, de 0,5%, ce se adaugă separat, potrivit legii.

17. Strigarea şi adjudecarea preţului se fac în EUR, ce se va folosi drept monedă de calcul a preţului de strigare, respectiv adjudecare. Casa de Licitaţie va anunţa, prealabil începerii licitaţiei, cursul convenţional (echivalenţa) EUR/USD – RON fo-losit de Casă în scopul licitaţiei curente. În cazul în care Casa nu anunţă un curs convenţional, se aplică cursul oficial al BNR în ziua adjudecării.

18. Taxa totală de licitaţie este de 20% din preţul de adjudecare. În cazul în care, în cadrul aceleiaşi licitaţii, participantul adjudecă cel puţin 3 obiecte, iar valoarea totală adjudecată depăşeşte 25.000 euro, taxa scade la 15%. Membrii Artmark, deţinători de card de membru Artmark

19. Obiectul de artă (sau de colecție) adjudecat va fi achitat de cumpărător în termen de o săptămână de la momentul adjudecării (cu excepţia cazului în care cumpărătorul deţine un card de membru). Plata se efectuează în lei. Plata se poate efectua atât: a) în numerar la casieria Casei, cât şi b) prin transfer bancar (titular de cont «Galeriile Artmark srl», Cod fiscal RO24235977, RO66MILB0000000000295459 (RON), RO38MILB0000000000295478 (EUR), RO27MILB0000000000295482 (USD), SWIFT: MILBROBU, Millennium Bank Sucursala Ermil Pangratti), precum şi c) prin card bancar.

20. Preluarea obiectului de artă (sau de colecție) se poate efectua îndată după achitarea sumei facturate. Atunci când achitarea se produce în numerar ori utilizând cardul bancar, factura-rea şi plata lotului adjudecat se pot petrece atât în timpul ori ulterior finalizării licitaţiei – la locaţia organizării licitaţiei – cât şi ulterior licitaţiei – la sediul Artmark. Atunci când plata se efectuează prin transfer bancar, factura se poate ridica fie de la locaţia organizării licitaţiei, fie ulterior ţinerii licitaţiei de la sediul Artmark, fie se poate transmite în copie prin fax.

21. În cazul în care suma facturată nu este achitată în termenul prevăzut de prezentul Regula-ment, Casa de Licitaţie poate opta între a) a considera adjudecarea nulă şi repune obiectul de artă (sau de colecție) în vânzare, b) a solicita cumpărătorului achitarea lotului adjudecat şi a taxei totale de licitaţie, precum şi a unei penalităţi de întârziere de 1%/zi din suma datorată, respectiv c) a vinde lotul penultimului participant ofertant, la preţul licitat maximal de acesta.

22. Profitul şi riscul vânzării se transferă asupra cumpărătorului la momentul adjudecării. Preluarea şi transportul lotului adjudecat sunt în sarcina cumpărătorului. Acesta este dator să preia obiectul adjudecat în termen de 2 săptămâni de la recepţionarea plăţii de către Casa de Licitaţie. Livrarea lotului plătit se va efectua gratuit de Casă în cazul în care a) cel puţin unul dintre loturile adjudecate are o dimensiune ce nu se pretează transportului folosind un auto-turism sau b) valoarea loturilor adjudecate depăşeşte, fără adăugarea taxei, echivalentul în lei a sumei de 25.000 euro.

23. Date fiind limitele fizice ale depozitului propriu al Artmark, cumpărătorul autorizează Art-mark ca, după o lună în cazul rezidenților, respectiv 45 de zile pentru nerezidenți, de la data licitației, să transfere operele neridicate de cumpărător, în contul și pe seama cumpărătorului, într-un depozit extern. Începând cu o lună de la data licitației, Artmark nu mai răspunde patrimonial față de cumpărător pentru integritatea operei adjudecate. La ridicarea operelor, cumpărătorul va achita costul de transport la depozitul exterior și cota-parte din chiria de-pozitului, convenite de părți drept egale cu contravaloarea a 10% din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică operele adjudecate în termen de 6 luni de la data depozitării externe, Artmark este în drept să pună (din nou) în vânzare opera pentru a-și recupera costurile de transport, depozitare și oricare altele accesorii.

24. În situația în care loturile puse în vânzare sunt clasate în patrimoniul național, categoria tezaur, cumpărătorii sunt informați că Ministerul Culturii a fost înștiințat cu privire la punerea în vânzare a loturilor în cauză. Licitatorul va comunica de asemenea dacă Ministerul Culturii a înțeles să exercite dreptul de preemțiune prevăzut de lege în favoarea sa. În situația în care Ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune, licitatorul informează cumpărătorii că, în situația în care prețul de adjudecare este mai mic sau egal cu cel oferit de către Minis-

terul Culturii, bunul urmează a fi atribuit Ministerului Culturii în virtutea dreptului de preferință de care se bucură.

25. Cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia unor anume loturi trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii întrucât aces-

tea sunt supuse la data licitației unei evaluări a clasabilității acestora în categoriile patrimo-niului naţional cultural mobil (fond ori tezaur), însoţite, în eventualitatea clasării, de obligaţiile legale de rigoare. Totodată, cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia loturilor ce sunt clasate în patrimoniul național (fond ori tezaur) trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii.

26. ARTMARK GARANTEAZĂ ADJUDECATARULUI AUTENTICITATEA OBIECTELOR DE ARTĂ ADJUDE-CATE ÎN CADRUL LICITAŢIEI.

27. Cumpărătorul poate contesta autenticitatea unui obiect de artă adjudecat prin comunica-rea către Casă a unei contestaţii scrise motivate, însoţite de o opinie scrisă a unui expert at-estat potrivit legii, general recunoscut de comunitatea profesională drept competent în opera artistului a cărui paternitate face obiectul contestaţiei şi beneficiind, în accepţiunea generală, de o bună reputaţie. Casa are dreptul de a produce, în termen de 3 luni de la recepţionarea contestaţiei, o contraexpertiză a unui expert beneficiind de un nivel similar de competenţă şi reputaţie. Pentru a evita tentativele de fraudă, Casa marchează fiecare dintre loturile livrate cu un element alfanumeric de siguranţă (ireproductibil şi autodistructiv în caz de încercare de desprindere).

28. Cumpărătorului unui obiect de artă i se va elibera un certificat de vânzare, potrivit mod-elului din Anexa 6 a HG 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile.

29. Artmark păstrează dreptul de a publica imagini şi descrieri ale obiectului de artă (sau de colecție) vândut în oricare materiale cu scop promoţional.

30. Casa poate pretinde persoanei care produce o daună, în cursul expoziţiei ori a licitaţiei, unuia dintre obiectele supuse vânzării, să suporte dauna achitând preţul echivalent limitei maxime a intervalului valorii estimate, astfel cum este acesta publicat în catalogul de licitaţie.

31. Casa înştiinţează cumpărătorii că scoaterea din ţară, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii, constituie operaţiune de export ilegal. În cazul în care cumpărătorul doreşte să exporte lotul achiziţionat (nerestricţionat la export prin lege ori prin condiţionarea vânzătorului) poate apela, pentru obţinerea certificatului de export, la serviciile de reprezentare ale Casei de Licitaţie. Pentru acest serviciu Casa aplică un tarif de 150+TVA euro, separat de eventuale taxe si costuri percepute de emitentul certificatului de export.

32. Potrivit legii (Legea 182/2000 şi HG 518/2004), bunurile culturale creaţie contemporană se pot exporta definitiv sau temporar fără certificat de export, urmând să se ateste în faţa autorităţilor vamale faptul că respectivele bunuri sunt opere create de autori în viaţă. În acest scop, Artmark poate elibera, la solicitarea cumpărătorului, gratuit, adeverinţe după modelul prevăzut în Anexa 5 a HG 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile.

AUCTION RULES

1. The auction is organized by Artmark («Galeriile Artmark srl») and conducted by one or more Artmark representatives (auctioneers).

2. The art items (or collectibles) usually belong to consigners which choose to remain anony-mous. Whether the consigners agree to the disclosure of their name, such shall be mentioned in the auction catalogue.

3. The consigners guarantee, by the documents they sign with Artmark, that they are the legal owner of the art items they consign for auction and they have the right to sell it.

4. Artmark publishes the catalogue of the auction on its web page (www.artmark.ro), as well as in a printed form. The auction will include only the art items enumerated and briefly described within the catalogue. The pictures and texts with respect to the auction lots are indicative and not exhaustive, and represent an opinion of our experts and specialists.

5. All the art items subject to auction will be exhibited before the auction in order to ensure proper inspection. All the participants will have the opportunity to get familiar with the condi-tion, the content and the conformity of the lots subject to auction either before or during the auction, to enable someone to formulate its own opinion with regard to the qualities/imper-fections of the lots.

6. The location and time schedule of the prior exhibition of the lots will be announced on Art-mark’s web page and within the auction catalogue. The auction catalogues are available with Artmark’s headquarters, on the exhibition location, on the auction location or by post.

7. Anyone can participate if he registers, during the auction – in the saleroom. The registration signifies the unconditioned acceptance of the terms and conditions of these auction rules.

8. Any participant receives, along with the registration form, a bidding paddle designating the number of the participant during that auction, which he will show to the auctioneer to indicate he agrees to pay the price the auctioneer asks. When several participants indicate their will to bid for the asked price, the auctioneer shall choose among them and nominate one bidding paddle, preferably following the order the participants have raised their paddles (taking into account also the visibility of the manifestation of the will to bid).

9. The catalogue provides, usually, only for the evaluation of the market price of the lots (and not the starting price). The lots are put on sale strictly following the order of the auction cata-logue. The auctioneer announces the lot number and its starting price. The auctioneer has the supremacy to decide the starting price of each lot, including when unsold lots are subjected again to auction at someone’s request.

10. The lot is adjudicated to the participant offering the highest price. The lot is adjudicated to the buyer when, cumulatively: the auctioneer says “sold” and it hits the auction hammer. Adjudication constitutes a firm and contractual engagement to buy the adjudicated lot in ac-cordance with the terms and conditions of these regulations.

11. No lot can be sold under the starting price. An unsold lot may be put again to sale, when a participant requires so during the auction.

12. The auctioneer may decide to eliminate from the auction any lot, even if exhibited and illus-trated in the auction catalogue, for reasons to be considered by the parties in a fair connection with the sound and diligent course of the auction.

13. Whether a lot is not adjudicated during the auction, it will be returned to its consigner in accordance with the certificate of consignment. An unsold lot may be privately sold in the fol-lowing two days after the auction but prior to its return to the consignor with the lesser value of the evaluation interval (to which the sale tax will be added – which varies depending of the buyer’s statute in relation with Artmark – see articles 16 and 18).

14. Someone may participate to the auction when absent as well, either a) by an absentee bid (an absentee bid form is available online, within the auction catalogue or at the reception desk), b) by phone (intermediated by Artmark’s personnel, when he has to fill in a phone bid form), or c) online, using Artmark Live. Where more absentee bidders formulate bids for the same lot at the same (maximum) price, in principle the first received absentee bid will take priority. General order of priority is: explicit offers manifested in the salesroom, then the bids by phone, online and the absentee written bids.

15. A Ministry of Culture and National Patrimony representative may participate to the auc-tion, to exercise the State’s preemption right, in equal conditions, while the representative of the Auction House may participate as well, the latter being located at sight, in front of the saleroom. The State representative holds the bidding paddle numbered 1, while Artmark holds paddle number 2.

16. To the hammer price, the Auction House will add the total sale tax (which includes VAT and the artist’s resale royalty etc.) and the art stamp tax, namely 0.5% of the sale price, according to Law no. 35/1194.

17. The calling and adjudicating price are told in euro. The Auction House will announce, before the auction starts, the conventional exchange rate EUR/USD – RON, used by Artmark for the current auction. If and when Artmark does not make public a conventional exchange rate, the National Bank of Romania exchange rate, official for the adjudication date, becomes applicable.

18. The total sale tax represents 20% of the hammer price. If the participant buys once mini-mum 3 lots which amounts at least EUR 25,000, the tax decreases to 15%. Artmark members, holding an Artmark membership card, benefits of a reduction of the tax to 18%.

19. The adjudicated lot must be paid by the buyer a week after the adjudication (except the case when the buyer is a “classic” or “elite” Artmark member). The payment is made in lei: a) cash at the House cashier, b) by wire transfer (account holder « Galeriile Artmark srl», Fiscal Identification Code RO24235977, accounts: RO66MILB0000000000295459 (RON), RO38MILB0000000000295478 (EUR), RO27MILB0000000000295482 (USD), SWIFT: MIL-BROBU, Millennium Bank Branch Ermil Pangratti), as well as c) by bank card.

20. The lot can be picked up as soon as the entire amount is paid. Payment may be done in cash or by bank card, during the auction at the auction’s location – as well as after the auc-tion at the Artmark headquarters. When payment is made by bank transfer, the invoice can be picked up from the auction’s location, or after the auction at the Artmark headquarters or transmitted by fax.

21. Whether the price is not paid in due term, the Auction House may choose: a) to consider the adjudication null and void and reintroduce the lot for sale, b) to request the buyer to pay the hammer price and the sale tax, plus a penalty of 1 percent per day of delay, respectively c) to sell the lot to another bidding participant, at his highest offered price.

22. The profit and the risk of the lot are transferred to the buyer at the moment of the adju-dication. Taking-over and transportation of the lot is under the buyer’s care. The buyer has to take-over and pick-up the lot within two weeks after due payment=. The Auction House deliv-ers the lot free of charge when: a) at least one of the adjudicated lots has a size that makes it undeliverable by car or b) the value of the adjudicated lots exceeds, without the sale tax, the equivalent in lei of EUR 25,000.

23. Given the physical constraints of Artmark’s own deposit, the buyer authorizes Artmark to transfer the works that have not been collected by the buyer in term of one month in the case of residents, respectively 45 days in the case of non-residents, from the date of the auction, on the account and on behalf of the buyer, to an external deposit. Starting one month from the date of the auction, Artmark seizes its patrimonial responsibility towards the buyer for the integrity of the adjudicated lot. At collection of the works, the buyer pays the transportation cost to the external deposit and the share of the rental fee for the deposit, agreed upon by the parties as equal to the equivalent of 10% of the adjudication price/ month. In case the buyer does not collect the adjudicated works in term of 6 months from the date of external deposit-ing, Artmark has the right to offer (once again) the work for sale to recover its transportation, depositary and whatever other adjacent costs.

24. In case the respective lots offered for sale are classified as national patrimony, the thesau-rus category, the buyers are informed that the Ministry of Culture has been notified of the offer for sale of the respective lots. The Auctioneer will also communicate if the Ministry of Culture has understood to exercise its preemption right foreseen in its favor by law. In case the Ministry of Culture has exercised its preemption right, the Auctioneer informs the buyers that, in case the adjudication price is below or equal to the one offered by the Ministry of Culture, the good is to be attributed to the Ministry of Culture in light of the right of preference it enjoys.

25. The buyers are informed that the acquisition of some of the lots must legally be communi-cated to the Ministry of Culture because at the date of the auction they undergo an evaluation for classification in one of the categories of national movable cultural patrimony (fund or the-saurus), accompanied, in the case of classification, by the legal obligations in place. Addition-ally, the buyers are informed that the acquisition of the lots which are classified as national patrimony (fund or thesaurus) must legally be communicated to the Ministry of Culture.

26. Artmark guarantees to the buyer the authenticity of the art item adjudicated during the auction.

27. The buyer may contest the authenticity of the art item by a written motivated contesta-tion, accompanied by a written opinion issued by an art expert authorized in accordance with the Romanian laws, generally recognized by the professional community for his competence with respect to the artwork of the artist whose paternity is under question mark and enjoying a generally accepted good reputation. The Auction House has the right to commit, within three months after receiving the contestation, a counter-expertise produced by an expert enjoy-ing the same level of competence and reputation. To avoid any attempt of fraud, the Auction House marks all the delivered lots with an alphanumerical element of security (which cannot be reproduced and selfdistructing if one tries to disengage it).

28. The buyer of an art item will be issued a sale certificate, as provided by the Annex 6 of the Government Decision 1420/2003 for the approval of the norms regarding the movable cultural goods trade.

29. Artmark reserves the right to publish images and descriptions of the art items (or collecti-bles) which it sold, in any promotional materials.

30. The Auction House may request, to a person causing damage to one of the art items put for sale, during the exhibition or the auction, to cover the damage by paying the acquiring the lot with a price equivalent to the maximum limit of the estimated value, as published in the auction catalogue.

31. The Auction House informs the buyers that the export, no matter the way, of movable cul-tural goods without obtaining a temporary or permanent export license, represents an illegal export operation. If the buyer wishes to export the purchased art item (if not restricted by law or by the seller’s condition as per art. 24), the buyer may contract, in order to obtain the export license, the agency of the Auction House. The fee for this service is Euro 150+VAT, save for eventual other taxes asked by the issuer.

32. According to the law (Law 182/2000 and Government Decision 518/2004), the contem-porary cultural goods can be exported permanently or temporarily without an export license, if attesting to the customs that the respective goods were created by living artists. To this end, Artmark may issue, upon request, free of charge, a document-in-proof in accordance with the model provided by Annex 5 of the Government Decision 518/2004 on the approval of the methodological norms regarding temporary or permanent export of movable cultural goods.

Identity shaping in 3 digits.

And in 4.8 seconds.

At Porsche Center Bucharest.

The new 911.

Showroom Porsche: Sos. Pipera-Tunari Nr 2, 077190 Voluntari, Jud Ilfov / Tel: 021.409.04.75 / porschesportcars@porsche.ro / www.porsche.ro

Consumption in l/100 km: urban 12.8; extraurban 6.8; combined 9.0; CO2 emission in g/km: 212.

Porsche recommends

073_111107_Anzeige_480x320_2-1_Page_RO_RZ.indd 1 07.11.11 13:53

Showroom Porsche: Sos. Pipera-Tunari Nr 2, 077190 Voluntari, Jud Ilfov / Tel: 021.409.04.75 / porschesportcars@porsche.ro / www.porsche.ro

Consumption in l/100 km: urban 12.8; extraurban 6.8; combined 9.0; CO2 emission in g/km: 212.

073_111107_Anzeige_480x320_2-1_Page_RO_RZ.indd 2 07.11.11 13:53

INDEXUL PIEȚEI ROMÂNEȘTI DE ARTĂ

CATALOG DE RANDAMENTE ANUALE (1995-2010)ALE CELOR MAI TRANZACȚIONAȚI ARTIȘTI ROMÂNI

Monitorizarea și procesarea tuturor vânzărilor publice (prin licitație de artă) din România în ultimii 16 ani (1995 – 2010)f

Peste 1.000 artiști români, de patrimoniu ori contemporanif

Tehnici procesate: desen, tehnici picturale, alte tehnici de culoare, gravură, sculptură, fotografie, afiș, tapiserie f

Randamentul mediu în 2009 (față de 2008) 30,5%f

Randamentul mediu în 2010 (față de 2009) 40%f

ART Consacrat (Tehnici picturale) z Portofoliu de 100 artiști, cei mai cunoscuți z Portofoliul este în principal fix, conținutul său se poate

modifica doar în situații de excepție când se produc modificări substanțiale în notorietatea unui artist, de regulă nu mai des de o dată în 3 ani

z Cei 100 artiști nu sunt ponderați, funcție de volumul tranzacționării

z Conținutul portofoliului este public

Un indice al colecționarilor conservatori

Indicele Pieței Românești de Artă ART Consacrat

ART CONSACRAT

2010

Indicii se actualizează săptămânal pe baza datelor din săptămâna precedentă. Varianta actualizată se afișează în fiecare zi de luni, la ora 12, pe site-ul www.indexulpieteidearta.ro și în presa financiară.

√ auditat de PWC

√ descărcabil în format pdf. pe www.indexulpieteidearta.ro

262012

ianuarie

LicitaTia de Avangarda& Expresionism

'

–

Primim în consignare lucrări de pictură, grafică și sculptură realizate de artiști români avangardiști (Victor Brauner, Max Herman Maxy, Corneliu Michăilescu, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch, Arthur Segal, Jules Perahim etc.) până pe data de 26 noiembrie 2011

Max Herman Maxy, Portretul lui Brunea Fox (Filip Brauner)

26ianuarie2012

Primim în consignare fotografii oficiale din perioada regimului comunist, ale unor personalități politice din primul eşalon al puterii, evocări vizuale ale unor evenimente majore, documente olografe

ale liderilor regimului, obiecte care le-au aparţinut, lucrări plastice cu tematică proletcultistă, cărţi cu dedicaţii către puternicii zilei, volume omagiale adresate conducătorilor statului, afișe, medalii şi plachete,

specimene de bancnotă în stare perfectă de conservare, până în 26 noiembrie 2011

Colaj de cărţi poştale de propagandă, cu imagini ale imagologiei oficiale a regimului comunist

LICITAȚIA “BESSARABIA MAIA”21 FEBRUARIE 2012

Primim în consignare diverse artefacte militare legate de campania armatei române pe frontul de est în timpul celui de al Doilea Război Mondial; fotografii,

documente olografe (corespondenţă, jurnale) ale unor personalităţi politice, religioase, culturale şi militare basarabene din epoca

regatului României Mari (1918-1947), obiecte personale care au aparţinut acestora, decoraţii primite de oamenii de seamă ai Basarabiei, medalii şi plachete

cu efigia lor emise în diverse împrejurări; hărţi originale vechi referitoare la Basarabia ca parte a statului medieval Moldova, hărţi originale din epoca modernă a Basarabiei ca provincie a Imperiului rus (1812-1918) şi hărţi originale ale regiunii

Basarabia a României Mari, până în data de 17 ianuarie 2012

LICITAȚIA “BESSARABIA MAIA”21 FEBRUARIE 2012

Primim în consignare diverse artefacte militare legate de campania armatei române pe frontul de est în timpul celui de al Doilea Război Mondial; fotografii,

documente olografe (corespondenţă, jurnale) ale unor personalităţi politice, religioase, culturale şi militare basarabene din epoca

regatului României Mari (1918-1947), obiecte personale care au aparţinut acestora, decoraţii primite de oamenii de seamă ai Basarabiei, medalii şi plachete

cu efigia lor emise în diverse împrejurări; hărţi originale vechi referitoare la Basarabia ca parte a statului medieval Moldova, hărţi originale din epoca modernă a Basarabiei ca provincie a Imperiului rus (1812-1918) şi hărţi originale ale regiunii

Basarabia a României Mari, până în data de 17 ianuarie 2012

21februarieLicitatia de Arta Orientalista,

,,

Casetă cu capac cca. 1880, Epoca Meiji, Atelier Satsuma, Japonia Utagawa Toyohiro (1773-1828),

Dansul calului de jucărie, colecția dipl. Vasile Stoica

Primim în consignare opere și obiecte de artă orientalistă, de producție orientală, cu accent pe artiști și ateliere japoneze, chinezești și arabe, dar și europene orientalizante, inclusiv dar

nelimitându-ne la stampe, picturi pe mătase, imprimeuri ukiyo-e, figurine netsuke, obiecte decorative din bronz, porțelan, fildeș sau lac, ceramica folosită în ceremonia ceaiului, armanent

oriental și accesorii etc., până în data de 14 ianuarie 2012

Măn

ușile

lui B

ogda

n St

elea

în ultim

ul meci al Echipei Naționale în care a jucat ca portar, România - Ucraina (2-0), 2003

Cinema & Sportsmemor

abilia23feb2012

Căutam afişe vechi de filme româneşti şi eveni-mente sportive româneşti sau internaţionale

în legătură cu România, obiecte personale interesante/artefacte aparţinând sportivilor şi actorilor larg cunoscuţi şi iubiţi, obiecte vechi sau bizare în legătură cu practicarea sportului

ori realizarea de filme, filme rare sau înregistrari unicat, până pe 14 ianuarie 2012

Afișul filmului “Secretul lui Bachus”, 1984 Afișul filmului “Misterele Bucureștilor”, 1983

Licitatia de Martisor‚‚˘ ‚

22 feb2012

Primim în consignare lucrări de pictură și sculptură de format miniatural, cât și artă decorativă și obiecte de tabiet și cochetărie, precum: argintărie de epocă, tabachere, pipe, casete de bijuterii, suporturi de ceas, călimare, narghilele decorative, cuţite pentru hârtie, portvisituri, inele de cravată, butoni, articole de băut etc, până în data de 14 ianuarie 2012

Gheorghe Petrașcu, Culă muntenească

Casetă de bijuterii, cca 1890,

Atelier Wilhelm Wolff, Pforzheim, Germania

Licitația Militaria și Antichități

aprilie201218

Primim în consignare decoraţii şi medalii, uniforme, arme albe şi de foc, fotografii ale unor personalităţi militare şi fotografii de propagandă militară, sculpturi, desene,

gravuri sau alte lucrări plastice cu tematică militară, heraldică, steaguri și alte artefacte

vexilologice, presă militară sau care să reflecte evenimente militare, precum şi antichităţi,

statuete, monede, ceramică, vase din bronz şi fier, bijuterii din aur şi argint, alte artefacte

antice și medievale, până în 29 februarie 2012

Farfurie de cositor, decorată cu scenă de turnir, obiect de colecție, atelier german, sec.

XVIII

Stilet din oțel Solingen și fildeș torsadat,

de gală, pentru ofițer de aviație nazist

Licitatia de POSTMODERNISM CONTEMPORANA &

‚

˘23

februarie 2012

Primim în consignare loturi importante de artă postmodernă și

contemporană românească până în 17 ianuare 2012

Cristian Todie, Construcție geometrică non euclidiană (detaliu)

A62 Andreescu Ioan Pădure de mesteceni pag. 7243 Angheluță Octav Fetița cu funde roșii pag. 6222 Artachino Constantin Trandafiri sălbatici pag. 4529 Artachino Constantin Spre izvor pag. 52

B67 Baba Corneliu Studiu de olandeză pag. 7840 Baba Corneliu Fetița cu ochii verzi pag. 5937 Bălaşa Sabin Personaje din lumea de gheaţă pag. 5731 Bălțatu Adam Drumul spre casă pag. 5432 Băncilă Octav Dezertorul pag. 5546 Băncilă Octav Maci pag. 63126 Băncilă Octav Întoarcerea de la târg pag. 11894 Berea Dimitrie Peisaj pe Sena pag. 9217 Bernea Horia După baie pag. 4233 Bernea Horia Prapor alb pag. 5545 Bernea Horia Coloană pag. 6321 Biju Leon Intimitate pag. 44104 Biju Leon Coasta de Argint pag. 9781 Bunescu Marius Canceu cu lalele pag. 85137 Bunescu Marius Hanul din pădure pag. 125141 Byck Wepper Mina Natura statică cu recuzită.. pag. 127

C89 Câlția Ștefan Întâlnirea pag. 8914 Capidan Pericle Interior macedonean pag. 4120 Catargi George Seară romantică pag. 44115 Catargi Henri H. Peisaj din Sinaia pag. 105128 Cheller Jean Case la Mangalia pag. 12070 Ciocoiu Emil Natură statică cu vase și crini pag. 796 Ciucurencu Alexandru Odaliscă în șalvari verzi pag. 36123 Ciucurencu Alexandru Vară la Cozieni pag. 115109 Ciupe Aurel Natură statică cu vase și flori pag. 1017 Cojan Aurel În grădină pag. 37135 Constantinescu Ștefan Uliță la Balcic pag. 124112 Constantinescu Constantin C. Târg la Fez pag. 104101 Cornescu Traian Mahoane la mal pag. 96102 Cornescu Traian Natură statică cu pipă... pag. 961 Cuţescu Storck Cecilia Vânzătoarea de portocale pag. 30106 Cuţescu Storck Cecilia Terasă către Balcic pag. 98

D2 Dărăscu Nicolae Cherhana pag. 323 Dărăscu Nicolae Han la Giurgiu pag. 3465 Dărăscu Nicolae Vas cu petunii pag. 7792 Dărăscu Nicolae Case la Balcic pag. 91130 Dărăscu Nicolae Cherhanale la Tulcea pag. 12177 Dimitrescu Ştefan Sfarmă-piatră pag. 83

E48 Eleutheriade Micaela Cules de vie pag. 6484 Eleutheriade Micaela Micul grădinar pag. 8698 Eleutheriade Micaela Dealuri la Balcic pag. 94113 Eleutheriade Michaela Năvoade la Tulcea pag. 1049 Enea Nicolae La fântână pag. 38

G100 Gall Francois (Francisc) Fierărie pag. 9510 Ghiaţă Dumitru Cană cu flori pag. 38

12 Ghiaţă Dumitru Zi de sărbătoare la Horezu pag. 3949 Ghiaţă Dumitru Pridvorul cu flori pag. 6596 Ghiaţă Dumitru Cană cu garofițe pag. 93105 Ghiaţă Dumitru Colț de București pag. 9882 Grant Nicolae Interior cu oglindă și crizanteme pag. 8556 Grigore Vasile Natură statică cu scoică și garoafe pag. 69136 Grigorescu Lucian Cafeneaua lui Mamut pag. 12427 Grigorescu Nicolae Țărăncuță cu turmă de oi..... pag. 48117 Grigorescu Nicolae Care cu boi la Orății pag. 110

H125 Hârlescu Dimitrie Mofturosul pag. 118

I68 Ilfoveanu Sorin Peisaj din Rădeşti pag. 78122 Ilfoveanu Sorin Cântăreţul pag. 114132 Ionescu Gheorghe Ulcică cu flori de câmp pag. 12253 Iorgulescu-Yor Petre Trandafiri pag. 678 Iser Iosif Odaliscă în verde pag. 3741 Iser Iosif Turci la cafenea pag. 5951 Iser Iosif Odaliscă în șalvari albaștri pag. 664 Iser Iosif Intimitate pag. 6875 Iser Iosif Tătăroaice pag. 8280 Iser Iosif Odaliscă pe canapea pag. 84133 Iser Iosif Nud cu ochii verzi pag. 123139 Iser Iosif Odaliscă în verde pag. 126

K24 Kimon Loghi Fundița albă pag. 46

L25 Lăzărescu Emilian Pudica pag. 4674 Lowendal George Portret de bucovinean pag. 81

M120 Maniu-Mutzner Rodica Țărănci în livadă pag. 11318 Mărginean Viorel Flori de câmp pag. 4319 Mărginean Viorel Mahoane la mal pag. 43131 Mircescu Grigore Amiază pe verandă pag. 12223 Moscu Adina Paula Autoportret pag. 454 Musceleanu Ion Balerină pag. 355 Musceleanu Ion Tânără în fotoliu pag. 3550 Mutzner Samuel Intimitate pag. 65108 Mutzner Samuel Crizanteme în vas japonez pag. 100

N69 Năpăruş Georgeta Jurnal de călătorie pag. 7955 Nica-Crăciun Michaela La repetiție pag. 68

P57 Pacea Ion Natură statică cu gips antic pag. 6958 Pallady Theodor Străduță în Toledo pag. 7059 Pallady Theodor Scenă de port pag. 7061 Pallady Theodor Cafe du Dome pag. 7134 Peltz Tia Zâmbet pag. 56107 Petraşcu Gheorghe Natură statică cu bujori și carte pag. 9960 Petrașcu Gheorghe Scenă de amiază pag. 71118 Petrașcu Gheorghe Pe moșia de la Nicorești pag. 112127 Petrașcu Gheorghe Crizanteme pag. 119129 Petrașcu Gheorghe Marea la Kavarna pag. 12035 Phoebus Alexandru Interior la Sâmbăta de Sus pag. 5672 Phoebus Alexandru Iarnă în mahala pag. 80

121 Piliuţă Constantin Pălăria cu struguri pag. 11416 Piliuţă Constantin Vase cu flori și oglindă pag. 4286 Piliuţă Constantin Păpădii și violete pag. 8888 Piliuţă Constantin Peisaj de iarnă pag. 89114 Piliuţă Constantin Pervazul cu flori albastre pag. 105110 Popescu Ștefan Cerdac cu flori pag. 101138 Popescu Ștefan Peisaj din Predeal pag. 12571 Popescu Vasile Arlechin pag. 8076 Popescu Vasile Grădină în Călimănești pag. 82

R36 Rădulescu Magdalena Cavalcadă pag. 5766 Rădulescu Magdalena Cai de circ pag. 7764 Ressu Camil La plajă pag. 76142 Ressu Camil La scăldat pag. 12790 Rosenblut Iosif Joacă de copii pag. 9091 Rosenblut Iosif Copii la plajă pag. 90140 Rosenblut Iosif “Peisaj pe Grui pag. 126

S13 Schweitzer Cumpăna Rudolf La o mămăligă pag. 4083 Schweitzer Cumpăna Rudolf Trandafirul galben pag. 8611 Schweitzer- Cumpăna Rudolf Alai de nuntă pag. 3993 Schweitzer-Cumpana Rudolf Studiu pentru Pescari lipoveni pag. 9147 Schweitzer-Cumpăna Rudolf Sfârșit de iarnă la Gherla pag. 6479 Schweitzer-Cumpăna Rudolf Străduță în Atena pag. 8485 Schweitzer-Cumpăna Rudolf La fereastră pag. 8795 Steriadi Jean Alexandru Cină franțuzească pag. 9297 Steriadi Jean Alexandru Marină la Capul Caliacra pag. 93111 Steriadi Jean Alexandru Peisaj din La Ciotat pag. 10244 Sterian Margareta Flori pag. 62103 Stoica Nicolae Vas cu flori pag. 97

Ș87 Şaru Gheorghe Nud cu fluture pag. 88119 Şirato Francisc Case dobrogene pag. 113

T52 Theodorescu-Sion Ion Margarete în vas japonez pag. 6778 Theodorescu-Sion Ion Poetul Ovidiu la Tomis pag. 8326 Tonitza Nicolae Gladiole roșii pag. 4738 Tonitza Nicolae Gurli-Ali-Pelivan pag. 5839 Tonitza Nicolae Intimitate pag. 5842 Tonitza Nicolae Ulcică cu flori de câmp pag. 6063 Tonitza Nicolae Geamie la Balcic pag. 74116 Tonitza Nicolae În iatac pag. 106

Ț124 Țuculescu Ion Întoarcerea de la târg pag. 116

V73 Vânătoru Gheorghe Vas cu flori pag. 8115 Vermont Nicolae Florăreasă pag. 4128 Vermont Nicolae Închinarea păstorilor.... pag. 5030 Vermont Nicolae Amiază la sat pag. 5499 Verona Arthur Studiu de copilaș pag. 94134 Verona Arthur Serbare câmpenească pag. 123

30

Pornind de la fondul imaginar cunoscut în epocă, putem accepta într-o oarecare măsură înrudirea picturii decorative a pictoriței noastre cu cea practicată de Paul Gauguin la sfârșitul secolului al XIX-lea, când acesta concepea întreaga temă influențată de nativii din insulele tahitiene. Problematica ridicată de tema dezvoltată de Cecilia Cuțescu Storck se învârte însă în jurul relației dintre compoziție și menirea ei vizuală, decorativismul devenind cauza principalelor schimbări survenite în bagajul pictural folosit de o artistă influențată de arta vest-europeană.Având ca sursă “jurnalul” publicat în 1944, “Fresca unei vieți”, putem înțelege gândurile ce au constituit momentele esențiale în concepe-rea și modelarea unei arte ce ni se relevă și astăzi mai mult decât originală. Căutătoare a “artei noi”, așa cum o descoperim încă de la primele participări expoziționale, în străinătate sau în țară, la Tineri-mea Artistică, Cecilia Cuțescu a căutat constant să își orânduiască pictura pornind de la caracterul inovativ al uneltelor picturale. Linia, ductul și cursivitatea acesteia au fost elaborate în așa fel încât pictura să se înnoiască, având desigur un reper deja existent, arta autohtonă prin valențele ei îmbătrânite, “tradiționale”. Artista, căutătoare a spontanului și originalului, a reușit astfel să își epureze bagajul plastic de metehnele facilo-pitorești ce împânzeau arta românească post-grigoresciană a primelor decenii ale secolului trecut. Această fobie de convențional ce o caracteriza pe Cecilia Storck și-a găsit răspunsul prin descoperirea sursei imaginare propice. Țigăncile, întâlnite în atelierele pictorilor, vor reprezenta o adevărată revelație față de necesitățile căutate de artistă în conceperea unui stil propriu. Pornind de la pitorescul și frumusețea acestor modele, din 1909 pictorița va lucra asiduu, neștiind că lucra chiar la modelarea propriului stil pic-tural.Punctul de plecare a reprezentat totuși elementul esențial în acest discurs despre stil. Artista nu a luat modelul drept o sursă suficientă și nealterabilă a viitoarei opere de artă. Portretul sau nudul, două dintre cele mai facile genuri abordabile în cazul picturii după model, vor cădea pe locurile inferioare, locuri ce vor fi surmontate de compoziție, care la rândul ei a fost influențată de decorativitate. Viziunea și teh-nica au fost astfel modificate pentru a putea răspunde necesităților legate de compunerea mult mai riguroasă atât a motivului, dar și a elementelor constitutive, în funcție și de cerințe obiective de simetrie, ritmicitate sau armonie compozițională. Având în vedere motivul

Cecilia Cuțescu Storck, Nud cu fructe (detaliu)Muzeul Național de Artă al României

1Cecilia Cuţescu Storck(1879, Câineni, Vâlcea - 1969, Bucureşti)

Vânzătoarea de portocale (Ţigănci în grădină)ulei pe pânză 124 × 91 cm semnat stânga jos,cu negru, C. Cuţescu Storck

Valoare estimativă: € 20.000 - 40.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

ales, înfrumusețarea, una dintre cele mai evidente caracteristici ale decorativului, a fost atinsă mult mai lesne prin calitatea primară a corpului uman de a crea armonii în consonanță cu alte surse decora-tive externe.În același timp însă, decorativitatea căutată de Cecilia Cuțescu Storck s-a individualizat prin simplificare, trăsătură ce se regăsea tocmai în conceptul primordial de la care artista a pornit interogațiile estetice. Stilizarea a devenit astfel o unealtă des întâlnită, de care însă pictorița nu a abuzat, fiind conștientă și de necesitatea atingerii acelei fac-turi armonioase a compoziției, tratată și prin alternanța stilizării cu arabescul sau cu decorația de împodobire.Revenind la țigănci, putem admite faptul că acestea nu au reprezen-tat doar modelul, de vreme ce artista a conceput un întreg complex estetic ce integrează și se traduce în funcție de model. Esențială se dovedește a fi comuniunea dintre om și natură, pe care Cecilia Storck o traduce în compoziții de mari dimensiuni, compoziții ce îi puteau of-eri spațiul necesar depășirii efectului pur decorativ. Chiar dacă natura e simplificată și redusă fie la contururi, fie la volumele esențiale, dar recognoscibile, atingerea efectului vizual era necesar în îmbinarea țigăncilor/femeilor, copiilor în corpolența pânzelor. Opera de față, intitulată poate prea expeditiv de artistă, “Țigănci în grădină”, ne oferă o imagine coerentă a două universuri atât de bine unite, cel uman și cel al naturii. Într-o aparentă procesiune a comuniunii umane, cele două personaje feminine, prezentate frontal, fățiș, ni se relevă într-o stare germinativă de puritate. Chiar dacă conceptual opera ne aduce aminte de “Maternitate”, prin relația dintre mamă și copil, pânza noastră, depășind efectul sentimental, impresionează prin fluiditatea și armonia liniilor ce caracterizează atât formele umane, cât și cele vegetale. Relația dintre om și natură nu este evidențiată doar prin plasarea celor două personaje într-un cadru evident, ci și prin ciclici-tatea amintită de tânăra ce rupe o portocală din copac, completând astfel cursul natural al vieții. Opera impresionează, dincolo de vizualul impunător, și prin caracterul teluric ce se reverberează în paleta de culori, ce nu caută să se dezvolte pe un fond pitoresc. (I.P.)

Bibliografie:CUȚESCU-STORCK, Cecilia, “Fresca unei vieți”, Ed. Bucovina, București, 1944VRANCEA, Angela, “Cecilia Cuțescu-Storck”, E.S.P.L.A., București, 1957

31

32

2Nicolae Dărăscu(1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti)

Cherhanaulei pe pânză 72,5 × 90,5 cm semnat şi datat dreapta jos, cu brun, N. Dărăscu, 1916

Valoare estimativă: € 20.000 - 40.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera a participat la Expoziția “Nicolae Dărăscu în colecții bucureștene”, Muzeul Colecțiilor de Artă, 1996, și este menționată la cat. 11

Nicolae Dărăscu, DebarcaderMuzeul Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu

Bibliografie:Catalogul Expoziţiei Retrospective “Nicolae Dărăscu”, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1966Catalogul Expoziției „Nicolae Dărăscu în colecţii bucureştene”, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, iulie-august 1996Catalogul Expoziţiei “Nicolae Dărăscu. Magician al culorii”, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2009DRĂGUŢ, Vasile, “Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966

Născut pe malurile Dunării, Dărăscu va simți toată viața o atracție pentru universul lacustru, pe care l-a căutat fie în itinerariile au-tohtone, fie în cele europene. Primele impresii “marine” le ia în Franța, unde, atras de pitorescul coastei sudice, va picta în special St. Tropez-ul, etapă ce va inaugura unul dintre primele cicluri plastice ale artistului. Chiar dacă această perioadă este influențată mai mult de o cerebralitate picturală extrasă din estetica neo-impresionistă, Dărăscu va depăși atracția pentru pointilism și descompunerea logică a culorii și tușei de îndată ce va descoperi Veneția, care, începând cu 1912, va inaugura una dintre cele mai coerente relații picturale pe care le-a cunoscut plastica românească modernă. Treptat pictura lui Nicolae Dărăscu va transcende dinspre studiu extrem spre viscerali-tatea sentimentală, reflectată ca atare în opere ce vor caracteriza fără tăgadă un colorist. Mijlocul deceniului doi al secolului trecut a rămas în biografia artistului perioada în care desenul pierdea în fața culorii și tușei, elemente ce vor concepe o nouă estetică.Descoperirea noilor surse vizuale, o necesitate primară a unui peisagist și mai înainte de toate impresionist, îl va conduce pe Dărăscu într-un itinerar românesc inedit. De la porțile Deltei Dunării, din Tulcea, și până în sud est, la mare, Dobrogea devine treptat locul preferat din țară a pictorului, începând cu 1915, când pictează pen-tru prima dată delta, dar și zona continentală, la Turtucaia. Până spre sfârșitul carierei artistul se va regăsi mereu în Dobrogea, atât de vivantă prin dubla sa atracție, pitorescul oriental și peisajul atipic, elemente surprinse de Dărăscu cu penelul unui mânuitor iscusit.În 1916, anul în care România intra în primul Război Mondial, Dărăscu își găsea refugiul în locurile pe care le descoperise cu doar un an în urmă. Tulcea, Pasacîșla, Jurilovca dar și alte zone din Dobrogea sunt reproduse de un pictor ce încă găsea în prezența umană o sursă imaginară coerentă. Principalele atracții ce ni se relevă în pânzele pic-tate în a doua jumătate a deceniului doi sunt în special cele marine, astfel bărcile, pescarii, malurile înfrunzite, cherhanalele sau falezele micilor localități acaparează tabloul vizual. Pictată în 1916, în “Cher-hana”, Dărăscu ne prezintă o instanță tipică, văzută exclusiv printr-o percepție cromatică. Cu o tematică pe care o regăsim, desigur interpretată în funcție de interes, în uleiuri ca “Debarcader” (Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu, inv. 54/62) sau mai degrabă în “Cher-hana” de la Muzeul Național de Artă al României (inv. 6719), pictorul

își îndreaptă vedere spre capacitatea de modelare a culorilor într-un regim pictural specific.Opera, coordonată pe o axă orizontală, drept urmare desfășurată latitudinal, este caracterizată de o compoziție hibridă, în care Dărăscu reușește să alăture peisajul în profunzimea perspectivală cu o scenă de interior, petrecută cât mai în apropierea observatorului. Paleta sobră, întunecoasă și parcimonios aleasă în cazul planului central este echilibrată de pictarea în regim solar a fundalului, ce se relevă drept un peisaj lacustru, luminos, deschis unei perspective generoase. Chiar dacă Dărăscu surprinde și activitatea umană, aceasta nu acaparează tema în special din cauza faptului că maniera de înșiruire a elemen-telor figurative favorizează o privire în ansamblu, lucru atins de pictor prin alegerea punctului de privire ce deschide unghiurile cele mai iscusite. (I.P.)

33

34

3Nicolae Dărăscu(1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti)

Han la Giurgiuulei pe pânză 46,5 × 55,5 cm semnat stânga jos, cu roșu, Dărăscu

Valoare estimativă: € 9.000 - 16.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Bibliografie:DRĂGUȚ, Vasile, “Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane, 1966

Imaginarul dărăscian este probabil unul dintre cele mai impozante ale picturii românești interbelice. Peisajul, înțeles prin maniera și însușirile impresioniste și post-impresioniste, a reprezentat pen-tru artist principala metodă de a traduce coerent bagajul cromatic însușit încă din primii ani de practică artistică. Sensibilitatea for-mei colorate a fost tradusă în timp prin capacitatea de a depăși instanța logică a suprafețelor ce erau delimitate exclusiv prin desen, meteahnă ce îi aduceau lui Dărăscu, la începutul carierei, critici mai puțin măgulitoare. Modalitatea prin care pictorul a depășit pragul decisiv între desenator și colorist (de cea mai înaltă factură) a fost reglementată exclusiv de reconsiderarea atât a paletei cromatice, dar mai ales a modalității de construire a formei, prin tușă, apoi prin culoare, lumină și umbră. Acest proces a devenit relevant atunci când vizualul a oferit calitățile necesare noii îndeletniciri picturale, tradus prin descoperirea, pe rând, a Veneției și a Dobrogei.Una dintre cele mai importante etape pe care le-a cunoscut pic-tura lui Dărăscu ne este oferită de popasul cu adevărat însemnat pe meleagurile dobrogene. Recunoscut pentru seriozitatea și dorința de

cunoaștere, artistul nu a ezitat în a parcurge întregul teritoriu dintre Dunăre și mare, fiind printre puținii care au reușit să acopere pictural această suprafață. De la porțile Deltei și până la porturile de la mare, Dărăscu a pictat omul, dar mai ales locul, probabil unul dintre cele mai specifice pe care peisajul românesc le poate oferi. Principalele spații din care au pornit interogațiile plastice au fost cele două borne geografice ale Dobrogei, Tulcea, drept intrare în Deltă, și Balcicul, acea colonie magică de pe malul Mării Negre. De îndată ce materialitatea vizuală s-a stabilizat în priveliștile oferite de locurile enunțate mai sus, Dărăscu a purces la implementarea bagajului pictural (emina-mente cromatic) în compoziții relevante atât într-un discurs plastic, dar și într-unul figurativ, fiind “vinovat” de modelarea unei cartografii relevante spațiului românesc (dobrogean).În “Han la Giurgiu” Dărăscu ne prezintă fugitiv, dar integral în esență, o instanță grăitoare a locului, într-un peisaj reglementat de astă dată nu de natură, ci mai mult de om și de imediatețea existenței firești. De un profund caracter intimist, priveliștea, privită dintr-un punct cu unghi închis, ne introduce în familiaritatea pictorului, așa cum o concepea acesta în funcție de însemnătatea locului străbătut. Paleta cromatică, echilibrată și pe alocuri sobră, nu diminuează cu nimic caracterul hedonist al picturii, care se întregește în atmosfera tipic dărăsciană. Tușele rapide sunt cele răspunzătoare de atingerea efectelor cromatice inedite și sunt alternate de suprafețele logice și concise, menite să amintească forma și recognoscibilitatea întregii imagini. (I.P.)

35

4Ion Musceleanu(1903, Caracal - 1997, Bucureşti)

Balerinăulei pe pfl 45 × 34,5 cm semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, I. Musceleanu, (1)986

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

5Ion Musceleanu(1903, Caracal - 1997, Bucureşti)

Tânără în fotoliuulei pe pânză lipită pe carton 40,5 × 32 cm

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

36

6Alexandru Ciucurencu(1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, București)

Odaliscă în șalvari verziulei pe carton 57,5 × 49 cm semnat și datat stânga sus, cu negru, AC, (1)938

Valoare estimativă: € 14.000 - 24.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Protagonista seriei odaliscelor poate fi considerată odalisca pictată în 1937 (Colecţia Ionel Jianu), surprinsă de artist şezând, cu mâinile încrucişate în poală şi privirea pierdută, îndreptată către stânga celui care priveşte. Construcţia compoziţională pe baza formei este susţinută şi de contrastele armonioase dintre culorile calde şi reci: verdele rochiei, tonurile violacee şi rozul carnaţiei oferă raportul just şi expresiv, prin accentele de desen trasat cu negru, pe alocuri.Un an mai târziu (1938) datează opera prezentă, intitulată „Odaliscă în şalvari verzi”, ce completează grupul odaliscelor lui Ciucurencu, marcând evoluţia continuă a tematicii, abordate cu atâta pasiune de artist, prin concepţia picturală înnoitoare şi prospeţimea subiectu-lui, tratat de fiecare dată cu o altă intensitate. În „Odaliscă în şalvari verzi”, centrul compoziţional este ocupat de întregul corp al tinerei femei - şezând pe sofa, în poziţia relexată, specific orientală - ofer-ind un plus de monumentalitate faţă de operele anterioare. Relaţia strânsă cu celelalte elemente ale interiorului camerei este realizată de artist prin diagonalele liniilor şi suprafeţele de culoare ce se întrepătrund, oferind o deosebită importanţă albastrului electric şi culorilor îngemănate cu acesta. Ansamblul cromatic este completat de „roşuri bestial voluptoase”, după cum afirma Nicolae Tonitza în „Zorile” (21 noiembrie 1935). (M.N.)

Bibliografie:JIANU, Ionel, „A. Ciucurencu”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1958DEAC, Mircea, „Ciucurencu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978IONESCU, Radu, „Ciucurencu”, Ed. Semne, București, 1994OPRESCU, George, „Alexandru Ciucurencu”, Ed. Meridiane, București, 1962

37

7Aurel Cojan(1914, Beceni, Buzău - 2005, Paris)

În grădinăulei pe pânză 38 × 58 cm

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

8Iosif Iser(1881, București - 1958, Bucureşti)

Odaliscă în verdeguaşă pe hârtie lipită pe carton 39 × 48 cm semnat stânga jos, cu negru, ISER

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

38

9Nicolae Enea(1897, Lucăceşti, Bacău - 1960, Bacău)

La fântânăulei pe carton 47,5 × 67,5 cm semnat dreapta jos, cu negru, Enea

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

10Dumitru Ghiaţă(1888, Colibaşi, Mehedinţi - 1972, Bucureşti)

Cană cu floriulei pe carton pânzat 41 × 32,5 cm semnat stânga jos, cu brun, Ghiaţă D.

Valoare estimativă: € 4.000 - 7.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

39

11Rudolf Schweitzer- Cumpăna(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

Alai de nuntăulei pe carton 33,5 × 43,5 cm semnat dreapta jos, cu brun, Schweitzer- Cumpăna

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

12Dumitru Ghiaţă(1888, Colibaşi, Mehedinţi - 1972, Bucureşti)

Zi de sărbătoare la Horezuulei pe hârtie 35 × 27 cm semnat stânga jos, cu negru, Ghiaţă D.; intitulat, localizat şi datat pe verso: Biserica din Tg. Horez, Vâlcea, 1936Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

40

13Rudolf Schweitzer Cumpăna(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

La o mămăligăulei pe carton lipit pe pânză 67 × 97,5 cm semnat dreapta jos, cu roşu, Schweitzer Cumpăna

Valoare estimativă: € 14.000 - 24.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera a participat la Expoziţia “Rudolf Schweitzer-Cumpăna - 125 de ani de la naştere” organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 23 iunie-31 august 2011, și este reprodusă în catalogul expoziției la pag. 66, sub titlul “Trei țărani la masă”

Deceniul al treilea al secolului trecut a reprezentat una dintre cele mai fertile perioade în creația lui Schweitzer-Cumpăna. Înainte de călătoriile de la sfârșitul anilor ’20, când pictorul descoperea lumina în starea ei pură prin plimbarea în Balcani, Cumpăna începea să elaboreze un nou stil sub imperiul descoperirii a noi surse de vizual. Călătoriile din țară îl vor duce din Dobrogea, prin Argeș, în Ardeal, la Sibiu și Sighișoara.Constanta ce îl reprezenta și față de care își calibra universul pictural s-a păstrat în abordarea temei țăranului, temă universală în întreaga creație schweitzeriană. Cu toate că acest fapt este mai mult decât cu-noscut, ciclul de opere din care provine și pânza de față ne introduce într-o categorie aparte a genurilor abordate de pictor. Schweitzer-Cumpăna a transformat, prin operele sale, tabloul rural într-un studiu artistic complet, prin peisajele și portretele grăitoare, sau prin compozițiile influențate exclusiv de universul satului. Caracterul atins de operele ce ne prezintă interioare țărănești, recognoscibile în epocă doar la un Ștefan Dimitrescu, devine grăitor prin tangibilitatea și francheţea detaliilor prezentate.

În “La o mămăligă” pictorul ne introduce chiar în sânul unei familii, pe care de altfel o mai prezintă și cu alte ocazii, fapt ce ne oferă și informații despre opera grafică a lui Schweitzer-Cumpăna, care evi-dent ar fi luat doar scurte notații atunci când se afla alături de per-sonajele sale. Așa cum ni se prezintă și “Cina”(Muzeul Național de Artă al României, nr. Inv. 70.340/8102), compoziția ilustrează exclusiv cele trei personaje, care, într-o postură ceremonială, statică și înghețată în timp, stau în jurul unei mese sărăcăcioase. Chiar dacă rezolvarea plastică ne prezintă un Schweitzer expresionist, interpretarea moti-vului nu pare a fi axată pe aceleași coordonate estetice. Pictorul nu caută să facă o analiză socială a țăranului, așa cum ni-l prezintă în aceste două lucrări, ci mai degrabă să imortalizeze, dincolo de coor-donatele spațiale și temporale, imaginea omului simplu, a ritualului, printr-o operă caracterologică, solemnă, dar puternic înrădăcinată în valorile ancestrale ale satului.Din punct de vedere al rezolvării plastice, pânza, de dimensiuni mari, este acoperită de un motiv singular, unitar, chiar dacă în compoziție sunt incorporate trei personaje. Surprinși în jurul unei axe coordona-toare (un axis mundi al vetrei românești), cei trei țărani stau în jurul mesei ceremonial, ignorând cel de-al patrulea om din cameră. Cele trei portrete, grave prin natura existenței omului de la țară, formează finalmente o tipologie umană, o identitate în care artistul se regăsește dincolo de trăirile imediate. Paleta cromatică este mai aerisită și, chiar dacă imaginea nu este inundată de lumină ca în “Cina”, pânza este coordonată de echilibrul subtil creat între iminența luminii și propa-garea ei precară în camera întunecoasă. (I.P.)

Bibliografie:POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

41

14Pericle Capidan(1869, Prilep, Macedonia - 1966, Cluj)

Interior macedoneanulei pe pânză lipită pe carton 75,5 × 98 cm semnat dreapta jos, cu verde, P. Capidan

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

15Nicolae Vermont(1866, Bacău - 1932, Bucureşti)

Florăreasăulei pe pânză lipită pe carton d=41 cm semnat și datat, dreapta jos, cu negru, Nicolae Vermont, 1912

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

42

17Horia Bernea(1938, Bucureşti - 2000, Paris)

După baieulei pe pânză 65 × 46 cm semnat și datat dreapta jos, cu brun, Bernea, 11. (19)95

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000

16Constantin Piliuţă(1929, Botoșani - 2003, Bucureşti)

Vase cu flori și oglindăulei pe placaj 67 × 68 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, C.Piliuţă, (19)95

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

43

18Viorel Mărginean(n. 1933, Cenade, Alba)

Flori de câmpulei pe pânză 41,5 × 34,5 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, MV, (19)80

Valoare estimativă: € 600 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

19Viorel Mărginean(n. 1933, Cenade, Alba)

Mahoane la malulei pe pânză 51 × 61 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, MV, (19)80

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

44

21Leon Biju(1880, București - 1970, Bucureşti)

Intimitateulei pe pânză lipită pe carton 45 × 37 cm semnat dreapta sus, cu albastru, L.A. Biju

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

20George Catargi(1894 - 1963)

Seară romanticăulei pe pânză lipită pe carton 49,5 × 60,5 cm semnat dreapta jos, cu negru, G. Catargi

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

45

22Constantin Artachino(1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti)

Trandafiri sălbaticiulei pe carton 42 × 31 cm semnat și datat dreapta jos, cu negru, C.Artachino, 1944

Valoare estimativă: € 1.200 - 2.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

23Adina Paula Moscu(1908, Buzău - 1979, Bucureşti)

Autoportretulei pe pânză 92,5 × 63,5 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, Moscu (Adina Paula), 1939

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera a participat la Expoziția Salonului Oficial 1939 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 156, sub titlul “Portret”

46

24Kimon Loghi(1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti)

Fundița albăulei pe carton 42 × 54,5 cm semnat dreapta sus, cu brun, KIMON LOGHI

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

25Emilian Lăzărescu(1878, - 1934, Bucureşti)

Pudicaulei pe pânză 55,5 × 47 cm semnat stânga jos, cu negru, EMILIAN LAZARESCO

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

47

26Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

Gladiole roșiiulei pe carton 39 × 16 cm semnat dreapta sus, cu brun, Tonitza

Valoare estimativă: € 15.000 - 25.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Modelul poate fi orice “cade în câmpul retinei și o impresionează din punct de vedere pic-tural [...] Astfel, un cartof sau o vulgară cârpă de bucătărie; un ciob de oală ori un trunchi de copac; o știucă proaspătă și argintie; o gutuie; o felie de cașcaval; o hârcă de mort sau un motan negru cu ochi de smarald - sunt deopotrivă „modele”, la fel de interesante pentru un artist ca și torsul bronzat al unui at-let sau masca angelică a unei fecioare bălane […].”(N. N. Tonitza, Note despre artă, culese de pictorul P.Hârtopeanu, Casa Școalelor, 1947).Pornind de la cuvintele didactice pe care Tonitza nu reușea să le publice în timpul vieții, putem interpreta relevant fiecare gen artis-tic abordat de cel ce identifica însemnătatea picturală acolo unde artistul își punea sufletul și iscusința. Biografia pictorului, care chiar dacă nu acoperă exhaustiv toate etapele de creație, ne oferă informațiile necesare pentru a înțelege și opina asupra principalelor surse picturale. Astfel putem analiza și opera de față, un ulei reprezentativ pentru perioada 1935-1937, momente în care Tonitza continua să experimenteze cu apariții japoni-zante, de astă dată pe micile panouri florale. Însemnătatea acestor prețioase uleiuri, create în special în sejururile ocazionate de „claca zugravilor” de la Durău, este reglementată și de excelenta calitate cromatică. În operele din aceeași perioadă cu cele create la Balcic, ce răspundeau unor interogații plastice ce țineau de rezonanța obiectelor cu atmosfera zenitală, Tonitza inova în modelarea unor opere care nu răspundeau decât informației cromatice oferite de sursa vizuală proximă. Panourile flo-rale astfel rezultate, care chiar dacă amintesc de fundalurile scenografice și decorative ale deceniului trei al secolului XX, devin un ciclu de sine stătător în momentul în care vizualul își găsește expresivitatea.În Gladiolele prezentate aici, Tonitza uzitează de acel complex cromatic parcimonios, cu ajutorul căruia evidențiază mai lesne moti-vul floral abordat. După cum menționam mai sus, fundalul amintește de suprafețele unitare pictate în compozițiile cu nuduri sau portrete, însă aici necesitatea decorativă este de prisos, astfel volumele cromatice sunt subordonate tușei, ce orânduiește singular aspectul și final-mente atmosfera. (I.P.)

Bibliografie:COMARNESCU, Petre, “N.N. Tonitza”, Ed. Tiner-etului, București, 1962ȘORBAN, Raul, “Nicolae Tonitza”, Ed. Meridi-ane, București, 1965TONITZA, N.N., “Note despre artă”, Casa Școalelor, București, 1947

48

27Nicolae Grigorescu(1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina)

Țărăncuță cu turmă de oi, pe Valea Musceluluiulei pe lemn 34,5 × 25 cm semnat stânga jos, cu roșu, Grigorescu

Valoare estimativă: € 50.000 - 100.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Nicolae Grigorescu, Ciobănași“L’Art dans la Republique Populaire Roumain”, nr. 8, 1954

“Subiect naţional” al picturii lui Grigorescu, motivul ţărăncii tinere torcând, graţioasă ca un lujer, revine mereu în opera artistului a cărei fază albă oferă numeroase variaţii pe aceeaşi temă. Fiecare reluare devine echivalentă cu noi căutări de soluţii compoziţionale.De această dată, autorul a ales compunerea pe verticală cu accentua-rea ideii de asimetrie, punând centrul de greutate în stânga imaginii, o coamă de deal pe care sunt amplasate personajele cu privirile absorb-ite de peisaj, spre cer şi spre vale. Plecând de la dreptunghiul pe înalt al pânzei suport, căruia îi corespunde prin „rimă” elansarea siluetei feminine, artistul articulează compoziţia luând verticala siluetei drept reper şi dispunând restul datelor în funcţie de ea, de la stânga spre dreapta: orizontala descrisă de trupul copilului la picioarele femeii, apoi tuşele albe, vivace ce sugerează oile în pantă. Pe latura din dreapta lucrării, regia cromatică a griurilor închise ce se desfăşoară de sus şi până jos, profunditatea cerului şi imensitatea norului ridicat în chip de talaz, fac pandant prin forţa expresiei plastice, zonei opuse, amintite mai sus. În stânga sunt elementele materiei intens lumi-nate, pământ şi oameni; în dreapta - aerul, valea şi cerul întunecat anunţând furtună.Interpretând desenul profilului şi al siluetei feminine precum şi date ale formulei compoziţionale, putem înscrie pictura de faţă în aria celor legate de momentul revistei Semănătorul (1901) de care Grigorescu s-a apropiat prin intermediul lui Alexandru Vlahuţă. (I.B.).

Bibliografie orientativă:Ioana Beldiman, Gheorghe Cosma, “Nicolae Grigorescu, pictură-grafică” [catalog expoziţie], Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1984Ioana Beldiman, “Şapte tablouri de Nicolae Grigorescu”, în Ioana Beldiman, Ioana Iancovescu, Livia Drăgoi, “Colecţia Seulescu-Stere”, Muzeul judeţean de artă Prahova, Ploieşti, 2003Marie-Thérèse Caille, Denia Mateescu, Pierre Vaisse şi alţii, “Nicolae Grigorescu de l’école de Barbizon à l’impressionnisme”, Paris, Somogy Editions d’Arts, 2006Jonel Jianu, V.Beneş, “Mărturii despre Grigorescu, antologie critică”, Bucuresti, ESPLA, 1957Remus Niculescu, “Expoziţia Nicolae Grigorescu, catalog” de, Muzeul de artă al Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957G.Oprescu, Nicolae Grigorescu, maturitatea şi ultimii ani, Bucuresti, ed.Meridiane, 1970A.Vlahuţă, “Pictorul N.I.Grigorescu.Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Socec, 1910Ioana Vlasiu, coordonator, “Nicolae Grigorescu şi modernitatea”, In-stitutul de Istoria Artei “G.Oprescu” al Academiei Române, București, ed.DominoR., 2008

Nicolae Grigorescu, Ciobănaș (detaliu)Muzeul Național de Artă al României

49

50

28Nicolae Vermont(1866, Bacău - 1932, Bucureşti)

Închinarea păstorilor, cu motivele satului românesculei pe pânză 125,5 × 110 cm semnat, datat și localizat dreapta jos, cu brun, N.Vermont, 1903, București

Valoare estimativă: € 20.000 - 40.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Un capitol important în creaţia artistică din perioada de maturitate a pictorului Nicolae Vermont îl reprezintă compoziţia. Problemele referitoare la structura unei scene cu mai multe personaje şi tot ceea ce implică complexitatea desenului unei compoziţii par să fi fost preocupări dintotdeauna pentru artist, ce s-a avântat curajos în reali-zarea acestora, atât în anii de debut cât şi în cei ai maturităţii artistice. Din lungul drum al activităţii, merită semnalat momentul 1893, anul în care Vermont apărea pe simezele expoziţiei Cercului Artistic, pentru prima dată cu o compoziţie cu subiect religios, intitualtă „Drumul la Golgota”, marcând atunci începutul unui ciclu de compoziţii inspirate din istoria biblică.

Predilecţia artistului pentru tematica religioasă poate fi pusă în primul rând pe seama puternicei influenţe în arta pictorului român a şcolii müncheneze de pictură, ce la sfârşitul secolului al XIX-lea a cunoscut o intensificare a operelor religioase. Artiştii münchenezi, printre care şi profesorii lui Vermont, au practicat genul compoziţiei religioase, acordând o deosebită atenţie fidelităţii în reprezeantarea spaţiului natural, a costumelor şi a atmosferei caracteristice epocii. Aceste principii sunt respectate şi de Vermont, ale cărui opere religioase au un evident caracter documentar.

Inspirată din cel de-al doilea moment al naraţiunii biblice (Lc. 2, 8-16), al închinării păstorilor înaintea naşterii pruncului Iisus, opera prezentă înfăţişează talentul şi originalitatea artistului în aborda-rea temei creştine ca subiect de sine stătător din punct de vedere iconografic, de evidentă influenţă occidentală. În perfectă taină, în ambientul grotei întunecoase, păstorii însoţiţi de câţiva oameni din

Opera a participat la Expoziția Tinerimii Artistice 1904 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 135.

Opera este reprodusă în “Literatura și Arta română”, 1904, la pag. 365, în articolul dedi-cat expoziției Tinerimii Artistice din acel an, sub titlul “Închinarea păstorilor”

mediul satului, îmbrăcaţi în port popular românesc, se închină în faţa Mântuitorului susţinut de Fecioara Maria pe proprii genunchi. În plan secund este reprezentat Sf. Iosif, adâncit în gânduri. Centru compoziţional, Iisus este sursă de lumină pentru întreaga scenă, un element iconografic tipic occidental, fondat în baza revelaţiilor Sfintei Brigida de Suedia, cea care afirma, la jumătatea secolului al XIV-lea că splendoarea pruncului Iisus umbrea orice lumină prezentă, ofer-ind artiştilor occidentali soluţii diferite pentru reprezentarea luminii. Tema iconografică a „Închinării păstorilor” simbolizează promisiunea împărăţiei lui Dumnezeu îndreptată în primul rând oamenilor săraci şi castelor modeste ale societăţii.

Referindu-se la această operă, Amelia Pavel scria: „Vermont a încer-cat să interpreteze un subiect de acest fel, ca pe o pictură de gen. Acţiunea se petrece în mediul unei familii de ţărani români; nu numai costumele şi accesoriile, dar şi expresia fizionomiilor şi atitudinile personajelor sunt pe măsura unor oameni obişnuiţi, modeşti, care îndeplinesc o acţiune în ordinea faptelor fireşti. Prin gruparea person-ajelor, strîns adunate pe un spaţiu mic, parcă pentru a exprima mai bine natura sentimentelor care îi animă, „Închinarea păstorilor” se aseamănă cu tabloul de gen „Botezul”, datat 1898 ...” (Amelia Pavel, Radu Ionescu, „Nicolae Vermont”, Ed. Academiei Republicii Populare Române”, Bucureşti, 1958, p. 61-62) (M.N.)

Bibliografie:PAVEL, Amelia, IONESCU Radu, “Nicolae Vermont”, Ed. Academiei Re-publicii Populare Române, Bucureşti, 1958

51

52

29Constantin Artachino(1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti)

Spre izvorulei pe pânză 130 × 110 cm semnat dreapta jos, cu brun, C. Artachino

Valoare estimativă: € 18.000 - 28.000

Afirmarea, iar mai apoi întreaga activitate artistică a pictorului Constantin Artachino, se produce în acea perioadă numită generic interbelică, deosebit de importantă şi de reprezentativă pentru pictura românească, datorită autenticei amalgamări dintre spe-cificul naţional şi curentele artistice euro-pene. Astfel, de la sfârşitul secolului al XIX-lea (începutul carierei lui Artachino) şi până la sfârşitul activităţii pictorului, în arta acestuia penetrează, rând pe rând, academismul și simbolismul, din ale căror modele stilistice selectează doar ceea ce corespunde propriei personalităţi înclinate către respect şi norma clasică, evitând formele şi culorile criante, artificialul sau estetizările voite.

Artachino dovedeşte în operele sale o adapta-bilitate a motivului reprezentat la curentul artistic, rar întâlnită la alţi pictori români. Indiferent de perioada de creaţie sau de stilul preferat, întreaga creaţie artistică a lui Art-achino reflectă dezinteresul vădit al creatoru-lui pentru elementele cazuale, astfel încât im-presia, ca efect al trasformărilor atmosferice, nu-l atrage. Pentru Artachino, raportul dintre lumină şi umbră se află într-un perfect echili-bru, creaţiile acestuia dând deseori impresia unei monocromii, în sensul reducerii paletei cromatice la o singură culoare dominantă.Având dimensiuni considerabile, lucrarea „Spre izvor” aparține manierei specifice artistului, bazate pe echilibru şi obiectivitate faţă de ceea ce vede. Se remarcă şi în acest caz scena cu un singur personaj - tânăra ţărăncuţă în port popular şi cu cobiliţă pe umeri – cuprins într-un spaţiu (specific zonei de deal) dominat de o melancolică solitu-dine. Aşa cum ne-a obişnuit, Artachino evită în prezenta operă, orice efect ce ar putea sa inducă privitorului o stare de emoţie, singu-rul efect dorit fiind acela dat de distanţarea impusă prin crearea unei atmosfere de încremenire, evidentă prin liniile corecte ale desenului, limpezimea formelor şi lipsa luminii solare; singura acumulare a luminii se realizează în albul strălucitor al cămăşii ţărăncii, pus şi mai mult în valoare de roşul purpurat al fotei. La exaltarea personajului participă şi masa amplă de verde pământiu a dealurilor construite în mai multe planuri. (M.N.)

Bibliografie:OPREA, Petre, “Aşa i-am cunoscut”, Ed. Maiko, Bucureşti, 1998DREPTU, Ruxandra, “Constantin Artachino (1870-1954)”, Expoziţii aniversare şi comemo-rative, MNAR, Bucureşti, 2004

53

54

31Adam Bălţatu(1899, Huși - 1982, Bucureşti)

Drumul spre casăulei pe carton 42 × 19,5 cm semnat și datat, stânga jos, cu roșu, Bălțatu, (1)915

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

30Nicolae Vermont(1866, Bacău - 1932, Bucureşti)

Amiază la satulei pe carton 33,5 × 43 cm semnat, datat şi localizat dreapta jos, cu brun, N. Vermont, 1923, Clucereasa

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

55

32Octav Băncilă(1872, Corni, Botoşani - 1944, Bucureşti)

Dezertorululei pe pânză 54 × 32 cm semnat și datat dreapta jos, cu brun, Octav Băncilă, 1906

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

33Horia Bernea(1938, Bucureşti - 2000, Paris)

Prapor albulei pe pânză 100 × 98 cm semnat, intitulat și datat la bază, cu roșu, HB, 8.1982, PRAPOR

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

Opera este reprodusă în Anton Coman, “Octav Băncilă”, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1954, p. 38, cat. nr 10

Octav Băncilă, DezertorulMuzeul Municipiului București

56

34Tia (Ernestina) Peltz(1923, Bucureşti - 1999, Bucureşti)

Zâmbetulei pe carton 39,5 × 29 cm semnat stânga jos, cu roşu, Tia Peltz

Valoare estimativă: € 500 - 800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

35Alexandru Phoebus(1899, Bucureşti - 1954, Bucureşti)

Interior la Sâmbăta de Susguașă pe hârtie lipită pe carton 48 × 36,5 cm semnat și localizat dreapta jos, cu albastru, A. Phoebus, Sâmbăta de Sus

Valoare estimativă: € 700 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

57

36Magdalena Rădulescu(1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris)

Cavalcadăulei pe pânză 50 × 65 cm semnat dreapta jos, cu negru, Magdalena Rădulescu

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

37Sabin Bălaşa(1932, Dobriceni, Olt - 2008, București)

Personaje din lumea de gheaţăulei pe hârtie lipită pe carton 51,5 × 75 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, Sabin Bălaşa, (19)71

Valoare estimativă: € 4.000 - 7.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

58

38Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

Gurli-Ali-Pelivantuş pe hârtie de calc 29,5 × 21 cm semnat central dreapta, în peniţă; intitulat, localizat şi datat central stânga, în tuş, Tonitza; Gurli-Ali-Pelivan, Balcic, 1936

Valoare estimativă: € 1.200 - 2.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

39Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

Intimitatetuş şi laviu pe hârtie 34 × 21 cm semnat dreapta sus, în peniţă, Tonitza

Valoare estimativă: € 1.200 - 2.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

59

40Corneliu Baba(1906, Craiova - 1997, Bucureşti)

Fetiţa cu ochii verziulei pe pânză lipită pe carton 34 × 24 cm semnat şi datat dreapta jos, cu brun, Baba, (19)84

Valoare estimativă: € 1.800 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

41Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti)

Turci la cafeneaacuarelă pe hârtie 47,5 × 54 cm semnat dreapta jos, cu negru, ISER

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

60

42Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

Ulcică cu flori de câmpulei pe carton 35 × 34 cm semnat dreapta jos, cu brun, N. Tonitza

Valoare estimativă: € 25.000 - 40.000

„(...) în fundul grădinii zărisem, fără să fiu prea mult atent asupra ei, o tufă de maci. N-am stat prea mult pe gânduri. Mi-am cărăbănit cutia cu vopsele din odaie, am intrat în tufa de maci şi m-am aşezat la lucru. I-am isprăvit a treia zi, făcând zilnic şedinţe exact la aceeaşi oră”. Cu aceste cuvinte - despre cum a luat naştere lucrarea sa cu maci - i se adresa pictorul Tonitza lui A. Lehrman, în scrisoarea trimisă acestuia în anul 1934, de la Durău.

Tematica florilor lui Tonitza aduce în prim-plan un discurs mult mai amplu şi anume acela al puternicei relaţii ce se stabileşte între arta proprie şi cea a unui alt mare geniu al picturii româneşti, Ştefan Luch-ian. După câțiva ani de la terminarea primului război mondial, când rănile provocate de acesta începeau a se închide, Tonitza se desprinde treptat de activitatea sa de grafician militant, lăsând loc tematicilor mai senine şi în care culoarea va ocupa un loc fundamental. Această „mutaţie”, resimţită în special la nivelul cromaticii, a fost pusă de critica de specialitate pe seama artei lui Luchian, exercitând asupra artistului o semnificativă influenţă. Cea mai însemnată contribuţie în abandonarea tonurilor închise, vineţii şi adoptarea unei „bucurii de culoare” o va avea opera „Lăutul” (1911-1912, Muzeul Zambaccian). Paleta de culori vii şi motivele decorative cu flori, ale scoarţei de pe fundal, vor fi interpretate de Tonitza într-o viziune picturală absolut personală.

Sub această înrâurire apar şi naturile statice tonitziene cu flori ce au consistenţa smalţului, ale căror petale au fost modelate în pastă, flori asemuite unor „fuzee de culori pe care nu le-ar putea recunoaşte un botanist, dar pe care un pictor le poate distinge” (Krikor H. Zam-baccian, „Însemnările unui amator de artă”, Ed. LiterNet, 2004). Aşadar, Tonitza pictează mai mult emoţia şi sentimentele pe care frumuseţea florilor i le oferă, aceasta fiind poate şi principala cauză a neidentificării întotdeauna a speciei reprezentate.

Motive predilecte în cea de-a doua parte a vieţii, florile lui Tonitza au fost cel mai bine interpretate de Barbu Brezianu: „Modelând într-o pastă cu luciri sticloase ca de smalţ, aşternută energic cu cuţitul,

Tonitza a pictat cu fervoare garoafe, crizanteme, tandafiri de un alb strălucitor cu irizaţii verzui, ori de culoarea coralului, încărcate de senzualitate, irişi şi tufănele – emoţia sa lăuntrică exteriorizându-se în accente personale, mai ales prin anii 1930, când a realizat bujorii albi, ori acei maci şi garoafe de un stacojiu aprins, ce se detaşează pe albul unei cergi cadrilate, de un remarcabil efect decorativ.” (Barbu Brezianu, „N.N. Tonitza”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986, p.15)

Admiraţia sa pentru vechea tradiţie a ceramicii româneşti, precum şi pentru pictura icoanelor pe sticlă, s-a manifestat în câteva naturi moarte atât prin introducerea acestora în compoziţiile sale, cât şi prin efectul sclipitor şi în acelaşi timp sobru pe care l-a oferit picturii sale.

Acelaşi sentiment de apartenenţă la tradiţiile româneşti se manifestă şi în opera „Flori de câmp”. De pe fondul brun cald se decupează corola florilor aşezate în vas de ceramică, ale căror culori, de consistenţa smalţului, se întrepătrund, formând o unică suprafaţă picturală. Nuanţele de violet şi verde viu sunt domolite de petele de culoarea pământului ars şi oranj, formând un echilibru şi o armonie cromatică extraordinară. Tuşele topite sunt de o rară delicateţe, dar ceea ce frapează şi mai mult este sentimentul de bucurie pe care ni-l transmite acest tablou. Apare evidentă aici intenţia artistului de relu-are şi reinterpretare a formelor şi culorilor elementelor decorative ale ulcelei de ceramică în compoziţia florilor de câmp, formând astfel un tot unitar. În ansamblul ei, opera „Flori de câmp” reuşeşte să ofere un spectacol vizual autentic şi dorinţa de a nu ne mai desprinde privirea, de a pătrunde mereu mai mult „emoţia interioară a pictorului ”. (M.N.)

Bibliografie:BREZIANU, Barbu, “N. N. Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986CIUCĂ, Valentin, “Pe urmele lui Tonitza”, Ed. Sport-Turism, București, 1984COMARNESCU, Petru, “N. N. Tonitza”, Ed. Tineretului, București, 1962JIANU, Ionel, “Tonitza”, Ed. Căminul Artei, București, 1945ȘORBAN, Raoul, “Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1973

Nicolae Tonitza, Vas cu flori (detaliu)Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

61

62

43Octav Angheluţă(1904, Brăila - 1979, Bucureşti)

Fetița cu fundițe roșiiulei pe carton 59,5 × 44 cm semnat dreapta jos, cu negru, O. Angheluță

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000

44Margareta Sterian(1897, Buzău - 1992, Bucureşti)

Floriulei pe placaj 56,5 × 75 cm semnat central jos, cu alb, Sterian

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera este reprodusă în “Doi ani de critică artistică”, George Oprescu, 1939, la pag. 81, sub titlul “Portret de copil”.

Opera este reprodusă în “Universul Literar”, 12 martie 1938.

63

45Horia Bernea(1938, Bucureşti - 2000, Paris)

Coloanăulei pe pânză 161 × 113 cm semnat și datat central sus, cu roșu, Bernea, V 1992

Valoare estimativă: € 5.000 - 10.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

46Octav Băncilă(1872, Corni, Botoşani - 1944, Bucureşti)

Maciulei pe pânză 45 × 74 cm semnat dreapta sus, cu ocru, Octav Băncilă

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

64

47Rudolf Schweitzer-Cumpăna(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

Sfârșit de iarnă la Gherlaulei pe carton 35,5 × 48 cm semnat și datat dreapta jos, cu negru, Schweitzer-Cumpăna, 1926

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

48Micaela Eleutheriade(1900, Bucureşti - 1984, Bucureşti)

Cules de vieulei pe pânză 60 × 55 cm semnat dreapta jos, cu negru, Eleutheriade

Valoare estimativă: € 3.000 - 4.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

65

49Dumitru Ghiaţă(1888, Colibaşi, Mehedinţi - 1972, Bucureşti)

Pridvorul cu floriulei pe pânză lipită pe carton 26,5 × 34 cm semnat dreapta jos, cu brun, Ghiață D.

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

50Samuel MÜtzner(1884, Bucureşti - 1959, București)

Intimitateulei pe pe carton 40,5 × 32,5 cm semnat dreapta jos, cu negru, S. Mutzner

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

66

51Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti)

Odaliscă în șalvari albaștriulei pe carton 54,5 × 46,5 cm semnat stânga sus, cu negru, ISER

Valoare estimativă: € 14.000 - 24.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

“Estetica mea? Incontestabil ea vine din Dobrogea (...) Compoziţia peisajului dobrogean e haina mea. Peisajul acela plat, nud, jos, animat de personajul masiv, atât de monumental al locului, apare mult mai bogat decât priveliştea cea mai luxuriantă din lume”. („Iser vorbeşte” în „Cuvântul liber”, 8 decembrie 1934, nr. 5, p. 7)

Dobrogea a însemnat pentru Iser spaţiul ce i-a stârnit cel mai mult imaginaţia artistică creatoare, dedicând acestuia şi oamenilor ce-l populau numeroase opere de-a lungul întregii activităţi artistice, reluând şi reinterpretând de fiecare dată, în soluţii noi, tematicile specifice ţinuturilor orientale.

Din seria peisajelor dobrogene, mai degrabă a „peisajului uman” (Marin Mihalache), fac parte şi odaliscele iseriene, zugrăvite în diferite tehnici, a căror notă de exotism şi culoare au reprezentat impor-tante surse de inspiraţie. O descriere a acestora ne-a oferit-o Marin Mihalache: „Întinse pe sofa sau pe fotoliu şi cel mai adesea pe covor, odaliscele sale ne apar ca nişte zeiţe ale desăvârşitului calm sufletesc, însoţite mai totdeauna de instrumente muzicale, ca şi de nelipsita ceaşcă de cafea şi de alte obiecte pe care pictorul le credea specifice pentru evocarea unui orient lasciv, misterios, legat de lâncezeala haremului. O lume în care dulceaţa vieţii, cu distilatele ei ritualuri, era cultivată cu un fel de religiozitate, desfătarea fiind ridicată la rangul de scop suprem al existenţei.” (Marin Mihalache, „Iser”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982, p. 30)

Operă de maturitate, cuprinzând bogata experienţă a artistului, „Odaliscă în şalvari albaştri” constituie, am putea spune, unul din-tre momentele de vârf ale măiestriei lui Iser, la care ajunsese după numeroşi ani de activitate intensă şi un şir lung de lucrări cu acelaşi subiect. Monumentală, cu formele puternic evidenţiate, aşezată în specifica poziţie comodă, pe un taburet, în costum tipic oriental, odalisca ne apare ca o adevărată sculptură în culoare. Culorile se exaltă reciproc, în rafinate armonii de nuanţe, ce încântă ochiul privi-torului prin moliciunea tuşelor ce redau textura unei ţesături, precum cea a pieptarului oriental, în tonuri de galben solar şi accente răzleţe de roşu şi verde.

„Odaliscă în şalvari albaştri” nu reprezintă însă doar istorie armonios colorată, ci o realitate mult mai profundă: drama interioară a odaliscei integrată unei ambianţe calde, intime, la care se adaugă o notă de mister ce predispune privitorul la nostalgică visare. Tocmai în acest mesaj constă valoarea operei, ale cărei trăsături nu sunt altceva decât expresia personalităţii lui Iser. (M.N.)

Bibliografie:MIHALACHE, Marin, “Iser”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982BUSUIOCEANU, Alexandru, “Iser”, Ed. Ramuri, Craiova, 1930Muzeul Naţional Cotroceni, “Univers cromatic, Iosif Iser”, Bucureşti, 2011

67

52Ion Theodorescu-Sion(1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti)

Margarete în vas japonezulei pe carton 60,5 × 50 cm semnat stânga jos, cu negru, TeodoSion

Valoare estimativă: € 2.500 - 4.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

53Petre Iorgulescu-Yor(1890, Râmnicu Sărat, Buzău - 1940, Bucureşti)

Trandafiriulei pe carton 41,5 × 33 cm semnat dreapta jos, cu negru, P. Iorgulescu Yor

Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

68

55Michaela Nica-Crăciun(n. 1934, Ploieşti)

La repetițieulei pe carton 64 × 50 cm semnat dreapta jos, cu roşu, Michaela Nica

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

54Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti)

Intimitatepastel pe hârtie 64 × 50 cm semnat și datat dreapta jos, cu negru, ISER, (19)44

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

69

56Vasile Grigore(n. 1935, Bucureşti)

Natură statică cu scoică și garoafeulei pe pânză lipită pe carton 60 × 50 cm semnat dreapta jos, cu brun, V. Grigore

Valoare estimativă: € 1.800 - 2.800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

57Ion Pacea(1924, Horopani, Macedonia - 1999, București)

Natură statică cu gips anticulei pe pânză 64,5 × 73 cm semnat stânga jos, în pix, PACEA

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera a participat la “Expoziția Ion Pacea-Gheorghe Apostu”, Sofia, august-septembrie 1978 și este reprodusă în catalogul expoziției.

Opera este reprodusă în monografia “Ion Pacea. O posibilă retrospectivă”, Constantin Pacea, Ed. NOI Media Print, București, 2010, la pag. 66 sub titlul “Piciorul de ghips”.

70

59Theodor Pallady(1871, Iași - 1956, București)

Scenă de port (Jeux de boules)acuarelă şi creion pe hârtie 15,5 × 20 cm semnat, localizat și intitulat, dreapta jos, în creion, Portbras, TP, Jeux de boules

Valoare estimativă: € 600 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

58Theodor Pallady(1871, Iași - 1956, București)

Străduță în Toledoacuarelă şi creion pe hârtie 15,5 × 20 cm localizat dreapta jos, în creion, Toledo

Valoare estimativă: € 600 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

71

60Gheorghe Petrașcu(1872, Tecuci - 1949, București)

Scenă de amiazăacuarelă, tuș și accente de guașă 21 × 30 cm semnat și localizat dreapta jos, în tuș, G. Petrașcu, Silistra

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

61Theodor Pallady(1871, Iași - 1956, București)

Café du Domeacuarelă şi creion pe hârtie 15,5 × 20 cm semnat, intitulat şi datat, dreapta jos, în creion, TP, Le DOME, 14 dec (19)28

Valoare estimativă: € 600 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

72

La 29 de ani, în 1879, Andreescu ajungea în Franța, unde se înscria la binecunoscuta Academie Julian. Chiar dacă o va frecventa cu între-ruperi până în 1881, anul reîntoarcerii în țară, Andreescu nu va resimți în urma contactului influențe ce au depășit granițele atelierelor de creație. Poate și lipsa unor nume mari din rândul culturii franceze a transformat vizitele pictorului doar în etape de studiu de laborator în care, dincolo de cercetare și exercițiu, a căutat să își desăvârșească unele procedee exclusiv coordonate de tehnică. Natura nu își găsea locul, cel puțin din percepția plein-air-istă în momentele în care crea în atelier, însă această componentă se va dovedi a fi total nedăunătoare picturii efective în fața motivului natural. Ca o parte indispensabilă, perioada această academistă a lăsat în urma ei o serie de studii după model care s-au coagulat deopotrivă într-un ciclu la fel de coerent ca cel format de peisagistica practicată în pădurile Barbi-zonului.După câteva luni petrecute la Paris, Andreescu pleacă la Barbizon, moment intuitiv în cariera artistului. Desigur că la un nivel ideatic putem admite că pictorul călătorește în binecunoscuta colonie în căutarea naturii, în aceeași manieră pe care o cunoștea de la membrii școlii de peisaj de la Barbizon. Însă experiența operelor din țară ne aduce în prim plan faptul că Andreescu a pictat în natură încă de la începuturi, și, chiar dacă Buzăul nu i-a oferit cele mai însemnate mo-tive, nu putem ignora predispoziția acestuia la o pictură eficientă in-diferent de localizare. Așa numita perioadă de maturitate identificată în itinerarul francez (1879-1881), chiar dacă pare exagerată în con-textul în care perioada de creație scurtă (cauzată de decesul imatur) nu poate cuprinde eventualele evoluții post 1882, aduce în discuție calitatea evidentă la care ajunge pictura lui Andreescu. În ceea ce privește peisajul, drept unic gen abordat în perioada barbizonistă, elementele decisive sunt caracterizate de diferența senzorială, prin simpla comparație a lucrărilor realizate ante și post 1879. După cum spuneam mai sus, Andreescu ieșea la peisaj, așadar diferența nu se va resimți în temă, ci în caracteristicile intrinsece ale pânzelor. Școala de la Barbizon, așa cum ne parvine nouă la un secol și jumătate de la succesul atins, a reușit să introducă, în special prin aportul adus de Theodore Rousseau, caracterul senzorial necesar unei interpretări după natură. Probabil elementul decisiv și în conceperea impresion-ismului, efectul simțit și nu gândit (al școlii academiste) venea să de-finitiveze și caracterul maleabil al plein-air-ului, deoarece știm foarte bine că se practica și o pictură ce dorea să lase impresia de plein-air chiar și atunci când operele nu erau finalizate în natură, ci în atelier. De altfel aceasta era și practica des întâlnită în cadrul reprezentanților școlii de la Barbizon, care, în natură luau doar schița, completată ulterior, după notații de culoare, în atelier. În epoca afirmării impresioniștilor, Andreescu nu avea cum să nu aleagă rezolvările inovative (la acea oră) în ceea ce privea interpretarea cromatică a atmosferei, umbrei și luminii. Practic aceste categorii picturale sunt cele ce modifică și percepția pictorului nostru atunci când își selecta și re-prezenta motivul.

Ioan Andreescu, Alee în pădureRadu Bogdan, “Andreescu”, vol. I, Ed. Meridiane, 1969, pag. 114

Ioan Andreescu, Pădurea de fagi (detaliu)Muzeul Național de Artă al României

Integrarea lui Andreescu în Școala barbizonistă o putem interpreta ca o afinitate evidentă a acestuia în pictarea motivelor identificabile în operele tuturor celor ce au lucrat acolo. Interioarele de pădure, peisa-jele de la marginile bălților, micuțul orășel sau priveliștile cu stânci, așa cum le găsim și la Grigorescu, abundă în creația andreesciană specifică perioadei în cauză. Partea interesantă în ceea ce privește atmosfera de creație din acea perioadă, surprinsă nemaipomenit de Radu Bogdan în primul volum dedicat monografiei Andreescu, constă în maniera picturală abordată. “Porțiunile pânzei nu sunt pictate fiecare pe rând, metodic, cum o cerea disciplina academică, ci pe încercate: o tușă crește peste alta, efectul de pastă, de o picturală materialitate, se îmbină cu efectul de lumină, concurând la sugerarea spațiului și volumelor; structura este realizată prin echilibrul maselor și raporturilor fine de valori” (Radu Bogdan, “Andreescu”, vol I, 1969, pag. 117). Chiar dacă discuția era purtată în relație cu impresioniștii, descrierea punctează intuitiv maniera la care Andreescu ajunge, transformându-se într-un produs mixt, influențat deopotrivă de colonia din Barbizon, dar poate și mai cert, de impresioniști. Tocmai această calitate picturală o regăsim și în “Pădurea de meste-ceni”, care ne introduce fără tăgadă în ciclul operelor concepute în pădurile Barbizonului. Într-o execuție spontană, drept urmare rapidă, în care improvizația pare să certifice apariția reală, pictorul concepe una dintre tipicele compoziții cu interioare de pădure. Chiar dacă și compoziția pare spontană ea este în realitate rodul unei observații îndelungate, transpusă sub imperiul cerebralității tipice unui artist totuși realist. Alegerea unui motiv central, în cazul nostru trunchiul unui arbore, așa cum ne lasă micuțul panou de lemn să îl observăm, aduce în discuție plasarea pictorului față de motivul căutat în maniera în care Andreescu se distanța prin luarea unui rol pasiv. În ceea ce privește alegerea paletei, aceasta are o trăire picturală visceral unită de cea a tușei, făcând din culoare prelungirea materială a întregului bagaj senzorial. Întreaga suprafață a panoului este împânzită de tușe ce la o primă vedere nu își găsesc locul în alcătuirea formei, însă, fără aportul lor, aspectul de firesc, translucid și natural nu ar putea fi atins. Materialitatea ne introduce în plus într-o categorie rară de peisaje în care tridimensionalitatea este atinsă nu numai prin iscusința realizării perspectivei, dar și prin calitatea volumetrică a pastei, care, dincolo de plasarea culorii, aduce și efecte senzoriale inedite. Atmosfera atinsă în opera noastră se traduce tocmai prin plasarea personajului feminin din planul îndepărtat, o distanțare afectivă a omului față de proximitate, contrabalansată de o aprofundare a propriului rol în acel context. (I.P.)

Bibliografie:BOGDAN, Radu, “Andreescu”,Vol I, Ed. Meridiane, București, 1969MEREUȚĂ, Iulian, “Andreescu”, Ed. Meridiane, București, 1972

73

62Ioan Andreescu(1850, București - 1882, București)

Pădure de mesteceniulei pe lemn 16 × 22 cm Valoare estimativă: € 30.000 - 60.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

74

63Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

Geamie la Balciculei pe carton 51 × 40 cm semnat stânga jos, cu brun, Tonitza

Valoare estimativă: € 25.000 - 45.000

Crezul artistic propovăduit de Tonitza și-a găsit mereu relevanța în discursul conturat în jurul culorii. “Pictura este, în primă și ultimă analiză, culoare” declara pictorul care considera acordul cromatic, dacă nu punctul de plecare, măcar punctul de finalizare, coordonat de atitudinea artistului în fața realității. Pornind de aici Tonitza ex-perimenta trăirile sufletești aproape exclusiv doar în timpul creării unei opere, care, în momentul oportun finalizării, nu îi mai putea oferi decât satisfacția venită în urma criticilor din exterior. Tabloul era încheiat atunci când picturalitatea atât de râvnită era atinsă, o picturalitate pe care artistul o găsea în sursele pertinente de vizual, fie ele în fața șevaletului, în atelier, fie în natură. Pentru ultima categorie, a peisajelor lucrate după natură, pictorul se declara mereu ostenit în fața detaliului: “natura îmi dă, în schimb, nervozități și migrene”. (N. N. Tonitza, “Cum realizez un tablou”, în “Scrieri despre artă”, Meridi-ane, 1964, pag. 20) În ceea ce privește peisajul, știm că Tonitza l-a practicat în bună măsură pe întreaga durată a carierei, însă, analizând obiectiv creația sa, putem admite că doar unele perioade au oferit opere din cele mai reușite. Primele încercări, reglementate de atracția plein-air-ului și de întâietatea luminii naturale, apar în anii petrecuți la Iași, însă uleiuri cu adevărat concepute sunt lucrate în scurtul sejur franțuzesc, în acele câmpuri inundate de lumină din jurul Pontoise-ului, în mani-era unui impresionism luat totuși prea ad litteram. În decursul anilor, chiar dacă pictorul s-a regăsit în compoziții fie cu temă socială, fie cu o temă intimistă, opere relevante genului în cauză apar în funcție de semnificația și importanța motivului scrutat. Iașiul, Bucureștiul, lagărul de la Kîrdjali și mai târziu Vălenii de Munte vor fi pictați fie exclusiv din pricina unor interogații ce țineau de perspectivă, fie în conceperea unor compoziții mai coagulate. În bună măsură, după etapa Vălenii de Munte, peisajul își găsește scopul doar prin sintetiza-rea accentuată, oferind doar un suport vizual secundar, în opere ale căror subiect se concentra pe forma, chipul sau aspectul omului. Pe filonul decorativ inaugurat în portretele interpretative, peisajul își va pierde din importanță, lucru ce avea să se schimbe de îndată ce Tonitza descoperă acele locuri ce ofereau cu adevărat picturalitate, “fiindcă nu tot ce este frumos și te impresionează poate fi zugrăvit” (N.N. Tonitza, “Ce aș dori să pictez?”, în “Scrieri despre artă”, Meridi-ane, 1964, pag. 21). Mangalia a oferit revelația peisajului și a devenit “câmpul” de creație preferat de Tonitza timp de mai bine de 5 ani, la cumpăna deceniilor trei și patru a secolului trecut. Acest fapt nu este singural, efectul fiind resimțit și în arta practicată de prietenii și asociații Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato, dar cu bună seamă de majoritatea celor ce călcau străduțele inundate de pitoresc și de lumină dobrogeană ale micuțului oraș de la mare. Inaugurate în 1925, peisajele din Mangalia vor acapara întreaga atenție a pictorului, care

Variantă a operei este conservată la Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu, inv. nr. 200/212, cu titlul “Geamie-Balcic”.

Bibliografie:BREZIANU, Barbu, “N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986TONITZA, N, “Scrieri despre artă”, culegere de texte, cu adnotări și o prefață de Raoul Șorban, Ed. Meridiane, București, 1964

pictează, desenează, scrie și trăiește alături de turcii și tătarii lo-curilor pe tot parcursul verilor petrecute acolo. Schimbările în regimul pictural sunt mai mult decât evidente, în special în ceea ce privește reconsiderarea culorii, în regim de puternic efect luminos, care dobândește calitatea primară de a contura și armoniza forma. Duetul format de pitorescul exotic, regăsit în toate colțurile Mangaliei, și de lumina tipică va fi cu atât mai mult pertinent în discursul plastic odată cu descoperirea Balcicului, ce avea să rămână ultima redută în creația tonitziană.În ceea ce privește cronologia exactă a primelor călătorii în Bal-cic, cel ce face lumină în privința perioadei este Barbu Brezianu, în special prin identificarea și rezonarea lucrărilor expuse de Tonitza în toate manifestările în care a fost implicat, dar și prin corespondența relevantă momentelor. “E mult mai fin, mai tandru, mult mai irizat. Nu e decorativ, mai ales nu e deloc brutal. E fantastic” îi destăinuia Tonitza, în 1933, într-o scrisoare, colecționarului dr. Iosif Dona. De-a lungul celor 5 ani petrecuți în “colonia” de la Balcic, Tonitza va crea, în paralel, atât tipologia omului, etnicul local, păstrător al secretelor ori-entale, cât și tabloul complet al locului, în adevărate vederi artistice. Cafenelele, casele prăfuite, bragageria, florăria, geamia și cimitirele sunt pictate în lumina soarelui dobrogean, în acea atmosferă tipică, exotică pentru orășean.Tonitza nu alege des panoramele, acestea fiind rezervate priveliștilor marine, eterne și fabuloase prin caracterul dezumanizat, dar peisajele din interiorul orașului sunt construite în complexitatea materialității oferite de incandescența atmosferei zenitale. Cetatea Balcicului (Muz-eul de Artă din Constanța) sau Geamie-Balcic (Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu), variante ale operei prezentate de noi, sunt lucrări în care Tonitza excelează în modelarea unui complex filosofic prin încărcătura meditativă oferită de o compoziție saturată prin culoare. Cerul de un albastru șters, înghițit de albul păstos, zidurile palide, așa cum le găsim și în Geamia din Balcic, modelate în ocrul scormonit în dealurile calcaroase și verdele translucid alcătuiesc o paletă exclusiv coagulată în vederea transpunerii luminii prin culoare. Geamia ocupă impozant întreaga priveliște care, săracă în perspectivă și înghițită de masivitatea construcției, oferă prilejul unor interogații ce depășesc simpla apariție fizică. Atmosfera are întâietate în fața figurativului care, încetul cu încetul, se conceptualizează pornind tocmai de crezul pictorului, culoarea. (I.P.)

75

76

64Camil Ressu(1880, Galaţi - 1962, Bucureşti)

La plajăulei pe carton 70 × 49,5 cm semnat și datat stânga jos, în creion, C. Ressu, 1923

Valoare estimativă: € 10.000 - 20.000

Personalitate reprezentativă pentru pictura de tip realist din România, afirmarea şi pătrunderea lui Camil Ressu în conştiinţa criticii artei a fost imediată. Substanţa artei sale se bazează pe două tendinţe mani-festate constant, încă de la momentul debutului: exprimarea cât mai profundă a realităţii, în concreteţea ei obiectivă, dând o notă senzuală construcţiei volumelor şi realizarea de ritmuri tectonice în propriile compoziţii. În ceea ce priveşte cea dintâi tendinţă, apare evident fap-tul că Ressu a fost dominat de respectul pentru obiect şi realitate, în a căror observare nu trebuia să intervină în vreun fel imaginaţia pic-torului. Referitor la această latură a personalităţii pictorului, Tonitza afirma în 1923: „Ressu a fost singurul temperament de granit al generaţiei de după Luchian, temperament care nu s-a lăsat influenţat de niciun curent, de nicio modă, de niciun capriciu pasager, naţional sau internaţional” (N. Tonitza, „Camil Ressu”, în „Flacăra” apud Theo-dor Enescu, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984, p. 59).

Anii ’20 aduc o şi mai mare claritate în viziunea stilistică a lui Ressu: desenul va deveni închis, paleta de culori va fi redusă la doar câteva tonalităţi, tuşele vor acoperi zone compacte. Împreună, aceste calităţi au contribuit la definirea unui stil riguros, în care pictorul operează o sinteză, accentuând doar ceea ce este esenţial în reprezentarea realităţii. În perfectă antiteză cu alţi pictori - Petraşcu, Dărăscu, Steriadi, Tonitza - a căror viziune artistică se sprijinea pe elaborarea

complexă a expresivităţii coloristice (interes pentru pictural), lui Ressu îi revine marele merit de a fi introdus în pictura românească interesul faţă de corp şi obiecte, prin plasticitatea formei.

Cultivarea plasticităţii în picturile sale este alăturată atracţiei artistu-lui faţă de motivul peisajului, mai ales în cel de-al treilea deceniu al secolului XX, când Ressu va introduce reprezentarea formelor plastice ale corpului în mijlocul naturii. „Zi de vară” (cca. 1920, MNAR), „Nud la marginea unei ape”(1927-1930, Muzeul de Artă, Târgu-Mureş), opera în studiu, „La plajă”, sunt câteva exemple de înaltă măiestrie şi originalitate artistică. Cel din urmă tablou impresionează prin senti-mentul de vioiciune ingenuă a copilului, al cărui corp, urmărit de artist în delicatele reliefuri ale anatomiei, apare inundat de reflexe albăstrui şi verzui, răspândite de valurile uşor agitate ale mării, în încercarea de a realiza o tonalitate generală de culori reci şi văroase. (M.N.)

Bibliografie:ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967Expoziţie retrospectivă Camil Ressu, pictură şi grafică, Catalog de Doina Schobel, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti 1981-1982REDLOW, Theodor, „Donaţia Catinca C. Ressu”, în „Arta”, anul XXXIII, nr. 7/1986, p. 20-21

77

65Nicolae Dărăscu(1883, Giurgiu - 1959, București)

Vas cu petuniiulei pe carton 41 × 34 cm semnat stânga jos, cu brun, N. Dărăscu

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

66Magdalena Rădulescu(1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris)

Cai de circulei pe pânză 54,5 × 73 cm semnat stânga jos, cu negru, Magdalena Rădulescu

Valoare estimativă: € 1.800 - 2.800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

78

67Corneliu Baba(1906, Craiova - 1997, Bucureşti)

Studiu de olandezăguaşă, cărbune şi acuarelă pe hârtie 22 × 36 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, Baba, (19)86

Valoare estimativă: € 1.800 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

68Sorin Ilfoveanu(n. 1946, Câmpulung Muscel)

Peisaj din Rădeştitempera pe pânză 85 × 72 cm semnat şi datat, dreapta sus cu negru, Ilfoveanu, 1994

Valoare estimativă: € 1.800 - 2.800

79

70Emil Ciocoiu(n. 1948, Sașa, Gorj)

Natură statică cu vase și criniulei pe pânză 65,5 × 55,5 cm semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, E. Ciocoiu, (19)78

Valoare estimativă: € 750 - 1.200Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

69Georgeta Năpăruş(1930, Comarnic, Prahova - 1997, București)

Jurnal de călătorieulei pe pânză 70 × 50 cm semnat dreapta mijloc, cu albastru, GN

Valoare estimativă: € 1.800 - 2.800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

80

71Vasile Popescu(1894, Bucureşti - 1944, București)

Arlechinulei pe carton 62,5 × 47 cm semnat dreapta jos, cu brun, Vasile Popescu

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera provine din colecția Lia Popescu.

Opera este reprodusă în Mariana Preutu,”Vasile Popescu”, Ed. Meridiane, 1990, la poz. 35.

Opera este reprodusă în Ioana Vlasiu,”Vasile Popescu”, Ed. Meridiane, 1971, la poz. 38.

72Alexandru Phoebus(1899, Bucureşti - 1954, Bucureşti)

Iarnă în mahalaulei și guașă pe hârtie lipită pe placaj 27 × 35,5 cm semnat dreapta jos, în creion, A. Phoebus

Valoare estimativă: € 800 - 1.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

81

73Gheorghe Vânătoru(1908, Olteniţa, Călărași - 1983, Bucureşti)

Vas cu floriulei pe carton pânzat 43 × 32 cm semnat și datat, dreapta sus, cu alb, Ghg.V., (19)74

Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

74George (Baron de) Lowendal(1897, Sankt Petersburg - 1964, Bucureşti)

Portret de bucovinean (Ioan Axentoi)ulei pe carton 63 × 45 cm semnat stânga jos, cu negru, în monogramă, GL; pe verso mențiunea și dedicația: “Ioan Axentoi, născ 1872, comuna Vama. Chipul acestui țăran a spus mai mult decât al altora, sufletului tău de român. Pe lângă el vreau și eu să ocup un mic loc în sufletul tău. Al tău pe veci, George. Dedicație lui Mișu Isopescu, Gura Humorului “

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

82

75Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, București)

Tătăroaicepastel și cărbune pe hârtie lipită pe carton 65,5 × 48,5 cm semnat și datat stânga jos, în cărbune, ISER, (19)43

Valoare estimativă: € 2.500 - 4.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

76Vasile Popescu(1894, Bucureşti - 1944, București)

Grădină în Călimăneștiulei pe carton 32,5 × 48 cm semnat și datat, stânga jos, cu negru, V. Popescu, 1942

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

83

77Ştefan Dimitrescu(1886, Huși - 1933, Iași)

Sfarmă-piatrăulei pe carton semitranspus pe pânză 99 × 61,5 cm semnat stânga jos, cu brun, Şt. Dimitrescu

Valoare estimativă: € 6.000 - 10.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

78Ion Theodorescu-Sion(1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti)

Poetul Ovidiu la Tomisulei pe placaj 37 × 43 cm semnat și datat stânga jos, cu negru, TeoSion, 1916

Valoare estimativă: € 6.000 - 9.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

84

79Rudolf Schweitzer-Cumpăna(1886, Pitești - 1975, București)

Străduță în Atenaulei pe carton 38,5 × 35,5 cm semnat şi localizat dreapta jos, cu brun, Schweitzer-Cumpăna, Atena

Valoare estimativă: € 4.000 - 7.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

80Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, București)

Odaliscă pe canapeaguașă vernisată pe hârtie 39 × 55 cm semnat stânga jos, cu brun, ISER

Valoare estimativă: € 2.500 - 4.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

85

81Marius Bunescu(1881, Caracal - 1971, Bucureşti)

Canceu cu laleleulei pe carton 41 × 27 cm semnat dreapta jos, prin zgrafiere, Bunescu

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

82Nicolae Grant(1868, Bucureşti - 1950, Câmpulung Muscel)

Interior cu oglindă și crizantemeulei pe pânză lipită pe carton 70 × 58 cm semnat stânga jos, cu negru,

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

86

83Rudolf Schweitzer-Cumpăna(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

Trandafirul galbenulei pe carton 34,5 × 26 cm semnat pe verso, R. Schweitzer-Cumpăna

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

84Micaela Eleutheriade(1900, Bucureşti - 1984, București)

Micul grădinar (Portretul lui Constantin)ulei pe pânză 60,5 × 54 cm semnat stânga jos, cu negru, Eleutheriade

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

87

85Rudolf Schweitzer-Cumpăna(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

La fereastrăulei pe pânză 90 × 65 cm semnat şi datat, dreapta sus, cu negru, R. Schweitzer-Cumpăna, 1923

Valoare estimativă: € 7.000 - 12.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Schweitzer-Cumpăna rămâne - cu o obstinaţie proprie acelei voinţe de exprimare autentică, în afara oricărei influenţe - „credincios lăcomiei de culoare şi unei iremediabile beţii pentru vibraţiile înso-rite ale plein-air-ului”. (Corneliu Baba citat în „Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 125 ani de la naştere”, catalogul expoziţiei, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011, p. 4)

Rudolf Schweitzer-Cumpăna este un expresionist. Asemenea lui Freud, Jung sau Lucian Blaga, Cumpăna şi-a manifestat convingerea că natura intimă a omului sau a unui colectiv reprezintă un tezaur ce trebuie să preocupe conştiinţa tuturor, fără intervenţia abuzivă a voinţei noastre. Deşi aparţine acestei generaţii, expresionismul pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna este unul dedicat luminii şi încrederii în valorile pozitive, definind nu doar un temperament dar şi o alegere de tip estetic.

Cu un deosebit simţ al observaţiei, Schweitzer-Cumpăna plăsmuieşte o amplă galerie de chipuri umane, cu o anumită predilecție pentru ţăranul român, pe care l-a reprezentat extrem de viguros, ars de soare, în momente de conotație ritualică: odihnindu-se, luând masa, muncind. Pe chipurile acestor personaje se poate citi demnitatea şi o forţă latentă care guvernează sufletele taciturne, specifice lumii rurale, aparent simple. Străbătută aproape constant de armonii cro-matice solare, luminoase, pictura lui Schweitzer-Cumpăna trădează,

pe alocuri, abateri subtile de la propria viziune plastică, atingând acea limită dintre real şi ireal, împletind atmosfera telurică cu cea selenară. Destul de rare, aceste opere impresionează prin gama cromatică unitară, construită pe tonuri reci de griuri colorate, verde pal, albastru-violaceu, pe care se întrezăresc reflexele luminii filtrate, de culoarea sidefului.

Din această preţioasă categorie face parte şi „La fereastră”, datată 1923. Opera atrage atenţia prin concentrarea schemei compoziţionale doar pe elementele esenţiale, unde unicul personaj al operei – sur-prins de artist în timpul unei ocupații gospodărești - țăranul, absorbit de gânduri, curăță o palașcă de floarea-soarelui într-un vas ceramic, ocupă cea mai mare parte a spaţiului pictural. Întreaga scenă se profilează pe fundalul neutru, dezolant al încăperii, a cărei fereastră filtrează lumina aproape ireală de afară, specifică nopţilor cu lună plină ori zilelor de iarnă troienite. (M.N.)

Bibliografie:„Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 125 ani de la naştere”, Catalogul expoziţiei, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

88

86Constantin Piliuţă(1929, Botoşani - 2003, Bucureşti)

Păpădii și violeteulei pe pânză 60 × 60 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, C. Piliuţă, (19)90

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

87Gheorghe Şaru(1920, Checea, Timiş - 2003, New York)

Nud cu flutureulei pe pânză 80 × 65 cm semnat şi datat, stânga jos, cu ocru, ŞARU, 1986

Valoare estimativă: € 4.500 - 7.500

89

88Constantin Piliuţă(1929, Botoşani - 2003, București)

Peisaj de iarnăulei pe pânză 61 × 61 cm semnat şi datat dreapta sus, cu negru, C. Piliuţă, (19)83

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

89Ștefan Câlţia(n. 1942, Braşov)

Întâlnireaulei pe pânză 115 × 115 cm

Valoare estimativă: € 5.000 - 8.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

90

90Iosif Rosenblut(1894, Bucureşti - 1975, București)

Joacă de copiitempera şi ulei pe carton 50 × 36 cm

Valoare estimativă: € 600 - 1.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

91Iosif Rosenblut(1894, Bucureşti - 1975, București)

Copii la plajăulei și guașă pe carton 52,5 × 37,5 cm semnat, localizat şi datat dreapta jos, în creion, R. Iosif, Eforie, (1)963

Valoare estimativă: € 600 - 1.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

91

92Nicolae Dărăscu(1883, Giurgiu - 1959, București)

Case la Balcicacuarelă şi creion pe hârtie 32 × 41 cm semnat şi datat stânga jos, în creion, D, 1933

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

93Rudolf Schweitzer-Cumpana(1886, Pitești - 1975, București)

Studiu pentru “Pescari lipoveni”acuarelă pe hârtie 36 × 26 cm semnat stânga jos, în peniţă, Schweitzer-Cumpăna

Valoare estimativă: € 800 - 1.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Pescari lipoveniCol. Hortensiu Aldea

92

94Dimitrie Berea(1908, Bacău - 1975, Paris)

Peisaj pe Senaulei pe pânză 55 × 38 cm semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, Berea, (19)58

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

95Jean Alexandru Steriadi(1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti)

Cină franțuzeascăulei pe placaj 50 × 60 cm semnat și datat dreapta jos, cu albastru, Jean Al. Steriadi, (1)930

Valoare estimativă: € 3.500 - 6.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

93

96Dumitru Ghiaţă(1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București)

Cană cu garofițeulei pe carton 41 × 34 cm semnat dreapta jos, cu brun, Ghiaţă D.

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

97Jean Alexandru Steriadi(1880, Bucureşti - 1956, București)

Marină la Capul Caliacraulei pe carton 33 × 40 cm

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

94

98Micaela Eleutheriade(1900, Bucureşti - 1984, Bucureşti)

Dealuri la Balciculei pe pânză 41,5 × 30,5 cm semnat dreapta jos, cu negru, Eleutheriade

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

99Arthur Verona(1868, Brăila - 1946, București)

Studiu de copilașulei pe lemn 33 × 23,5 cm semnat şi datat stânga jos, cu brun, Verona, (19)37 - (1)938

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

95

100Francois (Francisc) Gall(1912, Cluj - 1987, Paris)

Fierărieulei pe pânză 80 × 100 cm semnat, datat și intitulat dreapta jos, cu roşu, Gall, Kovacs Muhely, 1933

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

În trăirile artistice ale lui Gall, prima perioadă de creație a coincis cu interesul extins față de o manieră impresionistă, pe care însă și-o va împroprietării cu adevărat în momentul în care artistul s-a stabilit în Franța. Mediul artistic parizian avea să îi modifice percepția asupra picturii în măsura în care postimpresionismul devenea una dintre dintre capacitățile cele mai relevante în transpunerea echivocă a uni-versului imaginar. Trecutul academic al transilvăneanului ne prezintă momentele în care artistul își modelează percepția plastică în cadrul Academiei de Arte Frumoase de la Roma, accentuând predispoziția lui Gall pentru o redare a realului sub un imperiu pur senzorial. Culoa-rea avea să devină principala metodă prin care figurativul avea să fie transpus, indiferent de suportul imaginar pe care modelul sau tema o putea oferi. După deceniul patru, perioadă în care studiul la Academia Națională de Belle Arte din Paris avea să modifice percepția picturală, pe care Gall o cunoștea în principal în urma contactului cu Andre De-vambez, artistul va căuta reflexia imediată a figurativului pornind de impresiile luate încă din primii ani de practică artistică.

Universul uman avea să coordoneze imaginarul conceput de Gall încă din tinerețe, fapt relevat și de opera de față, care, creată la 21 de ani, ne oferă elemente dintre cele mai coerente asupra impresiei pe care artistul o avea asupra elementului figurativ. Chiar dacă trăirile în fața motivului sunt diminuate, atitudinea lui Gall în fața subiectului este echilibrată tocmai prin modelarea compoziției. De factură realistă, opera este coordonată de aspectul coerent pe care întreaga compoziție o atinge prin coordonarea rațională a elemente-lor constitutive. Tratarea realistă a personajelor amintește de școala transilvăneană, așa cum ea ni se prezintă în deceniile interbelicu-lui, iar factura declarativă a instanței nu depășește statutul primar al imaginii prezentate. Registrul cromatic, static, ce amintește de un expresionism temperat, este coordonat de o paletă binară, în care negrul este acompaniat de suita de brunuri teroase ce nu îndepărtează atmosfera de o apariție concentrată. Compoziția în sine nu se îndepărtează de caracteristicile unei școli central-europene, în special prin capacitatea motivului de a coordona vizual, dincolo de însemnătatea estetică a picturalității.(I.P.)

Bibliografie:BENEZIT, E, “Dictionnaire critique et documentaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs et graveurs“, Vol 4, Librairie Grund, Paris, 1976“Pictori din Transilvania în centre artistice europene“, Muzeul Brukenthal. coordonator Iulia Mesea, Sibiu, 2007

96

101Traian Cornescu(1885, Botoşani - 1965, Bucureşti)

Mahoane la malulei pe carton 49,5 × 61 cm semnat stânga jos, cu negru, Cornescu

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

102Traian Cornescu(1885, Botoşani - 1965, Bucureşti)

Natură statică cu pipă și bujoriulei pe carton 50 × 60 cm semnat stânga jos, cu brun, Cornescu

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

97

103Nicolae Stoica(1903, Brăila - 1988, Bucureşti)

Vas cu floriulei pe pânză 56 × 47,5 cm semnat stânga jos cu verde, N.Stoica

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

104Leon Biju(1880, Bucureşti - 1970, București)

Coasta de Argintulei pe carton 50 × 70 cm semnat dreapta jos, cu negru, L.A.Biju

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500

98

105Dumitru Ghiaţă(1888, Colibași, Mehedinţi - 1972, București)

Colț de Bucureștiulei pe pânză lipită pe carton 41 × 34 cm semnat dreapta jos, cu negru, Ghiaţă D.

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

106Cecilia Cuţescu Storck(1879, Câineni, Vâlcea - 1969, Bucureşti)

Terasă către Balciculei pe pânză 57 × 80 cm semnat dreapta jos, cu negru, C. Cuţescu Storck

Valoare estimativă: € 4.500 - 7.500

99

107Gheorghe Petraşcu(1872, Tecuci, Galaţi - 1949, București)

Natură statică cu bujori și carteulei pe carton 30 × 40 cm semnat şi datat dreapta jos, cu roşu G. Petraşcu; semnat stânga sus, în monogramă, GP; datat dreapta sus, cu brun, An 1941

Valoare estimativă: € 15.000 - 25.000

Dacă în primii ani, cei ai debutului, Petraşcu s-a manifestat mai degrabă ezitant între două direcţii, prin substanţa lor, contradictorii, cum au fost semănătorismul şi modernismul (sub aspectul simbolis-mului), orientarea sa artistică târzie – încurajată şi de problemele de sănătate personale - se îndreaptă spre o nouă formulă, aceea a unei arte de tip intimist. O mărturie în acest sens stă creşterea de la an la an a picturilor de interioare, naturi statice şi flori, tematici pe care artistul le repropune, filtrate prin noua viziune plastică. În această ultimă perioadă a creaţiei, o schimbare se produce şi în raportul artis-tului cu romantismul, o caracteristică de altfel constantă a întregii sale opere, manifestată iniţial prin alegerea motivului, devenind către sfârşit, profund implicată în operă, prin nota de dramatism conferită tablourilor sale.

Petraşcu pictează flori din 1900, primul an în care lucrările sale apar pe simezele unei expoziţii şi până în 1942 când, răpus de boală, încetează a mai picta. Ciclul floral petraşcian prezintă trei perio-ade diferite de execuţie, în funcţie de armoniile cromatice oferite de subiectul inspiraţional. Primele două decenii ale secolului XX (1900-1919) oferă motivului culori vii de roşu, violet, galben şi verde şi un fond de preferinţă negru. Florile acestei perioade aparţin acelei categorii cu tulpina lungă (stânjenei, gladiole, lalele) şi sunt aşezate în vase sau ulcele cu gâtul înalt şi subţire. Către anii 1920-1930, fon-

durile tablourilor devin albastre şi cenuşii, artistul preferând acum cârciumăresele şi macii, dispunându-le în grupuri compoziţionale în vase cilindrice, de cele mai multe ori transparente. Între 1930 şi 1940, Petraşcu optează pentru fonduri gri-verzui, brune sau ocru, ce lasă să se întrevadă în prim-plan garoafe, cârciumărese, anemone, crizanteme şi bujori, flori aranjate în tingere de alamă sau vase de pământ smălţuit. În aceşti ani, pictorul alătură florilor sale, elemente de natură moartă, în mod special cărţile.

Datată 1941, opera „Natură statică cu bujori şi carte” aparţine aces-tei ultime faze de creaţie a lui Petraşcu când, ajuns la maturitatea stilistică deplină, ne oferă un tablou-capodoperă, în care o notă aparte o constituie prezenţa în compoziţie a cărţii ce aminteşte de amplul ciclu-omagiu al pictorului pentru Eminescu, faţă de care a simţit dintotdeauna o profundă admiraţie. (M.N.)

Bibliografie:COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975OPRESCU, George, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1963SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, „Expoziția de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti, 1972

100

108Samuel MÜtzner(1884, Bucureşti - 1959, București)

Crizanteme în vas japonezulei pe pânză 73 × 60 cm semnat și datat dreapta jos, cu negru, S.Mutzner, 1929

Valoare estimativă: € 9.000 - 14.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Arta românească din prima jumătate a secolului XX a cunoscut opera marelui pictor Samuel Mützner, identificată de cele mai multe ori de critica de specialitate cu etapele principale ale evoluţiei impresionis-mului românesc. Permanent preocupat de descoperirea relaţiilor din-tre lumină şi culoare, de tonalităţile cromatice oferite de natură sub efectul fenomenelor schimbătoare ale atmosferei, Mützner rămâne în memoria culturii româneşti ca unul dintre artiştii care s-a consacrat pe deplin legilor impresionismului autohton, alături de alţi pictori ca Al. Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu și, mai târziu, Lucian Grigorescu - pentru a-i numi pe cei câţiva adepţi ai mişcării impresioniste în ţara noastră.

O însemnată etapă în creaţia lui Mützner, dedicată gingăşiei şi frumuseţii, este reprezentată de pictura de naturi statice cu flori, un gen pictural care i-a oferit artistului numeroase posibilităţi de aprofundare a volumelor şi a raporturilor dintre masele de culoare. Considerate ca aparţinând perioadei de maturitate (perioada în jurul deceniului al patrulea), naturile statice cu flori sunt inedite şi valoro-ase exemple ale talentului lui Mützner. Decorativele buchete de flori asumă substanţa unei vitalităţi perene, ce conferă pânzelor artistului, alături de frumuseţea şi gingăşia plantelor, o bucurie a materialităţii tactile.

Verso - Natură statică cu masă de bucătărie

Opera „Crizanteme în vas japonez”, datată 1929, aparţine perio-adei de început a abordării tematicii naturii statice. Într-un vas, de evidentă origine japoneză – cel mai probabil un suvenir din călătoria în Japonia de la începutul deceniului al doilea – şi-au găsit locul delicatele, dar impunătoarele flori de toamnă, crizantemele. Lunga istorie a plantei crizantemă ne poartă pe tărâmurile culturii asiatice, acolo unde, de secole, aceasta a fost disputată între China şi Japonia. Numită şi „floarea de aur” (din cuvântul latinesc „Chrysanthemum”), adoptată de împăratul Japoniei ca sigiliu imperial, motiv al desfăşurării „Festivalului fericirii” în Japonia, crizantema şi simbolistica ei erau bine-cunoscute de Mützner din strânsele legături ale acestuia cu ţara niponă, dedicând florilor de crizantemă o operă de mare frumuseţe şi desăvârşire artistică. „Crizanteme în vas japonez” impresionează prin atenţia artistului faţă de detaliile cizelate, grija faţă de contururi, raporturile echilibrate de culori, cu apropieri ale complementarelor galben şi violet şi cu zone de alb strălucitor şi sticlos ale vasului de ceramică şi ale florilor de crizantemă. (M.N.)

Bibliografie:ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mützner”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974MARIAN, Rodica, “Samuel Mützner”, Ed. Antet, București, 2005

101

109Aurel Ciupe(1900, Lugoj - 1988, Cluj Napoca)

Natură statică cu vase și floriulei pe pânză 51 × 44,5 cm semnat dreapta jos, cu roşu, A. Ciupe

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

110Ștefan Popescu(1872, Finţeşti, Buzău - 1948, Bucureşti)

Cerdac cu floriulei pe pânză 51 × 66 cm semnat stânga jos, cu negru,

Valoare estimativă: € 9.000 - 16.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

102

Numeroasele evenimente legate de controverse şi dispute în plan artistic desfăşurate pe întregul parcurs al celui de-al treilea deceniu (al secolului XX) – suspendarea activităţii societăţii „Arta română” în 1924, reînfiinţarea „Salonului Oficial” în acelaşi an, reluarea activităţii „Artei române” prin organizarea unei noi expoziţii (1928), însă fără succesul aşteptat, ce va determina dealtfel închiderea societăţii – îl vor găsi pe Jean Al. Steriadi, unul dintre pionii importanţi ai acestor mişcări, pe culmile maturităţii artistice. Creaţia acestuia intrase deja pe un drum propriu, susţinut de numeroase şi constante succese în faţa unui public discret, dar fidel.

Trecerea dintre deceniul trei şi patru este marcată, în cariera artistu-lui, de obţinerea Marelui Premiu Naţional de Pictură şi implicit de con-firmarea talentului artistic, manifestat pe parcursul a aproape treizeci de ani. Cronicile nu întârzie să apară. Recenzând evenimentul, autorul H. Blazian scria: „Opera pictorului Steriadi, ca şi toate iniţiativele pe care le-a animat, constituie, mai presus de toate, o constantă şi sănătoasă îndrumare a spiritului nostru plastic”. (H. Blazian, „Plastica anului 1930” în „Atelierele Adevărul, 1931, p. 12 apud Călin Dan, „Jean Al. Steriadi”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988, p. 23).

„Spiritul plastic” al publicului va avea ca model o personalitate a asimilărilor lente, dar constante, cu o permanentă nevoie de un con-text cultural necesar construirii ca pictor. În acest sens este decisiv contactul lui Sterdiadi cu arta lui Ion Andreescu, pe care a cunoscut-o atât în casa părintească, cât şi cu ocazia restrospectivei Andreescu, pe care el însuşi a organizat-o în cadrul Expoziţiei „Tinerimii Artis-tice” (1910). Corelaţia dintre pictura lui Steriadi şi cea a lui Andreescu, evidenţiată şi de critica vremii, este justificată de legătura profundă dintre cei doi la nivelul structurilor mentale de tip artistic, fără o incidenţă directă asupra stilului plastic: dacă Andreescu se îndrepta către zona de post-impresionism, Steriadi opta pentru o paletă scăldată de lumină şi surprinderea motivului într-o unică şedinţă de lucru, menţinând însă în operele sale o anumită consistenţă a formei şi o intensitate moderată a luminii asupra culorilor.

Bibliografie:DAN, Călin, ”Jean Al Steriadi”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988

Anul 1933 reprezintă pentru Steriadi momentul celebrării a trei decenii de activitate artistică intensă, cu ocazia căreia artistul organizează o expoziţie personală, după o perioadă mai lungă de absenţă, la Sala Dalles. Este momentul tragerii unor concluzii, al unui bilanţ asupra operelor realizate atât în ţară, cât şi în timpul călătoriilor alături de bunul său prieten, Lucian Grigorescu, chiar în acel an, în sudul Franţei: la Cassis şi la La Ciotat, un mic orăşel situat pe coasta de est a Golfului d’Amour.

Splendorile oraşului portuar din Provence, cu vedere la mare şi spre Insula Verde, reprezintă elementele peisagistice de care Steriadi s-a simţit atras în realizarea operei prezente intitulată „Peisaj din La Cio-tat”. Cu o înţelegere de tip realist – ce reprezintă de fapt firul conduc-tor al întregii sale creaţii – a naturii, Steriadi redă imaginea citadelei La Ciotat, alegând spaţiul cel mai reprezentativ pentru viziunea sa artistică: zona portului. Edificiul în stil gotic al bisericii Notre Dame de l’Assomption domină întreg peisajul caselor provensale, îngrămădite de-a lungul falezei, un peisaj din care nu putea lipsi imaginea mării uşor agitate de o briză dulce şi câteva bărci acostate. Evidente şi armonioase contraziceri definesc această operă: sentimentul de forţă se contopeşte cu sensibilitatea şi delicateţea suprafeţei diafane, consistenţa formei se menţine în redarea spontană a naturii, viziunea realistă este vădit îmbogăţită cu o paletă preponderent luminoasă, optimistă şi bogată în culori.

Peisajul marin, portuar, reprezintă un capitol deosebit de important în opera pictorului Steriadi. Începând cu anul 1902, de când datează opera „Port”, acest motiv va constitui o sursă de inspiraţie constantă, artistul reluând tema aproape în fiecare an, înfăţişând, în imagini deo-sebit de sugestive, vapoare, bărci acostate la mal, pe care le-a întâlnit în diferitele sale călătorii la Mangalia, Brăila, Chioggia (Veneţia), la Cassis şi în La Ciotat (în sudul Franţei). Acest ciclu al marinelor portu-are, realizate de Steriadi pe parcursul a aproape 50 de ani de activi-tate artistică, ne destăinuie o interesantă evoluţie a propriei palete de culori. (M.N.)

103

111Jean Alexandru Steriadi(1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti)

Peisaj din La Ciotatulei pe pânză 60 × 81 cm semnat dreapta jos, cu negru, Steriadi, (1)933

Valoare estimativă: € 20.000 - 30.000

104

112Constantin C. Constantinescu (Ali-Baba)(1897 - 1967)

Târg la Fezulei pe pânză 46 × 65 cm semnat, localizat şi datat dreapta jos, cu negru, +Constantinescu, Fez, 1929

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

113Michaela Eleutheriade(1900, Bucureşti - 1984, Bucureşti)

Năvoade la Tulceaulei pe pânză lipită pe carton 49,5 × 68 cm semnat, localizat și datat dreapta jos, cu negru, Eleutheriade

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

105

114Constantin Piliuţă(1929, Botoşani - 2003, Bucureşti)

Pervazul cu flori albastreulei pe carton 51.5 × 36.5 cm semnat dreapta jos, în monogramă, cu creionul,

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

115Henri H. Catargi(1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti)

Peisaj de munte la Sinaiaulei pe pânză lipită pe carton 65 × 80 cm semnat și datat stânga jos, cu orange, HH Catargi, (19)65

Valoare estimativă: € 4.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera a aparținut colecției Nicoleta Popescu.

Opera a participat la Expoziția Retrospectivă “H.H. Catargi. Pictură și grafică” și este menționată la cat. 218, sub titlul “Peisaj de munte la Sinaia”.

Opera este reprodusă în monografia “H.H.Catargi”, Alexandru Cebuc, Meridiane, 1987, la cat. 67, sub titlul “Peisaj de munte la Sinaia”.

106

Participări expoziționale:

Opera a participat la: prima Expoziție “Gru-pul celor Patru” din martie 1926, menționată în catalogul expoziției la cat. 103, sub titlul “Nud”; “Exposition d’art roumain moderne a l’occasion du centenaire de l’independance Belge”, Bruxelles, 1930, nr. cat. 75; „Ten-toonstelling van Roemeensche Kunst, Haga-Amsterdam”, 1930, nr. cat. 68; „Arta Plastică în România”, Budapesta, 1947, nr .cat. 101; Expoziția “Nicolae N. Tonitza”, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1963, nr. cat. 100; Expoziția “N.N. Tonitza”, Muzeul de Artă al R.P.R., București, ianuarie-martie 1964, nr. cat. 109; Expoziția “Nicolae N. Tonitza. Pictură și grafică”, Muzeul de Artă al R.P.R., București, mai-iulie 1979, nr. cat. 89.

Bibliografie și reproduceri:

Opera este reprodusă în: “Rampa”, 15 martie 1926, pag. 1; Ionel Jianu, “Tonitza”, Ed. Căminul Artei, Maeștrii Picturii Române Contemporane, București, 1945, la cat. 21, sub titlul “În iatac”; K.H.Zambaccian, “Amintiri despre Tonitza”, în “Lumină și culoare”, nr.2, decembrie 1946, pagina 15; catalogul expoziției “Arta plastică în România”, Budapesta, 1947, la cat. 101; “La peinture roumaine au XXe siècle”, Edition en langues entrangeres, Bucarest, 1956, la cat. 54; Petru Comarnescu, “N.N.Tonitza”, Ed. Tineretului, București, 1962; catalogul expoziției “N.N.Tonitza”, Muzeul de Artă al R.P.R, 1964, cat. 109, pag. 85; Raoul Șorban, “Nicolae Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1965, la pag. 47; Corneliu Baba, “Tonitza“, Ed. Meridiane, București, 1965, cat. 22; Barbu Brezianu, “N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986, la cat. 57.

Opera provine din colecția Dr. Iosif Dona și este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii, nr. 2019 din 19.01.2007.

Restituită moștenitorilor colecționarului în 2007 de Muzeul Național de Artă al României, în urma unui proces care a durat 10 ani.

Ofertată statului român în cadrul procedurii de exercitare a dreptului de preempțiune prin notificarea din 5 noiembrie 2008 pentru echivalentului sumei de 375.000 €. Re-ofertare în curs, în cadrul unei noi proceduri de preempțiune, conform adresei 231/14 noiembrie 2011, aferent prezentei vânzări prin licitație.

116Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, Bucureşti)

În iataculei pe carton 100 × 69 cm semnat dreapta sus, cu brun, Tonitza

Valoare estimativă: € 150.000 - 250.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Dr. Iosif Dona a fost unul dintre cei mai însemnați colecționari pe care i-a cunoscut cultura românească și deopotrivă unul dintre cei mai renumiți balneologi români. La doar 21 de ani, la patru ani de la prima achiziție a unui tablou (“Măr înflorit”-Nicolae Grigorescu), Dona ajungea doctor în medicină și chirurgie. Chiar dacă statutul la care ajunsese de tânăr îi oferea și o remunerare pe măsură, averea familie Dona va fi considerabil lărgită o dată cu căsătoria lui Iosif cu Elena Leontopol, în 1908. În timpul primului Război Mondial, Dona este reformat drept invalid de război în grad de general de divizie, în urma unei răni de glonț la inimă, dar și a afecțiunilor și bolilor contractate (tifos exantematic, tromboză cardiacă și angină pectorală). Principalul post pe care l-a ocupat în perioada interbelică a fost acela de medic șef la Sanato-riul Balnear din Techirghiol, activitate alternată și cu alte funcții, medic primar al Spitalelor Eforiei sau docent de clinică medicală la Facultatea de Medicină din București.În 1950 colecția a fost donată Primăriei Capi-talei, moment în care cele 113 lucrări (donația inițială) puteau fi vizitate în locuința familiei din strada General Dona, nr. 12. În 1979 restul colecției Dona, ocrotită și sporită de fiica Maria Cristina Elena Dona, intra în patrimoniul statu-lui, completând colecția inițială.

În notițele ce au stat la baza inventarierii colecției Dona, opera apare la rândul 278 din inventar, sub titlul “Nud brun”, achiziționată cu suma de 20.000 de lei. (Petre Oprea, “De-spre pasiunea de colecționar a dr. Iosif Dona și alcătuirea colecției sale”, în “Unele aspecte ale comerțului de artă bucureștean în sec XX”, pag. 112-168)

Elena și Iosif Dona, 1954

107

108

Opera în stânga panoului Tonitza din cadrul Expoziției Grupului celor Patru, Sala Dalles, 1926

Scene de interior ale colecției Elena și Iosif Dona

109

110

117Nicolae Grigorescu(1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina)

Care cu boi la Orățiiulei pe pânză 48,5 × 113,5 cm semnat stânga jos, cu roșu, Grigorescu

Valoare estimativă: € 120.000 - 220.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Peisajul colinar subcarpatic din zona Câmpina – Rucăr în care apare scena carului cu boi în jurul căruia gravitează ţăranii care se întorc de la târg, este introdus de Grigorescu în opera sa ca “motiv naţional”, devenind, dupa cum este general cunoscut, temă recurentă cu în-cepere din anii 1870, reluată obsesiv în perioada albă, drept cadru de experiment compoziţional şi pictural.Este vorba despre un “motiv naţional” frecvent în propria-i operă, pe care îl propune concomitent ca însemn şi şcolii românești de pictură în curs de formare către finele veacului. Artistul identifică în realitatea din jur dar şi reordonează selectând, un tip de peisaj compoziţional cu trimitere la caracterul rural predominant şi definitoriu pentru lumea românească de la finele secolului al XIX-lea. Ştiinţa şi temperamentul pictorului modern de plein air , exersat în sezisarea imaginii sintet-ice de tip crochiu se intersectează în această lucrare cu priceperea desenatorului de anatomie animalieră, un domeniu pe care şi-l apro-priase în timpul uceniciei de la Paris şi Barbizon.Locul pictat de artist în tabloul nostru este conform datelor particu-lare figurate, hanul de la Orăţii, localitate situată odinioară pe şoseau Ploieşti-Brașov, la nord de Câmpina, lângă Posada (pentru situarea aşezării vezi şi Remus Niculescu 1957, cat. 234, 235, 265). Lucra-rea de faţă este una dintre variantele operei emblematice omonime păstrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti (87 x 130, inv.1907). De această dată, artistul şi-a instalat șevaletul sau a schiţat lucrarea de la o mai mare distanţă faţă de han, decât a făcut-o în pânza deja citată de la M.N.A.R. Elementele de viaţă - ţăranii cu animalele - constituie nodul imaginii, ambianţa fiind alcătuită de dru-mul dintre deal şi vale şi punctată prin concreteţea datelor de univers rural: clădirea cârciumii specifică arhitecturii vernaculare, fântâna cu cumpănă, căruţele ţigăneşti cu coviltir. Grigorescu recompune astfel cadrul său preferat pentru elaborările de plein air în care lumina estivală invadatoare este regizorul general al întregului scenariu, cheia problematicii picturale ce-l preocupă. Aceeaşi lumină devine implicit elementul de vocabular artistic care îl leagă pe Grigorescu de momen-tul contemporan din pictura europeană, impresioism/postimpresionism.Lucrat în cuţit de paletă ce redă sintetic, rapid, sugestiv, materiali-tatea norilor şi infinitul aerului atmosferic, cerul ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa tabloului.Tratat cu nerv, aproape în haşuri, în zone compacte- nuanţe de albastru deschis, de alburi şi griuri color-ate a căror concentrare anunţă parcă furtuna în partea din dreapta, cerul devine protagonistul imaginii, dominând scena în mişcare ce se desfăşoară în planul întâi, în faţa noastră. (I.B.)

Nicolae Grigorescu, Han la Orății (detalu)Muzeul Național de artă al României

Nicolae Grigorescu, Întoarcerea de la târg (detalu)Muzeul Național de artă al României

Bibliografie:Ioana Beldiman, Gheorghe Cosma, “Nicolae Grigorescu, pictură-grafică” [catalog expoziţie], Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1984Ioana Beldiman, “Şapte tablouri de Nicolae Grigorescu”, în Ioana Beldiman, Ioana Iancovescu, Livia Drăgoi, “Colecţia Seulescu-Stere”, Muzeul judeţean de artă Prahova, Ploieşti, 2003Marie-Thérèse Caille, Denia Mateescu, Pierre Vaisse şi alţii, ”Nicolae Grigorescu de l’école de Barbizon à l’impressionnisme“, Paris, Somogy Editions d’Arts, 2006Henri Focillon, “La peinture du XIX e siècle du Réalisme à nos jours“, Paris, Librairie Renouard, 1928Jonel Jianu, V.Beneş, “Mărturii despre Grigorescu, antologie critică”, Bucuresti, ESPLA, 1957Maria Kiss-Grigorescu, Doina Penteleiciuc, “Repertoriul graficei româneşti din secolul al XIX –lea (Desen. Acuarelă Pastel. Gravură), A-R”, vol.I, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, Cabinetul de stampe şi desene, Bucureşti, 1974Remus Niculescu, “Expoziţia Nicolae Grigorescu, catalog” de, Muzeul de artă al Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957G.Oprescu [-R.Niculescu], “N. Grigorescu”, vol I-II, Bucureşti, ed.Meridiane, 1961-1962G.Oprescu, “Nicolae Grigorescu, maturitatea şi ultimii ani”, Bucuresti, ed.Meridiane, 1970A.Vlahuţă, “Pictorul N.I.Grigorescu.Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Socec, 1910

111

112

118Gheorghe Petrașcu(1972, Tecuci, Galaţi - 1949, Bucureşti)

Pe moșia de la Nicoreștiulei pe pânză 50 × 61 cm semnat și datat dreapta jos, cu negru, G.Petrașcu, (1)912

Valoare estimativă: € 14.000 - 24.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Peisajul lui Petrașcu va trezi de fiecare dată cele mai interesante păreri referitoare la pictura după natură a unui artist care a propovăduit, în cea mai mare parte a carierei, o artă a anorganicului. După scurta perioadă de influență grigoresciană, Petrașcu a trecut aproape im-ediat la modelarea acelui complex plastic tipic, masterizat de su-prasaturarea cromatică și, mai ales, de predispoziția pentru tonurile închise. Chiar și compozițiile de filon simbolist nu depășesc acele apariții încărcate, în care materialitatea suprafeței pictate are întâi-etate în fața motivului prezentat, fapt reflectat mai târziu, aproape cu desăvârșire, în majoritatea genurilor abordate.Peisajul însă a reprezentat principala alegere a unui pictor care a intuit necesitatea inovării în câmpul vizual, fapt revelat prin sumede-nia de locuri străbătute, atât în țară, cât și în străinătate. Nicoreștiul este unul dintre locurile favorite, cel puțin până în momentul în care moșia familiei este distrusă în timpul primului război mondial. Podgo-ria familiei Petrașcu (Petrovici), lăsată în grija mamei, capul familiei murind prematur, apare în opera de față drept motivul principal al unei pânze ce ne amintește de subtila influență sămănătoristă care se înfiripa în estetica petrașciană în primul deceniu al secolului XX. Practic o muncă a câmpului, analizată bineînțeles în termeni exclusiv picturali, devine, alături de alte opere din aceeași perioadă, “Leliță din Nicorești” sau „Podgorean”, componentă a unui ciclu coerent totuși, coagulat poate doar din punct de vedere toponimic. Prob-

lematica operelor din această perioadă, dar și din această categorie, ne este amintită de cronica epocii, de critici ca Adrian Maniu sau chiar Iosif Iser, care surprindeau supremația culorii în fața modelării compoziționale. În “La culesul viei” Petrașcu concepe în parametrii unici o priveliște în perspectivă generoasă, abordată special, tocmai prin alegerea unui motiv sărac vizual, care va rezona pictural doar prin încărcătura cromatică. Cerul, impozant prin suprafața pe care o ocupă, suscită în plan plastic o rezolvare tipic petrașciană, în special prin intervenția acelui “reflex” albastru-alb, cu care pictorul ne va obișnui de-a lungul întreagii sale carieră. În ceea ce privește registrul inferior, pânza amintește puțin de impresionistul Petrașcu de la începutul secolu-lui XX, când pictura intra sub imperiul hedonismului tipic. Însă toate acestea sunt depășite de maniera expresionistă în care culoarea, ce ignoră lumina și existența ei naturală, este integrată compozițional tocmai prin valențele ei anorganice; tonurile închise, sufocante și opace modelează covorul naturii și subtila prezență umană, inundată de pasta încărcată. (I.P.)

Bibliografie:FLOREA, Vasile, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989„Gh. Petraşcu”, Catalogul expoziţiei de pictură, Muzeul de Artă al Re-publicii Socialiste România, Bucureşti, 1972

113

119Francisc Şirato(1877, Craiova - 1953, Bucureşti)

Case dobrogeneulei pe carton 33 × 40,5 cm semnat dreapta jos, cu brun,

Valoare estimativă: € 4.500 - 8.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

120Rodica Maniu-MÜtzner(1890, Bucureşti - 1958, Bucureşti)

Țărănci în livadăulei pe carton 40 × 49,5 cm semnat stânga jos, cu negru, R.Maniu

Valoare estimativă: € 1.400 - 2.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

114

121Constantin Piliuţă(1929, Botoşani - 2003, Bucureşti)

Pălăria cu struguriulei pe pânză 55 × 85 cm semnat şi datat, dreapta sus, cu negru, C. Piliuţă, (19)87

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

122Sorin Ilfoveanu(n. 1946, Câmpulung Muscel)

Cântăreţululei pe pânză 61 × 46 cm semnat şi datat dreapta jos, cu negru, IS, (19)76

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Lucrarea a făcut parte din colecţia Constantin Georgescu

115

123Alexandru Ciucurencu(1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, Bucureşti)

Vară la Cozieniulei pe pânză lipită pe carton 48,5 × 60,5 cm semnat şi datat dreapta jos, în monogramă, cu roşu, AC, (19)57

Valoare estimativă: € 9.000 - 16.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai culorii de după Ştefan Luchian şi Theodor Pallady, atras de postimpresionism, dar cu evi-dente tendinţe spre maniera fovistă şi abstractă, Alexandru Ciucuren-cu ne-a lăsat opere atent construite, inspirate de orientările Şcolii de la Paris de a zugrăvi realitatea prin filtrul subiectivităţii pictorului. În ansamblul ei, pictura lui Ciucurencu exprimă simplitatea, echilibrul, armonia somptuoasă, sinteza realului şi spiritul modern, al dorinţei de a împinge creaţia spre abstractizare, imprimând o dinamică cromatică excepţională şi originală în pictura românească.

Nu se poate vorbi de arta lui Ciucurencu fără a aminti de aspectele legate de lumină şi culoare. Naturile sale moarte, peisajele, odalis-cele şi nu în ultimul rând portretele se remarcă prin armonii cro-matice reuşite şi linia fermă, precisă a desenului, artistul reuşind să stabilească un echilibru între cele două. Pasionat al culorii şi al valorii picturale ale acesteia, lucrările lui Ciucurencu înfăţişează o cromatică realizată în baza opoziţiei dintre culorile calde şi reci, dintre întuneric

Pe verso etichetă de participare la “Expoziţiile de Artă plastică de la Dresda şi Varşovia 1963” și mențiunea colecţiei Eugen Frunză

şi lumină, operând o anumită sinteză la nivelul compoziţiei, reţinând doar ceea ce este esenţial şi eliminând acele elemente cu rol secundar sau care puteau distrage de la ideea centrală.Operă de maturitate, datată 1957, peisajul „Vară la Cozieni” impresionează prin evidenta tendinţă către sinteză, unde culoarea, redusă la câteva tonuri aplicate prin tuşe generoase, reuşeşte să sugereze adâncimea priveliştei cu un colţ de pădure în prim-plan, un şir de case geometrice în plan secund şi munţi la orizont. Liniile sunt integrate culorilor intense de verde-gălbui şi verde-albastru, ale căror tonuri se întrepătrund în mod logic, astfel încât efectul este acela al unei impresionante unităţi cromatice. (M.N.)

Bibliografie:GRIGORESCU, Dan, ”Ciucurencu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965IONESCU, Radu, ”Ciucurencu”, Ed. Semne, București, 1994OPRESCU, George, ”Alexandru Ciucurencu”, Ed. Meridiane, București, 1962

116

124Ion Țuculescu(1910, Craiova - 1962, Bucureşti)

Întoarcerea de la târgulei pe pânză 55 × 61 cm semnat dreapta jos, cu negru, TUC

Valoare estimativă: € 35.000 - 55.000 Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

O rapidă călătorie în lumea creaţiei lui Ţuculescu ne aşază în faţa unei imediate evidenţe: recurența peisajelor, care se datorează, în primul rând, ambientului format de artiştii locali şi influenţelor multiple – de la academismul german până la impresionismul idilic grigorescian - pe care aceştia le-au exercitat asupra sa în primii ani, cei ai afirmării artistice (începutul secolului XX). Etapa ce a urmat însă debutului – aşa-zisa perioadă folclorică - este marcată de spontaneitate şi noutate, construind o operă în care tradiţia curentelor artistice este aproape complet uitată; acum artistul simte că are ceva de arătat, iar în creaţia sa încep să se manifeste gândurile şi simţirile individuale, iar mai apoi o întreagă conştiinţă culturală: expresivitatea proeminentă a incitatoarelor sale imagini „folclorice” – construite prin culori tulburătoare, în ritmuri ameţitoare – îşi regăseşte seva în folclorul românesc şi în stilistica artei noastre populare.

O analiză judicioasă a creaţiei ţuculesciene de maturitate – perio-ada totemică (1958-1962), scoate în evidenţă un proces creativ şi o viziune plastică ce au la bază principiul abstractizării continue a imaginii. Se produce acum o anumită purificare a limbajului plastic precum şi a structurii imaginii, renunţând la ultimele forme figurative, ce aparţineau realităţii, introducând noi şi originale construcţii vizuale ce au la bază principiul sintezei formelor.

Un prim nivel de abstractizare (începând cu anii 1958 – 1959) se observă prin reducerea la doar două dimensiuni a spaţiului pictural, elementele compoziţionale păstrându-şi încă un anumit grad de identificare. Un nivel superior al abstractizării îl întâlnim în lucrări în care realitatea este păstrată doar prin prezenţa cu scop decorativ a câtorva elemente ce sugerează forme. Dizolvarea totală a lumii con-crete şi construirea imaginii ca oglindă a propriului eu artistic, con-stituie nivelul ultim al abstractizării operelor lui Ţuculescu. Motivele simbolice în jurul cărora se concentrează acum spiritul creator al lui Ţuculescu sunt trei: troiţa, ochiul şi totemul. Acestea la rândul lor sunt supuse contaminării şi amalgamării, rezultând o unică structură simbolică a imaginii.

Specifică ultimei etape de abstractizare a perioadei „totemice”, opera „Întoarcerea de la târg” reprezintă o dezlănţuire de forme şi culori: totemuri ce par să aparţină triburilor aztece, ori trunchiuri de co-paci paradisiaci, proiectaţi pe verdele transfigurat de soarele arzător al amiezii, într-o construcţie în care culoarea şerpuieşte pe lângă formă, luminând sau întunecând suprafeţele. Răpiţi de forme şi culori, călătorim către o altă dimensiune – o lume ce pare să ne fi aparţinut dintotdeauna, dar pe care am fi ignorat-o – în care noi înşine, privi-torii, ne scufundăm, dincolo de orice nelinişte, suferinţă, iubire sau pasiune.

Valoarea operelor „totemice” constă în funcţia acestora ce se materializează dincolo de domeniul esteticii, al picturii. Lucrările ”to-temice” se împlinesc mai ales prin deschiderile psihice neaşteptate pe care le presupun. Acestea reprezintă mult mai mult decât simple im-agini ale realităţii; ele evocă sensul, substanţa acesteia, devenind un fel de obiecte constitutive ale unui „ritual” de pătrundere, de călătorie într-o lume şi semnificaţiile acesteia.

Expresia plastică se regăseşte în armoniile neîntâlnite până la Ţuculescu în arta românească. Este suficient a privi procesul realizării operei prezente – modul în care tuşele se suprapun, gestul de aşternere pe pânză ale acestora – pentru a înţelege că fiecare parte a lucrării are viaţă proprie. În faţa pânzei, fiecare formă sau acord cromatic dă naştere unui univers misterios, ce pentru unii este o evidenţă, pentru alţii un secret ce urmează a fi descoperit.

Notă caracteristică a întregii opere ţuculesciene, şocul cromatic se manifestă şi în opera „Întoarcerea de la târg”, prin apropieri de galben aplicat aşa cum a fost scos din tub, verde, violaceu şi negru, com-pletate de oranjuri cu accente de roşu şi câteva griuri colorate, în raporturi răvășitoare, de un puternic impuls vizual. (M.N.)

Bibliografie:CÂRNECI, Magda, „Ion Ţuculescu”, Ed. Meridiane, 1984DAVIDESCU, Cătălin, “Țuculescu”, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1988

117

118

125Dimitrie Hârlescu(1872, Fălticeni, Suceava - 1923, Constanţa)

Mofturosululei pe pânză 104,5 × 69 cm semnat stânga jos, cu negru, D. Hârlescu

Valoare estimativă: € 4.000 - 6.000

126Octav Băncilă(1872, Corni, Botoşani - 1944, Bucureşti)

Întoarcerea de la târgulei pe pânză 57 × 57 cm semnat dreapta jos, cu brun, Octav Băncilă

Valoare estimativă: € 4.500 - 8.500

119

127Gheorghe Petrașcu(1872, Tecuci, Galaţi - 1949, Bucureşti)

Crizantemeulei pe pânză 51 × 61 cm semnat și datat dreapta sus, cu albastru, G.Petrașcu, (1)933

Valoare estimativă: € 25.000 - 35.000

Deşi în realizarea naturilor statice, Petrașcu apelează la câteva el-emente esenţiale, pe care le repropune de fiecare dată în compoziţie, aceste obiecte dobândesc noi semnificaţii şi o nobleţe desăvârşită ce lasă să se întrevadă preţiozitatea coloritului, voluptatea mater-iei, bogată în efecte de o însemnată plasticitate. Departe de a reda prospeţimea elementelor naturii, efectul pictural al operelor lui Petraşcu ar trebui căutat în materialitatea universului anorganic – smalţuri, pietre preţioase, pământuri arse, cristale – în care fructele, florile s-au pietrificat într-o profundă încremenire, corespunzând în acest fel personalităţii artistului, puţin sociabil.

În ciuda firii aparent dure, tema florilor, cu a lor gingăşie şi fragilitate, a fost deosebit de îndrăgită de artist, acesta dedicându-le un număr impresionant de lucrări (de la cele câteva pânze expuse în primii ani ai secolului XX, ajunge la câteva zeci, în 1919). Originalitatea viziunii sale artistice îi conferă un loc în rândul celor mai însemnaţi pictori de flori. Spre deosebire de prospeţimea şi naturaleţea florilor de măr sau măceş ale lui Grigorescu, de viziunea uşor simbolistă a acestora

în operele lui Luchian, florile lui Petraşcu, asemenea celor palladi-ene, se supun viziunii statice a artistului, situându-se într-o sferă ce depăşeşte naturalul. Dacă prin florile celor doi mari clasici trece seva vieţii, florile pictate de Petraşcu nu respiră, nu freamătă, nu trăiesc.

Această senzaţie de catalepsie a corpurilor ne-o oferă şi florile operei „Crizanteme”. Păstrând culoarea vie asemenea imortelelor, crizantemele lui Petraşcu s-au cristalizat, făcând pastă comună cu smalţul ulcelei în care au fost puse. Pentru a exprima frăgezimea flo-rilor, pictorul alege o pastă suculentă, sticloasă, pe care o întinde cu vârful cuţitului, în mişcări decisive. (M.N.)

Bibliografie:COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheo-rghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972ZAMBACCIAN, K. H., „G. Petraşcu”, Ed. Cartea Românească, Bucureşti

120

128Jean Cheller(1911, Bucureşti - 1952, Bucureşti)

Case la Mangaliaulei pe carton statificat 30 × 40 cm semnat stânga jos, cu negru, J. Cheller

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

129Gheorghe Petrașcu(1972, Tecuci, Galaţi - 1949, Bucureşti)

Marea la Kavarnaulei pe carton 20,5 × 32,5 cm semnat și datat stânga jos, cu negru, G.Petrașcu, (1)920

Valoare estimativă: € 3.000 - 6.000

121

130Nicolae Dărăscu(1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti)

Cherhanale la Tulceaulei pe carton 49,5 × 60,5 cm semnat stânga jos, cu roșu, Dărăscu

Valoare estimativă: € 12.000 - 22.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Atras de noile manifestări franceze de avangardă, Dărăscu vizitează colecţiile, expoziţiile, muzeele pariziene și frecventează atelierele, preluând de fiecare dată acele principii ce se potriveau mai bine personalităţii şi viziunii sale artistice. În primul rând va aplica picturii sale constrastul simultan optic, foarte practicat de impresionişti, iar pictura de peisaje în plein-air îi va lumina paleta cromatică. O nouă etapă în pictura lui Dărăscu este marcată de studiul lui Signac („De la Delacroix la neoimpresionism”) şi de textele lui Chevreul pe tema legilor de optică ce guvernează raporturile dintre culori. Ecourile acestor lecturi vor deveni vizibile începând cu operele expuse la At-eneu, în 1913.

În lunga carieră artistică a lui Nicolae Dărăscu, criticii de artă au distins trei perioade de creaţie (1908-1920, 1920-1944, 1944-1959), cea mai reprezentativă pentru arta românească fiind cea secundă, în care se remarcă drept un artist exponenţial pentru arta propriei ţări. Permanent interesat de lumina şi de atmosfera ce determină jocul de culori, în cea de-a doua perioadă noutatea stilistică este strîns legată de conceptul de formă şi construirea acesteia. Culoarea este şi de această dată „actorul” principal în realizarea formelor şi a vol-umelor, unde intenţia pentru un efect plastic nu este deloc ocolită. Incursiunile dobrogene, în special în zona Deltei Dunării, cea cu ape

argintii, cherhanale, cafenele şi stufăriş, aduc un efect de ezitare între dramatic şi pitoresc, cu opere inspirate din cotidianul localni-cilor şi, alături de acestea, numeroase peisaje. Acordurile cromatice apar acum puţin tensionate, cu tonuri de pământ, creând astfel o atmosferă uşor încordată ce învăluie întreg peisajul.

Nostalgică, opera „Cherhanale” se înscrie în rândul peisajelor dărăsciene lirice, dedicate spaţiului danubian de altă dată. Observate într-o zi mohorâtă, cu o lumină cenuşie, cherhanalele tulcene lasă să se resimtă atmosfera de nemişcare, specifică înserării cu mai multe bărci care adastă la mal. În tonalitatea generală de griuri argintate se pun în valoare câteva ocruri calde ale cherhanalelor şi accente atenu-ate de roşu, distribuite uniform pe întreaga suprafaţă a tabloului. Spre deosebire de cromatica primei perioade, acum Dărăscu tinde către un rafinament coloristic, conferind uneori pânzelor sale o materialitate aproape diafană. (M.N.)

Bibliografie:Catalogul Expoziţiei Retrospective “Nicolae Dărăscu”, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1966DRĂGUŢ, Vasile, “Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966

122

131Grigore Mircescu(1885 - 1950)

Amiază pe verandăulei pe carton 28,5 × 37 cm semnat dreapta jos, cu roșu, Gore Mircescu

Valoare estimativă: € 800 - 1.400Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

132Gheorghe Ionescu(1912, Fetești - 1990, Bucureşti)

Ulcică cu flori de câmpulei pe pânză lipită pe carton 41,5 × 32 cm semnat stânga jos brun, G. Ionescu

Valoare estimativă: € 600 - 1.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

123

133Iosif Iser(1881, Bucureşti - 1958, Bucureşti)

Nud cu ochii verziguaşă vernisată pe hârtie 53,5 × 37,5 cm semnat stânga sus, cu brun, ISER

Valoare estimativă: € 3.000 - 5.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

134Arthur Verona(1868, Brăila - 1946, Bucureşti)

Serbare câmpeneascăulei pe pânză 30 × 50 cm semnat dreapta jos, cu roșu, Verona

Valoare estimativă: € 1.800 - 2.800Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

124

135Ștefan Constantinescu(1898, Târgu Ocna - 1984, Bucureşti)

Uliță la Balciculei pe carton 35 × 50 cm semnat și datat, dreapta jos, în creion, Ș. Constantinescu, 1925

Valoare estimativă: € 1.000 - 2.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

136Lucian Grigorescu(1894, Medgidia - 1965, Bucureşti)

Cafeneaua lui Mamutulei pe carton 35 × 42 cm semnat stânga jos, cu negru, Grigorescu L.

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

125

137Marius Bunescu(1881, Caracal - 1971, Bucureşti)

Hanul din pădureulei pe carton 50 × 60 cm semnat stânga jos, cu albastru, Bunescu

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

138Ștefan Popescu(1872, Finţeşti, Buzău - 1948, Bucureşti)

Peisaj din Predealulei pe pânză 65 × 50 cm semnat și datat stânga jos, cu negru, Șt. Popescu, (19)23

Valoare estimativă: € 8.000 - 14.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Opera este reprodusă în Calendarul Universul 1944

126

139Iosif Iser(1886, Piteşti - 1975, Bucureşti)

Odaliscă în verdeulei pe carton 24 × 19 cm semnat dreapta sus, cu negru, ISER

Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

140Iosif Rosenblut(1894, București - 1975, București)

Peisaj pe Gruiulei pe carton 63 × 77 cm semnat dreapta jos, cu negru, R. Iosif

Valoare estimativă: € 1.800 - 3.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

127

141Mina Byck Wepper(1899, Bârlad - 1964, Bucureşti)

Natura statică cu recuzită de atelierulei pe carton 60,5 × 49,5 cm semnat stânga jos, cu negru, MinaByckWepper

Valoare estimativă: € 2.000 - 3.500

142Camil Ressu(1880, Galaţi - 1962, Bucureşti)

La scăldatulei pe carton 49,5 × 64,5 cm semnat dreapta jos, în pastă, C.Ressu

Valoare estimativă: € 6.500 - 9.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării

Muzeul Municipiului București

Vă invităm să descoperiți istoria Bucureștiuluioglindită în expozițiile și bogatele noastre colecții

Adresa: B-dul I. C. Brătianu nr. 2, sector 3, București

Tel. 021 315 68 58Fax. 021 310 25 62E-mail: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro secretariat@muzeulbucurestiului.ro biblioteca@muzeulbucurestiului.ro

Program de vizitare:miercuri-duminică 10.00 - 18.00

Centrul Artistic Baia Mare“Repere europene între tradiţii şi inovaţii” (expoziţie permanentă)

Muzeul Judeţean de Artă

Str. 1 Mai, nr. 8Baia Mare, jud. Maramureş, 430331, RomaniaTelefon: 0262.213964Fax: 0262.214080

Fondul CERTInVEST ARTă RomânEASCă

O afacere Certinvest de bună!

Alegeți singurul fond de investiții în artă , care vă oferă acces la operele de patrimoniu ale românilor.

Certinvest. Societate de Administrare a Investițiilor, Str. Buzești, Nr. 76-80, Clădirea Premium Point, etaj 4, Sector 1, București,021 203 14 00 | certinvest.ro | investonline.ro | despreinvestitii.ro | investeam.ro

Veranda

CASA FRUMOASA

Clopotarii Vechi, nr.5, sector1, Bucuresti 0733.735.932 www.casafrumoasa.ro

CUM S~ |}I PREPARI CEL MAI BUN ESPRESSO CHIAR LA TINE ACAS~? IAT~ METODA.

Un espresso perfect necesit` 6.7 grame din cel mai bun amestec de cafea precum [i respectarea unor anumi]i parametri: timp, temperatur` [i presiune. Aceasta este arta barmanului, iar illy a recreat-o cu ajutorul espresoarelor [i capsulelor protejate de cinci brevete.

Este metoda Iperespresso. Rezultatul este aromat, intens [i catifelat: partea cremoas` este [i în interiorul cafelei, nu numai deasupra. Iperespresso este u[or de utilizat, chiar dac` nu ai mai f`cut o cafea pân` acum. Mai multe detalii pe www.probrands.ro.

METODA IPERESPRESSO

244

242

Samuel Mützner, Crizanteme în vas japonez (detaliu)

Acc

esu

l la

licita

ție a

dm

is p

e b

aza

invi

tație

i no

min

ale

Part

icip

area

la li

cita

ție p

osi

bilă

și p

rin t

elef

on

, ofe

rtă

scris

ă sa

u în

dire

ct,

prin

inte

rnet

, prin

Art

mar

k Li

vePe

ntr

u în

scrie

ri la

lici

tație

și i

nvi

tații

la e

ven

imen

t: 02

1 21

0 30

16

/ 07

57 0

26 4

51si

mo

na.

zan

fir@

artm

ark.

ro